ORGANIZAREA SI SARCINILE ORDINII PUBLICE

1.1. Concept si organizare

Situatia actuala din Europa, desi evolueaza spre o anumita stare de destindere si o crestere
a increderii in relatiile dintre state, totusi focarele de conflict si divergentele de interese ale unor
tari in raport cu altele demonstreaza existenta unei zone latente de instabilitate deosebit de
periculoasa pentru pacea si securitatea statelor din zona.

Istoria a scos in evidenta ca o societate omeneasca, in ansamblu, nu poate exista, nu poate

inregistra progrese in afara unei stari de ordine generala, corespunzator structurata si care este
respectata dupa reguli si norme bine statuate. Ordinea este oglinda stabilitatii interne, care are cel
mai larg spectru de actiune pentru protejarea colectivitatii impotriva haosului si anarhiei.
Indiferent de factorii care le genereaza, tulburarile grave ale ordinii publice, prin dimensiunile
lor, prin numarul participantilor si prin efectele distructive pe care le pot provoca, presupun
interventia ferma a fortelor de ordine, care sunt chemate sa restabileasca ordinea publica, sa
asigure functionarea normala a institutiilor statului, sa apere libertatile si drepturile cetatenilor.

Conceptul de ordine reprezinta starea de echilibru si legatura creata intre mai multe persoane,
lucruri sau evenimente, stare si legatura produse in interesul atingerii unui scop.

Ordinea publica reflecta starea de normalitate in organizarea si desfasurarea vietii politice,

sociale si economice, in concordanta cu normele de conduita juridice, etice, morale, religioase si
de alta natura, general acceptate de societate.

In sens strict, avandu-se in vedere terminologia consacrata de Constitutia Romaniei, prin ordinea
publica, se intelege ″ starea de legalitate, de echilibru si de pace sociala prin care se asigura
linistea publica, siguranta persoanei, a colectivitatilor si a bunurilor, sanatatea si morala publica a
carei mentinere potrivit principiilor si normelor statornicite prin Constitutie, se realizeaza prin
masuri de constrangere specifice politiei″.

Ordinea publica este o componenta importanta a securitatii nationale, cu serioase conotatii

asupra imaginii Romaniei in lume si a demersurilor pe care tara noastra le intreprinde pentru
integrarea in structurile europene si euroatlantice.

Conform Rezolutiei Parlamentului Consiliului Europei nr.690/1997, orice stat democratic isi
constituie, forte proprii de ordine, recunoscute si pe plan international, pentru a asigura starea de
echilibru si armonie necesara comunitatii. In Romania ordinea publica este asigurata de catre
fortele sistemului national de ordine publica. Sistemul national de ordine publica cuprinde
ansamblul format din legislatie, autoritatile si organele administratiei publice, institutiile, fortele
si resursele create si pregatite special, care actioneaza pentru garantarea drepturilor si libertatilor
cetatenilor, protectia proprietatii publice si private, functionarea normala a statului de drept.

In Romania ordinea publica este asigurata de catre fortele sistemului national de ordine publica.
Sistemul national de ordine publica cuprinde ansamblul format din legislatie, autoritatile si
organele administratiei publice, institutiile, fortele si resursele create si pregatite special, care
actioneaza pentru garantarea drepturilor si libertatilor cetatenilor, protectia proprietatii publice si
private, functionarea normala a statului de drept.
Autoritatile care fac parte din structura sistemului national de ordine publica sunt: Parlamentul,
Presedintele Romaniei, Consiliul suprem de Aparare a Tarii, Guvernul, Ministerul Administratiei
si Internelor, celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale.

Parlamentul Romaniei este organul suprem de conducere, care reglementeaza, prin legi,
competentele si atributiile in domeniul ordinii publice; aproba conceptia strategiei securitatii
nationale si strategia nationala de asigurare a ordinii publice; incuviinteaza instituirea masurilor
exceptionale;declara mobilizarea generala si partiala, precum si starea de razboi; examineaza
rapoartele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii cu privire la organizarea si desfasurarea
actiunilor de asigurare a ordinii publice; exercita, prin comisiile de specialitate, controlul asupra
modului de aplicare a legislatiei privind ordinea publica.

