Sunteți pe pagina 1din 20

Analiza Impactului de Reglementare (AIR)

la proiectul hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea


proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative

Capitolul I. Introducere

Analiza Impactului de Reglementare (AIR) la proiectul hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea


proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative a fost elaborată în vederea executării
art. 13 al Legii nr. 235–XVI din 20.07.06 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de
întreprinzător.
AIR în cauză argumentează necesitatea elaborării proiectului de lege în baza evaluării impactului potenţial al
acestuia asupra activităţii economice din domeniul turismului şi asupra dezvoltării societăţii.
În procesul de analiză au fost utilizate prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 1230 din 24.10.2006 cu privire
la aprobarea Metodologiei de analiză a impactului de reglementare şi de monitorizare a eficienţei actului de
reglementare.
Capitolul II. Definirea problemei

Secțiunea 1. Componenta juridică


Proiectul legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative a fost elaborat de către Agenţia
Turismului, în colaborare cu principalii actori din domeniu, în scopul corelării legislației țării cu standardele
internaționale, facilitării desfărurării activitățiii turtistice în Republica Moldova, sporirii nivelului de protecție a
consumatorilor de servicii turistice, îmbunătățirii mecanismului de evdiență statistică în domeniul turismului din
Republica Moldova. Proiectul este elaborat în temeiul Legii nr. 780 – XV din 2001 privind actele legislative și
prevede operarea modificărilor în Legea nr. 352 – XVI din 24 noiembrie 2006 privind organizarea și desfășurarea
activității turistice în Republica Moldova și în anexa la Legea nr. 160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin
autorizare a activităţii de întreprinzător.
Proiectul legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative a fost elaborat și în conformitate cu
prevederile Strategiei de dezvoltare a turismului ”Turism 2020”, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 338 din 19
mai 2014.

Secțiunea 2. Elementul analitic.


Motivul apariţiei problemei şi estimarea dimensiunii acesteia.
Problemele care au condus la elaborarea propunerilor de modificare a Legii 352 au fost determinate atît
de evoluția pieței turistice în plan local și regional, cît și de modificarea configurației geopolitice din regiune.
Generalizînd spectrul de probleme ce urmează a fi soluționate prin operarea modificărilor în Legea 352, acestea pot
fi grupate în următoarele categorii.
1. Evidența statistică.
2. Destinațiile turistice și activitatea excursionistă.
3. Dezvoltarea turismului social.
4. Prestarea serviciilor turistice de către tur-operatori și agenții de turism.
5. Activitatea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare și servire a mesei.
6. Structurile de informare și promovare turistică.
7. Perfecționarea cadrelor.
În continuare, vom expune fiecare problemă separat.

1. Evidența statistică.
A. Circulația turistică.
1) În conformitate cu Recomandările Organizației Mondiale a Turismului privind statistica turismului
IRTS 2008, întru realizarea evidenței statistice se utilizează noțiunea de vizitator – persoana care se deplasează în
afara mediului uzual pentru un termen mai mic de un an, în orice scop, cu excepția angajării la o întreprindere
/organizație în locul vizitat.
Vizitatorul este atribuit la noțiunea turist - în cazul, dacă călătoria sa conține cazare de cel puțin o noapte
și excursionist – în alte cazuri.
2) Republica Moldova este intens vizitată de cetăţenii ţărilor CSI, UE şi din alte ţări, datorită amplasării
geografice favorabile.
a) Conform datelor prezentate de Poliția de Frontieră, numărul cetăţenilor străini intraţi în Moldova a
crescut de la 1,48 mln persoane în anul 2009 pînă la 2,36 mln în 2013, sau de 1,6 ori (tabelul 1).
Tabelul 1. Datele statistice privind traversarea frontierei de stat de către cetăţeni străini în perioada anilor
2009-2013, mln persoane

2009 2010 2011 2012 2013

1
intrări ieşiri intrări ieşiri intrări ieşiri intrări ieşiri intrări ieşiri

Total 1,48 1,68 1,89 1,90 2,20 2,21 2,27 2,28 2,36 2,38

dintre care:

România 0,32 0,50 0,62 0,63 0,76 0,75 0,75 0,74 0,77 0,76

Ucraina 1,02 1,03 1,10 1,10 1,25 1,26 1,29 1,31 1,34 1,36

Aeroportul
internaţional
Chişinău 0,14 0,15 0,17 0, 17 0,19 0,20 0,23 0,23 0,25 0,26

b) Conform datelor Biroului Național de Statistică, numărul turiştilor străini cazaţi în aceeași perioadă în
structurile de primire turistică reprezintă cca 4% din numărul total intrați în țară, evoluția acestora fiind următoarea
(tabelul 2).
Tabelul 2. Numărul turiştilor cazaţi în structurile de primire turistică colective cu funcţiuni de cazare în anii 2009 –
2013, mii persoane
Ani 2009 2010 2011 2012 2013

Numărul total de turişti 227,9 229,9 248,3 268,2 271,5

Din total, turişti moldoveni 168,3 166,3 173,3 179,2 175,9

Din total, turişti străini 59,6 63,6 75,0 88,9 95,6

c) Vizitatorii ţării care optează pentru turismul organizat, procură excursii de la agenţii de turism şi
turoperatori. Analizînd datele pentru perioada 2009 - 2012, constatăm că numărul turiştilor interni care au călătorit
prin intermediul agenţiilor de turism şi turoperatorilor variază, în 2010 a scăzut faţă de 2009, în 2011 a fost în
creştere şi în 2012 în scădere, iar, în general, în 2012 s-a atestat o scădere faţă de 2009. Totodată menționăm că,
deşi numărul de sosiri ale turiştilor străini în ţară prin intermediul agenţiilor de turism şi turoperatorilor este în
creştere, cifrele sînt destul de modeste: 9189 – în 2009, 12797 – în 2012 (figura 1).

Figura 1. Dinamica numărului turiştilor interni şi a sosirilor turiştilor străini prin intermediul agenţiilor
de turism şi turoperatorilor, exprimată pe ani şi în cifre, număr persoane.
3) A crescut mobilitatea cetăţenilor moldoveni. Numărul moldovenilor ieşiţi din ţară a crescut din anul
2009 pînă în anul 2013 cu 6 %, de la 5,13 la 5,45 mln persoane (tabelul 3).

2
Tabelul 3. Datele statistice privind traversarea frontierei de stat de către cetăţenii Republicii Moldova în
perioada anilor 2009-2013, mln persoane
2009 2010 2011 2012 2013

intrări ieşiri intrări ieşiri intrări ieşiri intrări ieşiri intrări ieşiri

Total 5,13 5,24 5,07 4,99 5,28 5,18 5,31 5,20 5,33 5,45

dintre care: 1,45 1,45


România 0,98 1,16 1,29 1,30 1,49 1,49 1,44 1,44

Ucraina 3,87 3,79 3,47 3,37 3,45 3,34 3,47 3,35 3,56 3,44

Aeroportul
internaţional
Chişinău 0,28 0,29 0,31 0,32 0,34 0,35 0,40 0,41 0,44 0,44

4) Fluxul turiștilor este monitorizat trimestrial de către Agenţia Turismului şi Biroul Naţional de Statistică.
Datele oficiale colectate reflectă în exclusivitate datele prezentate de către tur-operatori şi agenţii de turism.
Respectiv, drept date oficiale porivind circulația turistică se consideră datele prezentate de agenții de turism și tur-
operatori. Aceste date, care reprezintă sub 1 % din numărul de vizitatori străini, se transmit structurilor
internaționale și, în consecință, plasează Republica Moldova pe ultimul loc în Europa și pe ultimele locuri în lume.
B. Ponderea turismului în Produsul Intern Brut
La nivel internațional ponderea turismului în economie indică o medie de cca 7 %. În unele țări mai
avansate din punct de vedere turistic, ponderea turismului în economie se estimează la 14 – 17 %. Calcularea
ponderii turismului în economie se efectuează utilizînd Contul Satelit în Turism TSA: RMF 2008, ultima ediție,
actualizată în anul 2008, fiind recomandată de către Organizația Mondială a Turismului pentru implementare de
către toate țările.
De menționat, că în Republica Moldova Contul Satelit pentru Turism nu se utilizează, iar la calcularea
ponderii turismului în economie se ia în calcul doar valoarea adăugată brută indicată pentru hoteluri, activităţi ale
agenţiilor de turism, tur - operatorilor şi ghizilor. Respectiv, deși volumul încasărilor din activitatea de turism a
crescut în 4 ani de cca 1,8 ori, de la 546,5 mil. lei în 2009 pînă la 972,6 mil. lei în 2012, ponderea valorii adăugate
brute în produsul intern brut variază: în 2009 – 0,55%, în 2010 – 0,53%, în 2011 – 0,32% şi în 2012 – 0,36%
(tabelul 3).

Tabelul 3. Dinamica, pe ani, a volumului încasărilor din activitatea turistică şi ponderea valorii
adăugate brute în produsul intern brut
2009 2010 2011 2012

Volumul încasări, mil. lei 546,5 708,1 860,0 972,6

Valoarea adăugată brută, mii lei 332,9 378,8 263,3 318,6

Produsul intern brut, mii lei 60429,8 71885,5 82348,7 87847,3

Ponderea valorii adăugate brute în 0,53% 0.32 % 0,36 %


0,55%
produsul intern brut

Drept soluție pentru remedierea situației la capitolul ”evidența statistică” se propune includerea în Lege a
prevederilor privind utilizarea Contului Satelit în Turism, care colectează şi prelucrează datele despre cheltuielile
generate de consumul turistic și vizează cazarea, transportul, alimentaţia publică, serviciile culturale, agrementul,
serviciile de asigurări, produsele autohtone, serviciile turistice oferite de agenţii economici din turism, ocuparea
forţei de muncă în turism şi toate cheltuielile care duc la generarea fluxului monetar turistic. Utilizarea CST ar da
posibilitate de a unifica mecanismul de evidență statistică și calculare a cheltuielilor, ajustîndu-l la standardele
internaționale.

2. Destinațiile turistice și activitatea excursionistă


3
A. Resursele turistice
În plan geografic, destinaţiile turistice se divizează în ţări, zone turistice, localităţi turistice, staţiuni
turistice şi obiective turistice. La moment, acest lucru nu este stipulat în lege, respectiv lipsește cadrul legal pentru
constituirea localităților și stațiunilor turistice. Pe de altă parte, prevederile actuale din lege privind crearea zonelor
turistice naționale nu sunt viabile, respectiv, este necesar de a propune alt mecanism de constituire a acestora, bazat
pe concentrarea resurselor turistice.
Totodată, la baza ofertei turistice se află patrimoniul turistic, evidența căruia se ține fragmentat de către
diverse structuri ale statului. Includerea prevederilor pentru ținerea evidenței patrimoniului turistic în format
electronic va conduce la crearea unei baze unice de date, aceasta fiind utilă diferitor categorii de utilizatori.

