Impozitare și administrare fiscală Suport de curs

Titularul cursului: Speianu Viorica, lector universitar

Descrierea şi scopul unităţii de curs: Disciplina „Impozitare și administrare fiscală”
este un studiu fundamental care are ca scop formarea unui sistem de cunoştinţe teoretice şi
aptitudini practice privind bazele ştiinţifico-teoretice şi aplicative ale sistemului fiscal. Scopul
unităţii de curs constă în aprofundarea unor noţiuni, metode, tehnici specifice procesului fiscal,
cât şi crearea mediului modern de însuşire a materialului propus, centrat pe viitorul specialist,
care să ofere absolvenţilor competenţele necesare practicării la standarde profesionale ridicate a
meseriei de economist, într-un context dinamic şi concurenţial.
Finalități de studiu: Cunoștințe: clasificarea metodelor calitative şi cantitative utilizate
în analiza situaţiilor financiare; enumerarea etapelor activităţii practice de analiză economico-
financiare; cunoaşterea soft-urilor ce permit prelucrarea datelor contabile în scopul analizei
activităţii entităţii economice. Abulutăți: cunoașterea activității și condiţiilor de funcţionare al
Inspectoratului Fiscal și altor entități economice în Republica Moldova; elaborarea politicii și
mecanismelor eficiente de control fiscal și audit intern; compararea indicatorilor economico-
financiari calculaţi pentru diferite perioade de gestiune cu scopul formulării unei concluzii.
Competențe: analiza entităților economice ce se află în dificultate fiscală și căutarea căilor de
ameliorare a situațiilor financiare ale acestora; dezvoltarea spiritului de echipă prin antrenarea
studenţilor în soluţionarea diferitor studii de caz; realizarea analizelor unor situaţii practice din
domeniul activităţii entităţii economice; aprecierea eficienţei măsurilor propuse, ca urmare a
analizei economice, asupra rezultatelor entităţii economice; analiza influenţei factorilor asupra
diferitor indicatori economico-financiari a entităţilor economice.
Discipline premergătoare: Antreprenoriat şi întreprindere; Business şi strategia
corporativă; Finanțe și politici publice; Finanțe corporative și fiscalitate.

1
Impozitare și administrare fiscală Suport de curs

Cuprins

Tema 1. Obiect şi conţinut social-economic al impozitelor

1. Apariţia şi evoluţia impozitelor
2. Obiect de studiu al disciplinei
3. Conţinut social-economic al impozitelor şi taxelor
4. Funcţiile impozitelor

Tema 2. Principii şi metode de impunere

1. Principii de impunere
2. Metode de impunere
3. Metode de percepere (de colectare) a impozitelor

Tema 3. Impozit pe venit ale persoanelor fizice

Tema 4. Impozit pe venit ale persoanelor juridice

Tema 5. Taxă pe valoarea adăugată

Tema 6. Accizele

Bibliografie

2
Impozitare și administrare fiscală Suport de curs

Tema 1. Obiect şi conţinut social-economic al impozitelor

1. Apariţia şi evoluţia impozitelor
2. Obiect de studiu al disciplinei
3. Conţinut social-economic al impozitelor şi taxelor
4. Funcţiile impozitelor

1. Apariţia şi evoluţia impozitului

Impozitele sunt un element necesar în relaţiile economice ale societăţii chiar din
momentul apariţiei statului. Evoluţia şi modificarea formelor statului neapărat sunt urmate de
modificări ale sistemului fiscal. În prezent, într-o societate civilizată impozitele constituie pentru
stat sursa principală de venituri. În afară de aceasta funcţie pur-financiară, mecanismul fiscal se
aplică de către stat pentru a influenţa procesul de producţie, dinamica şi structura acestuia,
procesul tehnico-ştiinţific.
Sistemele fiscale ale ţărilor subdezvoltate economic, reflectă structurile economice
puţin variate, care se caracterizează printr-o productivitate slabă şi o dezvoltare inegală,
evidenţiind ponderea însemnată a activităţilor legate de exploatarea meteriilor prime şi a
produselor agricole şi necesitatea protejării industriei pentru dezvoltarea ei.
Fostele ţări socialiste prin dezvoltarea structurilor economice au urmărit dezvoltarea
unor economii a puterii politice de tip marxist-leninist şi nu a unor economii care să asigure
creşterea veniturilor şi consumului individual.
În Republica Moldova evoluţia sistemului fiscal a fost influenţată de condiţiile
economice, sociale şi de concepţiile politicii dominante. După ce a fost creată baza legislativă în
anii 1992-1993, începînd cu a doua parte a anului 1994, Guvernul Republicii Moldova a
întreprins măsuri de reducere a presiunii fiscale şi de înviorare a activităţii agenţilor economici.
Primii pași au fost făcuţi spre modificarea cotelor la unele mărfuri (produse) supuse accizelor,
anularea lor completă la un şir de mărfuri. Totodată, realizarea prevederilor de bază ale Legilor
„privind taxa pe valoare adăugată” şi „privind accizele” au evitat dubla impunere a producţiei.
Sistemul fiscal actual, creat pe parcursul etapelor de trecere de la economia centralizată la
economia de piaţă, trebuie să fie adoptat la noile condiţii de piaţă. În numeroase cazuri lipsesc
principiile fiscale, care stimulează creşterea economică şi care pe larg sunt aplicate în întreaga
lume. Lipsa acestor principii creează dificultăţi pentru producătorii locali şi prezintă un obstacol
în calea investiţiilor locale şi străine în economia naţională.

