-

G. I. BRATIANU
PROFESOR LA ONIVERSITATEA DIN IA*I

TORII NOUA
IN INVATAVA\TUL ISTORI3I
CU PRILEJUL UNUI STUDIU
AL DOMNULUI ST. ZELETIN

IASI
INSTITUT. DE ARTE GRAFICE VIATA'ROMANEASCA" S. A
1926

www.dacoromanica.ro
 a I. BRATIANU
PROFESOR LA UNIV...12SITATEA DIN IAVi

TEORII NouA
IN INVATAMANTUL ISTORIEI
CU PPILEJUL UNUI STUDIU
AL DOMNULUI ST. ZELETIN

1A I
INSTITUT. DE APTE GRAFICE VIATA ROMANEASCA" S. A
1925
.C-da 902

www.dacoromanica.ro
 Teorii noud in invatamantul istoriel
Congresul general al profesorilor de istorie care s'a intrunit
anul trecut la Bucure§ti a dat prilej D-lui Zeletin sd concreti-
zeze intr'un studiu recent anumite tendinte de reorganizare a in-
vatamantului istoric . Este, cum o spune i titlul, o expunere
de principii in vederea intocmirii unui curs de istorie sociald
niversald". Conceptiuni sintetice indraznele §i noun dau un deo-
sebit interes lucrarii invatatului sociolog. Fire§te, e vorba de o
istorie sociologizatd", un nou criteriu in alegerea faptelor aduce
§i o noud impartire a materialului istoric". In fine, trecand dela
teorie la pra:lica, autorul considerd istoria sociald ca obiect de
invatamant", alcdtuind Chiar un program aproape complect pen-
tru noua orientare a cursului secundar. De fapt Dl. Zeletin ur-
märe§te doud scopuri, cari rezultä de-opotrivä de limpede din
interesanta D-sale expunere : se afirmä, teoretic, necesitatea unei
regrupdri totale a valorilor admise in invatamantul istoric de
pand acumGermanul ar spune eine Umwertung der Werte"
pentru a se ajunge de-ocamdatd, practic, la un compromis intre
i§toria sociald i vechea istorie politica", de oarece se constatd,
foarte cuminte, cd ar fi greu sä rupem imediat cu o traditie in-
delungatd. E un proces de modificare a tendintelor generale, in
vederea unei reforme radicale de mai tarziu. In urmdrirea aces-
tui scop indoit, studiul D-sale trebuie sä dea loc la doud serii
de observatii §i de comentarii : unele vor privi introducerea,
principiile pe cari se reazdmd intregul program de reformä, iar
altele vor avea in vedere aplicarea practicd a acestor teorii,
laturea pedagogica a chestiunii. Ar fi de dorit ca acea conlu-
crare colectivd la care autorul face apel in scrisoarea ce-i in-
sote§te bro§ura, sd se producd intr'un rdstimp cat de scurt, ca
sd putem avea in aceastd privinta, o adevdratd colaborare a
competintelor. S'ar putea recurge chiar la procedeul ziaristic al
1) Istoria social& Bucuregi, Ed. Revistei Pagini agrare i sociale",
24 p. 8-o.

www.dacoromanica.ro
 4

anchetei", devenit azi curent in Apus i pentru chestiunile stij

intifice la ordinea zilei 1. In asteptarea acestei critici care pro-
mite a fi deosebit de interesantd, voi insira aci unele obiectiuni
pe cari mi le aduce in minte o citire atentd a studiului D-lui
Zeletin. Ar fi de dorit ca cei mai cornpetenti in aceastd mate-
rie, printr'o experientä mai indelungata a invatdmantului, sn-si
dezvolte si ei argumentele i sb." inlocuiascd astfel nazuintele"
prea vagi printr'un program precis si bine stabilit.

GENERALITATI

Cum e si logic, va trebui sd incepem cu premisele auto-

rului. Inteadevdr, D-sa tine sd stabileascd dela inceput ce este
istoria sociald. Constatdnd cd in cursul veacului al XIX-lea, is-
torisniul, notiunea de genezei cauzalei, s'a introdus in toate §ti-
intele, crede Ca ar trebui in sfärsit sa-si gdseascd locul si in
istorie, care trebuie pldmäditd in spiritul istorismului" devenind
astfel o stiintd a cauzalitätii istorice". Aceastä stiinta va ldsa
la o parte individualul, preocupare invechitd a istoriei traditio-
nale cronologice" spre a se ocupa numai cu socialul, cu marile
curente colective, singurele vrednice de-a fi luate in seama. Con-
cluzie necesard i imperioasa : istoria sociald este cu deseivar-
?ire anonimei (p. 8). Doar ca simplu decor" se admit figurile
reprezentative ale epocei". Dacd istoria astfel inteleasd va pier-
de din farmec si din pitoresc, aceastä pierdere va fi cu priso-
sinta rdsplatita prin multumirea unei addnci nevoi
a nevoiei de cauza!itate".
Pand acum nu putem decat sà recunoastem cd autorul nu
se departeazd de curentul actual al istoriografiei. Cel mult ne
vom permite sä observdm cd aceste dorinte s'au exprimat de
mult si cd, in istoriografia generala, si-au cdpdtat de mult de-
plina izbdndd. Inca din secolul al XVIII-leaveacul ratiunii atat
de antipatic D-lui Zeletinscoala istoricd a lui Voltaire fdcuse
loc preocupdrilor economice i sociale, cari dau o deosebitd va-
loare unei lucrdri cum e, de pilda, Le siecle de Louis XIV".
lar pentru veacul trecut, ajunge sä amintim pe Fustel de Coulan-
ges si intreaga scoald economicd ce purcede dela Wilhelm Ro-

1) Ne gandim, de pild6, la ancheta Intreprinsä anul trecut, in Bel-

gia, de revista Le Flambeau", cu prilejul reforrnei bacalaureatului.
3) E. Fueter, GcschicIde der neueren Historiograpti3, Munchen 1911,
p. 338.

