Noțiuni generale cu privire la marcă

Marca este orice semn (vizual, sonor, olfactiv, tactil) care serveşte la individualizarea şi
deosebirea produselor şi/sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele ale altor
persoane fizice sau juridice.

Marca reprezintă un element principal în strategia companiilor, având rolul de a distinge

produsele şi serviciile unei companii de cele ale concurenţilor. Marca are o deosebită importanţă
economică prin capacitatea de a atrage şi păstra clientela. Pe de o parte, ea ajută deţinătorul
mărcii să-şi comercializeze şi să-şi promoveze produsele, pe de altă parte, marca ajută
consumatorii să facă alegerea, protejând şi încurajând titularul mărcii să menţină şi să amelioreze
calitatea produselor care poartă această marcă.

O marcă poate fi înregistrată, dacă este demonstrată, realmente, capacitatea ei de a

distinge produsele şi serviciile solicitantului de cele ale altor producători. Distinctivitatea unui
semn este o noţiune relativă, care se apreciază în raport cu produsul şi/sau serviciul pe care
semnul urmează să-l identifice, acelaşi semn putând fi distinctiv pentru unele produse şi/sau
servicii şi nedistinctiv pentru altele. Pentru a fi distinctiv, semnul nu trebuie să fie original sau
nou în sine. La concret, un semn este considerat distinctiv, dacă nu reprezintă un semn uzual,
necesar sau generic şi nu are un caracter descriptiv al naturii şi calităţilor substanţiale sau al
destinaţiei produsului şi/sau serviciului. Sunt denumite descriptive semnele care constau exclusiv
din termeni ce se referă la natura, condiţiile fabricării, calitatea, cantitatea, preţul, destinaţia ori
greutatea produsului şi/sau serviciului etc.

Deţinătorul mărcii are dreptul de a folosi marca şi fără să o fi înregistrat, însă drepturile
sale asupra mărcii nu vor beneficia de o protecţie eficientă. Numai înregistrarea mărcii îi conferă
titularului dreptul exclusiv de a dispune de marcă, de a o folosi pe teritoriul Republicii Moldova
şi de a interzice persoanelor terţe să folosească, fără consimţământul său, în operaţiunile
comerciale semne identice ori similare pentru produse sau servicii identice ori similare celor
pentru care marca a fost înregistrată, în cazul în care o astfel de folosire ar genera risc de
confuzie.1

Dreptul de prioritate convențională în cadrul

mărcilor
Conform legii privind protecția mărcilor, nr. 38 din 29.02.2008, art. 33, orice persoană
care a depus reglementar o cerere de înregistrare a unei mărci într-un stat sau pentru un stat parte
la Convenţia de la Paris sau la Acordul de instituire a Organizaţiei Mondiale a Comerţului, după
caz, ori succesorul de drepturi al acestei persoane beneficiază, la depunerea în AGEPI a cererii
de înregistrare a aceleiaşi mărci pentru produse şi/sau servicii identice cu sau cuprinse în cele
pentru care a fost depusă cererea, de un drept de prioritate pentru un termen de 6 luni, începînd
cu data de depozit a primei cereri de înregistrare a mărcii. Dreptul de prioritate va fi recunoscut

1
Cum se înregistrează o marcă în Republica Moldova, “Biblioteca de proprietate intelectuală“, Natalia Mogol,
Simion Levițchi, Chișinău 2017
1
pentru orice depozit care are valoarea unui depozit naţional reglementar, conform legislaţiei
naţionale a statului în care a fost constituit sau conform acordurilor bilaterale ori multilaterale.

Va fi considerată ca primă cerere, a cărei dată de depozit va fi punctul de plecare al

termenului de prioritate, o cerere ulterioară, depusă la AGEPI, pentru aceeaşi marcă pentru
produse şi/sau servicii identice cu cele dintr-o primă cerere anterioară cu condiţia ca, la data de
depozit a cererii ulterioare, cererea anterioară să fi fost retrasă, abandonată sau respinsă fără să fi
fost supusă examenului public şi fără să fi lăsat să subziste careva drepturi valabile, precum şi să
nu fi constituit încă temei de revendicare a dreptului de prioritate. Cererea anterioară nu va mai
putea constitui, în acest caz, temei pentru revendicarea dreptului de prioritate.