B. Activitatea excursionistă

Conform practicii internaționale, organizarea şi deservirea excursiilor se efectuează pe rute turistice


certificate, de obicei, de către ghizi de turism. Conform art.6, litera n) din Legea 352, Agenția Turismului
”elaborează norme metodologice privind instituirea rutelor turistice, aprobă şi înregistrează rutele turistice
conform legislaţiei”. În acest sens, la moment, nu sunt stabilite cerințe unificate față de obiectivele turistice care
urmează a fi incluse în rute, dar și față de conținutul rutelor turistice. Includerea în lege a prevederilor privind
certificarea (omologarea) rutelor turistice, cu elaborarea ulterioară a metodologiei de certificare, va contribui la
implementarea prevederilor cadrului legal și la includerea obiectivelor turistice în circuitul turistic internațional.
Totodată, elaborarea și înregistrarea rutelor turistice ține de specificul (metodologia) organizării activității
excursioniste, care vizează modalitatea de informare a turiștilor despre locurile vizitate, accesul la obiective, dar și
de asigare a protecției și siguranței turiștilor. Activitatea de elaborare și înregistrare a rutelor turistice nu are impact
direct asupra activității de întreprinzător, deaceea se propune ca Normele metodologice privind elaborarea,
certificarea şi înregistrarea rutelor turistice să fie aprobate de către autoritatea centrală de turism.
Un alt neajuns în activitatea excursionistă este lipsa prevederilor clare privind activitatea ghizilor de turism.
Ghidul de turism este una din cărțile de vizită ale țării. Acesta este prima persoană cu care iau contact cetățenii
străini (dar și localnicii) și de nivelul de pregătire a ghidului, de felul de a comunica informația, contează impresia
turiștilor față de țara noastră. Este cunoscută expresia ”Un turist mulțumit va transmite impresiile bune unui alt
turist, unul nesatisfăcut - va transmite impresiile negative altor 10 eventuali turiști”.
La moment, nu există prevederi clare cine poate fi ghid de turism, ce cunoștințe e necesar să posede, ce
calități profesioniste, etc. Deși în nci un act normativ nu este prevăzut expres, poate presta servicii de ghid orice
persoană care a absolvit cursuri de perfecționare de 3 săptămîni. Sunt frecvente cazurile cînd serviciile prestate de
către unii ”ghizi” sunt sub orice nivel (emisiunile TV au demonstrat acest lucru). De ex., Emisiunea ”Asfalt de
Moldova” de la postul de televiziune ”Jurnal TV”, sub masca anonimatului, a contactat un așa – numit ghid de
turism, solicitînd să organizeze o excursie în limba engleză prin centrul Chișinăului. Pe lîngă o engleză ”stîlcită”,
informația despre obiectivele turistice era prezentat total eronată.
Problemele legate de activitatea ghidului de turism au foct abordate în repetate rînduri atît de societățile de
branșă, cît și de structurile statului. Pentru elaborarea soluțiilor, s-a propus crearea unui grup de lucru care să
examineaza situația în țară, experiența diferitor țări și să elaboreze propuneri pentru modificarea / completarea
cadrului normativ. Astfel, în 2012 a fost creat Grupul de lucru responsabil pentru elaborarea cadrului legislativ şi de
reglementare a activităţii ghizilor de turism, din care fac parte reprezentanți ai Agenției Turismului, Ministerului
Culturii, Centrului Naţional de Perfecţionare a Cadrelor din Industria Turismului, Universității Agrare de Stat din
Moldova, Academiei de Studii Economice din Moldova, Universității Libere Internaţionale din Moldova,
Universității de Stat din Tiraspol, Asociaţiei Ghizilor, Lectorilor şi Translatorilor din Republica Moldova, Asociaţiei
Naţionale a Agenţiilor de Turism și ghizi de turism (lista integrală se anexează – anexa nr. 2 la AIR).
Necesitatea elaborării cadrului legislativ şi de reglementare a activităţii ghizilor de turism a fost discutată în
cadrul primelor ședințe, inclusiv bazîndu-se pe experiența altor țări. Pentru conformitate se anexează extrase din
procesele – verbale ale primelor 2 ședințe ale Grupului de lucru sus-menționat (anexele nr. 3 și nr. 4 la AIR). În total
Grupul de lucru a așut 8 ședințe cu privire la activitatea ghizilor de turism, în cadrul cărora au fost elaborate
propuneri pentru completarea Legii 352, cît și pentru elaborartea proiectului Regulamentului de atestare a ghizilor
de turism.
Sumarul propunerilor parvenite în cadrul ședințelor Grupului de lucru sus-menționat conține 2 elemente de
bază:
1) revizuirea programelor de studii de referință, în scopul asigurării unui nivel mai înalt de instruire a
ghizilor de turism și
2) instituirea unui mecanism de verificare a cunoștințelor și abilităților ghizilor de turism și anume: atestare
sau examen, similar mecanismului de verificare a cunoștințelor și capacităților persoanelor care au absolvit cursuri
de șoferie.

4
Totodată, stabiliriea cadrului normativ privind activitatea ghizilor de turism a fost discutată și în cadrul
Grupului de lucru responsabil de elaborarea modificărilor în Legea 352, dar și la ședințele Consiliului Consultativ în
domeniul Turismului de pe lîngă Agenția Turismului. În cadrul ambelor structuri a fost susținută ideea verificării
nivelului de pregătire a ghizilor de turism.

Pentru soluționarea problemei se propun prevederi privin cerințele față de persoanele care practică
activitatea de ghid, atestarea ghizilor, dar și includerea în programele de studii a specializării ”Ghid de turism” (pct.
24.4 din Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a turismului în anii 2014 – 2016, aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr. 338 din 19 mai 2014).
Drept act permisiv pentru activitatea ghizilor de turism se propune atestatul de calificare al ghidului de
turism, eliberat de Comisia de Atestare creată de autoritatea centrală de turism. Conform proiectului înaintat,
atestatul de calificare se propune a fi inclus în anexa la Legea nr. 160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin
autorizare a activităţii de întreprinzător, iar mecanismul de eliberare a atestatului este expus în proiectul propus spre
examinare.

3. Dezvoltarea turismului social.


Includerea în Lege a capitolului privind turismul social va oferi posibilitatea diversificării și extinderii
categoriilor beneficiarilor de servicii turistice, în special pentru elevi, studenți, persoane cu dizabilități, persoane cu
venituri mici, etc., ceea ce va contribui la îmbunătățirea climatului social al țării. În special, acest capitol vizează
oferirea posibilităților de contractare a serviciilor de transport la prețuri contractuale mici (la moment, prețul pentru
transportarea pasagerilor este plafonat și nu poate fi micșorat).
Problema expusă vizează turismul organizat, în special, turismul intern, care în ultimii ani este în scădere.
Unul din motive sunt prețurile mari la serviciile de transport. Hotărîrea Guvernului nr. 854 din 20 iulie 2006 cu
privire la Regulamentul transporturilor auto de călători și bagaje stipulează, cităm: ” Secţiunea a 2-a, Organizarea
transporturilor turistice.
56. În timpul efectuării transporturilor turistice, echipajul mijlocului de transport trebuie să dispună de
documentele prevăzute de actele normative în vigoare:
a) foaia de parcurs;
b) certificatul de clasificare a autocarelor după stele;
c) voucherul turistic;
d) documentul de control prevăzut de acordul INTERBUS, semnat de conducătorul întreprinderii şi legalizat prin
aplicarea ştampilei, în care sînt înregistraţi călătorii transportaţi şi, suplimentar, în cazul transporturilor
internaţionale turistice neregulate, autorizaţiile specificate în acordurile internaţionale (în cazul în care sînt
prevăzute de acordurile bilaterale).
Persoanele care vor fi transportate în mijlocul de transport trebuie să posede acte de identitate corespunzător
înscrierilor.
57. Tarifele pentru efectuarea transporturilor turistice se stabilesc pe baze contractuale, dar nu trebuie să fie
mai mici decît tarifele-plafon pentru un pasager/kilometru pe rutele regulate, aprobate de actele normative în
vigoare.”
Agenții transportatori ar fi de acord în multe cazuri să solicite prețuri mai mici pentru servicii de transport
la organizarea excursiilor pentru elevi, pentru persoane social – vulnerabile, însă cadrul normativ nu permite acest
lucru. Totodată, pentru a modifica prevederile Hotărîrii 854, este necesar să existe norma juridică la nivel de lege.

4. Prestarea serviciilor turistice de către tur-operatori și agenții de turism

A. Contractul de servicii turistice


Conform art. 10 din Legea 352 ”Comercializarea serviciilor şi pachetelor turistice pe teritoriul Republicii
Moldova este efectuată de turoperatori şi agenţiile de turism în baza contractului de servicii turistice şi a
voucherului turistic, ca parte integrantă a acestuia, în conformitate cu legislaţia, iar modelul contractului de
activitate turistică, modelul voucherului turistic, instrucţiunea privind modul de completare a voucherului turistic,
modelul de dare de seamă privind utilizarea formularelor voucherelor turistice se elaborează de Agenția Turismului
şi se aprobă de Guvern.” Totodată, Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107 din 06.06.2002 conține majoritatea
normelor referitoare la contractul de servicii turistice.
Deoarece în Acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană se conțin prevederi privind
ajustarea legislației Republicii Moldova la Directiva Consiliului din 13 iunie 1990 privind pachetele de servicii
pentru călătorii, vacanțe și circuite (90/314/CEE), Ministerul Economiei a elaborat un proiect de lege privind
modificarea și completarea Codului civil, prevederile căruia se referă detaliat la contractul de servicii turistice. Din
acest considerent, se propune excluderea obligativității modelului de contract de servicii turistice din Legea 352,
menționînd totodată că ”raporturile juridice între subiecţii activităţii turistice se reglementează prin contracte, în
conformitate cu prevederile Codului Civil al Republicii Moldova”.

