NSPM 68

Norme de protectie a muncii pentru industria poligrafica

Preambul

Normele specifice de protectie a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate

nationala care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea
principalelor activitati din economia nationala, in conditii de protectie a muncii.
Respectarea continutului acestor prevederi nu absolva persoanele juridice si
fizice de raspundere pentru prevederea si asigurarea oricaror altor masuri de
securitate a muncii, adecvate conditiilor concrete de desfasurare a activitatii
respective.
Normele specifice de protectie a muncii, fac parte dintr-un sistem unitar de
reglementari privind asigurarea securitatii si sanatatii in munca, sistem compus
din:
- Norme generale de protectie a muncii, care cuprind prevederi de securitate si
medicina muncii general valabile pentru orice activitate;
- Norme specifice de protectie a muncii, care cuprind prevederi de securitate a
muncii specifice unor anumite activitati sau grupe de activitati, detaliind prin
acestea prevederile Normelor generale de protectie a muncii.
Prevederile tuturor acestor norme specifice se aplica cumulativ si au valabilitate
nationala, indiferent de forma de organizare sau proprietate a persoanei fizice sau
juridice in care se desfasoara activitatea pe care o reglementeaza.
Structura sistemului national de norme specifice de protectie a muncii urmareste
corelarea prevederilor normative cu pericolele specifice uneia sau mai multor
activitati si reglementarea unitara a masurilor de protectie a muncii pentru
activitati caracterizate prin pericole comune.
Structura fiecarei norme specifice de protectie a muncii are la baza abordarea
sistemica a aspectelor de securitate a muncii practicata in cadrul Normelor
generale de protectie a muncii. Conform acestei abordari, procesul de munca este
tratat ca un sistem, compus din urmatoarele elemente ce interactioneaza:
Executantul - omul implicat nemijlocit in executarea sarcinii de munca.
Sarcina de munca - totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul
mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu, pentru realizarea
scopului procesului de munca.
Mijloace de productie - totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje,
masini, aparate, dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime,
materiale) care se utilizeaza in procesul de munca.
Mediul de munca - ansamblul conditilor fizice, chimice, biologice si psiho-
sociale in care, unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.
Reglementarea masurilor de protectie a muncii in cadrul normelor specifice de
protectie a muncii, vizand global desfasurarea uneia sau a mai multor activitati in
conditii de protectie a muncii, se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de
asigurare a protectie muncii, la nivelul fiecarui element al sistemului, executant -
sarcina de munca - mijloace de productie - mediul de munca, propriu proceselor
de munca din cadrul activitatilor care fac obiect de reglementare.
Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru asigurarea
protectiei muncii, constituie alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la
securitatea si sanatatea in munca, baza pentru:
- activitatea de conceptie a echipamentelor tehnice si a tehnologiilor;
- autorizarea functionarii unitatilor;
- instruirea salariatilor cu privire la protectia muncii;
- cercetarea accidentelor de munca si stabilirea cauzelor si a responsabilitatilor.
In contextul general pe care l-am prezentat Normele specifice de protectie a
muncii pentru industria poligrafica au fost elaborate tinand seama de
reglementarile existente in domeniul protectiei muncii pentru aceste activitati,
precum si pe baza studierii proceselor de munca si stabilirea pericolelor specifice,
astfel incat, pentru fiecare pericol, sa existe cel putin o masura de prevenire la
nivelul fiecarui element component al procesului de munca.
Structura acestei norme este facuta pentru fiecare activitate, prevederile urmand o
succesiune logica, corespunzatoare modului de actiune al executantului in
procesul de lucru.
De asemenea, aplicarea "Normei specifice de protectie a muncii pentru industria
poligrafica" trebuie sa se faca complementar cu prescriptiile standardelor de
protectie a muncii, referitoare la domeniul de activitate abordat.
In acelasi timp, pentru terminologia de specialitate si de protectie a muncii,
utilizata la elaborare, normele mai cuprind o anexa in care sunt explicati o serie
de termeni uzali.
Pentru ca normele specifice sa raspunda cerintelor actuale, nu numai in ceea ce
priveste continutul, dar si forma de prezentare conform altor acte legislative si
normative, s-a procedat la utilizarea unor subtitluri, care precizeaza continutul
articolelor care se refera la aceasta problematica, facilitand astfel pentru
utilizatori intelegerea si gasirea rapida a textelor necesare.
 NSPM 68
Norme de protectie a muncii pentru industria poligrafica

1. Prevederi generale

Continut

Art. 1. - Normele specifice de protectie a muncii pentru activitatile desfasurate in

industria poligrafica cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si a
bolilor profesionale specifice acestor activitati.