www.dacoromanica.ro
scher ') ca sä ne convingem Ca o istorie care sa se ocupe de
curente colective" e de mult infaptuita.
Invatamantul nostru secundar a Minas oare a§a de mult
in urma ca sa fie nevoie sa i se se infati§eze ca o dorinta de
reforma, ceeace in Apus e consacrat de experienta mai multor
generatii de invatati ?
Dar DI. Zeletin nu se opreVe aici. D-sa stabileVe o de-
osebire §tiintifica fundamentald" intre istoria traditionald §i cea
sociala : cea dintai se ocupd cu fapte unice, cea din urmd cu
fapte reversibile". Nu fapte individuale, cari nu se mai intorc
in timp, ci fapte clasificate, fenomene ce se reproduc de in-
data ce apar cauzele lor". Acesta trebuie sä fie scopul esential
al noilor tendinte : vom avea astfel in expunerea sistematizata
a trecutului omenirii, un numar oarecare de cauze cari vor pro-
duce intotdeauna efecte identice, nu o in§irare fdra rost de fapte,
izolate, savar§ite§i aceasta 11 doare pe eminentul sociolog
de eameni in situatii inalte, cu singurul merit ca s'au dat os-
teneala de a se na§te". Din punct de vedere §fiintific, se impu-
ne o clasificare a faptelor, o caracterizare a unor fenomene
ce se repeta periodic. Din punct de vedere educativ, trebuie sà
aratam ca toti cei cari au jucat un rol in societate, sunt o a-
meni ai meritului §i muncii lor personale".
Marturisim cd vom urma cu greu pe D-1 Zeletin pe un teren
atat de lunecos. Ce-i drept, defmitiunile cele mai curente dau
astazi faptului istoric o valoare sociala. Dar a-i nega ori-ce in-
dividualitate, in timp §i in spatiu, a sustine cd indiferent de
imprejurari §i de mediu, fenomenul istoric se repeta invariabil,
cu rigoarea unei legi fizice, inseamna a a§eza in mod cu totul
arbitrar istoria printre §tiintele naturale. Tendinta de-a conside-
ra astfel trecutul omenirii existd in istoriografia recenta : in Ger-
mania, Otto Seeck a dat monumentalei sale Istorii a prabu-
§irii lumei antice" 2) un colorit darwinist accentuat. Intre alte
rezultate ciudate, a ajuns la concluzia cd mdcelurile in massd
au sporit vitalitatea poporului evreiesc, deoarece la cei rama§i
s'au dezvoltat, prin aceasta selectiune fortata, calitati pe cari
le-au transmis urmaOlor intr'o mai larga masura. In lumea gre-
co-romana, dimpotriva, tirania imperiala urmarea .,nimicirea ce-
lor mai buni",die Ausrottung der Bestenceeace ar explica
scaderea progresiva a nivelului acestei societati §i peirea civi-

1) V. lectia mea de deschidere Cnnceptiunea actuald a istoriei me-

diev 71 e", Bucure4ti 1924 p. 29. Cf. darea de searnä a studiului D-lui Zeletin
de D-1 M. Ralea in Via(a Romaneascei, Ianuarie 1926.
2) Geschichte des Untergangs der antikenWelt, Berlin 1896 sq.

www.dacoromanica.ro
 6

lizatiei lipsite de elementele cele mai capabile de-a o sustine

Conceptiuni interesante, lard indoiald, dar cari simplificä exce-
siv procesul istoric : nesfdr§ita complexitate a actiunilor ome-
ne§ti nu se poate reduce la aplicarea mecanicd a cdtor-va prin-
cipii nesträmutate. De-altfel, spre a nu lungi prea mult o dis-
cutie care ar umple volume intregi, ajunge sd amintim D-lui
Zeletin controversa foarte interesantd care a avut loc in Italia
acum cati-va ani §i ale carii rezultate se gasesc retiparite in
recentul volum al lui Gioacchino Volpe : Evul Mediu Italian" I
Lin distins economist §i sociolog, Gino Arias, publicase o volu-
minoasd lucrare asupra Sistemului constitutiei economice §i so-
dale italiene in vremea comunelor" 8). Chiar dela inceput, A-
rias proclamase sus §i tare cd cel dintdi §i cel mai de seamd
al postulatelor §tiintifice" e cd §tiinta naturei e cea mai fireasca
introducere in studiul societdtii omene§ti, §i cd acesta nu cu-
prinde deck tot o serie de fenomene naturalesupuse deci a-
celora§i legi. Economistul mersese insà mai departe, considerand
faptele istorice ca ni§te valori permanente ; ajunsese sä reducd
totul la un sistem de ecuatii, insemnând de pildä cu R rdscoala
muncitorimii din Flandra" §i cu T tumultul florentin" 4).
Impotriva acestii algebrizäri" excesive, s'a ridicat Volpe
printeo serie de critici documentate, in care ardta pdna la e-
videntd la ce rezultate absurde poate duce aceastd conceptiune
§i ce deformare a izvoarelor era necesard ca sd se ajungd la
astfel de concluzii. Evident, repetitia la infinit a aceluia§ ciclu.
de fapte poate da loc la puternice efecte literare : aceastd idee
a inspirat lui Anatole France paginile de filozofie pesimistd cari
incheie romanul säu alegoric I'Ile des Pingouins". Nu-i desi-
gur lipsita de maretie aceastd intoarcere neintreruptd §i impla-
cabild a rotii destinului : dar ca argument §tiintific, teoria nu
poate depd§i limitele unei incercdri interesante dar neizbutite.
A turna realitatea ve§nic schimbdtoare in formele rigide a cd-
tor-va fapte tipice invariabile, nu-i oare o siluire arbitrard a
materiei istorice ? Cdci atunci inseamnd sä alegem din acest
material numai ceeace convine tezei pe care o sustinemme-
todd ce convine mai degraba avocatului decdt istoricului. Stiam
cd istoricul trebuie dimpotrivd, din cercetarea amanuntitd a iz-
voarelor, feird idei preconcepute, lard scop prealabil, sa recons-
titue legdtura dintre fapte, sä gaseasca firul evelutieinu insa
1) Ibid., I; pp, 285, 498.
2) Medio Evo Italiano, Bologna 1923.
3) II sisienw della costitu.ione economica e socicde italiana nel'etd
dei comuni TorinoRoma 1905.
4) !bid p. 122

