structura scoasă din poziţia de echilibru revine la aceasta printr-o mişcare aperiodică,

se numeşte amortizare critică.

c1

c2>c1
c1

timp(s)
c1
Fig. 1 Efectul creşterii amortizării

În mod obişnuit capacitatea de amortizare este exprimată sub forma fracţiunii

(procentului) din amortizarea critică care reprezintă raportul dintre coeficientul efectiv de

amortizare vâscoasă şi coeficientul amortizării critice   c .

ccr

Tab.2 Fracţiunea din amortizarea critică la diferite tipuri de structuri

Tipul de construcţie  [%]

Cadre din oţel sudate, cu toţi pereţii cu structură flexibilă 2

Cadre din oţel sudate, cu planşee normale din beton şi zidării numai la exterior 5
Cadre din oţel bulonate cu planşee normale din beton şi toţi pereţii din zidărie 10
Cadre din beton cu pereţii având structură flexibilă 5
Cadre din beton cu zidării exterioare rigide şi zidării interioare flexibile 7
Cadre din beton cu pereţii din beton 10
Diafragme din beton şi zidărie 10
Construcţii cu schelet şi pereţi din lemn 15

În cazul oscilaţiilor construcţiilor disiparea energetică are loc atât în elementele

structurale cât şi în cele nestructurale, diferenţiat pentru fiecare componentă individuală, ceea
ce conduce la valori corespunzătoare structurii pe ansamblu mai greu de anticipat.

1 Dinamica sistemelor cu un singur GLD

Sistemele cu 1 GLD reprezintă un caz particular al sistemelor oscilante, iar studiul
acestora prezintă importanţă atât din punct de vedere teoretic, cât şi din punct de vedere