POLITICI DE PROTECȚIE ȘI SECURITATE SOCIALĂ

Specializare: Asistență Socială

Anul III
 Calamități naturale

In evolutia sa, societatea a fost deseori afectata de efectele dezastruoase ale unor
fenomene naturale care, aparute prin surprindere, au creat un volum mare de victime
omenesti si de distrugeri de bunuri si valori materiale. Aceste fenomene naturale cu
urmari tragice pentru colectivitatile de oameni si animale au fost denumite calamitati
naturale.
In tara noastra calamitatile naturale isi pot manifesta actiunea distructiva in functie
de tipurile acestora, astfel: cutremure de pamant; alunecari de teren; inundatii;
secete; furtuni; inzapeziri; epidemii. Pot aparea, de asemenea, si incendii de paduri
sau de culturi agricole ca urmare a unor secete prelungite.
1. Cutremurele
Se considera ca acestea detin un loc aparte in cadrul calamitatilor naturale prin
urmarile lor dezastruoase. Cutremurele de pamant sunt fenomene naturale provocate
de: miscarile scoartei pamantului (miscari tectonice), eruptiile vulcanice, alunecarile
de teren, prabusirea unor pesteri sau a unor grote, ete.
Din totalul cutremurelor produse, cele mai multe, aproximativ 70%, sunt de origine
tectonica, in tara noastra, cutremurele de pamant sunt aproape in totalitate de natura
tectonica, avandu-si originea mai ales in zona Vrancei (cutremure intermediare), in
zonele subcarpatice si mai putin in partile de nord-vest ale tarii (cutremure de
suprafata), in deplasarea placilor tectonice care formeaza scoarta terestra, rocile
inmagazineaza o cantitate foarte mare de energie pe care o Delibereaza la un moment
dat, provocand cutremurele. Locul de producere al cutremurului (focarul) poate fi:
de suprafata, intermediar (50-250 km) sau la adancime (250-700 km). Punctul de la
suprafata pamantului aflat chiar deasupra focarului se numeste epicentru.
Datorita vibratiilor violente ale scoartei terestre, cutremurele de pamant produc un
numar mare de victime in randul oamenilor si animalelor si pierderi deosebite de
valori si de bunuri materiale.
Cutremurele pot fi evaluate prin masuratori in functie de energia eliberata, variatia
acceleratiei, etc. sau prin aprecierea urmarilor produse de seism, in raport de metoda
folosita s-au stabilit doua 'scari 'de evaluare: una a marimii - magnitudinea
cutremurului, determinata de energia eliberata (scara Richter) si cealalta a intensitatii
cutremurului (scara Mercalli, Medvedev, etc.) legata de amploarea distrugerilor
produse de acestea.
Pentru a preveni urmarile dezastruoase ale cutremurelor, un rol important revine
instruirii tuturor oamenilor cu regulile de comportare pe timpul cutremurului si cu
perioadele urmatoare ale acestuia. Intrucat miscarea seismica este un eveniment
imprevizibil, aparut de regula prin surprindere, este necesar sa cunoastem bine
modul si locurile care pot asugura protectie in toate imprejurarile: acasa, la serviciu,
in locurile publice, cu mijloacele de transport etc. Acestea, cu atat mai mult cu cat
timpul pe care il avem la dispozitie pentru realizarea unei oarecare protectii este
foarte scurt. Regulile de comportare si masurile de protectie in caz de cutremur,
trebuie sa le realizam inainte de producere, pe timpul producerii cutremurului si dupa
ce miscarea seismica a trecut. Pentru protectie inainte de cutremur este necesar sa se
realizeze masuri de protectie a locuintei si in afara acesteia.
In masurile de protectie a locuintei este necesar:
- Recunoasterea locurilor in care ne putem proteja; grinda, tocul usii, birou sau masa
rezistenta etc.;
- Identificarea si consolidarea unor obiecte care pot cadea sau deplasa in timpul
seismului ;
- Asigurarea masurilor de inlaturare a pericolelor de incendiu: protectia si evitarea
distrugerilor la instalatiile de alimentare cu electricitate, apa si gaze;
- Cunoasterea locurilor de intrerupere a alimentarii cu aceste surse.