În cazul cînd primul depozit al cererii a fost efectuat într-un stat care nu este parte la
Convenţia de la Paris sau la Acordul de instituire a Organizaţiei Mondiale a Comerţului,
prevederile alin.(1)-(3) se aplică doar în măsura în care legislaţia statului respectiv acordă, în
baza unui prim depozit efectuat la AGEPI, dreptul de prioritate în aceleaşi condiţii şi avînd
aceleaşi efecte ca cele prevăzute în prezenta lege.2

Altfel spus, prioritatea mărcii, conform Legii, se stabileşte în funcţie de data de depozit.
Prioritatea mărcii poate fi stabilită la data depunerii cererii iniţiale într-un stat parte la Convenţia
de la Paris (prioritate convenţională), dacă cererea a fost depusă la AGEPI în termen de 6 luni de
la data menţionată. Acest termen începe să curgă de la data depozitului primei cereri; ziua
depozitului nu este cuprinsă în termen.

Prioritatea unei mărci aplicate pe exponatele unei expoziţii internaţionale (prioritate de

expoziţie) începe la data prezentării respectivelor exponate în expoziţie, dacă cererea de
înregistrare a fost depusă la AGEPI în termen de 6 luni de la data menţionată.
Solicitantul care doreşte să se prevaleze de dreptul de prioritate convenţională sau de expoziţie
este obligat să dea o declaraţie de prioritate odată cu depunerea cererii de înregistrare a mărcii
sau în termen de 2 luni de la data de depozit a cererii şi să prezinte, în termen de cel mult 3 luni
de la această dată, documentele care confirmă legitimitatea unei astfel de cerinţe, cu condiţia
achitării taxei stabilite. Actele care confirmă legitimitatea invocării dreptului de prioritate vor fi
însoţite de o copie a cererii iniţiale şi de o traducere a acesteia în limba de stat sau, în cazul
priorităţii de expoziţie, de dovada prezentării în expoziţie a produselor sau serviciilor sub marca
a cărei înregistrare este solicitată. În cazul în care se invocă mai multe priorităţi în aceeaşi cerere,
taxa se achită pentru fiecare prioritate invocată.

În termen de o lună de la data depunerii cererii de înregistrare, AGEPI examinează

îndeplinirea condiţiilor pentru atribuirea unei date de depozit. În funcţie de rezultatele
examinării, AGEPI poate adopta una din următoarele decizii:
● de atribuire a datei de depozit;
● de a considera cererea ca fiind nedepusă. În cazul atribuirii datei de depozit, în termen de o
lună de la data înscrierii datelor referitoare la cerere în Registrul naţional al cererilor de
înregistrare a mărcilor, AGEPI examinează dacă cererea de înregistrare a mărcii îndeplineşte
celelalte condiţii de depunere, prevăzute de Lege şi de Regulament. În funcţie de rezultatele
examinării, AGEPI poate adopta una din următoarele decizii:

2
Legea privind protecția mărcilor, nr. 38 din 29.02.2008
2
● de a accepta cererea în vederea publicării;
● de a considera cererea ca fiind retrasă. Solicitantul sau reprezentatul acestuia va fi notificat
despre iregularităţile constatate şi îi va fi acordat un termen pentru remedierea acestora.

Orice persoană are dreptul, în termen de 3 luni de la data publicării cererii de înregistrare
a mărcii, să depună la AGEPI o observaţie sau o opoziţie împotriva înregistrării mărcii.
Observaţia se depune la AGEPI în scris, în limba de stat. Observaţia trebuie să fie motivată
privind necesitatea de a refuza înregistrarea mărcii, şi anume în baza art. 7 din Lege. Persoanele
care prezintă observaţii nu dobândesc calitatea de parte în cadrul procedurilor desfăşurate la
AGEPI. Cererea de examinare a opoziţiei se prezintă pe un formular-tip, aprobat de AGEPI.
Opoziţia argumentată va fi prezentată la AGEPI în scris, în limba de stat. Opoziţia se consideră
depusă numai după achitarea taxei stabilite.

În cazul în care a fost adoptată decizia de înregistrare a mărcii, AGEPI înregistrează

marca în Registrul naţional al mărcilor, eliberează certificatul de înregistrare şi publică
informaţia despre înregistrare în BOPI(Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuală).
Înregistrarea mărcii produce efecte pentru o perioadă de 10 ani, cu începere de la data de
depozit.3

Noțiuni generale cu privire la desene și modele

industriale
Desenul sau modelul industrial reprezintă aspectul exterior al unui produs sau al unei
părţi a lui, rezultat în special din caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii
şi/sau ale materialelor şi/sau ale ornamentaţiei produsului în sine. Prin produs se înţelege orice
articol obţinut printr-un proces industrial sau artizanal, care poate conţine şi elemente concepute
spre a fi asamblate într-un produs complex, ambalaje, aranjamente, simboluri grafice şi caractere
tipografice, cu excepţia programelor de calculator; şi prin produs complex – produs compus din
multiple elemente ce pot fi înlocuite de o manieră care să permită dezasamblarea şi reasamblarea
lui.