www.dacoromanica.ro
 7

sd intinza firul dela inceput si sa lipeasch faptele de el, cu mai

mult sau mai putin talent. Cad mai este si acest scop neinsem-
nat al studiilor noastre : chutarea adevdrului, intelegerea trecu-
tului.
Si in lumina acestei consideratiuni invechite, vom cuteza
sa ne opunem si punctului de vedere educativ al D-lui Zeletin.
Desigur evolutia democratich a societatii moderne face ca fie-
care sh. fie obligat sh-si plamadeasch soarta proprie prin mun-
ca proprie". Nimic mai firesc deck ca sä inthrim acest principiu, sh.-1
afirmam in prezent si sa-linthrim in viitor. De ce insä sh-1 impunem
trecutului care a trait in alle linprejurari si cu alte conceptiuni ? Un
Frideric cel Mare, pe care DI. Zeletin II admite ca figura" reprezen-
tativd", ar fi fost ce a fost numai prin merite si munch personald"?
Sau a intervenit traditia, situatia de mostenitor al tronului, care a
constrhns pe tänhrul protector al artelor si al literaturii sh invete
greaua meserie de rege", care a fAcut dintr'insul, cu de-asi-
la, una din marile figuri politice si militare ale secolului al
XVHI-lea? Inclinatiunile personale ar fi fdcut din el un mare
duce de Weimar, inconjurat de artisti si de poeti ; dar vointa
brutala a regelui-sergent a stint sh pregateasca, silindu-1 sä se
initieze in treburile statului, pe invingatorul dela Rossbach si
Leuthen '). Astazi, fireste, aliantele dinastice nu mai determinh
exclusiv politice statelor ; au fost insä secole indelungate in cari
ele au determinat in chip hotarator insäsi formatiunea §i intin-
derea lor : iar a ascunde aceste realitati ale trecutului, sub ori-
ce pretext, fie el educativ sau de ori-ce alth naturd, inseamnd
a nesocoti adevarul istoric. Nu i se pare D-lui Zeletin ch aceas-
ta ar fi, ca sä intrebuintam propriile sale cuvinte din punct de
vedere stiintific. o eresie ; iar din punct de vedere educativ o
intolerabild anomalie ?" Istoricul trebuie tocmai sh se initieze In
atmosfera trecutului, sa tnteleagd §i sä explice, nu sh osdndeas-
ch pe oamenii de-atunci in lumina imprejurdrilor de astäzi. Caci
cine Ii poate spune cum il va judeca pe el insusi viitorul ce
nu-1 cunoaste ?
Desigur, nimeni nu intelege astäzi istoria ca o lnsirare fara
rost de fapte, färä legatura intre ele : metoda comparativä a dat
rezultatele cele mai bune, ajutandu-ne sh intelegem anumite
fenomene cu ajutorul altora asemäntitoare, de§i altfel asezate In
spatiu sau in timp. Dar totdeauna va trebui sd tinem seamd de
faptul ch asemanator nu inseamnd identic. Sunt atatea elemente
imponderabile in desfa§urarea 'intamplärilor omenesti, athtea in-
rhuriri ale mediului, ale unor imprejuräri ce scaph si celui mai

1) Cf. E. Lavisse, La jeunesse du grand FrOdOric, Paris 1891, p. 226.

www.dacoromanica.ro
 8

atent cercetdtor, cal fapte cari par la prima vedere identice pot
fi adânc deosebite prin rezultate i urmdri.
Tot astfel ne poate insela asemänarea dintre institutii : a-
propiate uneori prin forma exterioard, ele sunt adesea de o na-
turd cu totul diferitdspiritul care le-a conceput nu-i acelas.
Aceasta de-altfel apare cu o preciziune tipicd in partea a do-
ua a lucrärii D-lui Zeletin, in care se incearcd o noud impar-
tire a materialului istoric".

0 NOUA IMPARTIRE A MATERIALULUI ISTORIC ?

Inteadevdr, intemeiat pe principiile ce le-am expus, cdldu-

zit de metoda indicata in introducere, autorul incearcd a pune
ordine in haosul materialulului istoric". Programul e simplu : se
vor reduce fazele de dezvoltare istoricd la cate-va forme tipice,
iar apoi se vor localiza in timp aceste faze1). Dupd ce se lasä
la o parte societatea primitivä, care priveste mai mult pe etno-
grafi si pe cercethtorii preistoriei, se considerd numai socie-M-
tile teritoriale. impärtite in clase sociale". Si aci criteriul de im-
pärtire e usor de gasit : dupa forma de avutie a clasei stdpâ-
nitoare. Dupd cum aceasta Ii va intemeia bogdtia pe mosii sau
pe numerar, vom avea societdti agrare, aristocratice, privile-
giate saucu un nume european generalizatmedievale" ori
dimpotrivd societhti burgheze, plutocratice, liberale, democra-
lice". Schema dezvoltdrii istorice a omenirii se poate rezuma
astfel in cate-va cuvinte : a) faze agrare, b) faze de tranzitie
dela societati agrare la societäti plutocratice, c) faze pluto-
cratice d) faze de tranzitie dela societAti plutocratice la socie-
lati agrare". Ciclul, bine-inteles, se poate astfel repeta la infi-
nit. Exemplele se gdsesc lesne : intr'o regiune Inchisd dela ori-
ce atingere cu regiunile invecinate" cum e China, structura a-
grara aristocraticd poate dura milenii". Cand insd patrund in-
teo tard strdinii, purtdtori de bani i mdrfuri" aceasta stare
intrd in dezagregare, indreptandu-se spre plutocratie" : cazul
Greciei din secolul VII in. de Hr., al Europei dela Renastere ina-
inte, al Romaniei, dupd 1829 I). Ridicati elementul de sustinere
al acestii societatibanul : totul se va prdbusi pentru a se des-
f ace In organizatii agrare regionale : pilda tipica o dä impe-

