MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

Catedra Științe Penale

REFERAT
ORDONANȚA DE ÎNCETARE
A URMĂRIRII PENALE

A eleborat: Nistreanu
Mariana an. IV,
gr.402

Lector superior:
Prodan Svetlana
doctor în drept.

Chișinău – 2015
CUPRINS

INTRODUCERE ............................................................................................................................ 2
1.ÎNCETAREA URMĂRIRII PENALE ........................................................................................ 4
1.1. Dispoziții generale privind încetărea urmăririi penale ........................................................ 4
1.2. Temeiurile de încetare a urmăririi penale ............................................................................ 5
1.3.Procedura încetării urmăririi penale ..................................................................................... 7
1.4.Clasarea cauzei penale ........................................................................................................ 11
1.5. Reluarea urmăririi penale după încetarea urmăririi penale ................................................ 12
2. ORDONANȚA DE ÎNCETARE A URMĂRIRII PENALE ................................................... 13
2.1. Prevederi legale privind Ordonanța de încetare a urmăririi penale și întocmirea ei .......... 13
2.2. Nulitatea Ordonanței de încetare a urmăririi penale .......................................................... 14
CONCLUZII ................................................................................................................................. 16
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................... 18

1
INTRODUCERE
Dat fiind faptul că efectuarea activităților de urmărire penală au un rol foarte
important în realizarea scopului procesului penal, care este reglementat de art.1
din Codul de Procedură Penală , adică protejarea persoanei, societății și statului
de infracțiuni , precum și protejarea persoanei și societății de faptele ilegale ale
persoanelor cu funcții de răspundere în activitatea lor legată de cercetarea
infracțiunilor presupuse sau savîrșite ,astfel ca orice persoană care a săvîrșit o
infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată
să nu fie trasă la răspundere penală și condamnată, consider că analizarea
Terminării urmăririi penale, respectiv a Ordonanței de încetare a urmăririi
penale este indispensabilă.
Scopul lucrării este de a expune detaliat toate rigorile ce țin deîncetarea urmăririi
penale, temeiurile ei, întocmirea unei Ordonanțe de încetare a urmăririi penale,
cuprinsul ei, erorile ce pot fi comise la întocmire, efectele ce survin dupa
întocmirea Ordonanței de încetare a urmăririi penale.
De asemenea, de o importanță majoră este și clasificarea temeiurilor de încetare
a urmăriirii penale, cazurile în care este dispusă încetarea urmăririi penale,
consecințele acesteia și modul în care este reluată urmărirea penală după
încetarea urmăririi penale.
În lucrarea dată, voi contribui la elucidarea problemei ce ține deîncetarea
urmăririi penale și elaborarea unei Ordonanțe de încetare a urmăririi penale prin
analizarea literaturii de specialitate, cît și a legislației în vigoare pentru
investigarea și tratarea temei date.
Lucrarea este structurată în două capitole ce conțin noțiunii generale privind
încetarea urmăririi penale, respectiv considerații despre Ordonanța de încetare a
urmăririi penale. În capitole sunt expuse temeiurile de încetare a urmăririi
penale, efectele încetării urmăririi penale , clasarea cauzei penale, procedura
încetării urmăririi penale, modul în care trebuie să fie întocmită o Ordonanță de
încetare a urmăririi penale, structura ei și nulitatea acesteia.
Sursele și materiale folosite în lucrare sunt în primul rînd, Codul de Procedură
Penală al Republicii Moldova, care conține reglementările în vigoare privind
aspectele abordate în lucrare, Comentariul Codului de Procedură Penală al
Republicii Moldova, Codul Penal al Republicii Moldova, manualul Urmărirea
penală de Boris Lichii, cartea Drept procesual penal, partea specială de Ion
Neagu, manualul Drept Procesual Penal de Igor Dolea, Dumitru Roaman și

2
alții, Ghidul privind procedurile prietenoase copiilor la faza de urmărire penală
de Igor Dolea și Dumitru Roman, care este destinat procurorilor, sursele de
internet, respectiv pagina oficială a Institutului Național de Justiție din Moldova
și altele.