Presedintele Romaniei este garantul independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale

a tarii si vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In
calitatea sa de comandant suprem al fortelor armate, Presedintele Romaniei, in cazul tulburarii
grave a ordinii publice, instituie starea de urgenta si , la nevoie, starea de asediu.

Consiliul Suprem de Aparare a Tarii este autoritatea nationala abilitata sa organizeze si

sa coordoneze unitar activitatile ce privesc asigurarea ordinii publice in Romania. Analizeaza si
aproba masurile privind asigurarea ordinii publice referitoare la : strategia de ordine publica;
structura si functionalitatea sistemului national de ordine publica si competentele acestuia; planul
de cooperare dintre Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Apararii Nationale,
atributiile si competentele comandantilor militari in restabilirea ordinii publice grav afectate.

Guvernul Romaniei raspunde de organizarea activitatilor si de aplicarea masurilor ce privesc

ordinea publica, in conformitate cu prevederile legale si hotararile Consiliului Suprem de
Aparare a Tarii, asigurand: coordonarea autoritatilor cu atributii in mentinerea ori restabilirea
ordinii publice; resursele necesare organizarii, inzestrarii si mobilizarii fortelor de ordine
publica; promovarea, la Parlament a proiectelor de legi necesare domeniului ordinii publice.

Ministerul Administratiei si Internelor este autoritatea administratiei publice centrale de

specialitate, care exercita atributiile prevazute de lege cu privire la respectarea ordinii publice si
conduce in mod unitar activitatea fortelor principale de ordine publica.

Fortele de ordine publica reprezinta autoritatile care detin competenta in domeniul ordinii
publice si carora, prin lege, li se confera sarcini in exercitarea dreptului de politie a statului.
Fortele de ordine publica se compun din forte principale, forte complementare si forte de
exceptie. La acestea se adauga structurile informative, care contribuie prin activitati specifice la
buna desfasurare a actiunilor fortelor de ordine.

a. Fortele principale de ordine publica sunt constituite din categorii de forte de ordine publica,
mari unitati si unitati aflate in structura Ministerului Administratiei si Internelor, specializate pe
misiuni si activitati.

Acestea reprezinta componenta de baza a fortelor destinate ordinii de drept si asigura atat
caracterul unitar al activitatii statale, pentru garantarea respectarii drepturilor si libertatilor
cetatenilor, cat si functionarea normala a celorlalte componente ale sistemului national de
aparare. Fortele principale de ordine publica cuprind urmatoarele categorii: politia, jandarmeria,
politia de frontiera, pompierii militari, alte mari unitati si unitati. Sunt organizate pe principiul
teritorial si in raport cu situatia operativa specifica.
Politia este coordonata la nivel central de catre Inspectoratul General al Politiei, organizat pe
directii, servicii, birouri si alte compartimente specifice de munca si are in structura: inspectorate
de politie judetene, Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, Inspectoratul de
Politie Transporturi, Institutul de Criminalistica, unitati de pregatire si perfectionare a
personalului si alte structuri specifice.

Inspectoratele de politie judetene sunt organizate pe servicii, birouri si alte sectoare de activitate
si au in subordine politiile municipale si orasenesti, ca si posturile comunale de politie.

Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti este organizata pe directii, servicii si alte
compartimente specifice si are in subordine sectoarele si sectiile de politie, precum si
Detasamentul de Interventii si Actiuni Speciale. Politia actioneaza, in principal, pentru preventia
sociala, in sensul actiunii asupra factorilor sociali care concura la complexitatea cauzala a
tulburarilor ordinii publice pentru orientarea si influentarea lor catre normalitate si preventia
situationala. [10]

Jandarmeria este coordonata de Comandamentul National al Jandarmeriei, care are in

subordine comandamentele teritoriale, comandamentele judetene de jandarmi, centre de
instructie, scoli, cursuri si alte unitati. Comandamentele teritoriale au in subordine un numar
variabil de comandamente judetene de jandarmi si batalioane de interventie. Totodata,
Comandamentul National al Jandarmeriei mai are in structura Brigada Mobila de Jandarmi,
organizata pe batalioane, dintre care majoritatea profesionalizate si Brigada Speciala de
Interventie a Jandarmeriei, organizata pe batalioane profesionalizate. [10] Organizata dupa
principii militare, cu structuri dispuse teritorial, cu o mare mobilitate, pe timpul situatiilor de
criza, jandarmeria devine principala forta a Ministerului Administratiei si Internelor pentru
prevenirea, neutralizarea si lichidarea actiunilor violente si pentru restabilirea ordinii
constitutionale.

