Dizartria este un simptom caracterizat prin pronunţare proastă a

cuvintelor, mormăit sau o schimbare a debitului în timpul vorbirii.

Dificultatea vorbirii poate apărea treptat cu timpul sau după un incident

unic. Poate fi temporară sau permanentă, depinzând de cauza care o produce.

Vorbirea normală necesită funcţionarea normală a creierului, gurii, limbii şi

a corzilor vocale (laringelui). Afectarea sau boala vreunuia dintre aceste organe
poate determina dizartrie. Cele mai frecvente cauze ale acesteia includ intoxicarea
cu alcool sau droguri, leziunile traumatice cerebrale, accidentele vasculare
cerebrale şi bolile neuromusculare. Dintre acestea din urmă cele mai frecvente care
afectează vorbirea sunt scleroza laterală amiotrofică (sau boala Lou Gehrig, o
afecţiune neuromusculară severă care determină slăbiciune musculară), paralizia
cerebrală, distrofia musculară şi boala Parkinson.

Simptome neurologice care pot acompania vorbirea dificilă:

• Tulburări de echilibru şi mers;
• Vedere dublă sau înceţoşată;
• Tulburări ale gândirii, memoriei, vorbitului, înţelegerii, scrisului sau
cititului;
• Ameţeală sau vertij;
• Cefalee;
• Afectarea echilibrului şi a coordonării;
• Greaţă cu sau fără vărsături;
• Simptome ale sclerozei multiple cum ar fi amorţeală sau furnicături, tulburări de
vedere, mers instabil, fatigabilitate şi depresie.

Simptome musculare:
• Dificultăţi la masticaţie (mestecat) sau deglutiţie (înghiţire);
• Salivaţie;
• Spasme sau fasciculaţii (zvâcniri) musculare, convulsii;
• Slăbiciune musculară;

• Scleroza multiplă (boală care afectează creierul şi măduva spinării producând

slăbiciune, tulburări de echilibru şi coordonare);
• Distrofia musculară (afecţiune moştenită care duce la pierderea progresivă a
ţesutului muscular şi slăbiciune musculară);
• Miastenia gravis (afecţiune neuromusculară autoimună care produce slăbiciune
musculară);
• Boala Parkinson (afecţiune cerebrală care afectează mişcarea şi coordonarea);
• Intervenţiile chirurgicale la nivelul feţei, capului sau a gâtului;

Alte cauze de dizartrie:

• Intoxicaţia cu alcool sau droguri;
• Demenţa;
• Proteze dentare inadecvate;
• Efectele adverse ale unor medicamente;
• Migrena.

Afecţiuni ce pot ameninţa viaţa:

• Tumori cerebrale;
• Accidente vasculare cerebrale;
• Accident ischemic tranzitoriu (apariţia temporară a unor simptome de accident
vascular cerebral putând indica iminenţa unui atac cerebral);
• Traumatisme ale feţei, capului sau gâtului;
• Leziuni traumatice cerebrale.

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă

Dizartria se însoţeşte de:

• Modificarea nivelului de conştienţă şi alertă, cum ar fi pierderea conştienţei
(leşin) sau lipsa de răspuns;
• Schimbări ale stării mentale sau modificări bruşte de comportament cum ar fi
confuzie, delir, letargie, halucinaţii sau iluzii;
• Tulburări ale memoriei, gândirii, vorbirii, înţelegerii, scrisului sau cititului;
• Somnolenţă;
• Pierderea coordonării musculare;
• Paralizie sau incapacitatea de a mişca o parte a corpului;
• Amorţeală sau slăbiciune musculară apărută pe o parte a corpului;
• Convulsii;
• Cefalee severă;
• Modificări bruşte ale vederii, pierderea vederii sau durere oculară;
• Vărsături.