Scop

Art. 2. - Scopul prezentelor norme specifice este de a elimina sau reduce factorii
de risc existenti in sistemul de munca, proprii fiecarui element component al
acestuia: executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediul de
munca.

Domeniu de aplicare

Art. 3. - Prezentele norme specifice se aplica la toate persoanele juridice sau

fizice in care se desfasoara activitati din domeniul poligrafiei, indiferent de forma
de proprietate a capitalului social si de modul de organizare a acestora.

Corelarea cu alte normative

Art. 4. - (1) Prevederile cuprinse in prezentele norme se aplica cumulativ cu

prevederile Normelor generale de protectie a muncii.
(2) Pentru activitatile auxiliare sau conexe activitatilor din industria poligrafica se
vor aplica prevederile normelor specifice prezentate in Anexa 1.
Revizuirea normelor

Art. 5. - Prezentele norme specifice se vor revizui periodic si vor fi modificate

ori de cate ori este nevoie, ca urmare a schimbarilor de natura legislativa, tehnica
etc.

2. Prevederi comune activitatilor desfasurate in industria poligrafica

2.1. Incadrarea si repartizarea salariatilor la locurile de munca

Art. 6. - Incadrarea si repartizarea salariatilor la locurile de munca se vor efectua

in conformitate cu prevederile cuprinse in Normele generale de protectie a
muncii.
Art. 7. - Activitatile din industria poligrafica vor fi executate numai de catre
salariati calificati ale caror aptitudini fizice si psihice au fost verificate si
corespund solicitarilor fizice si psihice ale activitatilor respective.
2.2. Instruirea lucratorilor

Art. 8. - Organizarea si desfasurarea instruirii in domeniul protectiei muncii a

lucratorilor care participa la activitatile din industria poligrafica se vor face
conform prevederilor din "Normele generale de protectie a muncii".
Art. 9. - Se interzice salariatilor din industria poligrafica sa efectueze orice
activitate daca nu au fost instruiti cu privire la pericolele specifice activitatii
respective.
2.3. Repartizarea sarcinii de munca si organizarea locului de munca

Art. 10. - Repartizarea sarcinii de munca si organizarea activitatilor profesionale