2. Alunecari de teren
Alunecarile de teren se produc pe versantii dealurilor prin deplasarea rocilor de-a
lungul pantei sau lateral ca urmare a unor fenomene naturale (ploi torentiale, miscari
tectonice, prabusiri ale unor grote, eroziuni puternice) sau chiar ca urmare a unor
activitati umane.
Cu toate ca nu produc pierderi si distrugeri la fel de mari ca celelalte fenomene
naturale distructive, alunecarile de teren sunt totusi periculoase prin posibilitatea
distrugerii unor constructii, determinata de deplasarea rocilor sau prin acoperire. Pot,
de asemenea, bara cursul unor ape curgatoare creand lacuri de acumulare temporare
sau permanente sau pot produce chiar distrugerea unor baraje.
Alunecarile de teren sunt destul de raspandite, in tara noastra, dupa statisticile
intocmite, existand o suprafata de aproximativ 900.000 ha pe care se pot produce
alunecari de teren.
Lacul Rosu este rezultatul celei mai cunoscute alunecari de teren care a barat raul
Bicaz.
Masurile planificate pentru prevenire, protectie si interventie in cazul alunecarilor
de teren sunt similare cu cele aplicate in caz de cutremur. O particularitate o
constituie faptul ca evenimentul, cu rare exceptii, nu se desfasoara chiar prin
surprindere.
Pentru prevenirea urmarilor dezastruoase ale alunecarilor de teren, organele de
specialitate, supunand unui control permanent aceste fenomene, au ajuns la
urmatoarele concluzii:
-Alunecarile de teren pot fi preintampinate daca sunt facute din timp investigatiile
necesare stabilirii conditiilor de aparitie si de dezvoltare a lor;
-se pot preintampina asemenea evenimente daca se aplica procedeele adecvate de
tinere sub control;
-este necesar a se evita amplasarea unor obiective industriale sau a altor constructii
in zonele in care asigurarea stabilitatii straturilor nu se poate realiza sau este foarte
costisitoare.
In general, in actiunile de interventie, in afara unor cazuri particulare, se va urmari
recuperarea bunrilor materiale si refacerea avariilor. Salvarea supravietuitorilor din
cladirile acoperite se realizeaza in conditiile similare actiunulor preconizate in cazul
cutremurelor de pamant.

3. Inundatiile
Inundatiile produse de ploi, uneori depasesc albia raurilor si prin revarsare acopera
intinse suprafete de teren. Si inundatiile, ca si celelalte tipuri de calamitati, se pot
datora unor fenomene naturale cat si unor activitati umane (inundatii accidentale).
Cele mai frecvente inundatii sunt cele produse de revarsarea apelor curgatoare sau
formarea unor torente, din cauza ploilor abundente de lunga durata, topirii rapide a
straturilor de zapada, blocarii cursurilor de apa de catre ghetari sau crearii unor
baraje prin alunecari de teren, etc.
Ploile torentiale si topirea zapezilor creaza conditii pentru cresterea nivelului apelor
curgatoare si revarsarea acestora peste albie, revarsare care poate cuprinde suprafete
intinse de teren. Acest fenomen conduce la crearea unui front de apa - unda de
viitura- a carei amploare depinde de cantitatea si durata precipitatiilor, precum si de
distributia acestora in cazul unui bazin hidrografic. Undele de viitura pot transporta
cantitati foarte mari de apa, de cateva sute de ori chiar mai mare decat in mod
obisnuit. Asa de exemplu, in cadrul inundatiilor din 1970, MURESUL a transportat
in zona Aradului 2400 m3/s apa in comparatie cu 21 m3/s cat transporta in regim de
ape mici.
Impotriva inundatiilor, indiferent de cauza lor, este posibil sa se asigure masuri de
prevenire si protectie astfel incat sa se diminueze sau sa se elimine actiunea lor
distructiva.
Prevenirea aparitiei inundatiilor sau diminuarea-eliminarea actiunilor distructive se
pot asigura prin:
-Realizarea unor lucrari destinate sa retina si sa intarzie scurgerea apelor de pe
versanti, din afluentii mai mici ai bazinelor sau de torente care s-ar forma ca urmare
a unor ploi abundente sau prin topirea zapezilor etc. Aceste lucrari pot fi actiuni de
impadurire sau reimpadurire a versantilor, crearea unor tipuri de invelisuri care sa
favorizeze infiltratia si sa reduca scurgerea apelor de pe versanti, construirea unor
baraje de retinere pe fundul vailor;
-Modificarea cursului inferior al raurilor prin construirea unor diguri si canale,
precum si prin realizarea unor bazine temporare pe unele portiuni de lunca pentru a
retine apa revarsata;
-Aplicarea unor masuri de proiectare care permit cladirilor si altor constructii civile
ori industriale sa reziste la cresterea nivelului apelor si la viteza de deplasare a
acestora.