Politia de frontiera este organizata pe formatiuni dispuse de-a lungul granitei de stat si in
punctele de trecere a frontierei. Pe plan central, este constituit Inspectoratul General al Politiei de
Frontiera organizat pe directii, servicii si birouri, avand in subordine formatiuni specifice, garda
de Coasta, scoli, cursuri si alte structuri. [10]

Actioneaza pentru mentinerea ordinii si prevenirea tulburarilor in zona de frontiera, inclusiv in

punctele de trecere, interzicerea iesirii din tara si retinerea persoanelor suspecte ; interzicerea
intrarii in tara a persoanelor indezirabile; prevenirea introducerii in tara a armamentului,
munitiilor, materialelor explozive, radioactive, chimice si a altora periculoase.

Pompierii militari sunt constituiti in Corpul Pompierilor Militari, avand ca structura centrala
Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, organizat pe directii, sectii si birouri. Are
in subordine brigazi judetene si a municipiului Bucuresti si grupuri judetene de pompieri militari,
organizate pe principii militare.[10]

In conceptia Ministerului Administratiei si Internelor, pentru combaterea in forta a actiunilor

anticonstitutionale, primele forte care actioneaza sunt cele ale jandarmeriei, care dispun de forte
si mijloace adecvate pentru astfel de actiuni. Fortele jandarmeriei pot primi ca intarire unitati de
politie, politie de frontiera, in principal, in zonele de frontiera sau din apropierea acestora.
Pompierii militari pot fi intrebuintati, in special, la actiuni cu caracter limitat si in situatii cu totul
deosebite.

b. Fortele complementare de ordine publica sunt unitatile si subunitatile de politie

militara, formatiunile speciale ale penitenciarelor, structurile specializate ale serviciilor de
informatii, formatiunile Garzii Financiare, unitatile si formatiunile Gardienilor publici,
formatiunile civile de pompieri, de inspectie sanitar-veterinara,de paza a bunurilor si protectie a
persoanelor.

Structurile informative care participa la restabilirea ordinii constitutionale sunt: Serviciul

Roman de Informatii, Serviciul de Telecomunicatii Speciale, Serviciul de Paza si Protectie,
serviciul de Informatii externe, organele informative ale ministerelor apararii, de interne si
justitiei, cat si ale astfel de structuri legal constituite. Structurile informative joaca un rol
important in activitatea de prevenire, prin culegerea la timp a datelor si informatiilor necesare,
analiza, centralizarea, sintetizarea si furnizarea oportuna a concluziilor referitoare la intentiile
fortelor destabilizatoare, astfel incat organele decidente sa intreprinda masurile de contracarare
ce se impun pentru dejucarea planurilor acestora.

c.Fortele de exceptie se compun din mari unitati si unitati ale armatei.

Acestea actioneaza pentru restabilirea ordinii constitutionale cand institutiile democratice sunt in
pericol si toate celelalte masuri de reinstaurare a ordinii au fost epuizate, iar posibilitatile fortelor
principale sau complementare de ordine publica au fost depasite. Fortele de exceptie actioneaza
numai in situatiile si in conditiile prevazute de lege. Ca institutie centrala a puterii constitutionale
si componenta principala a sistemului de aparare, Ministerul Apararii Nationale este autoritatea
administratiei publice de specialitate care exercita atributiile prevazute de lege, in domeniul
apararii nationale, pentru garantarea suveranitatii, independentei, unitatii statale, integritatii
teritoriale a tarii si democratiei constitutionale.