 Desenul industrial se caracterizează prin raportul grafic-liniar al elementelor şi

efectiv nu are volum, de exemplu: aspectul exterior al covorului, al ţesăturii, al
năframei, al broderiei pe haină.
 Prin model industrial înţelegem o compoziţie, constituită pe baza unei structuri
tridimensionale. De exemplu, aspectul exterior al unei maşini, al unui strung, al
unei lustre, al unui vas. Desenul/modelul industrial poate fi caracterizat şi de
elemente specifice atât desenului, cât şi modelului industrial. De exemplu,
exteriorul panoului de finisaj în construcţii, talpa încălţămintei cu desenul nou al
suprafeţei de mers, ambalajul cu desen pe suprafaţă etc.

3
Cum se înregistrează o marcă în Republica Moldova, “Biblioteca de proprietate intelectuală“, Natalia Mogol,
Simion Levițchi, Chișinău 2017
3
 Dreptul de prioritate convențională în cadrul
desenelor și modelelor industriale
Pentru a înregistra un desen sau un model industrial este necesar să se depună la AGEPI
direct, prin poştă, prin fax, on-line sau prin poşta electronică. Cererea de înregistrare a unui desen
sau model industrial se depune personal de către solicitant sau de reprezentantul acestuia.
Cererea trebuie să fie completată prin dactilografiere în limba de stat.

La cerere se anexează:

 descrierea desenului sau modelului industrial, după caz;

 procura semnată de solicitant, dacă cererea se depune prin reprezentant;
 actul de prioritate, dacă aceasta a fost invocată;
 contractul de cesiune sau orice alt document din care rezultă că solicitantul are dreptul să
invoce prioritatea conform primei cereri, potrivit art. 41 din Lege;
 scrisoarea de acord din partea titularilor altor obiecte de proprietate intelectuală sau din
partea organului competent de a fi înregistrate, dacă acestea sunt prezente pe desenul sau
modelul industrial, după caz;
 dovada de plată a taxei stabilite.

Conform art. 12 al legii nr. 991 din 15.10.1996 privind protecţia desenelor şi
modelelor industriale, prioritatea desenului sau modelului industrial se stabileşte la data
depozitului naţional reglementar.4
Prioritatea poate fi stabilită la data depunerii cererii iniţiale într-o ţară parte
la Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale, dacă cererea de
înregistrare a fost depusă la Agenţie în termen de 6 luni de la această dată
(prioritate convenţională). Prioritatea unui desen sau model industrial poate fi stabilită
în baza exponatului introdus într-o expoziţie internaţională organizată pe teritoriul unei
ţări parte la Convenţia de la Paris, dacă cererea este depusă în termen de 6 luni de la data
introducerii acestuia în expoziţie (prioritate de expoziţie). Acest termen nu va
prelungi termenul priorităţii convenţionale.
Prioritatea convenţională sau prioritatea de expoziţie se invocă odată cu
depunerea cererii sau în termen de 2 luni de la data depozitului naţional
reglementar. Actele care justifică invocarea priorităţii se depun de către solicitant în
termen de 3 luni de la data depozitului naţional reglementar. Nerespectarea termenelor
indicate atrage nerecunoaşterea priorităţii invocate. Prioritatea poate fi stabilită la data
constituirii depozitului cererii anterioare a aceluiaşi solicitant la Agenţie, referitoare la
acelaşi desen sau model industrial, dacă invocarea priorităţii a fost făcută în termen de
6 luni de la data depozitului anterior. În acest caz, cererea anterioară se consideră
retrasă. Prioritatea poate fi stabilită în baza cîtorva cereri depuse anterior. Prioritatea
nu poate fi stabilită la data depozitului naţional reglementar în cazul în care în el a fost
deja invocată prioritatea.