3
Impozitare și administrare fiscală Suport de curs

2. Obiect de studiu al disciplinei

Actualmente, economiştii recunosc statutul de ştiinţă al impozitelor. În procesul studiilor
şi cercetărilor effectuate pe parcursul unei perioade îndelungate de numeroşi specialişti în
materie, în diverse state, a sporit volumul cunoştinţelor referitoare la impozite, s-au făcut
generalizări de valoare, au fost formulate principii ale impunerii, au fost identificate anumite
legităţi, s-au stabilit metode de investigare.
În urma cercetărilor întreprinse şi a experienţei acumulate au fost perfecţionate continuu
metodele de lucru folosite în practica fiscală, a crescut gradul de precizie al lucrărilor de
prognozare fiscală, au fost studiate efectele reformelor fiscale asupra economiei în general, au
fost dezvoltate diferite teorii referitor la dreptul statului de reglementare a impunerii.
În acest context, putem afirma că impozitele constituie o ramură a ştiinţelor economice şi
are ca obiect de studiu:
 Relaţiile economice care apar în procesul de constituire a fondurilor bugetare şi
extrabugetare ale administraţiei centrale de stat şi locale;
 Determinarea metodelor de colectare a obligaţiilor fiscale;
 Reglarea şi orientarea pieţei autohtone şi a exportului;
 Controlul asupra corectitudinii îndeplinirii obligaţiilor fiscale;
 Determinarea direcţiilor de dezvoltare a reformei fiscale;
 Stabilirea obiectivelor politicii fiscale;
 Alte obiective.

3. Conţinut social economic al impozitelor şi taxelor

Impozitul reprezintă o contribuţie bănească obligatorie şi cu titlu nerambursabil, datorată,
conform legii, statului de către persoanele fizice şi juridice pentru veniturile pe care le obţin sau
pentru averea pe care o posedă. Plata impozitului se efectuează în cuantumul şi termenul precis
stabilit prin lege.
Din noţiunile menţionate recurg şi principalele trăsături ale impozitelor:
 Legalitatea impozitelor. Aceasta presupune, că instituirea de impozite se face în baza
autorizării conferite prin lege. Nici un impozit al statului nu se poate stabili şi percepe
decât dacă există legea respectivă la impozit.
 Obligativitatea impozitelor. Aceasta înseamnă, că plata nu este benevolă, ci are caracter
obligatoriu pentru toate persoanele care obţin venituri sau deţin bunuri din categoria celor
supuse impozitării conform legilor în vigoare.
 Nerestituirea impozitelor. Prevede, că prelevările de impozite la fondurile publice de
resurse financiare se fac cu titlu definitiv şi nerambursabil. Adică, transferurile de

4
Impozitare și administrare fiscală Suport de curs

impozite făcute în aceste fonduri sunt utilizate numai la finanţarea unor obiective
necesare tuturor membrilor societăţii şi nu unor interese individuale sau de grup.
 Nonechivalenţa impozitelor. Poate fi înţeleasă, pe de o parte, ca o plată în schimbul căreia
contribuabilii nu beneficiază de contraservicii imediate şi direct din partea statului, pe de
altă parte, ca o diferenţă între cuantumul impozitelor plătite şi valoarea serviciilor primite
în schimb în viitor.
Taxa reprezintă plata efectuată de persoanele fizice şi juridice pentru serviciile prestate
acestora de instituţiile publice care primesc, întocmesc sau eliberează diferite acte, prestează
servicii şi rezolvă alte interese legitime.
Trăsăturile specifice ale taxelor sunt:
 Plata neechivalentâ pentru servicii sau lucrări efectuate de organe sau instituţii care
primesc, întocmesc sau eliberează diferite acte, prestează servicii şi rezolvă alte interese
legitime ale persoanelor fizice sau juridice. Plata serviciilor sau lucrărilor este
neechivalentă deoarece, conform dispoziţiilor legale, aceasta poate fi mai mare sau mai
mică comparativ cu valoarea prestaţiilor efectuate de organe sau instituţii de stat.
 Subiectul plătitor este precis determinat din momentul când acesta solicită efectuarea
unei activităţi din partea unei instituţii de stat.
 Taxele reprezintă o contribuţie de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor solicitate
de diferite persoane în mod direct şi imediat.
Elementele impozitului. Impozitele şi taxele se caracterizează fiecare în parte prin
anumite trăsături determinate de modul de aşezare, provenienţă, percepere, rolul lor etc. In
acelaşi timp, însă sunt anumite elemente comune specifice tuturor impozitelor care trebuie să se
regăsească în reglementarea fiecărui tip de impozit, fără de care acesta nu s-ar putea aşeza,
determina, urmări şi realiza. Aceste elemente trebuie să fie bine precizate în momentul instituirii
unui impozit, deoarece din ele rezultă în sarcina cui cade impozitul respectiv, cuantumul
acestuia, modul de aşezare şi percepere, căile de urmărire în caz de neplată, sancţiunile pentru
încălcarea prevederilor legale.

4. Funcţiile impozitelor
Funcţia fiscală a impozitelor se manifestă prin contribuţia permanentă şi sistematică a
impozitelor la formarea resurselor financiare ale statului. Utilizarea eficientă a resurselor
bugetare în aceste domenii stimulează progresul social, dar rezultatele acestei stimulări sunt
resimţite peste o perioadă mai îndelungată de timp. În acest context a apărut necesitatea de
utiliza impozitele şi ca un instrument de stimulare a activităţii economice, iar efectele
stimulatorii să fie resimţite într-o perioadă mai scurtă de timp.

5
Impozitare și administrare fiscală Suport de curs

Funcţia de stimulare a impozitelor se manifestă atât prin favorizarea cât şi prin

pedepsirea contribuabililor. Utilizarea în fiscalitate a înlesnirilor şi sancţiunilor fiscale presupune
în ambele cazuri efectul de stimulare, deoarece fiecare măsură se aplică ca o reacţie la starea
anumitei sfere a activităţii economice, care necesită amestecul statului.
Funcţia de redistribuire a impozitelor are un caracter obiectiv şi reiese din funcţiile de
bază ale statului. Această funcţie asigură procesul de redistribuire a unei părţi a produsului intern
brut. Prin funcţia dată se accentuează rolul impozitului ca un instrument centralizat în relaţiile de
distribuire şi redistribuire a resurselor financiare publice.
Funcţia de reglare a impozitelor reiese din necesitatea reglementării de către stat a unor
procese economice şi sociale. Funcţiile economice ale statului se complică în condiţiile
dezvoltării relaţiilor de piaţă şi liberalizării activităţii agenţilor economici.
Funcţia de control reflectă corectitudinea derulării, din punct de vedere cantitativ şi
calitativ, a procesului de distribuţie, permite de a verifica dacă încasîrile fiscale sunt colectate la
timp, corect şi complet şi, în rezultat, poate determina necesitatea şi direcţiile efectuării reformei
fiscale.