trebuie sa respecte prevederile cuprinse in Normele generale de protectie a
muncii, prevederile cuprinse in prezenta norma si acolo unde este cerut,
instructiunile proprii de protectie a muncii elaborate in functie de specificul
lucrului si de conditiile concrete in care se efectueaza sarcina de munca.
Art. 11. - Dupa repartizarea sarcinii de munca, conducatorul locului de munca va
urmarii influentele acesteia asupra lucratorilor in conditiile concrete de lucru si
va asigura preventiv masurile necesare eliminarii efectelor negative asupra
capacitatilor fizice si psihice ale salariatilor.
Art. 12. - Salariatii care lucreaza cu plumb si cu aliajele acestuia vor face
obiectul unei supravegheri medicale (clinica si biologica) atat la angajare cat si pe
perioada lucrului. Supravegherea clinica trebuie efectuata cel putin odata pe an,
iar cea biologica odata la sase luni. Supravegherea medicala trebuie sa tina cont
de importanta expunerii la plumb si aliajele acestuia si de sensibilizarea fiecarui
salariat.
Art. 13. - In functie de rezultatele supravegherii medicale, conducerea agentului
economic trebuie sa adopte masuri individuale de protectie sau de prevenire care,
in cazuri deosebite, pot conduce la retragerea salariatului de la expunerea la
plumb si la aliajele acestuia sau la o reducere a duratei de expunere.
Art. 14. - La locurile de munca, media ponderata in functie de timp, pentru o
perioada de 40 ore/saptamana, concentratia de plumb in aer nu trebuie sa
depaseasca 150 µg/m3.
Art. 15. - Atunci cand valoarea concentratiei de plumb in aer indicata la Art. 14
este depasita trebuie identificate cauzele acestei depasiri si trebuie luate cat mai
repede posibil masurile corespunzatoare de remediere.
Art. 16. - La locurile de munca unde exista pericolul absorbtiei de plumb este
interzis salariatilor sa manance, sa fumeze si sa consume lichide. Pentru acestea
se vor prevede pauze de lucru si locuri special amenajate.
Art. 17. - Este interzisa repartizarea femeilor si tinerilor sub 18 ani la efectuarea
sarcinilor de munca de la turnatoriile de litere si de plumb, la prelucrarea si
montarea cliseelor pe suporti, la operatiile de corodare cu acizi, galvanizare si
prelucrare a materialelor poligrafice pentru albitura din aliaj de plumb, la
executarea stereotipilor si similare.
Art. 18. - La locurile de munca unde se lucreaza cu aliaje de plumb nu vor fi
incadrati salariati care sufera de urmatoarele afectiuni:
- boli de ficat avansate;
- boli de rinichi;
- boli ale vaselor de sange;
- boli ale inimii,
- ulcer;
- boli ale intestinului (colite);
- tuberculoza pulmonara;
- boli ale sistemului nervos central;
- boli ale nervilor de la periferia organismului;
- boli ale nervului optic:
- epilepsie,
- orice boala de sange si alte afectiuni contraindicate de medic.
Art. 19. - La locurile de munca unde se formeaza si se degaja substante
cancerigene, conducerea agentului economic trebuie sa aplice urmatoarele
masuri:
a) limitarea cantitatilor de substante cancerigene la locul de munca;
b) limitarea numarului de salariati expusi sau susceptibil a fi expusi, la nivelul cel
mai mic posibil;
c) conceperea proceselor de munca si a masurilor tehnice pentru evitarea sau
minimalizarea degajarilor de substante cancerigene la locurile de munca;
d) evacuarea substantelor cancerigene prin sistem de aspirare (exhaustare) local;
e) masuri de protectie colectiva si/sau, daca expunerea nu poate fi evitata prin alte
mijloace, masuri de protectie individuala;
f) masuri de igiena, in special curatarea regulata a pardoselelor, peretilor si a altor
suprafete;
g) demarcarea zonelor de risc si utilizarea unor semne de avertizare incluzand
semnul "NU FUMATI" in zonele in care salariatii sunt expusi sau exista
posibilitatea de expunere la substante cancerigene;
h) mijloace permitand colectarea, depozitarea si evacuarea deseurilor de catre
salariati, incluzand utilizarea containerelor sigilate si etichetate clar si vizibil.
Art. 20. - La locurile de munca unde exista degajari de substante cancerigene vor
avea acces numai salariatii care prin sarcina de munca sunt obligati sa-si
desfasoare activitatea la aceste locuri de munca.
Art. 21. - Conducerea agentului economic este obligata, pentru toate activitatile
pentru care exista risc de contaminare cu substante cancerigene, sa ia masuri
adecvate, dupa cum urmeaza:
a) salariatii sa nu manance, bea sau fumeze in zonele de lucru in care exista riscul
contaminarii cu substante cancerigene;
b) sa puna la dispozitia salariatilor imbracaminte de protectie adecvata si sa
prevada locuri amenajate separat pentru imbracamintea de lucru sau de protectie
si pentru cea de strada;
c) sa puna la dispozitia salariatilor grupuri sanitare si dusuri adecvate, care vor fi
mentinute in permanenta curate;
d) echipamentul individual de protectie sa fie depozitat corespunzator, in locuri
bine stabilite. Acesta va fi incercat si curatat dupa fiecare utilizare iar cel defect
va fi reparat sau inlocuit;
e) costurile acestor masuri vor fi suportate de patronat si nu de catre salariati.
Art. 22. - (1) Salariatii care-si desfasoara activitatea in locuri de munca unde sunt
degajari de substante cancerigene trebuie sa fie supusi unei supravegheri adecvate
a sanatatii, atat la angajare cat si periodic pe durata lucrului astfel ca sa existe
posibilitatea directa a implementarii masurilor de medicina individuala si de
medicina a muncii.
(2) Daca se constata ca un salariat este suferind datorita prezentei substantelor
cancerigene la locurile de munca se vor lua masuri ca toti salariatii expusi similar
sa faca obiectul unei supravagheri medicale si se va realiza o noua evaluare a
riscului la expunere.
Art. 23. - Pentru activitatea de culegere manuala nu vor fi incadrati salariati cu
platfus.
 Ghid de terminologie. Notiuni de baza