B. Voucherul turistic
5
Legea prevede și utilizarea voucherului turistic – document de însoţire a turistului, excursionistului
(grupului de turişti, de excursionişti), care confirmă programul de şedere sau asistenţa ce ţine de excursii şi
efectuarea plăţii pentru serviciile notificate în el. În esență, în voucher se enumeră serviciile turistice stipulate în
contractul de servicii turistice. Pentru turist, documente confirmative privind prestarea serviciilor turistice sunt, de
regulă, contractul și bonul de plată. Excluderea obligativității voucherului va simplifica și eficientiza activitatea
agenților economici. Argumentarea detaliată a necesității excluderii voucherului ca document de strictă evidență se
conține în Opinia unor companii turistice, care se anexează la AIR.
Totodată, dat fiind faptul că pe parcursul textului Legii nu se face referire la voucherul turistic, se propune
și excluderea noțiunii ca atare.
C. Activitățile desfășurate de tur-operatori și agenții de turism
Conform practicii internaționale, agenții economici (agențiile de turism) care formează pachete de servicii
turistice sunt tur-operatori. În Legea 352 sunt date noțiunile de agenţie de turism – agent economic, titular de licenţă
pentru activitate turistică, specializat în achiziţionarea de pachete turistice de la turoperatori şi în comercializarea
acestor pachete direct consumatorilor, precum şi în comercializarea serviciilor proprii și turoperator – agent
economic, titular de licenţă pentru activitate turistică, specializat în formarea de pachete turistice şi în
comercializarea acestora prin intermediul agenţiilor de turism sau direct consumatorilor.
Directiva Consiliului din 13 iunie 1990 privind pachetele de servicii pentru călătorii, vacanțe și circuite
(90/314/CEE) deasemenea utilizează noțiunile de organizator – persoana care organizează pachete de servicii și le
vinde sau le oferă spre vînzare direct sau prin intermediul unui detailist și detailist – persoana care vinde sau oferă
spre vînzare pachetul stabilit de organizator. În acest sens, în proiectul de lege înaintat, noțiunile de ”turoperator”,
”agenție de turism” și ”pachet turistic” au fost aduse în concordanță cu prevederile Directivei Consiliului UE din 13
iunie 1990 90/314/CEE privind pachetele de servicii pentru călătorii, vecanțe și circuite.
Modificările propuse mai prevăd excluderea din Legea 352 a unor obligațiuni, considerate de mediul de
afaceri abuzive, cum ar fi: - să asigure atragerea în ţară a turiştilor străini: turoperatorii - minimum 100 de
persoane anual, iar agenţiile de turism - minimum 50 de persoane anual, începînd cu al treilea an de activitate;
- să elaboreze, din punct de vedere metodologic, cel puţin o rută turistică internă şi să o asigure cu materiale
ilustrativ-publicitare;
- să întocmească o listă a serviciilor turistice şi să o afişeze la un loc accesibil.
Necesitatea operării modificărilor propuse ține de evitarea imixiunii în activitatea agenților economici
(fiecare agenție de turism sau tur-operator decide în mod individual segmentul de piață în care își desfășoară
activitatea: turism intern, receptor sau emițător), dar și de ineficiența acestor prevederi ( în decurs de 8 ani de la
aprobarea Legii 352 nici o agenție de turism sau turoperator nu au fost sancționați pentru nerespectarea legii, agenții
economici argumentînd cu încălcarea de către stat a Legii nr. 845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat și
întreprinderi, care în art. 6 stipulează cî întreprinderea are dreptul ”... să-şi stabilească, în mod independent,
genurile de activitate, să-şi formeze programul de producţie, să-şi aleagă furnizorii şi beneficiarii producţiei
fabricate (lucrărilor şi serviciilor prestate)...”..

5. Activitatea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare și servire a mesei.


Modificările din legislația Republicii Moldova privind unitățile de alimentație publică au fost orientate spre
simplificarea clasificării acestora doar pe tipuri, excluzînd categoriile, excepție fiind unitățile de alimentație din
structurile de primire turistică. În acest sens, menținerea obligativității de clasificare a unităților de alimentație
amplasate în unitățile de cazare vizate se consideră nejustificată și inoportună. Respectiv, dintre modificările care se
propun evidențiem schimarea denumirii din structură de primire turistică cu funcțiuni de cazare și servire a mesei
în unitate de cazare turistică.
În context, menționăm că, din 278 de structuri de primire turistică autorizate pentru funcționare, 178 din ele
nu deţineau certificate de clasificare la data de 31.12.2013. Problemă rezidă și în mecanismul de clasificare: unitățile
de cazare obțin inițial autorizația de funcționare, după care urmează procedura de clasificare. În acest sens, Agenția
Turismului, în cadrul avizării proiectului de lege privind operarea modificărilor în Legea nr. 231 din 23.09.2010 cu
privire la comerțul interior, a propus ca în lista actelor necesare pentru autorizarea activității unităților de cazare să
fie inclus certificatul de clasificare ( unitatea de cazare să fie clasificată înainte de a-și începe activitatea).
Deasemenea, se propune excluderea noțiuni de ”declasificare”, care în esență conține efectuarea unei noi
clasificări cu eliberarea unui nou certificat de clasificare, iar procedura de suspendare și retragere a certificatului de
clasificare să fie efectuată conform prevederilor Legii 160 – XVII din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin
autorizare a activității de întreprinzător.
6. Structurile de informare și promovare turistică.

Legea 352 prevede posibilitatea creării birourilor de informare turistică - servicii destinate să comunice
publicului informaţii utile privind călătoriile şi turismul. Conform articolului 17, acestea ”pot fi create de către
Agenția Turismului, de asociaţiile profesionale sau de agenţii economici din industria turismului în conformitate cu
legislaţia”, iar ”cerinţele privind prestarea serviciilor în cadrul biroului de informare turistică se stabilesc prin
lege”.

6
În majoritatea țărilor din regiune, structurile abilitate cu funcții de promovare turistică sunt create de către
stat și au reprezentanțe în diverse țări. În Republica Moldova funcția de promovare turistică (care este o atribuție de
implementare a politicii statului în domeniul turismului) este pusă în sarcina Agenției Turismului, care, ca organ
central de specialitate, are atribuții de elaborare politici.
Modificările propuse în Lege urmăresc delimitarea atribuțiiilor de elaborare de cele de implementare
politici și conțin diferențierea structurilor de informare turistică în centre de informare turistică – entități destinate
să comunice publicului informaţii utile cu caracter turistic și Birou de Informare şi Promovare Turistică - instituţie
publică care are drept scop informarea turiştilor despre potenţialul turistic natural şi antropic al ţării, structuri de
cazare turistică, agrement, transport turistic, precum şi prestarea de servicii în vederea promovării imaginii turistice
a ţării. În context, este oportună extinderea listei structurilor care pot crea centre de informare turistică, în special
acordarea acestei prerogative autorităților administrației publice locale și societății civile. Deasemenea, se propune
simplificarea mecanismului de stabilire a cerințelor privind activitatea acestora. Astfel, constituirea și aprobarea
Regulamentului de activitate a Biroului de Informare şi Promovare Turistică se va efectua prin hotărîre de Guvern,
iar aprobarea cerințelor de activitate a centrelor de informare turistică să fie stabilite într-un Regulament – cadru
aprobat de către Agenția Turismului.

7. Perfecționarea cadrelor.
Articolul 38 din Lege prevede obligativitatea cursurilor de perfecționare, cu o periodicitate de 3 ani.
Personalul de specialitate din turism, care cade sun incidența legii, consituie cca 3150 persoane (1800 în structuri de
cazare și 1350 în agenții de turism). Plata medie pentru cursurile de perfecționare este de cca 2 mii lei. Evaluat
financiar, această prevedere conduce la suportarea, de către mediul de afaceri, a unor cheltuieli în sumă de cca 2 mln
lei anual, ceea ce constituie cca 0,1 % din volumul încasărilor. În context, este de menționat că legislația Republicii
Moldova prevede ca pentru perfecționarea profesională a specialiștilor să fie programate cheltuieli în sumă de pînă
la 2 % din bugetul instituției/organizației.
Modificările ce vizează domeniul de pregătire și perfecționare a cadrelor sunt orientate spre ridicarea
nivelului de pregătire a cadrelor prin coordonarea cu autoritatea centrală de turism a curiculei universitare și a
programelor de studii, promovarea persoanelor care au studii în domeniul turismului și experiență de muncă. Astfel,
este exclusă obligativitatea cursurilor de perfecționare pentru deținătorii diplomelor de studii superioare/medii de
specialitate în domeniul turismului, iar pentru directori / administratori ai întreprinderilor de turism ( solicitanții de
certificate de categoria ”A” - dacă dețin diplome de master. Pentru persoanele cu experiență de activitate de peste 15
ani certificatul de calificare se eliberează pentru un termen nedeterminat.

Secțiunea 3. Estimarea posibilelor consecințe în cazul în care nici o acțiune nu este întreprinsă

1. Evidența statistică. Mecanismul actual de evidență statistică în domeniul turismului, nefiind în


conformitate cu Recomandările Organizației Mondiale a Turismului privind statistica turismului IRTS 2008,
prezintă doar dezavantaje și anume: plasează Republica Moldova pe ultimul loc în Europa și pe ultimele locuri în
lume; Republica Moldova este neatractivă pentru turiști și pentru investitori, ceea ce explică lipsa fondurilor
investiționale și numărul mic de turiști, iar ca rezultat final nu favorizează dezvoltarea domeniului.
2. Destinațiile turistice și activitatea excursionistă. Lipsa evidenței unificate a potențialului turistic conduce
la:
- nivel slab de informare despre potențialul turistic al țării;
- imposibilitate de includere a potențialului turistic în circuitul internațional;
- neclaritate privind mecanismul de evaluare a potențialului turistic și determinarea / crearea zonelor,
localităților și stațiunilor turistice.
La moment, nu sunt stabilite cerințe unificate față de obiectivele turistice care urmează a fi incluse în rute,
dar și față de conținutul rutelor turistice, ceea ce conduce la imposibilitatea includerii obiectivelor turistice în
circuitul turistic internațional.
Totodată, elaborarea și înregistrarea rutelor turistice ține de specificul (metodologia) organizării activității
excursioniste, care vizează modalitatea de informare a turiștilor despre locurile vizitate, accesul la obiective, dar și
de asigare a protecției și siguranței turiștilor. În acest sens, lipsa cadrului normativ privind cerințele față de
activitatea ghizilor de turism atrage după sine lipsa motivării pentru pregătirea profesională la nivel înalt, iar în
consecință - imagine proastă a țării cauzată de activitatea ghizilor neprofesioniști și lipsa interesului vizitatorilor
străini și locali de a apela la serviciile turistice.
3. Dezvoltarea turismului social. Lipsa prevederilor privind turismul social exclude posibilitatea
diversificării și extinderii categoriilor beneficiarilor de servicii turistice, în special pentru elevi, studenți, persoane cu
dizabilități, persoane cu venituri mici, etc.. Or, dezvoltarea turismului social va contribui și la îmbunătățirea
climatului social al țării, dar și la îmbunătățirea atitudinii păturilor social-vulnerabile față de stat și față de domeniul
turismului, iar în consecință – va shimba și atitudinea populației, dar și a partenerilor externi față de statul Republica
Moldova, care, prin devoltarea turismului social, denotă o politică de incluziune socială și de consolidare a
societății.