1.2. Atributiile ordinii publice

Atributiile ordinii publice din Romania sunt grupate pe segmente de activitate ce cuprind
urmatoarele sarcini principale:

a) atributii privind asigurarea respectarii legilor, ordinii si linistii publice:

asigura apararea integritatii corporale si libertatii persoanelor, a

• avutului public si privat, a celorlalte drepturi si interese legitime ale cetatenilor, ale gruparilor
sociale si ale statului;
• organizeaza si coordoneaza paza bunurilor si a obiectivelor de importanta deosebita, a
misiunilor diplomatice si asigura desfasurarea normala a adunarilor si manifestarilor publice;
• asigura si mentine ordinea publica si urmareste respectarea regulilor de convietuire sociala;
• organizeaza activitatea pentru prevenirea si combaterea faptelor ilicite , pentru urmarirea,
prinderea si tragerea la raspundere a infractorilor;
• exercita controlul privind regimul armelor, munitiilor si materialelor explozive, ale
produselor si substantelor toxice, radioactive si stupefiantelor;
• organizeaza supravegherea si controlul circulatiei rutiere, tine evidenta conducatorilor de
autovehicule si autovehiculelor;
• asigura tinerea evidentei populatiei si eliberarea actelor de identitate a cetatenilor romani,
precum si a strainilor care domiciliaza ori au resedinta in Romania;
• coordoneaza activitatea de prevenire, neutralizare si lichidare a actelor elementelor teroriste si
de diversiune pe teritoriul Romaniei.
b) atributii privind prevenirea si stingerea incendiilor:

• asigura emiterea normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor;

• asigura avizarea proiectarii, omologarii si fabricarii mijloacelor tehnice destinate prevenirii si
stingerii incendiilor;
asigura interventia pompierilor militari si a celorlalte forte si mijloace care participa la stingerea
incendiilor. organizeaza controlul documentelor de trecere a frontierei de stat de organizeaza si
asigura activitatea de eliberare a actelor de trecere a frontierei de stat a Romaniei;

catre persoane si mijloace de transport in punctele de control pentru trecerea frontierei;

• organizeaza, indruma si controleaza tinerea evidentei strainilor aflati pe teritoriul Romaniei.

d) atributii cu privire la arhivele statului :

• organizeaza, indruma si controleaza activitatea privind constituirea, evidenta selectionarea,

pastrarea, conservarea si folosirea documentelor din Fondul arhivistic national;
• asigura constituirea si dezvoltarea Bancii de date si informatii a arhivelor si retelei nationale
automatizate de informare si documentare arhivistica;
• asigura pregatirea si specializarea cadrelor pentru activitatea in domeniul arhivelor si
participa la lucrarile organismelor internationale de profil.

e) atributii privind paza si supravegherea frontierei de stat:

• executa paza si supravegherea frontierei de stat a Romaniei, impiedica trecerile ilegale peste
granita, contrabanda, controlul si intretinerea semnelor de frontiera;
• actioneaza pentru descoperirea, retinerea si cercetarea persoanelor care savarsesc infractiuni
ori contraventii la regimul juridic al frontierei de stat;
• supravegheaza apele nationale si spatiul aerian al Romaniei.

f) alte atributii:

• organizeaza incadrarea aparatului cu personal militar activ si de rezerva, precum si cu

salariati civili;
• asigura dotarea cu materiale si mijloace tehnice necesare si stabileste normele de dotare si
consum pentru armament, munitie si tehnica de lupta;
• conduce si indruma invatamantul militar, asigura intr-o conceptie unitara, perfectionarea
pregatirii de specialitate a ofiterilor, subofiterilor si salariatilor civili;

• elaboreaza si fundamenteaza Bugetul de venituri si cheltuieli, asigura finantarea unitatilor,

coordoneaza si controleaza activitatea economico- financiara a ordonatorilor de credite secundari
si tertiari. ( in ordinea publica) Incepand cu anul 1990, politia si-a elaborat propriul Program de
reforma pentru a raspunde marilor deziderate ale procesului de transformare a societatii
romanesti si pentru a deveni un organism al statului de drept, capabil sa asigure respectarea legii,
apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor.

1.3 Finantarea ordinii publice in statele dezvoltate

Intr-o lume vesnic schimbatoare si atat de complexa, fortele de ordine isi stabilesc prioritatile si
perspectivele, intrucat 'a nu-ti forma o imagine viitoare asupra modului de organizare si a locului
de dirijare a resurselor inseamna, pur si simplu, abandonarea problemelor principale'.