4
Legea nr. 991 din 15.10.1996 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale
4
 Cererea poate fi depusă pentru înregistrarea mai multor desene sau modele
industriale (cerere multiplă). O astfel de cerere poate conţine până la 100 de desene sau
modele industriale. Poate fi depusă o cerere de înregistrare multiplă dacă produsele
referitor la care se preconizează integrarea sau aplicarea desenelor sau modelelor
industriale fac parte din aceeaşi clasă a CIDMI. În cazul cererii de înregistrare multiple,
solicitanţii şi autorii, dacă sunt mai mulţi, trebuie să fie unii şi aceiaşi pentru toate
desenele sau modelele industriale consemnate în cerere.5

Noțiuni generale cu privire la invenții

Invenţia reprezintă o soluţie tehnică a unei probleme prin intermediul elementelor
tehnice.Titlul de protecţie a invenţiilor în Republica Moldova este brevetul de invenţie,
conform Legii nr. 50-XVI din 7 martie 2008 privind protecţia invenţiilor, iar conform art.
4 din Lege, invențiile sunt protejate prin următoarele mijloace:
 brevet de invenţie;
 brevet de invenţie de scurtă durată;
 certificat complementar de protecţie.

Brevetul de invenţie este un titlul de protecţie ce conferă titularului dreptul exclusiv de

exploatare a invenţiei pe o perioada de 20 de ani.

Brevetul de invenţie de scurtă durată este un titlul de protecţie ce conferă titularului

dreptul exclusiv de exploatare a invenţiei pe o perioada de 6 ani cu posibilitatea
prelungirii termenului de valabilitate pentru o perioada de cel mult 4 ani.

Titularul unui brevet ce produce efecte în Republica Moldova, al cărui obiect este un
produs medicamentos sau un produs fitofarmaceutic (brevet de bază), pentru care s-a
eliberat o autorizaţie de lansare pe piaţă, poate să obţină, în conformitate cu condiţiile
prevăzute în prezenta lege şi în Regulament, un certificat complementar de protecţie,
denumit în continuare certificat, pentru părţile brevetului de bază care corespund
autorizaţiei. Certificatul produce efecte la expirarea duratei legale a brevetului de bază,
pentru o perioadă egală cu perioada cuprinsă între data de depozit a cererii de brevet şi
data eliberării primei autorizaţii, redusă cu 5 ani, dar care nu poate depăşi 5 ani.

Invenţiile pot avea ca obiect:

 un produs – dispozitive, substanţe, tulpini de microorganisme, culturi celulare de

plante sau animale, produse farmaceutice şi fitofarmaceutice;
 un procedeu – activitate care are ca rezultat obţinerea sau modificarea unui produs
(procese tehnologice, procese computerizate, procedee biologice sau genetice
etc.);

5
Cum se înregistrează un desen şi un model industrial în Republica Moldova (Biblioteca de proprietate
intelectuală) Natalia Mogol, Alexandru Şaitan, Chișinău 2017
5
  metodă – activitate care are rezultat de natură calitativă (măsurare, analiză,
reglare, control, metode computerizate, combinaţii algoritm/program-proces);
 aplicarea unui produs, procedeu sau metodă – aplicarea acestora cu o anumită
destinaţie, cu condiţia că aceasta să nu rezulte în mod evident din proprietăţile
cunoscute ale produsului, procedeului sau metodei aplicate.
Cererea de brevet trebuie să se refere numai la o singură invenţie sau la un grup de
invenţii astfel legate, încât să formeze un singur concept inventiv general.6

Dreptul de prioritate convențională în cadrul

invențiilor

O deosebită importanţă în domeniul protecţiei proprietăţii industriale o are

prioritatea, deoarece, practic, în toate cazurile de la data priorităţii întră în vigoare toate
drepturile la obligaţiunile persoanelor în cazul, în care se solicită un Brevet de invenţie,
stabilindu-se astfel durata valabilităţii titlului de protecţie.
În practica mondială există diferite metode de stabilire a priorităţii şi anume:
 din momentul creării invenţiei;
 după data acţiunilor revendicate (adică de la data depunerii cererii la
oficiul de brevete sau din momentul depunerii cererii prin poştă
tradiţională sau în mod electronic).

În legislaţia Republicii Moldova, referitoare la domeniul protecţiei proprietăţii industriale,

sunt stipulate principalele norme de drept în privinţa stabilirii priorităţii în care sunt descrise trei
tipuri de bază:

 prioritate convenţională;
 prioritate de expoziţie;
 prioritate internă.