1) p. 11.
2) Dupd tratatul de Andrianopol, care deschide negotului internatio-
nal porturile dundrene.

www.dacoromanica.ro
 9

riul roman, cel din Apus ca si cel din RAsärit". Am urmat aproa-
pe cuvant cu cuvant textul D-lui Zeletin, cAruia nu i se pot
tAgadui in nici un caz logica conceptiunii si claritatea expunerii.
In lumina acestei clasificAri, se face pe urmA si o deter-
minare a seriei continue a perioadelor istorice. In viata- popo-
rului grec se distinge o fazd agrard ce se intinde intre apusul
civilizatiei miceniene si veacul VIIIVII in de Hr. De-aci ince-
pe faza de tranzitie cAtre plutocratie, care duce in chip firesc
la expansiune : cucerirea Orientului, si la strAmutarea centrului
de civilizatie elinA la gurile Nilului. Dupd lucrArile lui Salvioli,
se disting aceleasi faze in viata poporului roman : revolutiile
agrare inseamnd tocmai tranzilia spre regimul plutocratic al
sfarsitului republicei si al imperiului. Dar si aci, plutocratia con-
surnd si risipeste : moneda se scurge spre Orient ; lipsind pro-
vinciile de numerar ; si astfel fntreaga organizatie a imperiului
se disolva in grupuri agrare regionale", a cdror statornicire de-
plina e realizatä de-abia in veacul al IX-lea dupd Hr. Iar din
veacul IX pand in veacul XIV, infloreste o societate agrard, ca-
re a dus pand la cea mai inaltd treaptA putintile de desvoltare
ale vietii sociale rurale". Se stabileste de-altfel in modul cel
mai categoric aceastä echivalentA : ori-ce societate agrard, ori-
uncle i orictind se IntedneVe, este denumitd medievald", admi-
landu-se pentru acest termen si un inteles pejorativ. SA insem-
nam cu toatä grija aceastA axiomA : e una din pietrele de te-
melie ale edificiului ridicat cu atata autoritate de invatatul so-
ciolog. *

AsistArn pe urmä la dezagregarea societAtii agrare medie-

vale prin contactul comercial cu Orientul (in urma cruciatelor).
Renasterea, care se manifesteazd in chip vulcanic" in sec.
XVXVI, nu-i alt-ceva de cat faza tipicd de tranzitie dela a-
grarianism la plutocratie. In Anglia. autorul considerd incheiatd
aceasta fazd la sfar4itul veacului XVII, cand stApaneste pluto-
cratia. Pe continent, D-sa vede plutocratia intArindu-se in sa-
nul constitutiei agrare pe care la sfarsitul veacului XVIII 0 sfar-
ma pe cale revolutionarA. Cu veacul XIX se introneaz5 si pe
continent domnia plutocratiei, care conduce azi destinele Euro-
pei".
Desigur cd Bossuet s'ar minuna de aceastA replica la Ais-
cursul asupra istoriei universale", pe care n'o prevazuse ; nimeni
insd nu poate tagadui indrAzneala si lärgimea acestor vederi ge-
nerale. A relua chestiunea dela capat ar lungi peste mAsurd
aceastä discutie, Ne vom mArgini sä analizam unul din punctele
expunerii D-lui Zeletin, acel care priveste societatea medievald.
Judecand dupA chipul in care D-sa o fixeazd 'in timp (sec. IX

www.dacoromanica.ro
 10

sec. XIV), rezultä in mod evident cd se intelege acea socie-

tate caracterizatd prin regimul feudal : inteadevär acest regim
s'a desvoltat mai mult in Apus tocmai in veacul al IX-lea, ca
sà ajungd la apogeu in sec, XXII : cdtre sfdrsitul veacului XIII
si in cursul secolului al XIV-lea reapare tot mai puternic in Ot-
cidentul Europei ideia de stat centralizat, care va pune capdt
dezvoltdrei acestui regim de stapanire i armuire.
Dacd regimul agrar tipic e cel medieval european dintre
sec. IXXIV, e deci dela sine inteles cä regim agrar inseamnd
regim feudal.
Tocmai aci insä se inseald eruditul reformator. In lectia sa
de deschidere dela Scoala de Inalte Studii din Paris, acum cinci
ani, DI. Ferdinand Lot, care e desigur astäzi unul din cei mai
buni cunoscdtori ai istoriei medievale, a pus in evidentd faptul
cä prea adesea se confundd regim feudal §i regim dornanial. Ca-
racteristica feuclalismului nu-i legdtura dintfe om i pämdrit. Con-
cesiunea unei bucati de pdmant täranului care o munceste, in
schimbul unei anumite redevente, e un sistem de exploatare care
determind relatiile dintre proprietarul mosiei i muncitorul agri-
col Inca din perioada vplutocraticdh a Antichitätii.
In aceasta privintd sunt clasice studiile lui Rostovtzev a-
supra colonatului : colonii 6nquilini sunt cei care locuesc pe
fundus, pe mosie ; iar tdranii can îi au casele proprii i cari
iau in arenda parti ale domeniilor imperiale sunt asa zisii pro-
xirni quique possessores '). Iar dacd e vorba de parnanturi date
cu obligatiuni de serviciu militar, gasim in Egipetul Ptolemeilor
pe cleruhi, lefegii stabiliti pe anumite mosii, ale cdror
venituri le apartin in schimbul serviciului ce-I datoresc armatei
regale : nomul Arsinoe actualul Faium era plin de astfel de
asezdri. 9 Seamand in orecare mdsurd cu coloniile militare pe
cari Alexandru I le asezase in Rusia de miazd-zi, la inceputul yea-
cului al XIX-lea, sau cu asezdrile de grdniceri pe cari guvernul
austriac le infiintase in vremea Mariei Tereze pe marginile Bos-
mei si ale Serbiei. In aceste relatiuni dintre om si mosie, in scop
de exploatare agricold sau de aparare milliard, nu e nimic spe-
cific medieval ; ele sunt in mare masura, ca si intreaga tehnica
a agriculturii din aceastd vreme, o mostenire a unor stari de
lucruri mai vechi.
Regimul feudal, asa cum il intelegem aici, priveste relatiu-