3
1.ÎNCETAREA URMĂRIRII PENALE
1.1. Dispoziții generale privind încetărea urmăririi penale

Codul de procedură penală a Republicii Moldova definește încetarea

urmăririi penale în alin. (1) al art. 285: încetarea urmăririi penale este actul de
liberare a persoanei de răspundere penală și finisare a acțiunilor procedurale, în
cazul în care pe temei de nereabilitare legea împiedică continuarea acesteia.1
Încetarea urmăririi penale are loc în orice fază a urmăririi penale, atunci
cînd se constată existența cauzelor prevăzute de legislație, și poate fi aplicată
doar asupra unei singure persoane și doar în privința unei fapte.
Persoana care este abilitată cu competența de a dispune încetarea urmăririi
penale este procurorul, care întocmește o Ordonanță din oficiu sau la propunerea
Organului de umrărire penală. Procurorul trebuie să ia toate măsurile necesare
pentru a revoca măsura preventivă și alte măsuri procesuale în modul prevăzut
de legislația în vigoare și de asemenea, pentru a restitui cauțiunea în cazurile și
modul prevăzut de lege, pentru a aplica măsurile de siguranță și pentru a încasa
cheltuielile judiciare.
Persoanelor interesate trebuie să li se înmâneze copia de pe ordonanța de
încetare a urmăririi penale și trebuie să li se explice modalitatea de atac și
termenul prevăzut de lege pentru atacare. În cazul cînd procurorul constată că nu
este cazul de a dispune încetarea urmăririi penale sau dacă a dispus parțial
încetarea, el trebuie să restituie dosarul organului de urmărire penală, cu
indicația de a continua urmărirea și indicînd termenul pentru efectuarea acesteia
conform legislației. Încetarea urmăririi trebuie efectuată mereu cu precizie și în
strictă conformitate cu legea în vigoare.
Este foarte important de menționat că este necesar acordul persoanei ori a
reprezentantului ei legal pentru încetarea urmăririi penale și liberarea de
răspundere penală a persoanei, mai ales în cazul reabilitării persoanei decedate.
Dacă nu este acordul persoanei pentru încetarea urmăririi penale sau liberarea de
răspundere penală, urmărirea penală continuă.Dacă fapta nu se impută altei
persoane și nu este necesară continuarea procesului penal, prin Ordonanță se
dispune clasarea procesului penal.
În cazul unui minor, acordul copilului și reprezentantului legal la adoptarea
soluției de încetare a urmăririi penale era o condiție obligatorie în legătură cu

1
Codul de procedură penală al RM, 2015
4
anumite temeiuri: expirarea termenului de prescripție, adoptarea unui act de
amnistie, liberarea de răspundere penală. Acordul bănuitului, învinuitului minor
și reprezentantului legal se prezumă și în cazul împăcării părților, care este un
temei de încetare a urmăririi penale. 1
De asemenea, este necesar de precizat faptul că în cazul în care fapta
constituie de fapt o contravenție, sau dacă liberarea de răspundere penală are loc
în existența unei circumstanțe care înlătură caracterul penal al faptei, procurorul
trebuie să aplice sancțiunea contravențională, sau dacă aceasta nu ține de
competența procurorului, cauza trebuie trimisă instanței de judecată pentru a fi
examinată.

1.2. Temeiurile de încetare a urmăririi penale

Încetarea urmăririi penale are loc în cazurile de nereabilitare a persoanei ,

prevăzute la art. 275 pct.4) – 9) din Codul de procedură penală:
 A intervenit termenul de prescrupție sau amnistia;
 A intervenit decesul făptuitorului;
 Lipsește plîngerea victimei în cazurile în care urmărirea penală începe,
conform art. 276 din Codul de procedură penală (pornirea urmăririi
penale în baza plîngerii victimei), numai în baza plîngerii acesteia sau
plîngerea prealabilă a fost retrasă;
 În privința unei persoane există o hotărîre judecătorească definitivă în
legătură cu aceeaşi acuzaţie sau prin care s-a constatat imposibilitatea
urmăririi penale pe aceleaşi temeiuri;
 În privinţa unei persoane există o hotărîre neanulată de neîncepere a
urmăririi penale sau de încetare a urmăririi penale pe aceleaşi acuzaţii;
 Există alte circumstanţe prevăzute de lege care condiţionează excluderea
sau, după caz, exclud urmărirea penală,

precum și dacă există cel puțin una din cauzele prevăzute la art. 53 din Codul
Penal: Persoana care a săvîrşit o faptă ce conţine semnele componenţei de
infracţiune poate fi liberată de răspundere penală de către procuror în cadrul
urmăriri penale şi de către instanţa de judecată la judecarea cauzei în cazurile:
 minorilor;