1. Accident de munca: accident prin care se produce vatamarea violenta a

organismului precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul
procesului de munca sau indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de
natura juridica a contractului in baza caruia isi desfasoara activitatea si care
provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin trei zile, invaliditate sau
deces.
2. Boala profesionala: afectiune care se produce, ca urmare a exercitarii unei
meserii sau profesiuni, cauzata de factori nocivi, fizici, chimici sau biologici,
caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe
sau sisteme ale organismului, in procesul muncii.
3. Dispozitiv de protectie: dispozitiv care reduce sau elimina, singur sau in
asociere cu un protector, riscul de accidentare.
4. Echipament individual de lucru: totalitatea mijloacelor pe care persoanele
juridice le acorda unui salariat pentru protejarea imbracamintei si incaltamintei
personale in timpul procesului de munca.
5. Echipament individual de protectie: totalitatea mijloacelor cu care este dotat
fiecare participant la procesul de munca pentru a fi protejat impotriva factorilor
de risc de accidentare si imbolnavire profesionala.
6. Echipamente tehnice: masinile, utilajele, instalatiile, aparatura, dispozitivele,
uneltele si alte mijloace asemanatoare necesare in procesul muncii.
7. Instructaj de securitate a muncii: modalitatea de instruire in domeniul
securitatii muncii care se desfasoare la nivelul unitatilor si are ca scop insusirea
de catre salariati a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse de securitatea
muncii, specifice activitatii pe care o realizeaza sau urmeaza a o realiza.
8. Instructiuni specifice de securitate a muncii: componente ale sistemului de
reglementari in domeniul securitatii muncii, ale caror prevederi sunt valabile
numai pentru activitatile desfasurate in cadrul unei unitati; elaborarea lor de catre
unitati (prin efort propriu sau in colaborare cu institute specializate), este
obligatorie atunci cand normele generale de securitate a muncii si normele
specifice de securitate a muncii nu acopera totalitatea activitatilor desfasurate in
unitate, sau voluntara, atunci cand conducerea persoanei juridice considera
necesar, pentru imbunatatirea securitatii muncii, detalierea si completarea
normelor cu unele prevederi specifice unitatii.
9. Instructiuni de utilizare: instructiuni a caror elaborare este obligatorie pentru
orice produs, constituind parte integranta a documentatiei pentru certificarea
produsului si prin care, producatorul trebuie sa prezinte toate informatiile
necesare utilizarii produsului, in conformitate cu scopul pentru care a fost creat si
pentru asigurarea securitatii muncii.
10. Mijloc individual de protectie: mijloc de protectie (protector) destinat pentru
protectia unui singur executant si care se aplica asupra acestuia.
11. Noxa (sinonim: factor nociv): agent fizic, chimic sau biologic cu actiune
daunatoare asupra organismului, in mediul luat in considerare.
12. Prevenire: ansamblul procedeelor si masurilor luate sau planificate la toate
stadiile de lucru, pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.
13. Risc: probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a
sanatatii, intr-o situatie periculoasa.
14. Risc profesional: risc in procesul de munca.
15. Situatie periculoasa: orice situatie in care o persoana este expusa unuia sau
mai multor pericole.
16. Zona periculoasa a unui echipament tehnic: orice zona situata in interiorul sau
in jurul echipamentului de munca in care o persoana este expusa riscului de
accidentare sau imbolnavire profesionala.
 Norme PSI în ateliere tipografice, copiatoare, multiplicatoare