1) Studien zur Geschichle des rdmichen Kolonats, Leipzig1910,

2) Dopsch. Die Grundlagen der curopdischen Kulturentwicklung
Leipzig 1923, I p. 224.
3) Preisigke, Antikes Leben nach den agyptischen Papyri, Leipzig
1916, p. 20 21.

www.dacoromanica.ro
 II
nile dintre nobili, legdturile personale dintre suzeran i vasal,
si faptul acesta era bine cunoscut de oamenii Revolutiei franceze.
In acest inteles are dreptate Dl. Calmette, când, in recenta sa lu-
crare asupra societatei feudale, constatd cd gin ultima analizd
feudalitatea rezultd, din punct de vedere social dintr'o dezmem-
brare a proprietdtii, iar din punct de vedere politic, dintr'o dez-
membrare a suveranitatiio. ') Caracteristicd e vasalitatea care
inlocuiqte functionarismul Antichitatii, care apare tuturor con-
timporanilor ca o nevoie ob§teascd, asa de imperioasd cd e sus-
tinutd i desvoltata ca un instrumenturn regni, de insäsi regali-
tatea carolingiand 2). Ceeace determind evolutia acestui aseza-
mânt nu e numaideck precumpanirea vietii rurale, ci nevoia
militard de cäldrime, singura armd hotdrkoare in noua stare de
lucruri. Inca din ultimele vremuri ale imperiului roman, omul
cdlare e sinonimul omului puternic : el singur e in stare sa duca
lupta de granita cu barbarii, sä ocroteasca munca täranului : o
arata larnurit picturile caracteristice din mormintele dela Kertch,
in Rusia de Sud ..). In arta crestind din Rdsärit, sfintii, ocro-
titori puternici ai credinciosilor, apar la inceput cäläri, cu zale
platosd, icoand vie a inprejurdrilor din viata materiald 4). Dar
ierarhia care se stabileste in noua ordine de lucruri, ideia ca
ori-ce orn e inferiorul altuia, legatura dela om la om, asa de pu-
ternicd inck sd lese cu totul in urmä clientela Antichitatii, i sd
se substitue ideii de stat si de functionarism, e ceva specific me-
dieval. Am zis specific, nu tipic. Se pot gdsi analogii cu alte
yremuris'a abuzat de notiunea de medievalism, pomenindu-se
de feudalitatea omericd ; se pot gasi asemAndri cu alte tinuturi
si s'a vorbit de feudalitate arabd, sau japonezd, de-altfel con-
timporane cu cea din Europa apuseand. De fapt nu se poate
tagadui cd intre samurai si daimio, in Extremul-Orient, senti-
mentele sunt de aceia§i naturd ca cele cari leaga, in Apus, pe
vasalul rredincios de senior. Rdmâne insa bine stabilit cd asa
cum ni se infatiseazd, cu inräurirea sa adâncd asupra intregii
vietit sociale, asupra intregii conceptiuni de viata a contimpora-
nilor, feudalismul propriu zis nu existä deck in Europa, intre
veacul a IX-lea care ii vede desavarsita inchegare, pand in al
XV-lea care ii suprapune iaräsi ideia de stat i institutiile mo-
narhice. Totusi mai persista, in unele privinte, incd mult mai
tkziu : in Franta, dreptul feudal a trait pand in zilele lui Pothier,

1) La Societé Modale, Paris 1923 p. 3.

2) Cf. Brunner Heymannn, Deutsche Rechtsgeschichte, Miinchen
Leipzig 1921, p, 71.
3) Rostovtzeff, Iranians and Greeks, Oxford 1922, p. 151
4)P.!Perdrizet, Negotium perawbulans in tenebris,Strasbourg 1922 p.12.

www.dacoromanica.ro
 12

§i Dl. Au lard a ardtat cum Revolutia francezd, inainte de-al su-

prima, i-a aplicat intdi prescriptiunile in unele regiuni, in folosul
ei, cu o rigoare pe care vechiul regim o uitase. 1) Ca viata de
castele a nobilimii din vremea Cruciatelor a fost de naturd ru-
rala, nimic mai adevdrat : dar e iardsi o eroare sA ne inchipuim
cà trasdtura caracteristicd a regimului a fost regionalismul stramt
al vietii de sat. Dirnpotrivd ideia stäpanitoare a vremii a fost
internationalismul : existain lumea Apusului catolic, binein-
teles o singura nobilime dupd cum nu-i decat o singurd bise-
rica : un Danez poate ajunge Conte de Flandra, o dinastie frau-
cezd sa domneascd in Sicilia si in Ungaria. Primul rege al Por-
tugaliei e fiul lui Enric de Burgundia. Nobilii englezi vor putea
la un moment dat sa prefere pe Ludovic cel Sfant al Frantei
lui Henric al III-lea. Patriotismul local,, asa cum il cunoscuse
Antichitatea, asa cum il vor invia vremurile moderne, nu mai e,
in zilele feudalismului, de cat o exceptie caracteristicd a unor
regiuni de intindere foarte limitatdElvetia sau Scotia de Nord.
Chiar in comunele urbane ale Veacului de mijloc, precumpd-
neste ideia de clasä sau de partid. Florentinul Farinata dei U-
berti nu-i singurul care sä fi dus rdzboi impotriva propriului
sau oras.
Conceptiunea pur economicd a D-lui Zeletin nu ne oda decat
o imagine unilaterala i deci neexactä a- acestii perioade. Ne a-
ducem aminte cd Wilhelm Roscher a scris si el cand-va ca sub
numele de evul mediu intelegea acea treapta de desvoltare ce
revine la toate popoarele si care duce dela starea bruta, asa
zis naturald, la inflorirea deplind a culturii" 2). Departe de mine
gandul de-a tdgadui insemndtatea i permanenta factorului eco-
comic in istorie ; dar a considera numai acest factor e cel putin
tot atat de gresit decat a-I ldsa la o parte. In felul acesta s'a a-
juns sa se explice reforma religioasa din veacul al XVI-lea, ca o
reactiune a popoarelor nordice impotriva interdictiunii bisericesti
a imprumutului cu procente. Oricat ne-ar ispiti logica unei con-
ceptiuni, ea nu ne indr,Ttateste sä alcdtuim o imagine deformata
si necomplectd a trecutului. Analogie nu inseamna identitate : a-
numite aspecte pot fi comune Greciei omerice i Europei feudale
Fara ca aceasta sa ne indrituiasca sa afirmdm ca aceiasi laza
agrard" a rezultat in mod mecanic din areleasi fenomene eco-
nomice. Chiar termenul de ,,agrar", rural", e prea putin precis
ca sa nu dea loc Ia confuzie ; dovadd e ca sub spoiala uniforma
1) A. Aulard, La Revolution francaise et le regint? Modal, Paris
1919, p. 244.
2) Apud Dove, Der Streit um das Mittelalterin Historische Zeitschrift
116 (1916) p. 220.