7
4. Prestarea serviciilor turistice de către tur-operatori și agenții de turism. Dacă nu sunt operate
modificările propuse, se constată un impact negativ asupra dezvoltării sectorului, și anume:
- Republica Moldova va dispune de o legislație neconformă pieței turistice din regiune;
- unele obligațiuni pot fi considerate ca imixtiune în activitatea agenților economici (de ex., atragerea în ţară
a turiştilor străini: turoperatorii - minimum 100 de persoane anual, iar agenţiile de turism - minimum 50 de
persoane anual, începînd cu al treilea an de activitate),
- neconcordanță în legislație și anume, nerespectarea prevederilor Legii nr. 845 din 03.01.1992 cu privire la
antreprenoriat și întreprinderi, etc.
5. Activitatea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare și servire a mesei. După cum am
remarcat, problema de bază este procentul mic de unități de cazare clasificate: din 278 de structuri de primire
turistică autorizate pentru funcționare, 178 din ele nu deţineau certificate de clasificare la data de 31.12.2013.
Păstrarea acestei situații în continuare va conduce la micșorarea încrederii turiștilor față de nivelul de confort al
unităților de cazare, iar în consecință – se va diminua nivelul de solicitare a acestora, ceea ce va conduce la
micșorarea venitului agenților economici din structurile hoteliere, rezultatul final fiind și impactul negativ asupra
economiei țării.
6. Structurile de informare și promovare turistică.
La moment, Legea 352 nu prevede crearea structurilor de informare turistică de către autoritățile locale și
socitatea civilă. În majoritatea țărilor din regiune, structurile abilitate cu funcții de promovare turistică sunt create de
către stat, în special, de autoritățile administrației publice locale. Deși tendința de creare de către APL a centrelor de
informare turistică este în creștere (în bază de proiecte au fost create centre de informare turistică în raioanele
Hîncești, Nisporeni, Călărași, Cahul), nu există cadrul legal pentru activitatea acestora în subordinea APL.
Totodată, la nivel central, în țările vecine birourile de informare turistică sunt organizate de către autoritatea
centrală de specialitate și au reprezentanțe în diverse țări. În Republica Moldova funcția de promovare turistică (care
este o atribuție de implementare a politicii statului în domeniul turismului) este pusă în sarcina Agenției Turismului,
care, ca organ central de specialitate, are atribuții de elaborare politici.
Deasemenea, prevederea ”Cerințele privind prestarea serviciilor în cadrul biroului de informare turistică se
stabilesc prin lege” constituie un impediment în crearea Biroului de Informare Turistică.
7. Perfecționarea cadrelor.
Lipsa modificărilor în legislație va conduce indispensabil la tempouri mai lente de creștere a nivelului de
pregătire a specialiștilor, influențînd negativ calitatea serviciilor acordate de către aceștia.

Secțiunea 4. Stabilirea scopurilor acțiunilor statului

1. Evidența statistică. Scopul de bază al acțiunilor statului este ajustarea mecanismului de evidență statistică
în domeniul turismului la mecanismul recomandat de Organizația Mondială a Turismului prin Recomandările IRTS
2008 și a poziționa mai benefic Republica Moldova în topul destinațiilor turistice mondiale, ceea ce va contribui la
sporirea fluxului de vizitatori și la atragerea investițiilor în domeniul turismului.
2. Destinațiile turistice și activitatea excursionistă.
Prin includerea noilor prevederi în Legea 352 se urmăresc următoarele obiective.
- stabilirea mecanismului de evaluare a potențialului turistic și de zonare turistică;
- oferirea posibilităților de creare zonelor turistice, a stațiunilor și localităților turistice;
- sporirea nivelului de informare a turiștilor despre potențialul turistic al țării;
- ridicarea nivelului de pregătire profesională a ghizilor de turism, etc.
3. Dezvoltarea turismului social.
Prevederile propuse în proiectul de lege la capitolul respectiv au drept țintă modificarea ulterioară a cadrului
normativ privind prestarea serviciilor de transport turistic, în scopul facilitării accesului la serviciile turistice a
păturilor social – vulnerabile și a persoanelor cu dizabilități.
4. Prestarea serviciilor turistice de către tur-operatori și agenții de turism.
Acțiunile rezultate din implementarea modificărilor legislației la acest compartiment au drept scop:
- ajustarea legislației Republicii Moldova la legislația Uniunii Europene;
- facilitarea și eficientizarea activității agenților economici;
- sporirea nivelului de protecție a consumatorilor în rezultatul ajustării cadrului normativ la legislația
europeană.
5. Activitatea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare și servire a mesei.
Modificările operate urmează să contribuie la:
- sporirea numărului de unități de cazare clasificate;
- sporirea încrederii turiștilor față de nivelul de confort al unităților de cazare;
- diversificarea tipurilor de structuri de cazare;
- majorarea solicitărilor de utilizare a serviciilor de cazare, ceea ce va contribui la creșterea ponderii în
economia țării.
6. Structurile de informare și promovare turistică.
Prin operarea modificărilor la compartimentul respectiv urmează:

8
- delimitarea atribuțiiilor Agenției Turismului de elaborare politici de cele de implementare polici;
- crearea instituției publice ”Birou de Informare și Promovare Turistică”, ceea ce va contribui la promovarea
și valorificarea potențialului turistic al țării;
- extinderea listei structurilor care pot crea centre de informare turistică, oferind posibilitate APL să creze
atare structuri în teritoriu.
7. Perfecționarea cadrelor.
Factorul de bază în prestarea serviciilor turistice de calitate îl constituie cadrele. Nivelul de pregătire a
acestora urmează să corespundă cerințelor pieței, dar și exigențelor turiștilor. Prevederile din proiectul de lege
schimbă accentul în pregătirea cadrelor, acordînd mai multă importanță pregătirii cadrelor în instituțiile de
învățămînt de specialitate. Sunt necesare noi condiții față de nivelul de pregătire a cadrelor și pentru inițerea
afacerilor. Cerințele față de nivelul de studii al specialiștilor care urmează să ocupe anumite funcții, în corelare cu
elborarea unui nomenclator nou al funcțiilor, actualizarea programelor de instruire și elaborarea de noi specializări,
inevitabil vor avea impact pozitiv asupra calității serviciilor turistice prestate de cadrele din domeniu.

Capitolul III. Costurile majore şi beneficiile anticipate ale intervenţiei statului

Secțiunea 1. Impacturile negative sau costurile intervenţiei statului.

1. Evidența statistică.
În scopul racordării Republicii Moldova la Recomandările Organizaţiei Mondiale a Turismului privind statistica
turismului, Agenţia Turismului este în proces de consultări cu Organizaţia Mondială a Turismului, cu Institutul de
Statistică din România, cu Biroul Naţional de Statistică, cu alte structuri ale statului (Banca Naţională, Poliţia de
Frontieră, etc). Cheltuielile pentru implementarea Contului Satelit în Turism vor fi evaluate şi programate în Cadrul
Bugetar pe Termen Mediu după finalizarea consultărilor şi elaborarea metodologiei de implementare a CST.
2. Destinațiile turistice și activitatea excursionistă – nu sunt identificate costuri majore.
3. Dezvoltarea turismului social – nu sunt identificate costuri majore suplimentare.
4. Prestarea serviciilor turistice de către tur-operatori și agenții de turism – nu sunt identificate costuri
majore suplimentare.
5. Activitatea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare și servire a mesei – nu sunt identificate
costuri majore suplimentare.
6. Structurile de informare și promovare turistică.
Pentru crearea şi funcţionarea instituţiei publice "Biroul de Informare şi Promovare Turistică", cu statele de
personal de 5 unități, sunt necesare mijloace financiare în sumă de cca 400 mii lei. Cheltuielile pentru crearea şi
funcţionarea instituţiei publice "Birou de Informare şi Promovare Turistică" şi crearea sistemelor informaţionale (e-
raportare, "Registrul turismului", etc.) sunt incluse în Cadrul Bugetar pe Termen Mediu 2014-2016 și vor fi
suportate în limita mijloacelor bugetare aprobate pentru aceste scopuri, precum și din alte surse legale.
7. Perfecționarea cadrelor – nu sunt identificate costuri majore suplimentare.

Secțiunea 2. Impacturile pozitive sau beneficiile intervenţiei statului.

În rezultatul implementării modificărilor propuse va avea loc o dinamizare a activităţii turistice în


Republica Moldova, care va contribui la creşterea numărului turiştilor şi a încasărilor din activitatea turistică, iar în
final va avea impact financiar, economic, social, cultural şi de altă natură.
1. Impactul financiar.
Evaluarea impactului financiar conţine analiza acumulărilor din activitatea turistică care se constituie din
mai multe componente: cazare, transport, alimentaţie, agrement, procurare cadouri, suvenire, etc. Unul din
mecanismele de calculare a volumului încasărilor se bazează pe cheltuielile unui turist pentru o zi de călătorie.
Analizînd datele din anii 2009 - 2011, acestea constituie în medie, fără cheltuielile de transport, pentru turismul
intern - 300 lei/persoană, pentru turismul receptor - 700 lei/persoană.
Pentru anii următori se prognozează o creştere a costurilor cheltuielilor unui turist de cea 5% anual. Sejurul
mediu al unui turist în cadrul turismului receptor este de 3 zile, în cadrul turismului intern - de 8 zile.

Tabelul 1. Prognoza creşterii numărului turiştilor şi a volumului încasărilor în anii 2014 - 2020 în cadrul
turismului receptor
Cifre de 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total
referinţă
Costul unei
zile, lei 700 700 735 771 810 850 893 938
Numărul de
turişti, 12797 13180 13575 13983 14403 14835 15280 15739 100995

9
persoane
Volumul Durata
încasărilor, medie 27,7 30,0 32,3 35,0 37,8 40,9 44,3 248,0
mii.lei de şedere -
3 zile

Tabelul 2. Prognoza creşterii numărului turiştilor şi a volumului încasărilor în anii 2014 - 2020 în cadrul
turismului intern
Cifre de 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total
referinţă
Costul
unei 300 300 315 331 347 365 383 402
zile, lei
Numărul
de 36839 38312 39845 41439 43096 44820 46613 48477 302602
turişti,
persoane
Volumul Durata
încasărilor, medie 91,9 100,4 109,7 119,6 130,9 142,8 155,9 851,3
mil.lei de şedere -
8 zile
Tabelul 3. Prognoza creşterii numărului turiştilor şi a volumului încasărilor în anii 2014 - 2020 în cadrul
turismului intern şi receptor
Anii 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total