6
Impozitare și administrare fiscală Suport de curs

Tema 2. Principii şi metode de impunere

1. Principii de impunere
2. Metode de impunere
3. Metode de percepere (de colectare) a impozitelor

1. Principii de impunere
1) Principiu impunerii echitabile presupune egalitate în materie fiscală, și anume:
Egalitatea în faţa impozitelor presupune că impunerea să se facă în acelaşi mod pentru
toate persoanele fizice sau juridice, indiferent de locul unde domiciliază sau îşi au sediul, deci să
ne existe deosebiri de tratament fiscal de la o zona la alta a republicii. Totodată impunerea să se
facă în acelaşi mod pentru toate activităţile economice, indiferent de forma de proprietate sau
forma juridică în care sunt organizate şi funcţionează.
2) Principiu politicii financiare. De acest principiu ţine stabilitatea şi elasticitatea
impozitului. Un impozit este considerat stabil când nu se modifică, adică nu creşte în raport de
sporirea producţiei şi nu scade în fazele de criză, când se reduce materia impozabilă.
3) Principiu politicii economice. Prin mărimea impozitului statul influenţează
dezvoltarea sau restrângerea activităţii unor ramuri economice sau a unor activităţi economice,
stimulează sporirea producţiei sau a consumului unor anumitor mărfuri, extinde sau limitează
relaţiile comerciale cu alte state.
4) Principii social-politice. Prin politica fiscală se urmăreşte un anumit scop social. Se
aplică o impunere diferenţiată a veniturilor sau averii diferitelor categorii sociale în funcţie de
interesele partidului de guvernământ.

2. Metode de impunere
În situaţiile în care la bază stă momentul evaluării materiei impozabilă, impunerea
poate fi de două tipuri:
 Provizorie, care se efectuează în timpul anului;
 Definitivă, care se efectuează la finele anului.
În funcţie de modul cum se însumează elemente de calcul impunerea poate fi:
 Parţiala, impunerea veniturilor separat pe fiecare sursă de obţinere a lor de către un
contribuabil;
 Globală, impunerea veniturilor cumulate din diferite surse de obţinere a lor de către o
singură persoană.
În funcţie de modul cum diferite persoane stăpânesc obiectul impozabil impunerea:
 Individuală;

7
Impozitare și administrare fiscală Suport de curs

 Colectivă.
În dependenţă de modul în care se face evaluarea obiectului impozabil se cunoaşte
impunere:
 Directă;
 Indirectă (sau forfetară).
După metode de aplicare a cotelor impunerea se poate efectua în cote:
 Fixe;
 Procentuale.

3. Metode de percepere (de colectare) a impozitelor

În condiţiile existenţei unui aparat fiscal perceperea impozitelor se realizează prin
următoarele metode:
1) Incasarea impozitelor de organele fiscale direct de la contribuabili, care cunoaşte la
rândul său două variante:
 când reprezentatul aparatului fiscal se deplasează la contribuabil pentru a încasa
impozitul, caz în care spunem că impozitul este cherabil.
 când contribuabilul se deplasează benevol la organul fiscal pentru a achita impozitul, caz
în care spunem că impozitul este portabil.
2) Metoda calculării şi transferării directe a sumelor datorate la fiecare termen de plată.
Această metodă se utilizează de agenţii economici, care de sine stătător calculează şi
virează la buget impozitele, purtând întreaga răspundere pentru exactitatea acestor
operaţiuni.
3) Stopajul la sursă, care prevede că calcularea, reţinerea şi transferul impozitelor să se
efectueze de o terţă persoană (contabilul). În aşa mod se percepe impozitul de pe
veniturile persoanelor fizice, când unităţile economice sau patronii care plătesc salarii au
obligaţia reţinerii şi vărsării impozitului respectiv în condiţiile prevăzute de lege.
4) Aplicarea timbrelor fiscale, se utilizează în cazul taxelor datorate statului pentru acţiunile
în justiţie, eliberări, autentificări, legalizări de acte etc.
În cazurile metodei calculării şi transferării directe şi a stopajului la sursă organele de
control fiscal se implică postfactum, efectuând verificări cu privire la determinarea şi vărsarea
exactă a impozitelor respective. Iar în cazul aplicării timbrelor fiscale perceperea se face
antifactum, înainte ca prestaţiile respective să fie efectuate de organele în drept, care poartă
întreaga răspundere pentru aplicarea exactă a legii fiscale.