www.dacoromanica.ro
 13

a acestei denumiri se lasd la o parte tocmai elementele carac-

teristice ale societatii medievale, scotandu-se dimpotrivd in relief
ceeace nu-i deck o supravetuire a organizarii economice mai
vechi.
Aceia§i tendintd exageratd de simplificare o intdInim §i in
caracterizarea celorlaltor perioade istorice. 0 idee foarte inte
resantd a D-lui Zeletin e cd sideea de calitate este tipicd pentru
societkile agrare §i cultura ie§itd din spiritul lor, dupd cum §i
ideea de cantitate devine tipicä pentru societdtile plutocratice §i
cultura careia ele dau na§tere ". D-sa considerd chiar cloud specii
de oameni, un homo ruralis cu porniri sentimentale, care inclind
cdtre contemplatie §i idee" §i un homo capitalisticus, voluntarr
energic, pornit spre actiune practica. Ar urma deci ca ambele
plutocratii, cea anticd §i cea modernd, sd fie hotärdt §i carac-
teristic cantitative". In aceastd "privintd e irisd curios de ob-
servat cum intelege Ferrero, istoricul cre§terii §i dediderii Romei"
sd ardte deosebirea dintre aceste cloud epoci : are aceia§i pdrere
ca §i D-1 Zeletin despre societatea modernä, a car& goand dupd
cantitate ii Idmure§te lipsa ei de stabilitate §i de echilibru. In in-
telesul acesta, cred, trebuie interpretat ceiace i se pare a fi o
tendintd spre nemdrginit" (illimitato) a civilizatiei moderne.
State, cum sunt cele moderne. care n'au altd ambitie deck sd-
§i mareascd propria putere §i bogdtie, au nevoie de un personal
politic din ce in ce in mai numeros, chiar dacd e pregatit in
pripd. Statele antice, dimpotrivd, tindeau cdtre o perf ectiune in-
trinsecd, spre a-§i asigura o duratd mai lungd. De aceea cereau
cdrmuitorilor o pregatire mai lungd §i mai grea, §i preferau sä
fie putini, dar buni, decdt multi §i cu insu§iri scdzute" ' ). Istoricul
italian considerd ast-fel ca civilizatia anticd urindrea un ideal ca-
litativ, §i cd cercetätorii din veacul trecut au gre§it tocrnai prin
faptul cd au uitat aceastd deosebire. aplicdnd lumei antice ace-
ia§i mdsurd cantitativd, cu care i-a deprins ritmul precipitat §i
friguros al vietii moderne. Caracterizdri sintetice de mare valoare,
cdnd §tim sd le märginim intinderea, dau astfel gre§ chid facem
din ele un tipar uniform, in care turndm de-avalma imprejurdri
§i fapte ale unor epoci prea depdrtate.
Cu atdt mai evident apare acest rezultat cdnd aplicdm a-
cela§ criteriu stramt al factorului economic vietii suflete§ti, ma-
nifestatiunilor literare §i artistice. Clasificarea riguroasd a D-lui
Zeletin nu admite deck cloud laturi ale curentelor culturale, care-
se manifesta cu deosebire in vremurile de tranzitie : o ideologie
romanticd rurald, a clasei aristocratice in agonie, §i una ratio-

1) Ferrero qi C. Barbagallo, Roma Antica, Firenze 1921, 1 p. XIV.