In toate statele au fost intreprinse masuri deosebite pentru dotarea fortelor de ordine cu mijloace
materiale specifice indeplinirii misiunilor. Ministri de interne din aceste state au dus adevarate
'batalii' cu politicienii pentru a demonstra marele pericol pe care-l reprezinta criminalitatea in
general, crima organizata si terorismul in special, pentru securitatea nationala a tarilor lor si
pentru obtinerea de fonduri financiare cere sa asigure garantia ca fortele de ordine pot lupta
impotriva acestui flagel.

Aceste demersuri au fost necesare pe de o parte, pentru ca nici un stat nu si-a stabilit prin buget
suficiente fonduri pentru ordinea publica, apararea nationala si deci intarirea fortelor specifice
fiind considerate obiective mai importante si de actualitate. Pe de alta parte, rata criminalitatii a
crescut intr-un ritm alarmant, infractorii profitand din plin de sumele importante de bani murdari
vehiculati in actiunile lor. Fortele de ordine publica, beneficiare de resurse limitate, nu au reusit
sa tina pasul cu acestia in ceea ce priveste dotarea si metodele specifice de actiune. In ultimii 10-
15 ani, in intreaga lume a crescut numarul actiunilor violente la care au participat mase mari de
cetateni si carora fortele de ordine au trebuit sa la faca fata, pentru mentinerea lor sub control ori
pentru restabilirea ordinii atunci cand s-au produs grave tulburari.

Specialistii americani considera ca 'indiferent de cat de receptiv este un guvern, nici un buget
pentru ordinea publica nu va fi niciodata suficient si, ca atare, este greu de anticipat daca
vreodata un stat isi va putea realiza o structura de ordine interioara cu dotare corespunzatoare
care sa aiba o eficienta asa cum si-o doresc cetatenii in lupta impotriva infractionalitatii.'

Organele de aparare a ordinii publice nu pot suporta diminuarile alocatiilor bugetare,

concomitent cu sporirea volumului si calitatii serviciilor prestate.

Pentru a obtine rezultate de buna calitate, cu incadrarea in restrictii bugetare, in toate statele s-au
cautat solutii de imbunatatire a finantarii organelor de aparare a ordinii publice.

In continuare se vor prezenta aceste aspecte pe exemplul: Germaniei, S.U.A, Belgiei, Marii
Britanii, Israelului si Canadei.

Caracteristicile structurale ale statului german, dau sistemului politiei germane un caracter
singular ce nu poate fi comparat cu cele din alte tari europene. in urma capitularii regimului
hitlerist, la 8 mai 1945, autoritatile aliate de ocupatie au procedat la restructurarea in profunzime
a administratiei de stat. Autoritatile de ocupatie, cu deosebire cele franceze si engleze, incercau
sa reproduca in zona de ocupatie modelul politienesc din tarile lor. Pas cu pas, controlul politiei a
fost retrocedat autoritatilor germane, dar modelul de organizare in fiecare 'land' si-a pastrat
amprenta pusa de aliatul care a ocupat zona respectiva.

Caderea regimului comunist din fosta R.D.G. a condus la dizolvarea Ministerului Securitatii de
Stat, cu un efectiv de 85000 de cadre, a Ministerului Administratiei si Internelor si a Politiei.
inlocuirea acestora cu structurile specifice Germaniei de Vest reprezinta o consecinta logica a
statutului de unificare din anul 1990. Conducerea politiei a fost transferata catre landurile nou
create: Saxonia, Saxonia-Anhalt, Turingen, Brandenburg, Maklenburg-Pomerania. Organele
federale, cum sunt: Politia Federala pentru Combaterea Criminalitatii, Politia de Frontiera,
Biroul Federal de Protectie a Constitutiei si-au marit zona de competenta asupra intregului
teritoriu al statului german reunit.
Comparativ cu anii '70, cand bugetul politiei era in crestere, in prezent se inregistreaza o
reducere a acestuia si implicit, o limitare drastica in ce priveste crearea de noi posturi.