1
Igor Dolea, Dumitru Roman, Ghidul privind procedurile prietenoase copiilor la faza urmăririi penale, Chișinău 2011
5
  tragerii la răspundere contravenţională;
 renunţării de bună voie la săvîrşirea infracţiunii;
 căinţei active;
 schimbării situaţiei;
 liberării condiţionate;
 prescripţiei de tragere la răspundere penală,

sau dacă există se constată că:

 plîngerea prealabilă a fost retrasă de către partea vătămată sau părţile s-au
împăcat – în cazurile în care urmărirea penală poate fi pornită numai în
baza plîngerii prealabile sau legea penală permite împăcarea;
 persoana nu a atins vîrsta la care poate fi trasă la răspundere penală;
 persoana a săvîrşit o faptă prejudiciabilă fiind în stare de iresponsabilitate
şi nu este necesară aplicarea măsurilor de constrîngere cu caracter
medical.
În cazul în care încetarea urmăririi penale se face în legătură cu retragerea
plîngerii prealabile sau cu împăcarea părților, retragerea plîngerii reprezintă o
manifestare de vointă prin care cel bănuit sau învinuit este absolvit de
răspunderea penală prin ordonanța procurorului de încetare a urmăririi penale
din inițiativa sau la discreția victimei infracțiunii.Este foarte important de
precizat că retragerea plîngerii prealabile, cît și împăcarea se fac prin cerere
scrisă adresată procurorului care conduce sau exercită urmărirea penală.
De asemenea, cererea privind împăcarea trebuie să fie semnată de victimă
(parte vătămată) și de bănuit (învinuit).Cererea privind retragerea plîngerii
prealabile se înaintează de victimă, dar dacă în cauză există bănuit sau învinuit,
acesta va fi înștiințat despre asemenea cerere. În acest caz bănuitul sau
învunuitul este în drept să ceară continuarea urmăririi penale în scopul de a fi
scos de sub urmărire penală. 1
În privința încetării urmăririi penale în legătură cu faptul că făptuitorul nu
are vîrsta tragerii la răspundere penală, trebuie precizat faptul că deși vîrsta
persoanei făptuitorului este un semn general al unui element al componenței
infracțiunii – subiectul infracțiunii, neatingerea vîrstei prevăzute nu cade sub
incidența temeiului ”fapta nu întrunește elementele infracțiunii”, dar constituie
un caz separat de încetare a urmăririi penale.Astfel, făptuitorul minor este

1
Igor Dolea, Dumitru Roman, Iurie Sedlețchi, ș.a., Drept Procesual Penal, Chișinău 2009, p.458
6
absolvit de răspunderea penală, dar nu beneficiază de dreptul de reparare a
prejudiciului.
Ghidul privind procedurile prietenoase copiilor la faza de urmărire penală ,
stabilește faptul că urmărirea penală în cauzele în care sunt bănuiți, învinuiți
copii, se face de urgență și în mod preferențial.Prin urmare, la constatarea
anumitor circumstanțe de încetare a urmăririi penale obligă procurorul să adopte
imediat soluția respectivă. Datorită faptului că procurorul este organul care
exercită urmărirea penală în cauze cu copii, soluția încetării urmăririi penale în
privința acestuia se dispune din oficiu de către procuror. În asemenea cazuri,
responsabilitatea deplină privind respectarea termenului rezonabil la urmărirea
penală în cauze cu copii îi revine procurorului. Totodată, pot exista cazuri în
care cauza penală în privința copiilor a fost disjunsă și transmisă procurorului
pentru exercitare, iar cauza penală cu persoane adulte să fie în procedura altor
organe de urmărire penală. În așa situații, ofițerul de urmărire penală, constatînd
temeiuri de încetare referitoare la cauza copilului, va informa fără întîrziere
procurorul. 1
Încetarea urmăririi penale în legătură cu iresponsabilitatea făptuitorului,
reprezintă temei de încetare a urmăririi penale cînd din caracterul faptei și starea
psihică a celuiu care a săvîrșit-o rezultă că această persoană nu prezintă pericol
pentru societate.
Atunci cînd încetarea urmăririi penale survine în legătură cu fapta săvîrșită
ce constituie o contravenție, se dispune încetarea urmăririi penale fără scoaterea
de sub urmărire penală a persoanei și acest temei este unul separat de încetare a
urmăririi penale cu absolvire de la răspundere penală și aplicare a sancțiunii
administrative.
Încetarea urmăririi penale cu liberarea persoanei de răspundere penală
,procurorul este în drept dar nu e obligat să dispună încetarea urmăririi penale,
spre deosebire de celelalte temeiuri de încetare prevăzute de lege.Ordonanța
procurorului privind încetarea urmăririi cu liberare de răspundere penală
urmează a fi confirmată a fi confirmată de procurorul superior.
1.3.Procedura încetării urmăririi penale