Numărul de turişti, 51492 53420 55422 57499 59655 61893 64216 403597
persoane

Volumul încasărilor, 119,6 130,3 142,1 154,6 168,7 183,8 200,2 1099,3
mil.lei

Analizînd şi generalizînd datele din tabelele 1-3, constatăm următoarele:


a) majorarea anuală cu 3% a numărului turiştilor în cadrul turismului receptor va genera acumularea unei
sume, pînă în anul 2020, de 248 mii. lei;
b) majorarea anuală cu 4% a numărului turiştilor în cadrul turismului intern va genera
acumularea unei sume, pînă în anul 2020, de 851,3 mil.lei;
c) volumul încasărilor din activitatea turistică doar în cadrul turismului intern şi receptor
în anii 2014 - 2020 va constitui suma de 1099,3 mii. lei.
2. Impactul economic. Dinamizarea activităţii turistice, rezultată din impulsionarea activităţii agenţilor
economici va contribui la dinamizarea activităţii în alte cea 20 de ramuri conexe, sporind cota fiecăreia în activitatea
economică a ţării. Totodată, prognozele indică o creştere a contribuţiei ramurii în dezvoltarea economiei, exprimată
în creşterea procentului în produsul intern brut a încasărilor din activitatea turistică cu 0,3 %.
3. Impactul cultural. Reglementarea activităţii excursioniste, în parte, a ghizilor de turism, va impulsiona
promovarea şi valorificarea potenţialului turistic al ţării. La rîndul său, valorificarea potenţialului turistic prin
includerea în ofertele turistice a resurselor turistice, bazate, în mare parte, pe patrimoniul cultural, inclusiv tradiţiile,
obiceiurile, evenimentele culturale, va contribui la cunoaşterea mai bună şi valorificarea acestora, contribuind, în
final, şi la sporirea nivelului de cultură al societăţii.
4. Impactul social.
1) Fiind un sector de prestare servicii, turismul oferă posibilităţi diverse de odihnă şi agrement,
îmbunătăţind astfel aspectul social-psihologic al societăţii în general şi al fiecărui beneficiar în parte. Or, o persoană
odihnită bine are un randament de activitate mai înalt, ceea ce are impact pozitiv asupra activităţii economice.
2) Dinamizarea ramurii turistice va contribui la crearea de noi locuri de muncă, la extinderea şi
diversificarea pieţei de desfacere a produselor agricole, solicitate de sectorul turistic, în special, în mediul rural.
3) Totodată, prezenta Lege îşi propune să dinamizeze turismul social, ca formă de turism, care oferă
posibilitatea de susţinere a programelor sociale pentru elevi, studenţi, persoane cu dizabilităţi, persoane de vîrsta a

10
treia, etc. În acest sens, proiectul legii prevede că, "la încheierea contractelor de prestare de servicii de transport,
agenţii transportatori sunt în drept să stabilească tarife inferioare tarifelor minime plafonate, reglementate de către
instituţiile statului".

La elaborarea proiectului de Lege s-a ținut cont și de prevederile Dispoziției Guvernului nr. 60 – d din 20.06
2014, prvind aplicarea principiului ”Plus unu, minus doi”, potrivit căruia orice act permisiv nou va abroga cel puțin
2două acte permisive în vigoare, fără majorarea costurilor de conformare care urmează a fi suportate de către agenții
economici.
Astfel, adcă dacă includerea prevederii privind atestarea ghizilor de turism ar putea fi interpretată ca un
impact negativ și drept o povară pentru ghizii de turism, totuși această prevedere va avea în consecință un impact
pozitiv major asupra domeniului turismului, sporind și prestigiul ghizilor de turism.
În același timp, sunt de menționat excluderea din Legea 352 a mai multor prevederi, care într-un mod sau
altul poartă caracter restrictiv sau conduc la suportarea unor cheltuieli suplimentare, cum ar fi eliminarea
obligativității modelului contractului de servicii turistice, eliminarea obligativității voucherelor turistice ca document
de strictă evidență, precum și excluderea următoarelor obligații.

Din art. 14, alin. (1) ), literele b), f), j) se exclud:


” b) să asigure atragerea în ţară a turiştilor străini: turoperatorii - minimum 100 de persoane anual, iar agenţiile
de turism - minimum 50 de persoane anual, începînd cu al treilea an de activitate;
f) să elaboreze, din punct de vedere metodologic, cel puţin o rută turistică internă şi să o asigure cu materiale
ilustrativ-publicitare;
j) să întocmească o listă a serviciilor turistice şi să o afişeze la un loc accesibil;”
De asemenea, sunt excluse din Legea 352 anumite cerințe pentru licențierea activității de turism, și anume:
Art. 15:
- din alin. (1), literele b), d), f) se exclud:
” b) includerea obligatorie în statele de personal din cadrul direcţiei turism a ghidului turistic, autorizat în
condiţiile legii;
d) produsele turistice oferite vor fi însoţite de cataloage proprii color, cu anexa de preţuri, incluzînd informaţie
despre tipurile de structuri de primire turistică cu funcţii de cazare şi de servire a mesei incluse în programul
turistic;
f) atragerea turiştilor străini în Republica Moldova, începînd cu al treilea an de activitate, în număr de minimum
100 de persoane anual.”
- din alineatul (2) se exclude litera c): ”c) atragerea turiştilor străini în Republica Moldova, începînd cu al treilea
an de activitate, în număr de minimum 50 de persoane anual.”.

Operarea modificărilor are drept scop și micşorarea poverii statului asupra agenţilor economici din
domeniul turismului, ridicarea nivelului de calitate al serviciilor turistice, promovarea imaginiii Republicii Moldova
ca destinaţie turistică, toate acestea contribuind la creşterea volumului încasărilor din activitatea turistică şi a
ponderii turismului în PIB.

Separat pe compartimente este preconizată obținerea următoarelor beneficii.


1. Evidența statistică:
- avansarea cu multe poziții a Republicii Moldova în clasamentul turistic al țărilor;
- îmbunătățirea imaginii Republicii Moldova ca destinație turistică;
- atragerea fondurilor investiționale pentru dezvoltarea infrastructurii turistice;
- sporirea numărului turiștilor, iar în rezultat – majorarea încasărilor din activitatea turistică și a ponderii
turismului în PIB.
2. Destinațiile turistice și activitatea excursionistă.
Evaluarea potențialului turistic și efectuarea zonării turistice va fi utilă următoarelor categorii de persoane:
- cetăţenilor din țară și de peste hotare, interesaţi de obiectivele de patrimoniu turistic, de ofertele turistice şi
de organizarea odihnei personale;
- ghizilor de turism pentru informare şi facilitare în crearea rutelor turistice şi organizarea excursiilor;
- agenţilor economici pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice;
- structurilor de stat pentru elaborarea politicilor în domeniu;
- potenţialilor investitori la determinarea priorităţilor pentru dezvoltarea afacerilor în domeniul turismului;
- societăţii civile (mass-media, ONG, etc.).
Atestarea ghizilor de turism va conduce la sporirea nivelului de pregătire profesională a acestora, ceea ce va
contribui la calitatea serviciilor prestate de ghizi, iar în final - la sporirea numărului turiștilor care beneficiază de
serviciile ghizilor de turism și îmbunătățirea imaginii țării ca destinație turistică.
3. Dezvoltarea turismului social:
- facilitarea accesului la serviciile turistice a păturilor social-vulnerabile și a persoanelor cu dizabilități;
11
- îmbunătățirea climatului social al țării;
- îmbunătățirea atitudinii păturilor social-vulnerabile față de stat și față de domeniul turismului;
- promovarea de către stat a unei politici de incluziune socială și de consolidare a societății, etc.
4. Prestarea serviciilor turistice de către tur-operatori și agenții de turism:
- ajustarea legislației Republicii Moldova la legislația Uniunii Europene va conferi domeniului turismului din
Republica Moldova un cadru normativ unificat cu cel al pieței turistice europene, dar și internaționale;
- facilitarea și eficientizarea activității agenților economici prin excluderea unor prevederi obligatorii, a
obligativității voucherului și modelului contractului va dinamiza activitatea agenților economici;
- ajustarea cadrului normativ la legislația europeană va contribui la sporirea nivelului de protecție a
consumatorilor de servicii turistice.
5. Activitatea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare și servire a mesei:
- excluderea obligativității de clasificare a unităților de alimentație micșorează povara statului asupra
acestei categorii de agenți economici, dar și scutește statul de costurile pentru acțiunile de clasificare a acestora;
- majorarea numărului de unități de cazare clasificate va spori încrederea turiștilor în nivelul de confort
oferit de unităților de cazare și va contribui la nivelul de utilizare a spațiilor de cazare, iar în rezultat la creșterea
volumului încasărilor din activitatea acestor categorii de agenți economici, contribuind la dezvoltarea economică a
statului.
6. Structurile de informare și promovare turistică:
- delimitarea atribuțiiilor Agenției Turismului de elaborare politici de cele de implementare politici va
contribui la micșorarea poverii autorității centrale de specialitate și va oferi un mecanism mai ușor de implementat
pentru promovarea țării ca destinație turistică;
- posibilitatea creării instituției publice ”Birou de Informare și Promovare Turistică” va contribui la
promovarea și valorificarea potențialului turistic al țării;
- extinderea listei structurilor care pot crea centre de informare turistică va conduce la sporirea numărului
de structuri de promovare turistică.
7. Perfecționarea cadrelor.
- promovarea specialiștilor care au studii în domeniul turismului și experiență de muncă, coordonarea cu
Autoritatea Națională de Turism a curiculei universitare și a programelor de studii va contribui la ridicarea nivelului
de pregătire a cadrelor și la calitatea serviciilor prestate de domeniul turismului;
- menținerea prevederilor privind obligativitatea perfecționării cadrelor asigură menținerea unui nivel
adecvat de pregătire a specialiștilor de profil.

Secțiunea 3. Nesiguranţele majore referitor la potenţialele impacturi ale intervenţiei statului.

1. Evidența statistică. Nesiguranța majoră este determinată de insuficiența mijloacelor financiare, dar și a
resurselor umane pentru elaborarea metodologiei și implementarea Contului Satelit în Turism. Problema poate fi
soluționată prin implementarea unor proiecte cu asistență externă. Un prim pas la moment este încheierea, în luna
noiembrie 2014, a Acordului dintre Agenția Turismului a Republicii Moldova și Organizația Mondială a
Turismului, una dintre prevederile căruia este acordarea asistenței pentru elaborarea Metodologiei de implementare
a Contului Satelit în Turism.
2. Destinațiile turistice și activitatea excursionistă. Nesiguranța majoră la acest capitol îl poate constitui
implementarea mecanismului de evaluare a potențialului turistic al unităților administrativ – teritoriale, dat fiind
volumul mare de lucru pentru realizarea acestui obiectiv. Drept soluție, ar fi elaborarea unei aplicații electronice,
care în baza Normelor metodologice și a Sistemului Informațional ”Registrul Turismului”, va efectua evaluarea
potențialului turistic și zonarea turistică a țării.
3. Dezvoltarea turismului social – nu au fost identificate nesiguranțe majore.
4. Prestarea serviciilor turistice de către tur-operatori și agenții de turism – nu au fost identificate
nesiguranțe majore.
5. Activitatea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare și servire a mesei – nu au fost
identificate nesiguranțe majore.
6. Structurile de informare și promovare turistică – nu au fost identificate nesiguranțe majore.
7. Perfecționarea cadrelor – nu au fost identificate nesiguranțe majore.