Pe cap de locuitor, la nivelul anului 2004, cheltuielile cu politia se ridica la 224 Euro. in
proportie de 91% aceste cheltuieli sunt suportate de bugetele 'landurilor'.

In S.U.A aplicarea legilor federale intra in sarcina ministerelor create de Congres, ai caror
conducatori sunt numiti de presedinte si confirmati de Senat si formeaza un consiliu numit
'Cabinet' al presedintelui. Din acesta fac parte 14 ministere precum : Ministerul Apararii, al
Afacerilor Externe, al Justitiei, al Muncii, de Interne etc. Ministerele sunt impartite in sectoare,
departamente, birouri si servicii.

Ministerul de Interne spre deosebire de majoritatea statelor lumii, raspunde pentru majoritatea
suprafetei terenurilor publice detinute de stat si resursele naturale din S.U.A. Pe plan
international, ministerul administreaza programe pe teritorii apartinand S.U.A, situate in afara
granitelor continentale.

Guvernul federal actioneaza prin institutiile sale, ministerele executive precum si prin numeroase
agentii federale, cu responsabilitati in asigurarea functiilor guvernului si economiei.

Finantarea politiei se realizeaza din bugetele locale. Pregatirea politistilor se face prin cursuri
speciale, neexistand licee sau scoli de politie, iar recrutarea politistilor se face din randul
personalului civil care are stagiul militar satisfacut. Avand in vedere faptul ca finantarea politiei
se face din bugetele locale, grila de salarizare pentru personalul politiei difera de la stat la stat.
Din bugetul federal se finanteaza Biroul Federal de Investigatii si academiile de politie.

In Belgia, structura ordinii publice include si politia comunala. Prin legea comunala din 1986 se
precizeaza ca fiecare comuna dispune de un corp de politie comunala. Misiunile politiei
comunale constau in asigurarea respectarii legilor si regulamentelor, mentinerea ordinii publice
si protectia persoanelor. Legea comunala confirma principiile autonomiei locale si, prin acesta,
primarul este considerat seful Politiei locale si dispune de puterea necesara pentru directionarea
tuturor activitatilor legate de politie. Nivelul de salarizare al politiei comunale precum si celelalte
cheltuieli sunt stabilite de consiliile comunale si se suporta din bugetele localitatilor respective.
Pentru imbunatatirea dotarii cu echipament a politiei comunale, in anul 1986, la nivel central s-a
instituit un fond de securitate. Prin gestionarea acestui fond la nivel central puterea centrala
incearca sa armonizeze necesarul fondurilor pentru echipament cu disponibilitatile bugetelor
locale. [96]

In Marea-Britanie sunt 52 forte de politie, organizate pe baze locale. La sfarsitul anului 1996,
fortele de politie din Marea-Britanie erau formate din aproape 150000 functionari, iar cele ale
Politiei din Irlanda de Nord numarau peste 8200. Fiecare serviciu de politie are colaboratori
voluntari, care indeplinesc activitatile de politie in timpul liber, fara plata, activand in special, ca
auxiliari ai fortelor active. Colaboratorii voluntari simbolizeaza legatura care exista intre fortele
de politie si comunitatea in slujba careia se afla. Ei poarta uniforme, au aceleasi prerogative ca
ofiterii de politie si indeplinesc un numar mare de atributii. Chiar daca nu primesc salariu, li se
achita unele cheltuieli si compensatii. [96]

Circa 51% din bugetul politiei este asigurat de Guvern, procentele ramase fiind acoperite din
surse locale.

Incepand cu anul 1995-1996, bugetul politiei este elaborat prin intocmirea unui proiect de buget
denumit “apreciere standard”, si reprezinta nivelul maxim al cheltuielilor pentru a mentine un
standard inalt al serviciilor oferite contribuabililor -membrii ai comunitatilor locale. Consilierii
locali stabilesc taxele asupra proprietatilor pana la finele lunii februarie ale fiecarui an. Din
taxele pe proprietati stabilite de consilieri o cota parte stabilita pentru raportarea alocarii in sume
absolute de 49% la volumul taxelor, se repartizeaza politiei pentru completarea surselor de
finantare.