Art.900 În ateliere de gravat unde se lucrează într-o atmosferă nocivă de acid

azotic, se vor lua următoarele măsuri: - operaţia de lucru se va desfăşura numai
cu ventilaţia în funcţiune; - pentru curăţarea plăcilor de zinc cu petrol între
diferite faze ale corodării se va scoate din magazie numai cantitatea de petrol
necesară pentru o zi de lucru; - rumeguşul necesar procesului de producţie se va
introduce în atelier în cantităţi necesare unei zile de lucru, iar la terminarea
programului va fi evacuat din secţie; - se interzice depozitarea acidului azotic
lângă instalaţiile electrice la nivelul solului, pentru evitarea corodării acestora; -
vasele în care se ţine asfaltul sau şerlacul necesar tratării înainte de ardere a
plăcilor de zinc se vor păstra cât mai departe de sursa de foc.
Art.901 Aparatele de gravare electrică vor fi folosite numai cu carcasele închise
şi la sarcinile indicate de fabrica constructoare.
Art.902 Toluenul şi benzina folosite la curăţarea plăcilor se vor păstra în bidoane
metalice închise, ferite de sursă de căldură.
Art.903 În atelierele tipar probă, unde se lucrează cu benzină la ştersul formelor
şi la spălatul valţurilor se interzice fumatul sau pătrunderea în încăperi cu sursă
de foc deschis.
Art.904 La atelierele monoturnat se interzice: - executarea de instalaţii electrice
pe pereţii izolaţiei fonice. Trecerea conductorilor electrici prin astfel de pereţi se
face numai cu tub I.P.E. metalic; - introducerea în cazanele de topit aliaj a
materialelor combustibile (hârtie, cârpe etc.); - funcţionarea maşinii de turnat şi
arderea gazului în timpul spălării maşinilor.
Art.905 La atelierele monofoto, textoprint se vor folosi numai lămpi de perete tip
cameră obscură cu carcase metalice iar filmele se vor păstra în dulapuri metalice.
82
Art.906 În atelierele de închis forme şi matriţe, spălarea formelor cu benzină se
va face numai pe materiale incombustibile. Uleiul pentru presele de matriţat va fi
adus în ateliere numai în ziua când se schimbă cel din maşină. Se interzice cu
desăvârşire depozitarea substanţelor combustibile pe piesele de matriţat sau pe
mesele auxiliare ale acestora, care sunt încălzite electric.
Art.907 La atelierele de maşini plane şi rotative cărţi, retuşările cu eter sau alte
substanţe volatile se vor face numai sub directa supraveghere a maiştrilor care au
obligaţia să amenajeze locuri de muncă speciale situate cât mai departe de
maşinile de producţie, lângă ferestre deschise. Se interzice înlocuirea benzinei cu
alţi solvenţi.
Art.908 În atelierele de stereotipie cărţi, aprinderea focului la maşinile care se
încălzesc prin gaze naturale va fi făcută numai de lucrătorul destinat şi instruit în
acest scop. Curăţarea aliajului de impurităţi prin foc deschis sau cu ajutorul
sondei se va face numai în prezenţa maistrului sau şefului de formaţie care sunt
obligaţi să respecte normele în vigoare.
Art.909 În atelierele rotative cărţi, spălarea cu benzină a pieselor de la cilindrii
maşinilor se va face numai în lăzi metalice cu capace, în locuri ferite de influenţa
surselor de căldură, foc, instalaţiilor electrice etc..
Art.910 În încăperile pentru depozitarea şi turnarea valţurilor unde se află
cazanele pentru topit clei de valţuri, vor fi introduse numai materialele folosite în
procesul tehnologic şi în cantităţile unei zile de lucru.
Art.911 Materialele de lipit clişee preparate cu solvenţi volatili, folosite în
atelierele de montat clişee pe suport metalic se vor scoate din magazie în
cantităţile necesare unei zile de lucru şi se vor păstra în dulapuri metalice, iar
diluarea lor se va face în afara atelierelor, în spaţii special amenajate.
Art.912 Aparatele de pulverizat din atelierele de imprimare vor fi prevăzute cu
condensatori autoparaziţi, pentru anularea scânteilor, iar în cazul retuşărilor cu
eter sau cu alte substanţe volatile se vor respecta prevederile normelor în vigoare.
Art.913 În atelierele de copiat şi în atelierele pentru prepararea plăcilor şi
tiparelor de probă, montajele de filme, vor fi protejate de sursele de lumină sau
căldură, iar după terminarea lucrului montajele din spaţiul atelierelor vor fi
predate arhivei pentru depozitarea în dulapuri metalice.
Art.914 În atelierele de aclimatizat a hârtiei unde încălzirea aerului se realizează
cu ajutorul bateriilor de rezistenţe electrice, iar refularea aerului se realizează cu
ventilatoare cuplate la bateriile de încălzire, se vor respecta următoarele măsuri: -