Încetarea urmăririi penale se dispune de către procurorul care conduce

urmărirea penală din oficiu, în cazul refuzului de a porni urmărirea penală

1
Igor Dolea, Dumitru Roman, Ghidul privind procedurile prietenoase copiilor la faza urmăririi penale, Chișinău 2011, p.36
7
conform art.274 alin.5 din Codul de Procedură Penală (În cazul în care
procurorul refuză pornirea urmăririi penale, el confirmă faptul prin ordonanţă
motivată şi anunţă despre aceasta, într-un termen cît mai scurt posibil, dar nu
mai mare de 15 zile, persoana care a înaintat sesizarea. În cazul în care consideră
că lipsesc temeiurile pentru a începe urmărirea penală, procurorul, prin
ordonanţă, abrogă ordonanţa de începere a urmăririi penale şi dispune refuzul în
pornirea urmăririi penale şi clasarea procesului penal.), la expirarea termenelor
urmăririi penale, a termenului de prescripție sau în cazul primirii materialelor
conform art. 281 (punerea sub învinuire), 291(Soluţiile dispuse de procuror la
terminarea urmăririi penale) din Codul de Procedură Penală în privința
învinuitului.1
Procurorul dispune încetarea și la cererea persoanelor interesate sau din
oficiu în legătură cu adoptarea unui act de amnistie.
Atunci cînd încetarea urmăririi penale se face în baza Acordului de
împacare a părților, acesta trebuie să fie prezentat procurorului în faza de
urmărire penală sau instanței de judecată în faza judecării cauzei în fond pentru
examinare cu citarea părților.
Cînd încetarea urmăririi penale este dispusă conform alin. (1) (2) ale art.285
din Codul de Procedură Penală, ofițerul de urmărire penală poate înainta
propunerea de încetare a urmăririi penale prezentînd materialele cauzei penale
procurorului. În cazul cînd propunerea ofițerului de urmărire penală este
acceptată, procurorul emite o ordonanță de încetare a urmăririi penale, iar în caz
contrar restituie materialele cauzei organului de urmărire penală cu indicația
privind continuarea urmăririi penale conform cu alin.8 al art. 285 (Dacă constată
că nu este cazul să dispună încetarea urmăririi sau a dispus încetarea parţială ori
dacă din alte considerente persistă necesitatea continuării procesului penal,
procurorul, după caz, restituie cauza penală organului de urmărire penală, cu
indicaţia respectivă, fixînd termenul urmăririi penale, sau ia o altă decizie în
conformitate cu prezentul cod.) din Codul de Procedură Penală.
De asemenea, ceea ce ține de procedura încetării urmăririi penale este și
faptul prevederii dreptului, alteori a obligației procurorului de a se pronunța
asupra măsurii preventive.
Atunci cînd încetarea urmăririi este parțială, procurorul poate dispune
revocarea sau înlocuirea măsurii preventive sau va înainta un demers