8
Impozitare și administrare fiscală Suport de curs

Tema 3. Impozit pe venit ale persoanelor fizice

Impozit pe venit este o parte componentă a sistemului impozitelor şi taxelor generale de

stat, totodată constituind o sursă de reglementare a veniturilor sistemului bugetar.
Prevederile privind impozitul pe venit în Republica Moldova sunt reglementate de Codul Fiscal:
Titlul I “Dispoziţii generale” şi Titlul II „Impozitul pe venit”. Aceste titluri au intrat în vigoare
la 1 ianuarie 1998, dar până în prezent au fost modificate şi perfecţionate de mai multe ori.
Subiecţi ai impunerii sunt persoanele juridice şi fizice care obţin pe parcursul anului
fiscal venit din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi persoanele juridice care obţin
venit din orice surse aflate în afara RM şi persoanele fizice care obţin venit investiţional şi
financiar din surse aflate în afara Republicii Moldova.
Obiect al impunerii este venitul brut (inclusiv facilităţile acordate de patron) obţinut de
către persoanele fizice din toate sursele aflate în Republica Moldova, precum şi venitul obţinut
din orice surse aflate în afara RM şi venitul investiţional şi financiar obţinut din surse aflate în
afara Republicii Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul aceste persoane
(art.13 al Codului Fiscal).
Cote de impozitare pentru persoanele fizice şi întreprinderile individuale (pentru anul
2016) sunt stabilite:
a) în mărime de 7 % din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 29 640 lei;
b) în mărime de 18 % din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 29 640 lei;
Determinarea obligaţiilor fiscale, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal, se
efectuează în modul stabilit de Guvern.
Începând cu 1 ianuarie 2004 în Republica Moldova s-a implementat sistemul asigurării
obligatorii de asistenţă medicală. În conformitate cu Legea cu privire la mărimea, modul şi
termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593-XV din
26.12.2002, plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, stabilite în
calitate de contribuţie procentuală la salariu şi la alte forme de retribuire a muncii, la onorarii
sunt: unităţile, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare; angajaţii
unităţilor, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare.
Pentru anul 2016 mărimea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
constituie 4,5% din fondul de retribuire a muncii şi 4,5% din salariu şi alte forme de retribuire a
muncii ale angajaţilor.
Începând cu 01.01.2005 angajatul plătește contribuţiile individuale de asigurări sociale
de stat obligatorii din salariu şi din alte forme de retribuire a muncii a angajaţilor care sunt
stabilite pentru anul 2015 în mărime de 6%.

9
Impozitare și administrare fiscală Suport de curs

Trebuie de menţionat că contribuţiile individuale de asigurări sociale de stat obligatorii și

primele de asigurare obligatorii sunt considerate ca deduceri pentru angajat, deci venitul
obţinut de către angajat se micşorează, până la impozitarea la sursa de plată, cu suma primelor
calculate.
Acordarea scutirilor fiscale pentru persoanele fizice. Scutire reprezintă suma care la
calcularea venitului impozabil se scade din venitul brut al contribuabilului (persoană fizică).
Conform art. 33-35 al Codului Fiscal persoanele fizice au dreptul la următoarele scutiri:
1. Scutire personală – de această scutire poate benefecia fiecare contribuabil (persoană
fizică rezidentă). Suma scutirii personale constituie 10128 lei pe an.
2. Scutire personală majoră, care constituie 15060 lei pe an şi se acordă persoanei care:
a) S-a îmbolnăvit şi a suferit de boala actinică provocată de consecinţele avariei de la
C.A.E. Cernobîl;
b) Este invalid şi s-a stabilit că invaliditatea sa este în legătură cauzală cu avaria de la
C.A.E. Cernobîl;
c) Este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat dispărut în acţiunile de luptă
pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, cît şi în
acţiunile de luptă din Republica Afganistan;
d) Este invalid ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii
teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, cît şi în acţiunile de luptă din Republica
Afganistan;
e) Este invalid de război, invalid din copilărie, invalid de gradul I şi II;
f) Este pensionar-victimă a represiunilor politice, ulterior reabilitată.
3. Scutire pentru soţ (soţie) sau i se mai spune matrimonială, în mărime de 10128 pe an.
Aceasta este o scutire suplimentară la care are dreptul lucrătorul - persoana fizică
rezidentă aflat în relaţii de căsătorie, cu condiţia că soţia (soţul) nu beneficiază de scutire
personală.
4. Scutire pentru soţ (soţie) majoră matrimonială 15060 lei pe an (persoana fizică
rezidentă aflată în relaţii de căsătorie cu orice persoană specificată în pct.2).
5. Scutire pentru persoane întreţinute, care constituie 2256 lei pe an pentru fiecare
persoană întreţinută. În scopul acordării scutirii menţionate, persoană întreţinută se
consideră persoana care corespunde tuturor cerinţelor ce urmează:
a) Este un ascendent sau descendent al lucrătorului sau al soţiei (soţului) lui (părinţii sau
copiii, inclusiv înfietorii şi înfiaţii) ori invalid din copilărie rudă de gradul doi în linie
colaterală;
b) Are un venit ce nu depăşeşte 2256 lei pe an.

10
Impozitare și administrare fiscală Suport de curs

c) Locuieşte împreună cu lucrătorul sau nu locuieşte cu acesta, dar îşi face studiile la secţia
cu frecvenţă a unei instituţii de învăţământ mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal;
d) Curatorul minorilor în vîrstă de la 14 pînă la 18 ani şi tutorele legal au dreptul la o scutire
suplimentară în mărimea specificată în pct.5, în funcţie de caz, pentru fiecare persoană
aflată sub tutelă şi/sau curatelă, care întruneşte cerinţele specificate pct.5 lit.b).
6. Scutire pentru persoane întreţinute majoră, care constituie 10128 lei anual -
invalizilor din copilărie.
Persoană întreţinută este persoana care întruneşte toate cerinţele de mai jos:
a) Este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului)
contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi înfiaţii) ori invalid din copilărie
rudă de gradul doi în linie colaterală;
b) Are un venit ce nu depăşeşte suma de 10128 lei anual.
Curatorul minorilor în vîrstă de la 14 pînă la 18 ani şi tutorele legal au dreptul la o scutire
suplimentară în mărimea specificată mai sus, în funcţie de caz, pentru fiecare persoană aflată sub
tutelă şi/sau curatelă, care întruneşte cerinţele specificate la lit.b).
În scopul determinării mărimii şi categoriei scutirii, care urmează a fi acordată
lucrătorului, acesta nu mai târziu de data, stabilită pentru începerea lucrului în calitate de angajat,
trebuie să prezinte patronului o Cerere privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reţinut
din salariu, anexând la ea documentele ce certifică acest drept. Pentru aprecierea sumei scutirii
fiecărui lucrător, care a depus cererea privind acordarea scutirilor, i se atribuie categoria
corespunzătoare scutirilor solicitate.