Cheltuielile de capital constau in achizitionarea de bunuri (cladiri, proprietati, vehicule si

echipament). Cheltuielile de capital sunt controlate de Trezorerie, care aloca fiecarei forte de
politie anual un buget de cheltuieli.

Sursele cheltuielilor de capital sunt urmatoarele:

• alocatia guvernamentala de 51% din “aprecierea standard “ platibila in rate, in functie de
realizarea programului de dotari;
• incasari din vanzarile de bunuri aflate in proprietatea politiei. Prin lege, numai 25% din suma
obtinuta prin valorificarea bunurilor aflate in proprietatea politiei poate fi utilizata pentru
achizitionarea altor bunuri, restul de 75% se foloseste pentru plata datoriilor sau imprumuturilor;
• imprumuturi - Trezoreria ofera fonduri suplimentare politiei, fonduri ce pot fi utilizate numai
in anumite scopuri, iar la finele anului nu pot fi reportate in anul urmator; veniturile bugetului
politiei din contributia comunitatilor locale;
• “schema intrare - iesire” - cand bunurile existente sunt inlocuite cu altele mai performante
este permisa utilizarea intregii sume obtinute din valorificari fara a mai pune deoparte 75%
pentru plata imprumuturilor.

In vederea asigurarii echilibrului intre resursele si cheltuielile de capital, autoritatile politienesti

urmaresc mentinerea unui control permanent asupra proprietatilor pe care le detin. Se urmareste
vanzarea surplusului de pamant si proprietati, crescand astfel incasarile din vanzarea de capital,
ceea ce a condus la renuntarea la imprumuturile oferite de Trezorerie. [95]

Ministerul Politiei din Israel are atributii in urmatoarele trei domenii principale: siguranta
publica, respectarea si aplicarea legislatiei, serviciile peninteciare. Scopul urmarit de Ministerul
Politiei se realizeaza prin :

• conceperea strategii si tacticii de implementare a politicii ministerului, precum si

supravegherea indeplinirii acestora;

• luarea si aplicarea hotararilor; alocarea resurselor si supravegherea modului de folosire a

acestora;
• coordonarea activitatilor in cadrul ministerului, promovarea cooperarii intre minister si
agentiile publice private.

Ponderea principala la constituirea surselor bugetului politiei israeliene o constituie

alocatiile guvernamentale in proportie de 87,4%, precum si faptul ca sunt atrase in bugetul
politiei venituri din activitati autofinantate in proportie de 9,3%, care constau in principal din
prestarea de servicii la diversi clienti, paza, prestarea de catre politisti a unor activitati
extraprofesionale aprobate de conducerea politei, puncte alimentare si automate pentru servitul
bauturilor racoritoare. in ceea ce priveste destinatia fondurilor, se constata ca ponderea mare este
detinuta de cheltuielile aferente platii salariilor personalului (72,6%) in cazul de referinta este
vorba de 27.000 politisti activi precum si a pensiilor, datorita aducerii nivelului de salarizare al
politistilor la cel al personalului din armata.
 Costul politiei publice in Canada este de ordinul a 5 miliarde de dolari pe an. in aceasta tara,
se urmareste obtinerea unor rezultate cat mai bune, dar cu resurse limitate, o mai buna repartizare
a sarcinilor intre sectoare. Pentru aceasta se actioneaza in urmatoarele directii:

• cresterea numarului organismelor de securitate privata, concomitent cu intrarea lor in

competitie cu serviciile politiei publice, in proportie de doi la unu;
• recrutarea de civili care ar putea sa faca munca de politie mai eficienta din punct de vedere al
costurilor; de exemplu in Montreal, in mai multe cartiere rezidentiale exista servicii de securitate
care patruleaza pe strazi;
• transmiterea catre organismele de securitate privata a unor parti din responsabilitatile in
materie de supraveghere politieneasca sub directa coordonare a serviciilor de politie publica care
joaca rolul de mijlocitor si consilier al initiativelor comunitare pentru reducerea criminalitatii;
• regionalizarea serviciilor de politie, in sensul trecerii efectivelor de politie spre cartierele mai
populate sau unde rata criminalitatii este mai ridicata.

Din cele prezentate, se poate spune ca, in majoritatea statelor, fortele de ordine sunt in
subordinea ministerelor de interne si sunt coordonate centralizat pentru aplicarea legii.