1
Igor Dolea, Dumitru Roman, Iurie Sedlețchi, ș.a., Drept Procesual Penal, Chișinău 2009, p. 461
8
judecătorului de înstrucție luînd în vedere faptul că măsura preventivă aplicată
poate fi înlocuită cu una mai aspră, dacă necesitatea acesteia este confirmată
prin probe, sau cu una mai uşoară, dacă prin aplicarea ei se va asigura
comportamentul respectiv al bănuitului, învinuitului, inculpatului, în scopul
desfăşurării normale a procesului penal şi al asigurării executării sentinţei. Este
important de asemenea și ceea că măsura preventivă se revocă de către organul
care a dispus-o în cazul în care au dispărut temeiurile pentru aplicarea
acesteia.Măsura preventivă sub formă de arestare preventivă, arestare la
domiciliu, liberare provizorie sub control judiciar şi liberare provizorie pe
cauţiune poate fi înlocuită sau revocată de judecătorul de instrucţie sau, după
caz, de instanţa de judecată. 1
Atunci cînd urmărirea penală este încetată integral, cu privire la toate
persoanele învinuite sau la unul din învinuiți, procurorul este obligat să dispună
revocarea măsurii preventive prin încetarea de drept a acesteia potrivit cazului
de scoatere a persoanei de sub urmărire penală, de încetare a procesului penal
sau de achitare a persoanei. Toate măsurile preventive, inclusiv măsura sub
formă de arestare preventivă, arestare la domiciliu, liberare provizorie sub
control judiciar sau liberare provizorie pe cauțiune încetează de drept prin
Ordonanța procurorului privind încetarea urmăririi penale integral în privința
unei persoane și nu este necesară autorizația judecătorului de instrucție.
Ordonanța procurorului cu privire la încetarea urmăririi penale cu dispoziția de
revocare a măsurii preventive se trimite organelor respective, inclusiv
administrației locului de deținere a persoanei arestate pentru executare.
Ordonanța de încetare a urmăririi penale ce dispune restituirea cauțiunii, se
expediază instituției financiare respective pentru a fi executată.
Măsurile procesuale de constrîngere și tot ceea ce ține de ele sunt
soluționate în procedura de încetare a urmăririi penale, ca exemplu scoaterea
bunurilor de sub sechestru sau menținerea acestuia în continuare.
În legătură cu încetarea urmăririi penale, poate fi revocată măsura
suspendării provizorii din funcție a învinuitului, care de face de către
administrația instituției la cererea persoanei interesate, cu anexarea copiei
Ordonanței de încetare a urmăririi penale, respective procurorul trebuie să
soluționeze chestiunile cu privire la corpurile delicte prin Ordonanță. În privința
recuperării cheltuielilor de judecată, trebuie formulat un demers către

1
Codul de procedură penală al RM, art. 193, alin. 1,3
9
judecătorul de instrucție. Atunci cînd există bunuri supuse confiscării special,
procurorul trebuie să înainteze un demers în acest sens adresat judecătorului de
instrucție.
Plîngerile împotriva acţiunilor şi actelor ilegale ale organului de urmărire
penală şi ale organelor care exercită activitate specială de investigaţii pot fi
înaintate judecătorului de instrucţie de către bănuit, învinuit, apărător, partea
vătămată, de alţi participanţi la proces sau de către alte persoane drepturile şi
interesele legitime ale cărora au fost încălcate de aceste organe, în cazul în care
persoana nu este de acord cu rezultatul examinării plîngerii sale de către
procuror sau nu a primit răspuns la plîngerea sa de la procuror în termenul
prevăzut de lege.Persoanele indicate mai sus sînt în drept de a ataca
judecătorului de instrucţie:
o refuzul organului de urmărire penală:
a) de a primi plîngerea sau denunţul privind pregătirea sau săvîrşirea
infracţiunii;
b) de a satisface demersurile în cazurile prevăzute de lege;
c) de a începe urmărirea penală;
o ordonanţele privind încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale sau
scoaterea persoanei de sub urmărire penală;
o alte acţiuni care afectează drepturile şi libertăţile constituţionale ale
persoanei.
Plîngerea poate fi înaintată, în termen de 10 zile, judecătorului de instrucţie la
locul aflării organului care a admis încălcarea.Plîngerea se examinează de către
judecătorul de instrucţie în termen de 10 zile, cu participarea procurorului şi cu
citarea persoanei care a depus plîngerea. Neprezentarea persoanei care a depus
plîngerea nu împiedică examinarea plîngerii. Procurorul este obligat să prezinte
în instanţă materialele respective. În cadrul examinării plîngerii, procurorul şi
persoana care a depus plîngerea dau explicaţii. Judecătorul de instrucţie,
considerînd plîngerea întemeiată, adoptă o încheiere prin care obligă procurorul
să lichideze încălcările depistate ale drepturilor şi libertăţilor omului sau ale
persoanei juridice şi, după caz, declară nulitatea actului sau acţiunii procesuale
atacate. Constatînd că actele sau acţiunile atacate au fost efectuate în
conformitate cu legea şi că drepturile sau libertăţile omului sau ale persoanei
juridice nu au fost încălcate, judecătorul de instrucţie pronunţă o încheiere
despre respingerea plîngerii înaintate. Copia de pe încheiere se expediază

10
persoanei care a depus plîngerea şi procurorului.Încheierea judecătorului de
instrucţie este irevocabilă.1
Ordonanța privind respingerea cererii de împăcare sau a cererii de retragere
a plîngerii prealabile este susceptibilă de a fi atacată la procurorul ierarhic
superior sau poate fi atacată la judecătorul de instrucție.

