SERIA ,,DUCI FARA ONOARE“
Clone
IPT Mage ieee n ete the
RRO ierte ar cmemn een tice ttn inate ee
rului, Lady Dorothea Beaumont este sicula pana peste
cap de planurile familiei sale. Nu yrea si imblanzeasca un
Cece Te ReM Cur Teco TNC coee Vanier
Veea sa ajungé la cisuta matusii ci din Irlanda si sa wraiascd
intr-o libertate plina de tihna. Cand ins un duce arogant
Secor ice GAM owen te arene
Arena reCor
Pauw treo enn T Ua sent eurcerare Meee eee ees
Ran eatce
DO ne ee Oe Seren ere et ev nate
grea ca si-i pese de debutante sau de casitorie, El se foloseste
vidul care i
distrus familia, Cand cautirile il poarta spre
Irlanda, ultimul Iucru de care are nevoie este inocenta Thea,
care fi cade pe cap in toiul noptii, cerandu-i s-o insoreasca
Ja matusa ef. Drumul spre Insula de Smarald este presirac
Recerca ee eon Uren tree oe eon Rt eter Tr
tre toate ar putea fi descoperirea ci are o inimi... si ca Thea
Peter atte
Lenora Bell a cagtigat premiul Golden Heart din par-
Pew eye
ROM oat ere Comirae CTU Teas (a bp Terescaxe tty
America, la categoria Best Historical Romance, in 2014.
Ac
seria ,,Duci fara onoarc*, din care fac parte uncle dintre
ta distinctie neagteptati a impulsionat-o si inceapi
cele mai asteptate bestselleruri ale momentului.
ert
iil Wu
Ve RaoeeeLENORA BELL
Lcd ag aved
unt
Traducere din limba engleza
tulia Bodnari
i
IPentru toate fetele care se indoiesc de sine.
Lasati-vé lumina interioard sd strdluceascd!Prolog
SESEPD
Comitatul Cork, Irlanda, 1818
Excelentei Sale, ducele de Osborne
Excelenya,
Sper céi imi veti ierta impertinenta de a vat scrie fara a fi pre-
zentati formal, dar sunt vecina dumneavoastra pentru o vreme.
Ballybrack Cottage, regedinta matusii mele, are vedere spre parcul
resedintei dumneavoastrd, Balfry House. Ieri, menajera dumnea-
voastrai s-a oferit cu amabilitate sdi-mi prezinte proprietatea.
Ce colectie rard de tablouri aveti, toate apartindnd unor vechi
maegtri! Nu am mai vdeut aga ceva de cand am vizitat muzeele
din Italia. Fiinded am studiat si eu artele, am recunoscut opere de
Caravaggio, Rafael si Titian.
Menajera mi-a spus ca nu ati mai vizitat Irlanda de mai bine
de zece ani, si md intreb dacd sunteti constient de valoarea colec-
tiei dumneavoastra.
Cu infinitd curiozitate,
Lady Dorothea Beaumont
Londra
Lady Dorothea,
Pot sé existe doud Dorothea Beaumont? Mi se pare greu de
crezut ca doamna la care ma gandesc ar fi putut sé-mi scrie, data
fiind implicarea ei in tmprejurarile ctudate si scandaloase legate de
cdsdtoria prietenului meu, ducele de Harland, de toamna trecuta.
Cu infinita uluire,
Duce de OsborneLenora Belt.
Comitatul Cork, Irlanda
Excelenta,
Ma tem cd nu existd decat una, si aceea sunt eu.
Evenimentele la care va referiti sunt motivul pentru care ma
ascund in acest comitat irlandez, asemenea tablourilor dumnea-
voastrd de mare pret.
Marturisesc ca am mai fiicut o vizité la Balfry, cand am desco-
perit la mansarda o incdpere plind pand la tavan de misterioase
suluri de panze. Cat de mult mi-am dorit sd le desfac! Poate ca ati
vrea sd vd ordonez colectia?
Imi ofer serviciile cu cea mai mare placere.