Mod de determinare a categoriei scutirilor acordate pentru anul 2016

Tipul scutirii Codul scutirii Suma scutirii

anuală lunară
Scutirea personală P 10128 844
Scutirea personală majoră M 15060 1255
Scutirea pentru soţ (soţie) S 10128 844
Scutirea pentru soţ (soţie) majoră SM 15060 1255
Scutirea pentru persoanele întreţinute, cu N* N x 2256 N x 188
excepţia invalizilor din copilărie
Scutirea pentru persoanele întreţinute H** 10128 844
invalizi din copilărie

11
Impozitare și administrare fiscală Suport de curs

În categoria veniturilor obţinute de către angajat se includ:

1. Salariile;
2. Sporurile la salariu;
3. Prime (inclusiv cu ocazia jubileelor, sărbătorilor, etc.);
4. Recompense;
5. Indemnizaţii;
6. Ajutoare materiale;
7. Onorarii;
8. Comisioane;
9. Anuităţi, care reprezintă plăţi regulate ale sumelor de asigurare, ale pensiilor sau
indemnizaţiilor.
10. Dotaţiile de stat, primele şi premiile care nu sunt specificate ca neimpozabile;
11. Indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă primite din bugetul asigurărilor
sociale de stat;
12. Facilităţile acordate de către patron;
13. Alte achitări în folosul angajatului, cu excepţia celor specificate ca neimpozabile.
Alte deduceri
Contribuabilul rezident are dreptul la deducerea oricăror donaţii făcute de el pe parcursul
anului fiscal în scopuri filantropice sau de sponsorizare, dar nu mai mult de 2% din venitul
impozabil. În acest scop, venitul impozabil al contribuabilului se determină fără a se lua în
considerare scutirile ce i se acordă.

12
Impozitare și administrare fiscală Suport de curs

Exemple de calcul al impozitului pe venit din salariu

1. S-a calculat pentru contribuabil venit impozabil (salariu brut) în mărime de 28800 lei
anual. Salariatul a depus cerere de scutire personală acordată soțului (matrimonială), scutire
pentru întreținerea a unui copil. De calculat salariu achitat (net).
Rezolvare:
1) Salariu: 28800 : 12 = 2400 lei lunar;
2) Prime de asigurare obligatorie de asistență medicală: 2400 * 4,5% = 108 lei lunar;
3) Contribuții individuale de asigurare socială de stat obligatorie: 2400 * 6% = 144 lei lunar;
4) Scutire personală: 10128: 12 = 844 lei lunar;
5) Scutire personală pentru soț: 10128: 12 = 844 lei lunar;
6) Scutire pentru persoana întreținută (copil): 2256 : 12 = 188 lei lunar;
7) Baza impozabilă: 2400 - 108 - 144 - 844 - 844 - 188 = 272 lei lunar;
8) Impozit pe venit: 272 * 7% = 19,09 lei lunar;
9) Salariu achitat (net): 2400 – 108 – 144 – 19,09 = 2128, 91 lei lunar.

2. S-a calculat pentru contribuabil venit impozabil (salariu brut) în mărime de 72000 lei
anual. Salariatul a depus cerere de scutire pentru întreținerea a doi copii. De calculat salariu
achitat (net).
Rezolvare:
1) Salariu: 72000 : 12 = 6000 lei lunar;
2) Prime de asigurare obligatorie de asistență medicală: 6000 * 4,5% = 270 lei lunar;
3) Contribuții individuale de asigurare socială de stat obligatorie: 6000 * 6% = 360 lei lunar;
4) Scutire personală: 10128: 12 = 844 lei lunar;
5) Scutire pentru persoana întreținută (copil): 2256 : 12 = 188 lei lunar pentru fiecare copil;
6) Baza impozabilă: 6000 - 270 - 360 - 844 - 188 - 188 = 4150 lei lunar;
7) Impozit pe venit:
 29640 : 12 = 2470 * 7% = 172,9 lei lunar (vezi cote impozabile pct.1 lit.a);
 4150 – 2470 = 1680 * 18% = 302,4 lei lunar (vezi cote impozabile pct.1 lit.b).
8) Salariu achitat (net): 6000 – 270 – 360 – (172,9 + 302,4) = 4894,7 lei lunar.

13
Impozitare și administrare fiscală Suport de curs

Tema 4. Impozit pe venit ale persoanelor juridice

Subiecții impunerii sunt persoane juridice rezidente ale Republicii Moldova, cu excepţia
societăţilor specificate la art.5 pct.9, care desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi
persoanele care practică activitate profesională, care, pe parcursul perioadei fiscale, obţin venit
din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii
Moldova. Subiecţii impunerii sînt obligaţi să declare venitul brut obţinut din toate sursele.
Obiectul impunerii - venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din
orice surse aflate în afara Republicii Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au
dreptul, obţinut de persoanele juridice rezidente ale Republicii Moldova care desfăşoară
activitate de întreprinzător, precum şi de persoanele care practică activitate profesională.
Perioada fiscală privind impozitul pe venit - anul calendaristic la încheierea căruia se
determină venitul impozabil şi se calculează suma impozitului care trebuie achitată. Pentru
întreprinderile nou-create, perioadă fiscală se consideră perioada de la data înregistrării
întreprinderii pînă la finele anului calendaristic. Pentru întreprinderile lichidate sau reorganizate,
perioadă fiscală se consideră perioada de la începutul anului calendaristic pînă la data radierii
întreprinderii din Registrul de stat.
Cotele de impozit. Suma totală a impozitului pe venit se determină:
a) Pentru persoanele juridice – în mărime de 12% din venitul impozabil;
b) Pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) – în mărime de 7% din venitul impozabil;
c) Pentru agenţi economici ale căror venit a fost estimat în conformitate cu art.225 şi
2251 al Codului Fiscal - în mărime de 15% din depăşirea venitului estimat faţă de venitul
brut înregistrat în evidenţa contabilă de agentul economic.
Determinarea obligaţiilor fiscale, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal, se
efectuează în modul stabilit de Guvern.
În venitul brut a persoanelor fizice și juridice se includ (art.18):
a) Venitul provenit din activitatea de întreprinzător, din activitatea profesională sau din alte
activităţi similare;
b) Venitul de la activitatea societăţilor obţinut de către membrii societăţilor şi venitul
obţinut de către acţionarii fondurilor de investiţii, conform prevederilor cap.9 al Codului
Fiscal;
c) Plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile
acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare;
d) Venitul din chirie (arendă);
e) Creşterea de capital definită la art.37 alin.(7);