1.4.Clasarea cauzei penale

Clasarea cauzei penale este de fapt un mod de încetare a urmăririi penale

exclusiv în privința faptei, în cazul în care nu este stabilită nici o persoană în
calitate de bănuit sau învinuit în cazurile următoare:
 nu există faptul infracțiunii;
 fapta nu este prevăzută de legea penală ca infracțiune;
 fapta nu întrunește elementele infracțiunii, cu excepția cazurilor cînd
infracțiunea a fost săvîrșită de o persoană juridică.
Codul de Procedură Penală definește clasarea cauzei penale în art.286, ca fiind
actul de finalizare a oricăror acţiuni procesuale într-o cauză penală sau pe
marginea unei sesizări cu privire la infracţiune. 2
Din punct de vedere practiv, după cum s-a menționat în literatura de
specialitate, clasarea cauzei penale se întîlnește în următoarele situații: cînd
autorii infracțiunii rămîn nedescoperiți; cînd rezultatele produse nu pot fi
imputate unei persoane și deci o urmărire penală desfășurată in personam nu
devine posibilă(de exemplu, stabilirea că distrugerea de bunuri este urmarea
unor calamități naturale). 3 Clasarea este o instituție proprie urmăririi penale
neavînd corespondent în faza judecății, fiindcă trimiterea în judecată se face
numai atunci cînd este stabilită précis o persoană învinuită de săvîrșirea
infracțiunii. 4
Clasarea este dispusă de procuror din oficiu sau la propunerea organului de
urmărire penală prin Ordonanță motivată.

1
Codul de procedură penală al RM, art.313
2
Codul de procedură Penală al RM, art. 286
3
Boris Lichii, Urmărirea penală, Chișinău, 2000, p.138-139
4
Nicolae Volonciu,vol.II, p. 93
11
1.5. Reluarea urmăririi penale după încetarea urmăririi penale

Soluțiile date la epuizarea fazei de urmărire penală nu au autoritate de lucru

judecat, existînd posibilitatea ca urmărirea penală să fie reluată cu privire la
aceleași persoane si la aceleași fapte, dar reluarea urmăririi penale este totuși o
instituție procesuală complementară, care are un caracter excepțional.1
După cum prevede Codul de procedură penală la art. 287, reluarea urmăririi
penale după încetarea urmăririi penale, se dispune de către procurorul ierarhic
superior prin ordonanţă dacă, ulterior, se constată că nu a existat în fapt cauza
care a determinat luarea acestor măsuri sau că a dispărut circumstanţa pe care se
întemeia încetarea urmăririi penale.
Reluarea urmăririi penale poate fi dispusă şi de către judecătorul de
instrucţie în cazul admiterii plîngerii depuse împotriva ordonanţei procurorului
de încetare a urmăririi penale.
În cazul reluării urmăririi penale, dacă, pe baza datelor din dosar,
procurorul consideră necesar luarea unei măsuri preventive sau unei măsuri
asiguratorii, el dispune luarea măsurii necesare sau, după caz, face propunerile
respective judecătorului de instrucţie.
În cazurile în care ordonanţa de încetare a urmăririi penale, a fost adoptată
legal, reluarea urmăririi penale poate avea loc numai dacă apar fapte noi sau
recent descoperite ori un viciu fundamental în cadrul urmăririi precedente au
afectat hotărîrea respectivă. În cazul descoperirii unui viciu fundamental,
urmărirea penală poate fi reluată nu mai tîrziu de un an de la intrarea în vigoare
a ordonanţei de încetare a urmăririi penale.