Conform Convenţiei de la Paris (art. 4) prioritatea convenţională constă în aceea

că, cererea de brevet de invenţie depusă primar în una din ţările Convenţiei, se bucură de
prioritate faţă de celelalte cereri similare în alte ţări membre ale Convenţiei, timp de 12
luni din ziua înregistrării în ţara primară a cererii.
Nu se ia în consideraţie faptul: a fost eliberat brevet pe cererea depusă sau ea a
fost respinsă. În toate ţările membre ale Convenţiei de la Paris, data de prioritate a cererii
se stabileşte după data de înregistrare în ţara primară. Datorită acestor stipulări se permite
brevetarea invenţiei în ţările membre timp de 1 an, fără ca noutatea să fie contestată de o
altă cerere depusă anterior. Deoarece, conform Convenţiei de la Paris, invocarea
priorităţii se bazează în întregime pe legislaţia naţională, în Republica Moldova acest
termen mai poate fi prelungit cu două luni în cazul în care, din motive ce nu depind de
solicitant, invocarea unei priorităţi convenţionale nu a fost efectuată în termenele
stabilite.

6
http://agepi.gov.md/ro/inventions/despre-invenție-și-brevet
6
 Conform Convenţiei de la Paris, persoana care doreşte să obţină prioritatea pe
baza unei cereri depuse anterior, este obligată să depună o cerere de solicitare a
brevetului cu indicarea datei şi ţării depozitului anterior. Această cerere poate fi
prezentată în ziua depunerii cererii ulterioare ( Brazilia, Italia etc.), sau într-un termen
stabilit de la data depunerii cererii ulterioare (Austria, Belgia, Olanda, Norvegia,
Germania) timp de 2 luni.
Pe lângă aceasta trebuie să fie depusă copia cererii primare, autentificată de oficiul
de brevete ce a recepţionat cererea prin data depunerii ei şi, în cazul în care se solicită, se
prezintă şi traducerea acesteia. Copia cererii primare nu poate fi cerută mai devreme de 3
luni de la data depunerii sau în termen de 16 luni de la data depozitului a acestei cereri
anterioare sau dacă există mai multe cereri anterioare de acest tip, de la cea mai devreme
dată de depozit a respectivei cereri. Pe lângă aceasta solicitantul trebuie să indice
numărul cererii primare(Conform Convenţiei de la Paris şi redactată la Lisabona).
Copia cererii primare poate fi solicitată într-un anumit timp (3-6 luni). În
Republica Moldova actele care justifică invocarea priorităţii, însoţite de un certificat de
prioritate (al datei depozitului) şi de o traducere în limba de stat, se depun de către
solicitant în termen de 3 luni de la data depozitului naţional reglementar.

În caz de nerespectare a termenilor indicate prioritatea invocată nu se recunoaşte.

Pentru confirmarea priorităţii convenţionale în oficiile de brevete există anumite
subtilităţi.
În SUA, de exemplu, cererea de solicitare a priorităţii, pentru care nu există o
formă deosebită, şi copia cererii primare autentificate obligatoriu, e necesar să fie
prezentate în următoarele cazuri:
 apariţia priorităţii de conflict;
 dacă examinatorul contrapune cererii internaţionale depuse un material
apărut mai târziu, solicitantul dorind să excludă referinţa la acest material;
 la cererea examinatorului (care nu poate fi solicitată mai devreme de 6
luni, după depunerea cererii în SUA).
În toate celelalte situaţii documentele indicate pot fi depuse în această ţară şi mai
târziu dar obligatoriu până la achitarea taxelor de eliberare a brevetului.7

Astfel, conform legislației Republicii Moldova o persoană care a depus, conform

prevederilor legale, o cerere de brevet de invenţie, de model de utilitate, de certificat de
utilitate sau de certificat de autor în sau pentru un stat parte la Convenţia de la Paris sau
membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului ori succesorul său în drepturi
beneficiază, în scopul depunerii unei cereri de brevet pentru aceeaşi invenţie, de un drept
de prioritate pe o perioadă de 12 luni de la data de depozit a primei cereri; ziua
depozitului nu este cuprinsă în termen.
Solicitantul care vrea să beneficieze de prioritatea unei cereri anterioare trebuie să
depună o declaraţie de revendicare a priorităţii, o copie a cererii anterioare şi, după caz, o
traducere a acesteia în limba moldovenească, precum şi să achite taxa stabilită pentru
fiecare prioritate revendicată.