Capitolul IV. Opțiunile de alternativă și impacturile potenţiale

Pentru fiecare categorie de probleme abordate au fost examinate căte 2 opţiuni:


Opţiunea I – a nu face nimic, a lăsa lucrurile aşa cum sunt.
Impactul acestei opțiuni asupra domeniului turismului din Republica Moldova este expus în Capitolul II,
secțiunea 3. Estimarea posibilelor consecințe în cazul în care nici o acțiune nu este întreprinsă.
Opţiunea II – aprobarea modificărilor în Legea nr. 352 din 24 noiembrie 2006 cu privire la organizarea
și desfășurarea activității turistice în Republica Moldova.

12
Impactul acestei opțiuni asupra domeniului turismului din Republica Moldova este expus în Capitolul III,
secțiunea 2. Impacturile pozitive sau beneficiile intervenţiei statului.

Capitolul V. Strategia de consultanţă.

A. Grupuri de lucru și interese

Pentru elaborarea modificărilor în Legea 352 au fost constituite 2 grupuri de lucru: 1 - din angajați ai
Agenției Turismului (10 persoane) și 2 – din reprezentanți ai autorităților administrației publice centrale, mediului
de afaceri și asociațiilor de profil (31 persoane).
Deasemenea au fost consultate opiniile mai multor structuri, care sunt grupate în 2 grupuri de interes.
Astfel, I-ul grup de interese a avut drept scop urmărirea intereselor legitime ale statului în dezvoltarea
turismului în Moldova și este reprezentat de către autoritățile administrației publice centrale: Agenția Turismului,
Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor, Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării
Europene, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii
Drumurilor, Academia de Științe, Camera de Licențiere, Biroul Național de Statistică, Biroul Migrație și Azil,
Poliția de Frontieră.
Al II-lea grup, care apără interesele agenţilor economici, este reprezentat de Consiliul Consultativ pentru
Turism, mediul academic și asociaţiile de branșă: Univeristatea Agrară de Stat, Școala Superioară de Turism și
Industrie Hotelieră, Centrul Național de Perfecționare a Cadrelor din Industria Turismului, Asociaţia Naţională a
Agenţiilor de Turism din Moldova (ANAT), Asociaţia Patronală a Industriei Turismului din Republica Moldova
(APIT), Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic şi Cultural din Moldova (ANTREC), Asociația de
Dezvoltare a Turismului în Moldova (ADTM), Asociația Hotelurilor și Restaurantelor din Moldova (HRA),
Asociația Națională a Turismului Receptor și Intern din Moldova (ANTRIM).

B. Procesul consultativ

Procesul de elaborare a modificărilor în Legea 352 a demarat în 2013. Pe parcurs, au fost convocate 10
ședințe cu diferite grupuri de interese și au fost elaborate diverse propuneri.
Deasemenea, în scopul realizării prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 28 din 22.01.2014 cu privire la
aprobarea Programului național de armonizare a legislației pentru anul 2014, , în vederea transpunerii Directivei
90/314/CEE a Consiliului din 13.06.1990 privind pachetele de servicii pentru călătorii, vacanţe şi circuite Minsterul
Economiei a elaborat proiectul de lege privind modificarea Codului civil al Republicii Moldova. În scopul asigurării
concordanței dintre proiectul elaborat de Agenția Turismului, care prevede modificarea și completarea Legii 352 și
Legii 160, și proiectul elaborat de Ministerul Economiei, referitor la modificarea și completarea Codului civil,
reprezentaţii Agenţiei Turismului au participat la 4 ședințe organizate de Ministerul Economiei la subiectul
menționat.
Prevederile propuse în proiectul legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative au fost
elaborate în rezultatul consultărilor sus-menționate

Capitolul VI. Recomandări

Analiza impactului de reglementare recomandă implermentarea opțiunii a-2a, care prevede aprobarea
modificărilor în Legea nr. 352 – XVI din 24 noiembrie 2006 privind organizarea și desfășurarea activității turistice
în Republica Moldova și în anexa la Legea nr. 160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a
activităţii de întreprinzător.

Director general Nicolae PLATON

13
Anexa nr. 1 la Analiza Impactului de Reglementare (AIR)
la proiectul hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea
proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative

Către: Agenţia Turismului a RM


şos. Hînceşti 53
mun. Chişinău, R. Moldova
(în continuare Agenţia)

De la: „Solei-Turism” S.R.L.


bd. Negruzzi 5-89
mun. Chişinău, R. Moldova
în comun cu
„Voiaj International” S.R.L. şi „Tur-Magazin” S.R.L.
(în continuare Companii)

OPINIE / PROPUNERI

privind modificarea legii cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice nr. 352 din 24.11.2006
(în continuare Legea) în ceea ce ţine de voucherul turistic ca document de strictă evidenţă, avînd în vedere şi
versiunea modficărilor după cum este expusă de Agenţia Turismului în cadrul Grupului de lucru pentru
dezbaterea modificărilor la Lege

1. DATE INIŢIALE.

Această opinie este elaborată şi transmisă Agenţiei Turismului în cadrul dezbaterilor asupra proiectului legii privind
modificarea Legii din partea unora din companiile active pe piaţa comercializării serviciilor turistice din Republica
Moldova în scopul simplificării şi eficientizării lucrului agenţilor economici din industria turismului.

Opinia este formată din 3 părţi:

- introducere / date iniţiale - cu descrierea generală a documentului, prezentarea conţinutului şi aspectelor generale
despre aceasta.
- notă scurtă utilizarea şi oportunitatea voucherului ca document de strictă evidenţă şi concluzii – în care se descriu
unele aspecte privind utilizarea voucherului în RM; utilizarea voucherului în ţările vecine şi aspecte de reglementare
din Uniunea Europeană; unele opinii expuse privind utilizarea voucherului ca document pe suport de hîrtie de strictă
evidenţă; concluzii.
- propuneri nemijlocite pentru modificarea Legii.

Opinia este bazată pe legislaţia RM, a statelor vecine şi a UE disponibilă publicului larg pe reţeaua internet. Autorii
opiniei nu poartă răspundere în caz de neconcordanţe sau discrepanţe între sursele utilizate şi careva texte actuale
legislative sau altele.

Opinia este înaintată în forma în care este şi poate fi modificată, suplimentată sau retrasă cu sau fără motiv şi nu
implică garanţii sau răspundere autorilor sau Companiilor.

Opinia nu se referă la modificarea prevederilor ce ţin de voucher în afară de cele ce ţin de voucher ca formular de
strictă evidenţă.

2. NOTĂ SCURTĂ PRIVIND UTILIZAREA ŞI OPORTUNITATEA VOUCHERULUI CA DOCUMENT DE


STRICTĂ EVIDENŢĂ ŞI CONCLUZII.

a. În conformitate cu art. 3 penultima linie a Legii în redacţia actuală - voucher turistic - document de însoţire a
turistului, excursionistului (grupului de turişti, de excursionişti), care confirmă programul de şedere sau asistenţa ce
ţine de excursii şi efectuarea plăţii pentru serviciile notificate în el.

14
b. Reieşind din textul curent al modificărilor dezbătute în redacţia Agenţiei „voucher turistic – document de însoţire
a turistului, în format tradiţional sau electronic, care este parte integrantă a contractului turistic, cuprinde întregul
volum de informaţii şi confirmă plata despre serviciile turistice acordate în conformitate cu acesta”.

c. Această redacţie a fost coordonată de membrii grupului de lucru asupra proiectului de modificări la Lege în
scopul simplificării lucrului agenţilor economici din industria turismului şi avînd în vedere progresul tehnic actual.

d. În acelaşi timp art. 102 al Legii în versiunea curentă prevede:

(1) Agenţii economici care practică activitate de turism în Republica Moldova vor utiliza în activitatea lor, ca
document de strictă evidenţă, formulare tipizate ale voucherelor turistice, tipărite conform modelului aprobat de
Guvern. Alte tipuri de vouchere sau documente, ce le-ar substitui, nu sînt valabile.
(2) Agenţii economici titulari ai licenţelor de turism sînt obligaţi:
a) să procure formularele tipizate ale voucherelor turistice la Întreprinderea de Stat Editura de Imprimate
“Statistica”;
b) să prezinte Ministerului Culturii şi Turismului dări de seamă trimestriale privind utilizarea formularelor
voucherelor turistice pînă la data de 25 a lunii imediat următoare trimestrului de gestiune.
(3) Agenţii economici care practică activitate de turism utilizează voucherul la achitarea cu clientul, precum şi la
achitările reciproce între agenţii economici: transportatori, proprietarii locurilor de cazare, birourilor de excursii etc.
(4) Voucherul este compus din trei file de culoare diferită, care se autocopie.
(5) La completarea formularului statistic privind circulaţia turiştilor nr.1-tur, agenţii economici anexează o notă
explicativă privind volumul de vînzări al serviciilor turistice, întru evitarea eronării datelor statistice.
(6) Agentul economic care practică activitate de turism poartă răspundere pentru corectitudinea şi veridicitatea
perfectării, aplicării, evidenţei şi păstrării voucherelor.

e. Astfel, redacţia coordonată în grupul de lucru la definiţia voucherului turistic din Lege indicată mai sus se
contrazice cu prevederile citate (art. 102 al Legii ş.a.). Or, atît timp cît în RM sunt în vigoare prevederile ce
ţin de obligativitatea agenţilor economici să utilizeze în activitatea lor a voucherelor turistice în formulare
tipizate ca documente de strictă evidenţă şi prevederile emise întru aplicarea acestora (Hotărîrea Guvernului
nr. 1470 din 2001; Ordinul nr. 62 din 2002 a Agenţiei Naţionale de Turism) utilizarea voucherului în format
electronic şi simplificarea lucrului agenţilor economici din industria turismului este imposibilă.

f. Mai mult ca atît, legislaţia fiscală nu recunoaşte voucherul turistic ca document care confirmă plata unei sume
pentru servicii. Legea privind protecţia consumatorului nr. 105 din 13.03.2003 (art. 10(9)) şi Regulamentul privind
aplicarea maşinilor de casă şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar aprobat prin Hotărîrea Guvernului
nr. 478 din 1998 prevăd că prestatorul este obligat să elibereze la achitare bon de casă iar confirmare a plăţii serveşte
anume bonul de casă eliberat cu utlizarea maşinii de casă şi control înregist rată în modul stabilit. Astfel, destinaţia
voucherului în format tipărit tipizat de strictă evidenţă ca document care confirmă plata unei sume nu se justifică.

g. În ceea ce ţine de enumerarea serviciilor ce urmează să fie prestate turistului – acestea şi aşa sunt enumerate
deplin în Contractul de prestare a serviciilor turistice reieşind din legislaţia aplicabilă – pentru simplitate unele
agenţii le descriu şi în formulare de comenzi şi / sau în conturi de plată care servesc temei pentru achitare. Astfel, şi
pentru enumerarea serviciilor şi altor date ce ţin de serviciile turistice ce urmează să fie prestate utilizarea
voucherului ca document de strictă evidenţă nu se justifică.