1
Ion Neagu, Drept procesual penal.Partea specială, vol.I, Oscar Print, 1994, p. 103
12
2. ORDONANȚA DE ÎNCETARE A URMĂRIRII PENALE
2.1. Prevederi legale privind Ordonanța de încetare a urmăririi penale și
întocmirea ei

Prin ordonanţă – se intelege acel act procedural emis de organul de urmărire

penală, prin care acesta dispune asupra unor acte sau măsuri procesuale, în
timpul efectuării urmăririi penale.

Ordonanța este compusă din 3 parți, trebuie sa fie motivată și sa cuprindă :

- în partea introductivă : data si locul , numele, prenumele si calitatea

persoanei care o întocmește , cauza la care se referă ;

- în partea descriptivă: obiectul acțiunii sau măsurii procesuale;

- în partea rezolutivă : temeiul legal al acesteia și semnatura celui care a

întocmit-o

Codul de procedură penală prevede în alin. (4), (5) al art. 285, dispozițiile
referitoare la Ordonanța de încetare a urmăririi penale.
Încetarea urmăririi penale se dispune de către procuror prin ordonanţă din
oficiu sau la propunerea organului de urmărire penală.
Pe lîngă elementele prevăzute la art. 255, care sunt:
 data şi locul întocmirii,
 numele, prenumele şi calitatea persoanei care o întocmeşte,
 cauza la care se referă,
 obiectul acţiunii sau măsurii procesuale,
 temeiul legal al acesteia şi semnătura celui care a întocmit-o,

ordonanţa de încetare a urmăririi penale trebuie să cuprindă datele privind

persoana şi fapta la care se referă încetarea urmăririi penale,
 temeiurile de fapt şi de drept pe baza cărora se dispune încetarea
urmăririi penale,
 precum şi informaţia privind condiţiile de intrare în vigoare
 şi ordinea de contestare a ordonanţei.

Ordonanţa de încetare a urmăririi penale în privința copilului, trebuie să fie

legală, temeinică şi motivată cu următoarele menţiuni:
13
 a) data şi locul întocmirii ordonanţei, numele şi gradul de clasificare al
procurorului care o întocmeşte;
b) confirmarea de către procurorul ierarhic superior;
c) descrierea faptei ce a constituit obiectul urmăririi penale şi a
circumstanţelor ce se încadrează într-un temei prevăzut de art. 285 alin. (1)
şi alin. (2) C. proc. pen.;
d)motivele faptice şi cadrul legislaţiei procesual penale privind soluţia
adoptată; dispoziţia de încetare a urmăririi penale cu indicarea temeiurilor
prevăzute de lege;
e) acordul copilului şi al reprezentantului legal în cazul temeiurilor de
nereabilitare;
f) dispoziţia de revocare a măsurii preventive dacă asemenea măsură a fost
aplicată copilului;
g) dispoziţia de remitere a copiei ordonanţei de încetare pe temei de
nereabilitare inspecţiei pentru problemele copiilor din cadrul MAI.

În cazul încetării urmăririi penale pe temei de reabilitare, procurorul care a

efectuat urmărirea penală va anexa un înscris, potrivit art. 12 din Legea privind
modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti din 25.02.1998.1

2.2. Nulitatea Ordonanței de încetare a urmăririi penale

Codul de procedură penală prevede în alin.2 al art. 255, faptul că Ordonanța

nesemnată de persoana care a întocmit-o nu are putere juridică şi se consideră
nulă.
De asemenea sunt foarte importante prevederile generale în legătură cu nulitatea
actelor procedurale, care se regăsesc în Capitolul V al Codului de procedură
penală, în art.251.
Conform acestui articol,încălcarea prevederilor legale care reglementează
desfăşurarea procesului penal atrage nulitatea actului procedural numai în cazul
în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale penale ce nu poate fi
înlăturată decît prin anularea acelui act.
Încălcarea prevederilor legale referitoare la competenţa după materie sau după
calitatea persoanei, la sesizarea instanţei, la compunerea acesteia şi la
publicitatea şedinţei de judecată, la participarea părţilor în cazurile obligatorii, la
1
Igor Dolea, Dumitru Roman, Ghid privind procedurile prietenoase copiilor la faza de urmărire penală, Chișinău 2011, p.37, 38
14
prezenţa interpretului, traducătorului, dacă sînt obligatorii potrivit legii, atrage
nulitatea actului procedural.
Nulitatea prevăzută mai sus, nu se înlătură în nici un mod, poate fi invocată în
orice etapă a procesului de către părţi, şi se ia în considerare de instanţă, inclusiv
din oficiu, dacă anularea actului procedural este necesară pentru aflarea
adevărului şi justa soluţionare a cauzei.
Încălcarea oricărei alte prevederi legale decît cele prevăzute mai sus atrage
nulitatea actului dacă a fost invocată
 în cursul efectuării acţiunii– cînd partea este prezentă,
 sau la terminarea urmăririi penale – cînd partea ia cunoştinţă de
materialele dosarului,
 sau în instanţa de judecată – cînd partea a fost absentă la efectuarea
acţiunii procesuale,
 precum şi în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanţă.