Lady Dorothea Beaumont
Londra
Stimabila Lady Dorothea,
Inaltimea Sa ne-a transmis cererea dumneavoastra referi-
toare la colectia de opere de arta depozitata la Balfry House. Va
ingtiintdm ca problema a primit un numar de ordine gi va fi cunos-
cutd de azi inainte drept MCCCXXVIUI.
Chiar daca Excelenta Sa incearca sd réspundd rapid unor ase-
menea cereri, de multe ori intarzierile sunt inevitabile si de durata.
Umilii dumneavoastra servitori,
Stallwell si Bafflemore, avocati
Comitatul Cork, Irlanda
Stimati domni,
Vai rog sa ii transmiteti Excelentei Sale cé nu ma descurajez
atat de ugor.
Am desfacut una dintre panze si am aflat ca e o importanté
operd pierdutd a Artemisiei Gentileschi', artista din epoca Renas-
terii, ale carei lucrdri ma intereseazdi foarte mult.
+ Artemisia Lomi Gentileschi (1593-1654), pictorita italiana, fiica pictorului
toscan Orazio Gentileschi (1563-1639)
6
To eeDacd as avea un duce
Panza ei, Venus dormind, o infatiseazd pe zeitd odihnindu-se
pe o catifea de culoarea turcoazelor, in timp ce amorasii fi fac vant
cu pene de pdun. Chiar dacd e putin cam veche pentru gustul duce-
1ui (are aproape doud sute de ani), e un diamant de prima categorie
gi merita sd fie admirata de un public avizat.
Itimplor pe Excelenta Sa si imi permitd sd desfac si alte panze.
Lady Dorothea Beaumont
Londra
Draga Seherezada,
Nu va mai exista nici o alta dezvdluire.
Raposatul meu tata a fost colectionar de artd, nu eu. Panzele
vechi i prafuite md lasd rece. Apreciez doar zeitele calde gi vii.
Permite-mi sé te asigur cd Balfry House, si tot ce addposteste,
e inchisd din motive intemeiate, gi asa va ramdne.
Cu fermitate,
Duce de Osborne
Comitatul Cork,
Trlanda
Excelenta,
Nu puteti avea o inima atat de impietritd incat sa imi inter-
ziceti sé deavilui una dintre cele mai spectaculoase colectii de
opere ale unei artiste renascentiste (da, existé mai multe lucrdri
ale Artemisiei in colectia raposatului dumitale tata!)
Privati publicul si amatorii de arta de un prilej extraordinar
de instruire si placere.
Dacd ati veni sd vedeti singur tablourile, ati fi impresionat.
Cu nedomolita hotarare,
Lady DorotheaLenora Bell.
Londra, toamna anului 1818
Nedomolita Lady Dorothea,
Pari sa petreci mult timp in casa mea. Sd tti cer oare chirie?
Nu mai ai si alte preocupdri? Pasuni cu vaci pe care sd zburzi, lorzi
bégtinasi pe care sa-i farmeci...
Cu permisiunea dumitale, am treburi importante si urgente.
Duce de Osborne,
Cel cu inima impietrita
Comitatul Cork, Irlanda, toamna anului 1818
Excelenta,
Dacé atunci cind vorbiti despre treburi importante si urgente
vd referiti la sdritura de pe balconul doamnei Renwick si la esca-
ladarea spalierului cu trandafiri al doamnei Beckham-Cress
in aceeasi seard (am citit despre aceasta aventura intr-o foaie
volantd), md intreb dacd atatea acrobatii sunt propice pentru
sdndtatea unui gentleman.
Ingiduiti-mi sd va prescriuo
tat irlandez gi contemplarea linis
ioada de odihnd intr-un comi-
itd a unor opere de arta din seco-
lulal saptesprezecelea.
Rusticizata
Lady Dorothea
Londra
Dragd lady rusticizata,
Te rog sa nu-ti faci griji. Sunt in floarea varstei, virilitatii si
sandtaii, Nu ai decat s-o intrebi pe doamna Renwick.
Duce de Osborne,
Fiara urbanaDaca as avea un duce
Si cum s4 mai raspunda la asta?
Thea inmuie pana in cerneala.
Dragd duce, incepu ea. Dar nu era chiar drag. Era un libertin aro-
gant, care ignora cererea sincera a unei doamne.