14
Impozitare și administrare fiscală Suport de curs

f) Venitul aferent provizioanelor neutilizate conform art.24 alin.(16), art.31 alin.(6);

g) Suma diminuărilor reducerilor pentru pierderi la active şi la angajamente condiţionale în
urma îmbunătăţirii calităţii acestora pe parcursul anului fiscal;
h) Suma diminuărilor provizioanelor destinate acoperirii eventualelor pierderi ce ţin de
nerestituirea împrumuturilor şi a dobînzilor aferente în urma îmbunătăţirii calităţii şi/sau
rambursării acestora pe parcursul anului fiscal;
i) Venitul obţinut sub formă de dobîndă;
j) Royalty (redevenţe);
k) Anuităţile, inclusiv primite în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova
este parte; sumele şi despăgubirile de asigurare primite în baza contractelor de asigurare
şi coasigurare şi neutilizate conform art.22. Excepţie fac cele prevăzute la art.20 lit.a);
l) Venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic, cu excepţia cazurilor
cînd formarea acestei datorii este o urmare a insolvabilităţii contribuabilului;
m) Dotaţiile de stat, primele şi premiile care nu sînt specificate ca neimpozabile în legile prin
care se stabilesc aceste plăţi;
n) Sumele obţinute de pe urma acordului (convenţiei) de neangajare în activitatea de
concurenţă;
o) Veniturile obţinute, conform legislaţiei, ca urmare a aplicării clauzei penale, în formă de
despăgubire pentru venitul ratat, precum şi ca urmare a reţinerii arvunei sau restituirii
arvunei;
p) Alte venituri care nu au fost specificate la literele menţionate.
Sursele de venit neimpozabile
În venitul brut nu se includ următoarele tipuri de venit (art.20):
a. Anuităţile sub formă de drepturi de asigurări sociale achitate din bugetul asigurărilor
sociale de stat şi drepturi de asistenţă socială achitate din bugetul de stat, specificate de
legislaţia în vigoare, inclusiv primite în baza tratatelor internaţionale la care Republica
Moldova este parte; sumele şi despăgubirile de asigurare, primite în baza contractelor de
asigurare şi coasigurare, exclusiv primite în cazul înlocuirii forţate a proprietăţii conform
art.22;
b. Despăgubirile şi indemnizaţiile unice primite, conform legislaţiei, în urma unui accident
de muncă sau în urma unei boli profesionale, de salariaţi ori de moştenitorii lor legali;
c. Plăţile, precum şi alte forme de compensaţii acordate în caz de boală, de traumatisme, sau
în alte cazuri de incapacitate temporară de muncă, conform contractelor de asigurare de
sănătate;

15
Impozitare și administrare fiscală Suport de curs

d. Compensarea cheltuielilor salariaţilor legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu:

pentru aparatul Preşedintelui Republicii Moldova, Parlament şi aparatul acestuia, aparatul
Guvernului, în limitele şi în modul stabilite de Preşedintele Republicii Moldova,
Parlament şi, respectiv, de Guvern. Compensarea cheltuielilor salariaţilor agenţilor
economici legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, în limitele stabilite de actele
normative şi în modul stabilit de Guvern. Compensarea cheltuielilor salariaţilor legate de
îndeplinirea obligaţiilor de serviciu în cazul depăşirii limitelor de cazare stabilite de
Guvern;
e. Restituirea cheltuielilor şi plăţilor compensatorii ce ţin de executarea obligaţiilor de
serviciu ale militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă din organele apărării
naţionale şi de ocrotire a normelor de drept, securităţii statului şi ordinii publice din
contul bugetului de stat.
f. Sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despăgubire pentru prejudiciul
cauzat sau/şi venitul ratat ca urmare a efectuării cercetărilor arheologice pe terenurile
aflate în proprietatea sau în posesia acestor persoane;
g. Sumele primite de către persoane fizice şi juridice ca despăgubire pentru prejudiciul ce
le-a fost cauzat ca urmare a unei acţiuni ilegale (inacţiuni) ori ca urmare a unor calamităţi
naturale sau tehnogene, cataclisme, epidemii, epizootii;
h. Alte surse.

16
Impozitare și administrare fiscală Suport de curs

Tema 5. Taxă pe valoarea adăugată

Taxă pe valoarea adăugată (în continuare – TVA) – impozit de stat care reprezintă o
formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sînt
supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea
mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova.
Subiecţii impozabili sînt:
a) persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, nerezidenţii care
desfăşoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul
reprezentanţei permanente conform art.5 pct.15), care sînt înregistraţi sau trebuie să fie
înregistraţi în calitate de plătitori de TVA;
b) persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, nerezidenţii care
desfăşoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul
reprezentanţei permanente conform art.5 pct.15), care importă mărfuri, cu excepţia
persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal a căror valoare nu
depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare;
c) persoanele juridice şi fizice, nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător în
Republica Moldova prin intermediul reprezentanţei permanente conform art.5 pct.15),
care importă servicii, indiferent de faptul dacă sînt sau nu sînt înregistraţi în calitate de
plătitori de TVA.
Obiecte impozabile constituie:
a) livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul
activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova;
b) importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum
personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de
legislaţia în vigoare, importate de către persoanele fizice;
c) importul serviciilor în Republica Moldova.
Nu constituie obiecte impozabile:
 livrarea mărfurilor, serviciilor efectuată în interiorul zonei economice libere sau în cadrul
regimului de antrepozit vamal;
 venitul sub formă de dobîndă obţinut de către locator în baza unui contract de leasing;
 livrarea de mărfuri şi servicii efectuată cu titlu gratuit în scopuri de publicitate şi/sau de
promovare a vînzărilor în mărime anuală de 0,2% din venitul din vînzări obţinut pe
parcursul anului precedent anului în care se efectuează această livrare;
 transmiterea proprietăţii în cadrul reorganizării agentului economic.