4. Inzapezirile si avalansele
Inzapezirile apar ca rezultat al caderilor abundente de zapada si viscolelor care pot
dura de la cateva ore pana la cateva zile. Ele ingreuneaza in special deplasarea
mijloacelor de transport de toate tipurile (aeriene, rutiere, feroviare), activitatea in
obiectivele agricole, aprovizionarea cu materii prime, energie electrica si gaze pentru
agentii economici, precum si telecomunicatiile, etc. Pentru indepartarea cantitatilor
mari de zapada de pe caile de acces si pentru reluarea normala a activitatilor
economico-sociale este necesar un numar mare de mijloace mecanice specializate si
de oameni.
Avalansele se produc de regula in muntii cu versanti abrupti si se formeaza din
zapada care se strange pe pantele din apropierea varfurilor. Rezulta astfel nameti
uriasi care, in anumite conditii (seisme, supradimensionare), isi pierd stabilitatea si
se prabusesc. Avalansele au o mare forta distructiva si provoaca in zonele pe care le
cuprind daune materiale complexelor industriale si hidrotehnice, cailor ferate si
soselelor, retelelor electrice si de comunicatii, locuintelor, cabanelor si nu rareori
produc victime omenesti.
Pentru conducerea interventiei in caz de inzapeziri se defasoara urmatoarele actiuni:
recuoasterea locului si estimarea urmarilor; organizarea dispozitivului de actiune si
repartizarea formatiunilor si mijloacelor pe puncte de lucru; stabilirea cailor de acces
si asigurarea legaturilor intre diferite formatiuni si punctele de lucru, stabilirea
legaturilor cu cei surprinsi de inzapezire, organizarea corecta a lucrarilor de salvare
si evacuare a acestora.,asigurarea protectiei impotriva degeraturilor,inghetului.

5. Incendiile de padure
In incendiile de paduri, combustibilul principal este format din masa de arbori,
indiferent daca sunt verzi sau uscati. Pentru aprinderea lor au loc doua procese
succesive:
- ridicarea temperaturii - lemnului verde intre 250-400°C, ceea ce permite inceperea
distilarii lemnului si emiterea apoi a gazelor foarte combustibile (tip metan);
- incepand de la acest punct termic de distilare se produce o autoaprindere a
lemnului.
Incendierea padurilor este favorizata de seceta, vant, absenta fasiilor contra focului
din paduri (spatii libere in interiorul padurii) si de fulgere. Cauza incendierii
padurilor o constituie insa neglijenta omului si mai rar fenomenele naturii.
Stingerea incendiilor revine ca misiune pompierilor care dispun de tehnici si
pregatire speciala. Stingerea incendiilor de paduri reprezinta o particularitate intrucat
oamenii si constructiile, de regula, sunt in afara pericolului acestoara. Pentru
asigurarea interventiei in cazul producerii incendiului de paduri sunt necesare
formatiuni si mijloace specializate. In acest scop sunt destinate vehicule cu pompe
si cisterne sau avioane si elicoptere. Un rol deosebit in asemenea situatii il are
izolarea focului prin crearea de culoare de protectie (taierea si indepartarea copacilor
pe anumite fasii su directii). In situatii deosebite rezultate bune dau,
bombardamentele de aviatie cu bombe incarcate cu halogen sau bioxid de carbon.

Bibliografie

http://www.qreferat.com/referate/geografie/NOTIUNI-GENERALE-DESPRE-DEZAST148.php
http://cis01.central.ucv.ro/psi/norme_mec/reguli%20de%20comportare%20si%20masuri%20de
%20protectie%20in%20caz%20de%20dezastre.pdf