Mototoli hartia si lua alta din teanc.
Stimata fiara urbana,
Multumitor, dar probabil nu prea intelept.
»Domnilor le plac laudele.“ Din nou, vocea mamei sale. Chiar gi
dupa un an de exil in Irlanda, Thea nu reusise si-si alunge din minte
cicdlelile materne.
»Gsegte un lucru pe care sa- lauzi. Orice. Lauda-i cizmele perfect
lustruite. Fa-i un compliment despre caii de rasa din grajdurile lui.
Apoi intreaba-l ceva despre el insugi. Domnii nu se satura niciodata
de subiectul acesta.“
Bine, atunci. Flatare. Intrebari. $i un ton mai familiar.
Dragul meu duce viril, cum reugesti sd satisfaci atat de multe vaduve,
cénd ziua are doar doudzeci si patru de ore?
O alta foaie facuta ghemotoc zbura in cogul de la picioarele ei.
Thea se sprijini cu coatele pe masa si privi pe fereastra. O vazu
pe m&tuga Emma, o siluetd indesaté cu o boneta din voal alb,
ingrijindu-gi fubitele albine.
in spatele ei, apele verzi gi stralucitoare ale golfului Balfry manga-
iau malurile stancoase si plajele presarate cu alge fosilizate, trandafi-
xii, cunoscute sub numele de maérl; alge pe care fermieriile zdrobeau
si le impragtiau apoi pe ogoarele lor.
Peste sute de ani, arheologii aveau sA o gaseasca pe Thea ingro-
pata sub un strat de hartii mototolite, dup4 o moarte lenta cauzata
de incoerenta.
Era experta in materie. Trebuia doar sa o intrebi pe mama ei, con-
tesa de Desmond.
Sarmana Lady Desmond, isi fécuse atatea planuri pentru fiica ei!
inca de la nastere, hotarase ca 0 astepta o soarté mareata.
Un debut triumfal in societate, urmat de o duzina de cereri in
cAs&torie, alegerea celui mai potrivit duce gi o viata lunga, fara griji,
in calitate de cea mai invidiata ducesa din Anglia.
Planul avea chiar si un motto ~ Buna cuviinta. Eleganta. Rafina-
ment - rezumAnd criteriile perfectiunii.Lenora Bell
Thea conversa in italiana si franceza de la varsta de unsprezece
ani, Un an mai tarziu il citea pe Ovidiu in original. La treisprezece ani
interpreta fara greg concertele lui Mozart pentru pian.
Pasi ei de dans erau ugori, acuarelele captivante, tinuta impecabila.
Domnul Debrett insugi ar fi putut s-o consulte pentru noua editie
a ghidului inaltei societati, fiindcd Thea cunostea relatiile de rudenie
ale pairilor mai bine decat ei ingisi,
in timp ce ea exersa metoda corect de turnare a ceaiului din
ceainicul de portelan Wedgwood, alti copii se jucau razand in fata
resedintei lor din St. James.
Pe Thea o agtepta o soartd mareata, ceea ce excludea petele de iarba.
Singurele ei aventuri aveau loc in frescele mitologice de pe peretii
gcolii, Transformata in nimfa gratioas&, se zbenguia cu suratele ei
prin padurile cetoase si verzui, strabatute de izvoare argintii, si cuce-
rea inima unui Apollo chipes, care nu ar fi dojenit-o daca ar fi scépat
o picdtura de ceai peste marginea cestit.
Bineinteles ca domnisoarele din lumea bund nu hoinareau prin
paduri si nu isi dideau niciodatd intalniri cu zeit&ti chipese. De fapt,
nu ieseau din casa ard o slujnica, doi lachei si o mama cu ochi de goim,
C&nd Thea implinise saptesprezece ani, contesa hotdrase cd, in
sfargit, eleganta si rafinata ei fiicA era gata si cucereasca societatea,
Facuse insa o mica greseala tactic’. Thea dusese o viata atat de
izolata, incdt nu avusese ocazia sA discute cu nici un potential pre-
tendent, daramite cu un duce.