17
Impozitare și administrare fiscală Suport de curs

Modul de calculare şi achitare a TVA

Se stabilesc următoarele cote ale TVA:
a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor
importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;
b) cote reduse în mărime de:
 8% – la pîinea şi produsele de panificaţie, la laptele şi produsele lactate, livrate pe
teritoriul Republicii Moldova, cu excepţia produselor alimentare pentru copii care sînt
scutite de TVA în conformitate cu art.103 alin.(1) pct.2);
 8% – la medicamentele de la poziţiile tarifare 3001–3004, atît indicate în Nomenclatorul
de stat de medicamente, cît şi autorizate de Ministerul Sănătăţii, la alcoolul etilic
nedenaturat de la poziţiile tarifare 220710000 şi 220890, destinat producerii farmaceutice
şi utilizării în medicină, în limita volumului contingentului anual stabilit de Guvern,
importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi medicamentele
preparate în farmacii conform prescripţiilor magistrale, cu conţinut de ingrediente
(substanţe medicamentoase) autorizate;
 8% – la mărfurile, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova;
 8% – la gazele naturale şi gazele lichefiate de la poziţia tarifară 2711, atît la cele
importate, cît şi la cele livrate pe teritoriul Republicii Moldova;
 8% – la producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie, fitotehnie şi horticultură în
formă naturală, produsă, importată şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova;
 8% – la zahărul din sfeclă de zahăr, produs, importat şi/sau livrat pe teritoriul Republicii
Moldova;
 0% – cota zero – la mărfurile şi serviciile livrate în conformitate cu art.104.
Modul de calculare şi achitare a TVA
Subiecţii impozabili sînt obligaţi să declare şi să achite la buget pentru fiecare perioadă
fiscală, stabilită suma TVA, care se determină ca diferenţă dintre sumele TVA achitate sau ce
urmează a fi achitate de către cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate lor şi
sumele TVA achitate sau ce urmează a fi achitate furnizorilor la momentul procurării valorilor
materiale, serviciilor (inclusiv TVA la valorile materiale importate) folosite pentru desfăşurarea
activităţii de întreprinzător în perioada fiscală respectivă, ţinîndu-se cont de dreptul de trecere în
cont.
Dacă suma TVA achitată sau ce urmează a fi achitată furnizorului la procurarea valorilor
materiale, serviciilor depăşeşte suma TVA primită sau care urmează să fie primită de la
cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, diferenţa se reportează în
următoarea perioadă fiscală şi devine o parte a sumei TVA ce urmează a fi achitată pe valorile

18
Impozitare și administrare fiscală Suport de curs

materiale, serviciile procurate în această perioadă. Subiecţii impozabili care importă servicii
achită TVA la data efectuării plăţii, inclusiv a plăţii prealabile pentru serviciul de import.
Dacă depăşirea sumei TVA la valorile materiale, serviciile procurate se datorează faptului
că subiectul impozabil a efectuat o livrare care se impozitează la cota zero, acesta are dreptul la
restituirea sumei cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale, serviciile procurate achitată
prin intermediul contului bancar şi/sau al stingerii sumelor din contul restituirii impozitelor în
limitele cotei-standard a TVA sau cotei reduse a TVA înmulţite cu valoarea livrării, ce se
impozitează la cota zero.
Restituirea TVA se efectuează în modul stabilit de Guvern, într-un termen care nu
depăşeşte 45 de zile. La exportul mărfurilor supuse accizelor, fabricate din materia primă supusă
accizului, limita valorii maxime a TVA apreciate spre restituire se majorează cu suma ce se
apreciază prin înmulţirea cotei standard a TVA la valoarea accizelor achitate furnizorilor la
procurarea materiei prime utilizate la producerea mărfurilor exportate.
Persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri pentru desfăşurarea activităţii de
întreprinzător achită TVA pînă la sau în momentul prezentării declaraţiei vamale, adică pînă la
momentul introducerii mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova.
Restituirea TVA conform prezentului articol se efectuează în contul stingerii datoriilor
agenţilor economici (sau ale creditorilor lor) faţă de bugetul public naţional, iar în caz contrar, la
cererea agentului economic, în contul viitoarelor obligaţii ale acestora faţă de bugetul public
naţional sau la contul bancar al agentului economic.
TVA nu se aplică la importul mărfurilor, serviciilor şi pentru livrările de mărfuri, servicii
efectuate de către subiecţii impozabili, ce constituie rezultatul activităţii lor de întreprinzător în
Republica Moldova conform Codului Fiscal.
Impozitarea la cota zero a TVA: mărfurile, serviciile pentru export şi toate tipurile de
transporturi internaţionale de mărfuri (inclusiv de expediţie) şi pasageri; energia electrică,
energia termică şi apa caldă pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă, indiferent de
subiectul în a cărui gestiune se află aceste bunuri, biomasa lemnoasă, erbacee şi din fructe
destinată producerii energiei termice şi apei calde și alte livrări coform Codului Fiscal.
Data obligaţiei fiscale privind TVA este data livrării. Data livrării se consideră data
predării mărfurilor, prestării serviciilor. Pentru mărfuri, data livrării se consideră data predării
(transmiterii) mărfurilor cumpărătorului (beneficiarului) sau dacă mărfurile sînt transportate, data
livrării se consideră data la care începe transportarea, cu excepţia mărfurilor de export pentru
care data livrării se consideră data scoaterii lor de pe teritoriul Republicii Moldova.