7
Prioritatea invenției, Revista Intellectus, Viorel IUSTIN, examinator, Direcția Invenții al Departamentului
Examinare AGEPI
7
 Pentru o cerere de brevet se pot revendica priorităţi multiple, chiar dacă ele provin din
state diferite. Se pot revendica, după caz, priorităţi multiple pentru aceeaşi revendicare
de brevet. Dacă sînt revendicate priorităţi multiple, termenul de prioritate se calculează
de la data celei mai vechi priorităţi.
În cazul în care se revendică una sau mai multe priorităţi pentru o cerere de brevet,
dreptul de prioritate va acoperi doar elementele cererii de brevet care sînt cuprinse în
cererea sau în cererile a căror prioritate a fost revendicată. În cazul în care anumite
elemente ale invenţiei pentru care se revendică prioritatea nu sînt cuprinse în
revendicările formulate în cererea anterioară, prioritatea poate fi recunoscută cu condiţia
ca documentele cererii anterioare să dezvăluie clar aceste elemente.
Solicitantul poate cere corectarea sau suplimentarea unei revendicări a priorităţii
referitor la cererea de brevet în termen de 16 luni de la data de prioritate sau, în cazul în
care corectarea sau suplimentarea conduce la modificarea datei de prioritate, în termen de
16 luni de la data de prioritate modificată, fiind aplicat termenul care expiră mai
devreme, cu condiţia ca cererea de corectare sau de suplimentare să fie depusă la AGEPI
în termen de 4 luni de la data de depozit a cererii de brevet. Depunerea cererii, este
supusă plăţii unei taxe stabilite. În cazul în care taxa nu este plătită, se va considera că
cererea nu a fost depusă.
În cazul în care se revendică prioritatea unei cereri anterioare într-o cerere de
brevet ulterioară, care a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.39 alin.(1),
dar nu mai tîrziu decît după 2 luni de la expirarea acestui termen, AGEPI poate restabili
dreptul de prioritate dacă, odată cu depunerea cererii de brevet, solicitantul a prezentat o
cerere de restabilire a drepturilor şi un demers care confirmă faptul că diligenţa cerută de
circumstanţe a fost exercitată sau că nerespectarea termenului a fost neintenţionată.
Cererea de restabilire a drepturilor, se depune în termen de 2 luni de la data
expirării perioadei de prioritate prevăzute la art.39 alin.(1) din Lege, dar nu mai tîrziu de
finalizarea pregătirilor tehnice pentru publicarea cererii în cauză conform art.49 din lege.8

8
Legea nr. 50 din 07.03.2008 privind protecţia invenţiilor
8
 Spețe:
Speța 1

Popescu Andrei a proiectat un model industrial al periuței de dinți la data de

1 septembrie 2016. Hotărînd să o înregistreze, a depus o cerere de înregistrare la
AGEPI la 1 octombrie 2016. La data de 28 noiembrie, Poposcu Andrei depune o
cerere la AGEPI în care invocă prioritatea convențională asupra modelului
industrial al periuței de dinți realizat de către el. Actele care justifică invocarea
priorității cerute de către AGEPI, Popescu le-a depus la data de 1 februarie 2017.

A respectat Popescu Andrei temenele necesare pentru invocarea priorității

convenționale? Va recunoaște AGEPI dreptul de prioritatea convențională invocat
de către Popescu? Dacă da, de ce? Dacă nu, atunci care era termenul ce trebuia
respectat de către Popescu pentru a i se recunoaște prioritatea convențională?
Argumentați răspunsurile.

Speța 2

La data de 20 iunie 2017 în Republica Moldova, a avut loc o expoziție cu

tematica “Lemnarii Lumii”, unde au participat meșteri din diferite localități, printre
care și cetățeanul Ciobanu Vasile și Josanu Gheorghe, cetățean al României.
Cetățeanul Ciobanu a prezentat la expoziție o bicicletă multifuncțională din lemn,
asupra căreia la data de 10 iunie 2017 a depus o cerere la AGEPI în Republica
Moldova privind eliberarea brevetului de invenție. La data de 30 iunie 2017 el se
mai adresează la AGEPI privind recunoașterea priorității convenționale asupra
invenției date. La expoziția respectivă cetățeanul Josanu vine cu aceeași invenție.
La data de 21 iunie, Josanu se adesează la AGEPI privind invocarea priorității
expoziționale. Îi va acorda AGEPI lui Ciobanu prioritatea convențională? Dar
expozițională? Are dreptul Josanu să ceară recunoașterea priorității expoziționale?
Cum va proceda AGEPI cu cetățeanul Josanu?