15
CONCLUZII

Efectuarea activităților de urmărire penală au un rol deosebit de important în

realizarea scopului procesului penal înscris în art.1 a Codului de Procedură
Penală, adică procesul penal are ca scop protejarea persoanei, societăţii şi statului
de infracţiuni, precum şi protejarea persoanei şi societăţii de faptele ilegale ale
persoanelor cu funcţii de răspundere în activitatea lor legată de cercetarea
infracţiunilor presupuse sau săvîrşite, astfel ca orice persoană care a săvîrşit o
infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată
să nu fie trasă la răspundere penală şi condamnată.
Organele de urmărire penală şi instanţele judecătoreşti în cursul procesului
sînt obligate să activeze în aşa mod încît nici o persoană să nu fie neîntemeiat
bănuită, învinuită sau condamnată şi ca nici o persoană să nu fie supusă în mod
arbitrar sau fără necesitate măsurilor procesuale de constrîngere .Atingerea acestui
scop nu se realizează întotdeauna prin trimiterea învinuitului în judecată. Organul
de urmarire penală, pe baza probatoriului poate ajunge și la alte concluzii, care
demonstrează fie lipsa de vinovăție a celui în cauză, fie existența unor împrejurări
de natura a împiedica tragerea la răspunderea penală, situații în care are loc
încetarea urmăririi penale.
Încetarea procesului penal la etapa urmăririi penale se întilnește mult mai
des, decit la etapa judecății. Aceasta se explică prin faptul, că instanța de
judecată înceteaza cauza, de regulă, numai în acele cazuri, cînd organele de
urmărire penală au comis o greșeală neîncetînd la timp procesul.

Numai în putine cazuri temeiurile de încetare a procesului penal apar deja

după transmiterea dosarului în instanța de judecată (acte de amnistie,de grațiere,
expirarea termenului de prescripție, decesul învinuitului, etc). Pe parcursul
desfășurării urmăririi penale sau la terminarea acesteia se poate constata
existența situațiilor în care procurorul la propunerea organului de urmărire
penală, sau din oficiu, dispune după caz încetarea urmăririi penale.

În opinia mea, dupa studierea materialului legat de încetarea urmăririi

penale, pot spune că legislația Republicii Moldova în materia dată este destul de
completă și clară. Consider că ar trebui să fie reglementată mai detaliat
întocmirea Ordonanței de încetare a urmăririi penale, petrecute cursuri pentru

16
procurori pentru a perfecționa cunoștințele pe care le au pentru o mai bună
desfășurare a urmăririi penale, dat fiind faptul că de aceasta depinde de multe ori
soarta învunuitului, bănuitului și corectitudinea procesului penal. De asemenea,
după părerea mea, trebuie petrecute conferințe deschise pentru public, pentru toți
cetățenii cu scopul de ai informa cu privire la legislația în vigoare și la
momentele la care trebuie să atragă atenția în cazul în care vor avea calitatea de
bănuit sau învinuit.
Sunt ferm convinsă că cetățenii Republicii Moldova au nevoie foarte mare
de dezvoltarea educației juridice și a conștiinței naționale.

17
BIBLIOGRAFIE

1.Codul penal al RM
2.Codul de procedură penală al RM
3.Boris Lichii, Urmărirea penală, Chișinău, 2000, p.138-139
4.Igor Dolea, Dumitru Roman, Iurie Sedlețchi, ș.a., Drept Procesual Penal,
Chișinău 2009
5.Igor Dolea, Dumitru Roman, Ghid privind procedurile prietenoase copiilor la
faza de urmărire penală, Chișinău 2011
6.Ion Neagu, Drept procesual penal.Partea specială, vol.I, Oscar Print, 1994
7.Nicolae Volonciu,vol.II, p. 93

18