h. Cît ţine de utilizarea voucherului ca document pe care turistul îl prezintă partenerului turoperatorului pentru a
primi serviciile conractate toate informaţiile ce ţin de rezervările făcute şi aşa se conţin în confirmările rezervărilor
emise de partenerii turoperatorului şi ca şi în cazul biletelor de avion ar putea fi tipărite direct şi transmise turistului
la confirmarea turului cumpărat pentru ca acesta ulterior să le prezinte partenerilor turoperatorului.

i. Din punct de vedere statistic voucherul de asemenea se dublează cu alte documente de evidenţă şi raportare
statistică a agenţilor economici.

j. Deci, pe toate compartimentele menţionate mai sus voucherul se dublează şi se triplează cu alte documente,
folosirea acestuia ca document de strictă evidenţă fiind clar nejustificată.

k. La argumentele de mai sus se adaugă şi dificultăţile care apar la procesarea voucherelor cît şi cheltuielile şi alte
formalităţi inutile pentru agenţii economici care în lumina Legii nr. 424 din 16.12.2004 privind revizuirea şi
optimizarea cadrului normativ de reglementare a activităţii de întreprinzător şi a Legii Nr. 235 din 20.07.2006 cu
privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător sunt inechitabile şi nu ating careva

15
scopuri socialmente utile. Or, voucherele ca documente de strică evidenţă urmează să fie lichidate şi asigurată
legislativ posibilitatea agenţilor economice să elibereze documentul de călătorie (voucherul) turistului în forma
necesară reieşind din specificul activităţii şi lucrului cu clienţii proprii inclusiv în format electronic fapt care s-ar
armoniza perfect şi cu redacţia definiţiei voucherului turistic coordonată în cadrul grupului de lucru.

l. Suplimentar menţionăm că documentul de bază în UE care se referă la activitatea de prestare a serviciilor turistice
este Directiva Consiliului CE 90/314/CEE din 13.06.1990 cu modificările şi incorporările ulterioare privind
pachetele de servicii pentru călătorii, vacanţe şi circuite. Directiva a fost incorporată în legislaţie internă şi
implementată în majoritatea statelor UE inclusiv şi în România. Aceasta nu prevede necesitatea instituirii şi emiterii
de către agenţii economici din industria turismului a voucherelor turistice (sau altor documente similare) ca
documente de strictă evidenţă pe formulare tipizate.

m. Voucherele ca documente de strictă evidenţă sunt utilizate în Federaţia Rusă şi alte ţări din CSI, însă parţial cu
alte funcţii şi în alt context.

n. În cadrul ralierii la acquis-ul comunitar şi tendinţei RM la integrare în Uniunea Europeană este binevenită
continuarea dezvoltării pe toate segmentele legislative în sensul armonizării cu legislaţia UE cu eliminarea din
legislaţia şi practica RM a voucherului turistic în forma actuală.

o. Prin urmare, considerăm că la Lege urmează să fie aplicate modificări prin care să fi asigurată eliminarea
voucherelor ca documente de strictă evidenţă cu menţinerea definiţiei noi coordonată în cadrul grupului de
lucru ca document în format tradiţional sau electronic.

p. În aceiaşi ordine de idei trebuie introduse modificări la actele normative care ar contraveni cu redacţia
indicată mai sus, iar actele normative ce ţin nemijlocit de vouchere ca document de strictă evidenţă -
abrogate.

3. PROPUNERI PENTRU MODIFICAREA LEGII.

În contextul celor expuse mai sus, propunem următoarele modificări la Lege (avînd în vedere şi modificările
coordonate în cadrul grupului de lucru):

1. În art. 3 al Legii - noţiunea „voucher turistic” se expune în următoare redacţie:

„voucher turistic – document turistic, în format tradiţional sau electronic, parte integrantă a contractului turistic care
enumeră şi descrie serviciile turistice care urmează să fie acordate în conformitate cu acesta.”

2. Din art. 6 lit. t) a Legii – cuvintele „şi modelul voucherului turistic” se exclud.

3. Art. 10 alin. 2) al Legii se expune în următoarea redacţie: „Modelul contractului de prestare a serviciilor turistice
se elaborează de Agenţia Turismului şi se aprobă de Guvern”.

4. În art. 101 alin. 1) al Legii cuvintele „modelul unic al voucherului turistic” se înlocuiesc cu sintagma „voucherul
turistic”.

5. Art. 102 al Legii se exclude.

6. Din Art. 14 al Legii în versiunea modificărilor propuse de Agenţie lit. o) urmează să fie exclusă sintagma
„voucherelor turistice.”

7. Actele normative care se contrazic cu modficările enumerate să fie aduse în corespundere sau abrogate.

16
Anexa nr. 2 la AIR
Grupul de lucru
responsabil pentru elaborarea cadrului legislativ şi de reglementare
a activităţii ghidului de turism
(ordinul Agenţiei Turismului nr. 08 din 20 februarie 2012)

Nr. Nume, prenume Funcţia Organizaţia pe care o reprezintă

1. Fedco Valeriu Director general adjunct, preşedintele Agenţia Turismului


Grupului de lucru

2. Ciobanu Victor Şef Serviciu analiză, monitorizare şi Agenţia Turismului


evaluare a politicilor, secretarul Grupului
de lucru

3. Iordan Sergiu Consultant, Direcţia patrimoniu turistic şi Agenţia Turismului


administrarea zonelor turistice

4. Tricolici Şef Serviciul juridic Agenţia Turismului


Constantin

5. Leviţchi Eugen Director general Centrul Naţional de Perfecţionare a


Cadrelor din Industria Turismului

6. Ciocanu Sergiu Şef Direcţie patrimoniu cultural şi arte Ministerul Culturii


vizuale

7. Coşciug Cristina Dr., conferenţiar universitar, şef catedra Universitatea Agrară de Stat din
Turism, prorector pentru Relaţii Moldova
Internaţionale

8. Seinic Valeriu Lector superior, catedra Turism Universitatea Agrară de Stat din
Moldova

9. Maxim Vasile Dr., conferenţiar universitar, catedra Turism Academia de Studii Economice din
şi Servicii Hoteliere Moldova

10. Şveţ Ecaterina Profesor la catedra de economie şi relaţii Universitatea Liberă Internaţională din
economice internaţionale Moldova

11. Sochircă Elena Prodecan, facultatea Geografie, catedra Universitatea de Stat din Tiraspol
Geografie Umană, Regională şi Turism

12. Şmîgaliova Preşedinte Asociaţia Ghizilor, Lectorilor şi


Svetlana Translatorilor din Republica Moldova

13. Perojoc Ion Ghid de turism Asociaţia Naţională a Agenţiilor de


Turism

14. Grişca Vasile Ghid de turism, Asociaţia Naţională a Agenţiilor de


Turism
Șef Departament turism la ANAT

Anexa nr. 3 la AIR


Proces - verbal nr. 1
al şedinţei din 01 martie 2012 a Grupului de lucru responsabil pentru
elaborarea cadrului legislativ şi de reglementare a activităţii ghizilor de turism

Locul desfăşurării şedinţei: Agenţia Turismului, şos. Hînceşti, 53, et. III, ora 15.30

17
La şedinţă au participat 12 din 14 persoane desemnate în Grupul de lucru (lista se anexează).

Ordinea de zi:
1. Necesitatea elaborării cadrului legislativ şi de reglementare a activităţii ghizilor de turism
2. Discutarea proiectului Planului de acţiuni al Grupului de lucru responsabil pentru elaborarea cadrului
legislativ şi de reglementare a activităţii ghizilor de turism
3. Distribuirea responsabilităţilor membrilor Grupului de lucru pentru pregătirea următoarei şedinţe
4. Dezbateri pe marginea propunerilor de modificări în Legea nr. 352 cu privire la organizarea şi
desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova privind activitatea ghidului de turism

La chestiunea 1 din ordinea zilei s-au discutat următoarele.

V. Ciobanu, secretarul Grupului de lucru, a salutat pe cei prezenţi şi a informat că, în baza propunerilor
structurilor de resort, a fost constituit Grupul de lucru responsabil pentru elaborarea cadrului legislativ şi de
reglementare a activităţii ghizilor de turism. În continuare s-au prezentat membrii Grupului de lucru.

V. Fedco, preşedintele Grupului de lucru, s-a referit la activitatea ghizilor de turism în calitate de actori
principali ai activităţii turistice, necesitatea examinării experienţei altor ţări în scopul elaborării cadrului de
reglementare a activităţii ghizilor din Republica Moldova, acţiunile pe care urmează să le întreprindă Grupul de
lucru în acest scop şi a propus iniţierea unei discuţii despre problemele actuale în activitatea ghizilor de turism,

I. Perojoc. Necesitatea elaborării unui regulament este evidentă, mai ales că acum la noi oricine, pînă şi un
măturător de stradă poate fi ghid de turism. Or, profesia de ghid, care provine încă din antichitate, merită să fie
respectată şi pusă în valoare. Trebuie de atras o mare atenţie pregătirii ghizilor. Ghizii de turism crează
imaginea ţării, dacă nu avem ghizi calificaţi, nu vom avea turism de calitate. Trebuie făcută o selecţie riguroasă:
ghidul trebuie să aibă o ţinută bună, să fie sănătos şi să aibă aspect plăcut, să cunoască 2-3 limbi, istoria,
psihologia, tradiţiile, cultura, bucătăria tradiţională, etc. Pentru aceasta este necesară şi o bază de pregătire şi
perfecţionare a cadrelor bine dotată, atît în plan instructiv, cît şi din punct de vedere a asistenţei tehnico-
materiale.

C. Coşciug. Este important să ne gîndim şi la motivaţia ghizilor. Pe timpuri fluxul de turişti era mult mai
mare şi posibilităţile de prestare a serviciilor oferite de ghizi erau mai vaste.

I Perojoc. Şi în prezent serviciile ghizilor de turism sunt solicitate. Dar nu orice ghid poate face faţă cerinţelor.
E necesară atît pregătire profesională, cît şi cea psihologică. Noi acum la ANAT elaborăm un îndrumar, unde ne
vom expune concepţiile privind cerinţele faţă de ghid.

V. Ciobanu. Consider binevenit să studiem experienţe ţărilor vecine şi să luăm din practica lor ce este mai bun
şi poate fi aplicat în condiţiile ţării noastre.

I. Perojoc. Noi nu avem tradiţii în turism aşa ca Franţa, România sau alte ţări, nici nu trebuie să aplicăm
prevederile legislaţiei altor ţări. Pe timpuri a existat clasificarea ghizilor pe categorii, care poate fi utilizată şi
acum cu succes. Nu consider că este nevoie de ghid local sau specializat, aşa cum e în România.