www.dacoromanica.ro
 14

nalistd si naturalista a clasei plutocratice in formatie". Pre-

cumpanirea unui curent variazd insa dupa imprejurari. Astfel se
admite cd in Grecia din veacul V in de Hr., deci intr'un regim,
plutocratic bine definit, triumfd miscarea reactionara pornita de
Socrate si scoala sa". Dimpotriva, Renasterea europeand se in-
cheie, in veacul XVIIXVIII, printr'o izbanda desavarsita a mi§-
carii naturaliste rationaliste a burgheziei". Acest contrast al ideo-
logiei §i al vietii materiale tulbura oarecum logica sistemului.
De-altfel e mult mai accentuat decat vrea sa ni-1 ardte D-1 Ze-
letin. Inceputul veacului al XIX-lea a vazut triumful romantis-
muluiideologie reactionara, in conceptiunea D-salein literatura
cu Walter Scott si Chateaubriand, in istorie cu Augustin Thierry
si Michelet, in arhitectura cu invierea goticului. Mijlocul secolului
insd ne arata o tendinta spre naturalism in literatura, spre po-
zitivism in filozofie, acea incredere absoluta in legile §tiintei care
si-a impus pecetea generatiunii lui Taine si a lui Renan. Si totusi
ambele curente apartin unei epoci plutocratice", in intelesul cla-
sificarii de mai sus.
In fine, ca intrupare tipica" a ideologiei de renuntare si
resemnare, care determina apusul unei plutocratii si desfacerea
ei socialä, se aduce exemplul crestinismului, produs al deza-
gregarii plutocratiei romane". Si aci, e aceiasi metodd de sche-
matizare excesiva. Crestinismul nu-i un fenomen izolat : consi-
derat in evolutia sa istorica, nu poate fi despartit la inceput de
celelalte religii orientale cari au patruns in imperiul roman. E o
lature sufleteascà a marei miscari de reactiune aziaticd impo-
triva cuceririi elenistice si romane : miscare de renastere semi-
tica in Siria, de renastere iranica in Persia sasanida. A fost un
moment cand cultul lui Mitra a putut fi recunoscut ca religie o-
ficiald a imperiului, inainte ca sa ajunga crestinismul la intdie-
tate. In prabusirea lumei vechi nu este numai un fenomen de
ordin social, cum se incearca a ni se dovedi, ci e si contrastul
intre Apusul greco-roman si Orientul semiticsau iraniccare
intrd intr'o noua fazd. In aceste mari transformari istorice, as-
pectul social nu oglindeste adesea decal o parte a imprejurari-
lor : se va vedea poate mai tarziu ca revolutia ruseascd din zi-
lele noastre, fenomen de o natura sociald mai pronuntata de-
cat oH-care intamplare asemandtoare, are si un rost etnic nu
mai putin insemnat. Ruperea legaturilor cu Europa apuseana,
inchiderea ferestrei" deschise odinioard de Petru cel Mare, pier-
derea provinciilor occidentale dela Marea Baltica la Nistru, a-
utonomia nationalitatilor de alta rassä, inseamna de fapt orien-
talizarea Rusiei, precumpanirea problemelor aziatice, intoarcerea
spre Rdsaritul tataresc care a influentat altd-data a§a de adanc

www.dacoromanica.ro
 15

desvoltarea statului. In cdutarea cauzalitätii istorice", factorul

social nu poate fi despärtit de cel geografic.
Si tocmai cadrul acesta geografic, cu inraurirea sa permanentd
asupra vietii materiale §i conditiunilor sale de existentä, lipse§te
cu desdvat*re istoriei sociale, cand ni se infatieazd ca o in-
toarcere periodicd a unor fenomene identice, aproape indiferent
de spatiu sau timp. Si totu§i ce rost are aceastd in*irare, cand
ne prezintd figuri izolate sau grupe colective, pe fondul con-
ventional al unei teorii uniforme ? Baso-relieful antic, cu figu-
rile cari se ingramadesc spre primul plan, fait alt fond deck
piatra surd, ve§nic aceia§i, e mai mult o imagine a artei decal
un simbol al expunerii fazelor istorice. Ci oamenii cari au fost,
fie cd-i inchipuim in gloate stranse, fie cd a§ezdm in lumina is-
toriei o figurd reprezentativd, trebuie sd calce pe baza solidd a
realitätii geografice, sd fie inconjurati de intregul decor al me-
diului in care au trait. Nurnai astfel se poate cdpata o icoand
a trecutului care sd ni-1 infdtiseze, dupd spusa lui Ranke, "cum
a lost inteadevärwie es eigentlich gewesen" ceeace rämane
§i azi scopul cel mai de seamd al cercetärilor noastre. Altfel,
fdrd aceasta temelie fireascd, nu poate lua fiinta decat un neo-
marxism, tot atat de unilateral i de stramt in explicarea fa-
zelor evolutiei omenirii ca §i vechiul materialism istoric al vea-
cului trecut.

III
INVATAMANTUL ISTORIEI

Expunerea teoreticd a D-lui Zeletin are insd §i o lature

practicd, care nu-i lipsitd de vederi originale §i interesante. Ori-
care ne-ar fi pärerea in ce prive§te principiile cari-1 calauzesc,
vom recuno4e cd are meritul de-a§i urmari sistemul pand la
capdt, cu aceia§i logicd §i stdruinta. Nu trebuie deci sä ne mi-
rdm cd D-sa introduce in invdtdmantul istoriei o conceptie re-
lativistd : aceia§ natiune va trebui sà aibd in epoce deosebite
un invatdmant deosebit, potrivit cu variatia spiritului institutii-
lor sociale, in care trebue sd se facd educatia tinerimii". Se in-
sista asupra rolului insemnat al istoricului sistematic", care stra-
bate labirintul faptelor, condus de firul Ariadnei" al evolutiei
sociale. Scopul invatdmantului nostru este societatea romand
de astäzi §i originele istorice ale institutiilor"; acest finalism
stdpane§te intregul program de activitate care ni se expune.
Fara inconjur, se admite cd istoricul trebuic sa lucreze dupa a-
ceia§i metoda ca §i filosoful sistematic, care hotare§te dela in-