19
Impozitare și administrare fiscală Suport de curs

În cazul livrării de bunuri imobiliare, data livrării se consideră data trecerii bunurilor
imobiliare în proprietatea cumpărătorului la data înscrierii lor în registrul bunurilor imobiliare.
Pentru servicii, data livrării se consideră data prestării serviciului, data eliberării facturii
fiscale sau data la care plata se efectuează subiectului impozabil, parţial sau în întregime, în
dependenţă de ce are loc mai înainte.
Fiecare subiect impozabil este obligat să prezinte Declaraţia privind TVA pentru fiecare
perioadă fiscală. Declaraţia se întocmeşte pe un formular oficial, care este prezentat la organul
fiscal nu mai tîrziu de data de 25 a lunii care urmează după încheierea perioadei fiscale.
Declaraţia privind TVA se prezintă utilizînd, în mod obligatoriu, metode automatizate de
raportare electronic.

20
Impozitare și administrare fiscală Suport de curs

Tema 6. Accizele

Accizele reprezintă taxele de consumaţie pe produs. De obicei, ele sunt aşezate asupra
produselor cu cerere neelastică. Tipurile de produse cu aşa o cerere sunt foarte diverse şi diferă
de la o ţară la alta. În Moldova sunt supuse accizului o gamă largă de produse şi mărfuri:
băuturile spirtoase tari, vinurile, tutunul, metalele preţioase, blănurile de lux, parfumeria, audio şi
video aparatura, autoturismele ş.a.
Suma accizului reprezintă un impozit indirect, care este inclus în preţul produselor.
Reieşind din cotele sale, această taxă de consumaţie poate mări considerabil preţul.
Contribuabilii accizului privind mărfurile indigene sunt persoanele juridice şi persoanele fizice
care produc mărfuri supuse accizelor. Contribuabilii la mărfurile de import se consideră
persoanele fizice şi juridice, care importă mărfuri şi produse din categoria celor supuse accizelor.
Subiecţii impunerii care produc sau preconizează să producă măria accizată sunt obligaţi să se
înregistreze în calitate de plătitori de accize şi să primească certificatul de acciz.
Certificatul de acciz reprezintă un document eliberat de organul Serviciului fiscal de
Stat subiectului impunerii, care atestă înregistrarea acestuia şi îi atribuie dreptul de a efectua
tranzacţii cu mărfurile supuse accizelor şi de a desfăşura activitate în domeniul jocurilor de
noroc. Pentru obţinerea certificatului de acciz, agenţii economici care sunt obligaţi a se înregistra
ca subiecţi impozabili se adresează la Inspectoratul Fiscal de Stat teritorial în raza căruia
activează cu o cerere de solicitare a certificatului de acciz. In cererea de solicitare se indică
denumirea (numele, prenumele), adresa juridică (domiciliu) a locului principal de desfăşurare a
activităţii economice şi datele cu privire la licenţa eliberată de organele de resort.
Încăperea de acciz reprezintă totalitatea locurilor ce aparţin subiectului impunerii,
inclusiv clădirile, încăperile, teritoriile, terenurile, orice alte locuri, care sunt situate separate,
determinate în certificatul de acciz, unde mărfurile supuse accizelor se prelucrează şi sau se
fabrică, se expediază (se transportă) de către subiecţii impunerii. Subiectul impozabil cu accize
poate avea doar o singură încăpere de acciz.
Baza de calcul a accizelor, în dependenţă de cotele lor o constituie:
Pentru mărfurile supuse accizelor:
 volumul în expresie naturală (litru, tona, litru alcool absolut, bucăţi, cm 3), dacă cotele
accizelor, inclusiv în cazul importului, sunt stabilite în suma absoluta la unitatea de
măsură a marfii;
 valoarea mărfurilor, determinată în preţuri fără accize și T.V.A., dacă pentru aceste
mărfuri sunt stabilite cote procentuale volumul în expresie naturală şi valoarea

21
Impozitare și administrare fiscală Suport de curs

mărfurilor, determinată în preţuri fără accize si T.V.A, dacă sunt stabilite cote duble, atît
fixe, cît şi procentuale;
 valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată conform legislaţei vamale, precum
şi impozitele și taxele ce urmează a fi achitate la momentul importului, cu excepţia
accizelor și T.V.A., dacă pentru mărfurile în cauză sunt stabilite cote procentuale.
Cotele accizului pot fi stabilite în cote fixe pe o unitate de produs şi în cote procentuale
asupra preţului de vânzare. Aceste cote pot fi utilizate separat sau combinat. Cotele accizelor
sunt prezentate în Anexa nr.1-2 la Titlul IV al Codului fiscal RM.

Bibliografie

1. Balaban E. Fiscalitatea agenţilor economici. Chişinău: ASEM, 2008. 305 p.

2. Brezeanu P. Fiscalitate: concepte, modele, teorii, mecanisme şi practici fiscale. Bucureşti:
Economica, 1999. 234 p.
3. Codul Fiscal al Republicii Moldova. Legea Republicii Moldova nr.1163-XII din
24.04.97. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 18.09.97, nr.62/522.
Republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 08.02.2007, ediţie specială,
p.4. Actualizat la 01.09.2015.
4. Inspectoratul Fiscal de Stat, http://www.fisc.md
5. Ministerul Economiei și Comerțului, http://www.mec.gov.md
6. Ușurelu L., Balaban E., Iabanji I. Taxe și impozite pentru întreprinderi mici și mijlocii.
Chișinău: Tipografia Centrală, 2012. 104 p.

22