Interactiunile ei cu masculii speciei se limitasera la cateva schim-
buri de cuvinte cu cei doi frati ai ei, care, fiind mult mai mari, veneau
acasa doar in vacante. in rarele ocazii in care tatal ei lua masa in fami-
lie si nu-gi pierdea vremea cu diverse amante, toata conversatia lui
era formata din mormiieli si citate din sectiunea financiara a ziarelor.
lar ceaiurile cu viitorul sot fusesera uate intotdeauna in prezenta
unei papusi vechi de carpe, cu ochii pictati.
Ducele de carpe nu era deloc intimidant. Nu spunea nici un cuvant
care s-o agite, nu facea nici un comentariu atat de prostesc incat si
transforme toat& educatia ei in prilejul unei glume monstruoase.
La primul bal, cand auzise o asemenea prostie de la un duce
batraior, cu obrajii brazdati de vinigoare violete si fara nici un dram
de barbie, Thea deschisese gura ca s& rosteascA 0 replicd rafinata,
ins nu-i iesise nici un sunet.
10Daca as avea un duce
Se temea de moarte s& nu facd vreo greseala. Daca facea o gregeala,
nu mai era perfecta. $i daca nu era perfecta... degeaba se mai stradu-
ise pana atunci.
Uneori, in timpul acelei seri interminabile, Thea reugise sa scoatd
cate un raspuns monosilabic. Sau sa chicoteasca ascutit.
Chicotelile erau cele mai rele, cdci izbucneau ca un torent de lava
in cele mai neasteptate imprejurari. Ca s le inabuge, inghitise dis-
peraté mai multe pahare de pund, ins la sfarsitul serii, cand se
dusese la toaleta, lichiorul colorat erupsese direct pe rochia unei
baronese ingrozite.
Evident, dup o asemenea iegire in lume, nimic nu mai mersese
conform planului.
Dupa alte doud sezoane dezastruoase, presarate cu interactiuni
sociale dureros de stangace, Thea fusese trimis’ pe Continent cu
bunica ei, formidabila contesd vaduva de Desmond.
O vara in mijlocul demnei societti britanice din Roma si Florenta
urma sa fi transmit rafinamentul Europei si sa o vindece pe vecie de
chicotelile nervoase.
Avusese parte de mai mult rafinament decat ar fi visat, insé nu
la receptiile plicticoase, ci in muzeele si galeriile pe care le vizitase
impreuna cu bunica ei, in urma unor asidue lupte de convingere.
Pentru Thea, arta din Italia fusese o revelatie. Acolo putea sa eva-
deze in lumi noi, unde regulile stricte ale mamei ei nu se aplicau.
Descoperise pictoritele renascentiste si se indragostise de teme-
titatea lor. intr-o galerie din Florenta stAtuse o ord intreaga in fata
tabloului Artemisiei Gentileschi, Iudita omorandu-l pe Holofern, ulu-
it& de jocul complicat al luminii si de reprezentarea fara menaja-
mente a scenei brutale.
O femeie pictase asta.
Nu si-ar fi putut explica de ce, dar tabloul o miscase profund.
Cautase febril o mentionare a Artemisiei in cirtile de istorie a artei,
insa gasise doar cateva randuri despre viata ei personala gi doar
cAteva scurte referinte la talentul si opera ei.
Prin urmare, Thea hotarase ca aceasta pictorita puternicd gi talen-
tata fusese trecutd cu vederea doar fiindca era femeie. Realizarile ei
fusesera uitate, Talentul ei fusese umbrit de scandal.
Dintr-un motiv oarecare, descoperirea aceasta fi aprinsese in
minte scAnteia rebeliunii.
aLenora Bell:
Poate ca nu voia s& se marite cu un duce, s4-i nascd 0 liot4 de pro-
genituri fara barbie si sA ocupe rolul de clogca decorativa.
isi putea folosi educatia pentru ceva mai mult decat vanarea unui
Sof care, asemenea tatalui ei, avea s& se astepte ca ea s& pastreze
tacerea in timp ce o ingela cu fiecare curtezana din Londra.
Incepuse sa facd planuri care nu includeau buna-cuviint’, ele-
ganfa sau rafinamentul. Dar cand se intorsese la Londra descoperise