nu se vor depozita lichide combustibile pe gura de vizitare a rezistenţelor
electrice sau în tubulatura de evacuare a aerului cald; - capacul de vizitare a
rezistenţelor va fi deschis numai de electricienii de întreţinere pentru efectuarea
controalelor şi reviziilor periodice după care capacul se va închide; - rezistenţele
electrice se vor folosi numai cu ventilaţia în funcţiune; - se va controla zilnic
temperatura din atelierul de aclimatizare pentru a nu depăşi limita de încălzire
permisă echipamentului şi instalaţiilor electrice.
Art.915 Folosirea acizilor pentru forme în atelierele de imprimare se va face
numai în prezenţa maistrului.
Art.916 Este interzisă vărsarea în canal a lichidelor inflamabile recuperate
provenite de la operaţiile efectuate în atelierele de cromare.
Art.917 În atelierele de imprimare, bidoanele cu toluen şi cerneluri vor fi ermetic
închise pentru a împiedica degajările de gaze. În cursul transvazării cernelii se va
avea grijă ca aceasta să nu se răspândească pe pardoseală. Pentru evitarea
degajării vaporilor de toluen în spaţiul atelierelor, gurile de absorbţie vor fi
montate în imediata apropiere a jgheaburilor de cerneală ale maşinilor de tipar.
Art.918 În atelierul de fălţuit, pregătirea colilor, broşat, scoarţe şi Kristenzen se
impun următoarele restricţii: - depozitarea semifabricatelor se va face la o
distanţă de cel puţin 1 m de maşini; - eliminarea ştreifurilor de la maşinile de tăiat
şi transportul lor în locurile de balotare se va face îndată ce acestea se produc; 83
- nu este admisă aşezarea materialelor (hârtii, cartoane, soluţii etc.) în spaţiile de
siguranţă, lângă reşouri, rezistenţe de încălzire, reostate, cazane de încălzit, clei
etc.; - evitarea supraîncălzirii motoarelor de la maşinile de ascuţit cuţitele
deoarece se pot aprinde bobinajele motoarelor; - respectarea cu stricteţe a
instrucţiunilor de folosire şi deservire a generatoarelor de înaltă frecvenţă şi a
maşinilor de uscat bloc-carte; - se interzice introducerea în maşinile de uscat cărţi
a altor materiale bune conducătoare de electricitate care pot provoca scântei
electrice şi scurtcircuite; - curăţarea zilnică de impurităţi a benzilor transportoare
ale maşinilor de uscat blocuri, a prafului pe electrozii maşinilor de uscat şi pe
filtrul de aer al generatorului; - reşourile electrice folosite la încălzirea cleiului şi
a maşinilor de călcat vor fi instalate pe suporţi incombustibili iar acolo unde
cleiul de lipit se prepară la flacără această operaţie se va face în afara secţiilor de
legătorii şi cartonaje, în încăperi special amenajate.
Art.919 La atelierele de lăcuit-celofanat, materialele folosite la lăcuire vor fi
păstrate în afara atelierelor, în locuri special amenajate. Acolo unde uscarea
coperţilor în maşinile de lăcuit se face cu radiatoare infraroşii, se interzice oprirea
benzilor transportoare în timpul funcţionării radiatoarelor. Operaţia de lăcuire se
va face numai cu instalaţia de ventilaţie în funcţiune pentru eliminarea vaporilor
şi a gazelor ce se produc.
Art.920 În încăperile în care se lucrează într-o atmosferă nocivă de gaze emanate
din substanţele şi soluţiile folosite, lucrul se va desfăşura numai cu sistemul de
ventilaţie în funcţiune pentru evacuarea din încăpere a gazelor ce ar putea genera
incendii.
Art.921 Curăţarea maşinilor cu lichide combustibile este permisă numai după ce
acestea au fost deconectate de la reţeaua electrică şi s-au răcit, respectându-se
regulile privind interzicerea fumatului sau folosirea mijloacelor de iluminat cu
flacără deschisă.
Art.922 În atelierele de tipărire-multiplicare se interzice cu desăvârşire
executarea de instalaţii electrice cu caracter de improvizaţie, folosirea ştecherelor,
prizelor, întrerupătoarelor, automatelor, cordoanelor electrice, prelungitoarelor în
stare defectă.
Art.923 În locurile de muncă unde se folosesc substanţe inflamabile, care în
amestec cu aerul pot forma amestecuri explozive, instalaţia electrică va fi antiex.
Art.924 Este interzis fumatul în locurile de muncă unde există pericol de incendiu
sau explozii. În aceste locuri de muncă se vor afişa în locuri vizibile inscripţii
care să atenţioneze pericolul de incendiu sau explozie: “FUMATUL INTERZIS”,
“ATENŢIE ! PERICOL DE INCENDIU”, “ATENŢIE! PERICOL DE
EXPLOZIE”.
Art.925 Fumatul este permis numai în locuri special amenajate prevăzute cu
inscripţia “ LOC PENTRU FUMAT”.