V. Fedco. Totuşi e bine să analizăm experienţa altor state, poate luăm ceva bun, e necesar doar să găsim
tangenţele.

S. Ciocanu. Există Carta Internaţională a Turismului Cultural, adoptată de UNESCO, în care sunt expuse mai
multe principii, inclusiv cel al implicării autorităţilor publice locale. Noi, fiind membri ai UNESCO, trebuie să
ţinem cont de aceste principii. De ce n-am avea ghid local? Şi o parte din beneficii, sub formă de impozite din
activitatea ghidului, să se ducă la APL. Aceasta ar stimula interesul autorităţilor locale în promovarea activităţii
turistice.

S: Smîgaliova. Eu aş vrea să pun nişte întrebări. Pe timpuri exista Cercul Tinerilor Turişti, mai există acuma
sau unde au dispărut? Turismul sportiv include şi marşuri turistice, cine legalizează activitatea lor? Putem să
invităm în Grupul nostru de lucru şi reprezentanţi din Transnistria? În februarie a fost ziua internaţională a
ghidului, de ce la noi nu se sărbătoreşte? Cum la noi se luptă cu activitatea ilegală a ghizilor? Cîţi bani s-au
alocat pentru activitatea pe care o facem noi acum?

V. Ciobanu. La toate aceste întrebări urmează să formulăm răspunsuri noi, membrii grupului de lucru, în timpul
elaborării actelor normative de referinţă.

18
V. Fedco. Cu referire la finanţe: reprezentanţii Agenţiei Turismului efectuează această activitate, reieşind din
atribuţiile de serviciu. Activitatea celorlalţi membri ai Grupului de lucru este bazată pe voluntariat şi am
menţionat acest lucru la etapa de selectare a propunerilor pentru componenţa Grupului de lucru.

La chestiunea 2 din ordinea zilei s-a discutat proiectul Planului de acţiuni al Grupului de lucru responsabil
pentru elaborarea cadrului legislativ şi de reglementare a activităţii ghizilor de turism. S-a propus ca şedinţa
următoare a Grupului de lucru, care va avea loc în luna aprilie, să fie organizată în formă de masă rotundă, în
cadrul căreia de către membrii Grupului de lucru să fie prezentată experienţa diferitor ţări privind activitatea
ghizilor de turism. Locul desfăşurării a fost stabilit în prealabil la Universitatea de Stat din Tiraspol. S-a propus
includerea în Plan a unui punct nou: organizarea unei excursii de informare despre activitatea ghizilor de turism
din Republica Moldova. Proiectul Planului de acţiuni, cu modificările propuse, a fost votat unanim de mebrii
grupului de lucru.

La chestiunea 3, în scopul pregătirii şedinţei următoare, s-a propus ca membrii Grupului de lucru să examineze
experienţa ţărilor vecine şi să facă o prezentare succintă a acestora.

S. Ciocanu. Propun ca fiecare prezentare să conţină 1 - 2 recomandări pentru includere în legislaţia noastră.

În continuare, în rezultatul discuţiilor, membrii Grupului de lucru şi-au asumat responsabilitatea ca la şedinţa
următoare să prezinte experienţa internaţională, după cum urmează:
Sergiu Ciocanu – Carta Internaţională a Turismului Cultural
Victor Ciobanu – Elveţia
Ion Perojoc – România şi Moldova
Svetlana Şmîgaliova – Ucraina, Belarusi şi Malta
Cristina Coşciug şi Valeriu Seinic – Rusia şi Grecia
Elena Sochircă şi Sergiu Iordan – Franţa şi Polonia
Ecaterina Şveţ - Turcia
La chestiunea 4.

S-a prezentat următoarea propunere de completare a Legii nr. 352:


După art. 15 se va introduce un nou articol, 15¹ Activitatea ghidului de turism, cu următorul conţinut :
„ Art. 15¹ Activitatea ghidului de turism
1) Activitatea de ghid de turism în Republica Moldova poate fi exercitată de orice persoană care deţine
calificarea necesară şi este atestat conform cerinţelor stipulate în actele normative.
2) Selectarea, instruirea şi certificarea calificării ghidului de turism se efectuează de instituţiile de învăţămînt
autorizate conform legii.
3) Atestarea ghidului de turism şi eliberarea certificatului de atestare se efectuează de către autoritatea
administraţiei publice centrale în domeniul turismului.
4) Evidenţa ghizilor de turism atestaţi se efectuează de către autoritatea publică centrală în domeniul
turismului prin completarea Registrului ghizilor de turism.
5) Metodologia de selectare, instruire, certificare, atestare şi evidenţă a ghidului de turism se elaborează de
către autoritatea administraţiei publice centrale în domeniul turismului şi se aprobă de Guvern.”
S-a menţionat că, proiectul propunerii a fost expediat în prealabil membrilor Grupului. După unele explicaţii
privitor la conţinutul fiecărui alineat, s-a decis ca proiectul propunerilor de modificare a Legii nr. 352 să fie
acceptat ca variantă iniţială, propunerile finale urmînd a fi prezentate de către membrii Grupului de lucru pînă
la 7 martie 2012 în adresa secretariatului.

A consemnat V. Ciobanu, şef SAMEP, secretarul grupului de lucru

Anexa nr. 4 la AIR


Proces-verbal (Extras)
al şedinţei din 30 martie 2012 a Grupului de lucru responsabil pentru elaborarea cadrului legislativ şi de
reglementare a activităţii ghizilor de turism
Locul desfăşurării şedinţei: Universitatea Agrară de Stat din Moldova, str. Mirceşti, 42, Chisinău, Blocul
facultăţii de economie, catedra turism, etajul 6, auditoriul 623
La şedinţă au fost prezenţi 8 din 14 membri ai grupului de lucru (lista se anexează), ghizi de turism şi
studenţi ai UASM.
În cadrul Mesei rotunde (agenda se anexează) au fost prezentate şi discutate mai multe subiecte, dintre
care: situaţia actuală privind reglementarea activităţii ghizilor de turism în Republica Moldova, experienţa

19
diferitor ţări, precum România, Rusia, Ucraina, Rusia, Belarus, Polonia, Malta, Elveţia, proiecte de
propuneri pentru completarea legislaţiei Republicii Moldova (comunicările se anexează).
„Elaborarea cadrului de reglementare este dictată de necesitatea adoptării, la nivel de stat, a mecanismului
de asigurare a calităţii serviciilor prestate de către ghizii de turism”, - a menţionat în deschiderea lucrărilor
şedinţei Valeriu Fedco, vicedirector general al Agenţiei Turismului.
„În procesul de elaborare a actelor normative urmează să dăm răspuns la mai multe întrebări, cum ar fi:
cerinţele faţă de persoanele care vor să practice profesia de ghid, etapele în devenirea ghidului de turism,
structurile de stat şi neguvernamentale implicate în pregătirea şi promovarea în plan profesional, etc., astfel ca
documentele elaborate să stimuleze dezvoltarea turismului şi să sporească prestigiul profesiei de ghid de turism”,
- a specificat Victor Ciobanu, şef Serviciu analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor, Agenţia Turismului.
Domnul Ion Perojoc, ghid de turism, s-a referit la cerinţele cărora trebuie să corespundă ghidul de turism,
dintre care: să aibă studii superioare, să cunoască foarte bine 1-2 limbi de circulaţie internaţională, să aibă o
ţinută corespunzătoare şi o înfăţişare fizică agreabilă, să cunoască bine istoria şi cultura ţării, viata economică şi
politică. Ghizii de turism trebuie să dovedească pregătirea pentru profesie prin atestarea de către o comisie din
care să facă parte cei mai buni specialişti de domeniu. Comisia să fie creată de Agenţia Turismului, care să
controleze situaţia din republică şi să pedepsească persoanele neautorizate să practice activitatea de ghid de
turism.
Dl Perojoc a propus utilizarea noţiunii de ghid-interpret şi clasificarea ghizilor în 4 categorii: III, II, I şi
superioară (sau ghid naţional).
Dl V. Grişca, ghid de turism, a propus stabilirea unor termene de la 1 la 3 ani în experienţa profesională
pentru conferirea categoriilor de calificare, iar testarea să fie efectuată doar pentru ghzii naţionali.
Dl Perojoc a propus crearea unui cabinet metodic şi înzestrarea acestuia cu echipamentele şi literatura de
specialitate necesare, menţionînd că la ANAT se lucrează în această direcţie şi a prezentat ghidul turistic cu
descrierea a 5 rute turistice naţionale, elaborat în anul 2009, în cadrul acţiunilor dedicate a 650 ani de la formarea
statului moldovenesc. S-a menţionat şi diversificarea temelor pe care le propune ANAT pentru instruire în cadrul
cursurilor de perfecţionare continuă.
Dl Grişca a dat citire listei de teme predate la cursuri şi profesorilor invitaţi.
Cadrul legal privind selecţionarea, şcolarizarea, atestarea şi utilizarea ghizilor de turism în România a fost
prezentat audienţei de Ion PEROJOC, ghid de turism şi Victor Ciobanu, Agenţia Turismului.
Svetlana Şmîgaliova, preşedintele Asociaţiei Ghizilor, Lectorilor şi Translatorilor din Republica
Moldova, a prezentat experienţa din Ucraina, Belarusi şi Malta, menţionînd o reglementare mai strictă de către stat
în Belarusi şi delegarea către autorităţile APL a competenţelor privind activitatea ghidului de turism în Ucraina.
O comunicare complexă şi bine documentată din experienţa Rusiei a prezentat doamna Cristina Coşciug,
Dr., conferenţiar universitar, prorector pentru Relaţii Internaţionale, şef Catedră Turism de la Universitatea
Agrară de Stat din Moldova. Drept bază pentru determinarea mecanismului de instruire şi activitate a ghizilor a
servit experienţa celor mai dezvoltate centre turistice, dintre care Moscova, Sankt – Petersburg, Novgorod, Irkutsk,
etc.
Bune practici ale activităţii ghizilor de turism în Polonia a prezentat Sergiu IORDAN, consultant,
direcţia Patrimoniu Turistic şi administrarea zonelor turistice, Agenţia Turismului. Experienţa Poloniei a
fost elucidată sub două aspecte: central, la nivel de stat şi local, la nivel de regiuni.
Cum să devii ghid de turism în Geneva, Elveţia a relatat celor prezenţi Victor Ciobanu, care s-a referit la
cerinţele faţă de persoanele care vor să devină ghid, etapele în instruire şi atestare, precum şi la structurile
implicate în pregătirea ghizilor de turism.
În cadrul dezbaterilor, membrii Grupului de lucru şi invitaţii s-au referit la necesitatea urgentării adoptării
actelor normative, elaborării şi promovării unui mecanism favorabil activităţii ghizilor, stabilirii unui control
riguros din partea statului.
Anexe. Lista membrilor Grupului de lucru şi prezenţa la şedinţă – 1 filă.
1. Agenda – 1 filă.
2. Comunicări:
- Moldova – 2 file
- România – 9 file
- Belarusi- 10 file
- Rusia – 7 file
- Polonia – 9 file
- Geneva – 8 file.

A consemnat Victor Ciobanu, şef SAMEP, secretarul Grupului de lucru

20