Fiecare stat si-a creat si perfectionat structuri cu sarcini in domeniul ordinii publice in
functie de propria sa dezvoltare istorica. Ordinea publica este intr-o stransa legatura cu
rezultatele in planul nivelului de trai si al gradului de civilizatie dintr-o tara. in tari ca S.U.A,
Germania, Marea-Britanie, Israel, Canada, dezvoltarea economiei nationale a permis dotarea
fortelor de ordine cu mijloace de transport si de lupta specifice dintre cele mai performante,
acordarea unor drepturi salariale si intreprinderea de masuri de protectie sociala deosebite, care
au contribuit la cresterea eficientei muncii lucratorilor de politie.

In tarile in care guvernele nu inteleg ca pregatirea si dotarea fortelor de ordine este o

conditie a apararii democratiei, a asigurarii legalitatii si a sigurantei civile normale, se produc
tulburari cu escaladarea violentei, care genereaza crize nationale grave, cu efecte in toate
planurile, in mod deosebit in plan economic, social si politic. Guvernele isi propun strategii in
domeniul ordinii publice, iar ministerele specializate elaboreaza si pun in practica programe
pentru asigurarea logistica a fortelor respective, in deplina concordanta cu fondurile la dispozitie.

In aproape toate statele cu o democratie avansata si cu o economie dezvoltata si stabilizata

exista preocupari pentru imbunatatirea sistemului de finantare a organelor de aparare a ordinii
publice, concretizate in urmatoarele directii:

- completarea veniturilor bugetelor serviciilor de politie prin atragerea unor surse diferite,
altele decat alocatiile bugetare cum ar fi:

• vanzarea unor active ce apartin politiei;

• desfasurarea unor activitati autofinantate.

- aparitia unor servicii de politie private finantate in exclusivitate din resursele ce apartin
beneficiarilor directi;

- permanenta preocupare pentru limitarea cheltuielilor, reducerea cheltuielilor cu

dotarile costisitoare, cu reparatiile curente si capitale ale sediilor, blocarea temporara si uneori
definitiva a posturilor vacante ca urmare a trecerii in rezerva sau demisionarii unor ofiteri de
politie;
- reducerea aparatului functionaresc prin trecerea unor activitati din competenta fortelor de
ordine la administratia publica locala(eliberarea si evidenta
documentelor de identitate, pasapoarte, permise de conducere a autoturismelor, paza
unor obiective,prevenirea si stingerea incendiilor etc.).In activitatea de asigurare logistica a
fortelor de ordine, se tine seama, in toate tarile, de cateva reguli importante:

- functionarii de politie trebuie sa aiba asigurata o anumita tinuta, insigne ori alte insemne
cunoscute si respectate de cetatenii tarii; sa se asigure dotarea individuala, conform atributiilor
functionale , a tuturor functionarilor de politie cu armament, munitie, alte materiale specifice de
lupta de mare eficienta;

- mijloacele de transport si de transmisiuni sa le asigure o mare mobilitate, sa fie performante

incat sa constituie o contrapondere la cele folosite de infractori;

- informatica sa se utilizeze in toate domeniile pentru a creste operativitatea fortelor de ordine

si a reduce la minim sansele infractorilor de a se sustrage rigorilor legii;

- prin dotare sa se asigure protectia functionarilor de politie impotriva riscurilor specifice

meseriei la care se expun;

- se incearca solutii pentru ca logistica fortelor de ordine sa se asigure de catre organe

specializate, degrevand comandantii (sefii) de aceasta activitate deosebit de importanta,
sacaitoare, cu efecte mari asupra moralului functionarilor de politie; toate tarile se straduiesc sa-
si doteze fortele de ordine cu mijloace si materiale necesare fabricate pe plan national, masura
care se dovedeste ca este mai economica si nu duce la o anumita dependenta de import Normele
de dotare sunt diferite de la o tara la alta, in raport de structurile organizatorice, de misiunile
fiecarei formatiuni ori ale fiecarui functionar, precum si de particularitatile ce decurg din
traditiile fortelor de ordine si ponderea faptelor infractionale cu care se confrunta.