www.dacoromanica.ro
 16

ceput incheierile morale-' in vederea cdrora ii ridicd siste-

mul. De-aci in nastere un nou romanocentrism" in invataman-
tul istoric : nu se va lua din istoria universald decat ceeace
poate folosi iämuririi organizaciei noastre sociale de astAzi. Isto-
ricul are deci misiunea sä contribue, in mdsura puterilor lui, la
stabilirea definitivd a regimului plutocratic in tara noastril, spre
a indruma tineretul sd nu se mai uite inapoi cu jale la trecu-
tul agrar, si sd iasd cat mai repede din faza de tranzitie in ca-
re se zbate astd2i. Tot ce nu intereseazd, de aproape sau de
departe, acest proces istoric, se poate ldsa la o parte ; istoricul
roman va putea deci trece sub tdcere sgomotosul conflict in-
tre papalitate si impdratii germani" care nu alcdtueste un inel
in acest lant cauzal". Tot astf el, va reduce .,la proportii mo-
deste" influenta tdrilor megiese, pentru a aseza in primul plan
al preocupdrilor sale formatiunea plutocratiei engleze, care a
determinat evolutia spre acela§ regim a tdrilor celor mai inde-
partate, deci si a Romaniei moderne. Cdci e un fapt bine sta-
bilit cd am trecut, dela economia naturald a regimului agrar
la cea monetard a unei noi forme de bogdtie, dela 1829 inain-
te, sub inraurirea hotdratoare a plutocratiei anglo-franceze. Azi
e vorba sà desavarsim aceastd transformare i sa crestem gene-
ratiile viitoare in vederea acestui scop, alegand din trecutul
nostru si al omenirii numai ce poate folosi indeplinirii lui. In
felul acesta se va infdptui adaptarea sufleteascd a tinerimii la
societatea romana, asa cum ea se afld astäzi, ceeace pare a fi
baza si esenta invdtdmantului", al cdrui organ central va fi
tocmai istoria sociald.
Nu se poate tägddoui cd ne afldm, din punct de vedere
social, intr'o crizd care ii aratd efectele in toate domeniile
vietii materiale ca si in toate manifestatiunile spiritului. Vechea
aristocratie agrard a proprietarilor de mosii a fost desfiintata,
din punct de vedere economic, de expropriere, din punct de ve-
dere politic de sufragiul universal. Masselor rurale, cut toatd My-
na lor de carte, le lipsesc de-opotrivd experienta economicd si
traditia culturald : viata urbana, in provinciile alipite si in Mol-
dova, o stdpanesc in mare mdsurd elemente strdine, mai bine
inarmate pentru stäpanirea pietii comerciale, mai constiente de
interesele lor imediate, grele de asimilat pentru cd se sprijind fie
pe curente iredentiSte din tdri vecine, fie pe solidaritati internati-
onale. Singura reactiune aparentd, acea a exploziilor periodice de
antisemitism, tulburd haosul social fail a-1 limpezi. In astfel de
conditii, alcdtuirea unei clase mijlocii este pentru poporul nostru
o necesitate vitald. Elemente pentru inchegarea acestii stari de
mijloc" existd, dezbinate insd de curente politice opuse : in Ar-

www.dacoromanica.ro
 17

deal burghezia romhneasch, insuficienth la numar, deprinsh cu 0

alth orientare a vietii de stat, isi &este greu echilibrul in noua
stare de lucruri inchizandu-se in regionalism ca intr'o cetätuie.
In vechiul regat, un partid puternic si organizat incearch sh sus-
tie singur intregul edificiu economic al Orli : dar noua burghezie
semi-ruralh, in prima ei fazhcu cadrele ei firestie in parte
cucerith de curentele radicale ce s'au ivit si la noi, ca pretutin-
deni, duph rhzboi. Foastele elemente conservatoare, lipsite de
mult de oH-ce unitate de conducere si acum si de rostul lor so-
cial de odinioara, cautd in intreprindeyile financiare si indus-
triale o nouà temelie a averii ; din punct de vedere politic, in-
sh, rhtdcesc printre grupärile existente, dela o personalitate la
alta, fait sh fi injghebat pand acum vre-o organizatie in stare
sh le dee noi directive. Formula, care sh intruneasch in jurul
unui singur program economic si politic fractiunile invrajbite a-
le burgheziei nationale, e departe de-a fi gasith ; iar cath vreme
cristalizarea propriethtii, in noile ei forme, nu se va fi deshvftr-
sit, nesiguranta economich va stanjeni limpezirea rosturilor so-
ciale. DI. Zeletin are dreptate : faza de tranzitie e intr'un sta-
diu critic si ceasul e greu. Dar solutia nu-i mai degrabh de or-
din politic sau economic, decat de naturd scolard ?
Chestiunea trebuie push limpede : avem dreptul sä facem
din invhtämintul secundar un instrument de clash ? Trebuie sh
faurim tineretului o mentalitate artificialL arätandu-i din mate-
rialul istoric numai ceeace convine scopului pe care-1 urmarim ?
0 astfel de interpretare ar zdruncina inshsi temelia disciplinei
istorice : ea poate cel mult conveni unui regim de dictaturà re-
volutionara, si nu stim in ce mäsura nu-i aplicath, in alt sens,
de invathmantul comunist al Sovietelor. InteadevAr, un invdta-
mant de clash nu preghteste numai alchtuirea unei plutocratii
nationaliste. Mentalitatea corpului didactic poate varia dela o
generatie la alta, inrhuriri vräjmase ideii de stat se pot inradh-
cina tot asa de usor ca i cele prielnice. Relativismul, pe care
ni-1 impune asa de dogmatic noua teorie, existh de fapt : nici o
generatie de istorici nu s'a putut dezbara cu desavarsire de ti-
parul inconstient pe care mediul si spiritul vremii ii preghtesc
gandirii : o dovedeste cu prisosinth insasi istoria sociald" a D4ui
Zeletin. Trebuie insä sh prefacem aceastä presiune a sub-constien-
tului intr'o metodh sistematich de munch si de educatie ? Ne
putem atunci intreba ce valoare stiintifica ar mai !Astra o astfel
de infalisare a trecutului, ale chrei principii ar fi supuse de-acum
inainte cumphnei schirnbätoare a curentelor politicei de clash.
Vremea noastrh, chreia i-a fost dat s. asiste la catastrofele de-
.

valorizarii monetare, trebuie sh sufere oare si urnthrile incalcula-

bile ale schderii idealului stiintific ? De-asupra finalismului vre-
melnic al fiechrii generatii, trebuie mentinut un criteriu mai inalt
2

www.dacoromanica.ro
 18

si mai temeinic de judecatd. In bubuitul amenintator al tunurilor

vrdjrnase cari inconjurau capitala Frantei, Gaston Paris rostea la
8 Decembrie 1870, urrnAtoarea profesiune de credintO : <,$tiinta
n'are alt obiect decdt adevärul, adevArul pentru el insusi, hitt'
a se ingriji de urmdrile bune sau rele, fericite sau nefericite pe
cari acest adevdr le-ar putea avea in practicd. Acel care, din-
tr'un motiv patriotic, religios, fie chiar moral, Ii ingOduie cea
mai mica ascundere a faptelor pe care le studiazO, cea mai u-
soarä alterare a concluziilor ce le trage, nu e vrednic sa-si pas-
treze locul in marele laborator, in care cinstea pretueste mai mult
decdt iscusinta. Astfel intelese, studiile comune, urmate in acelas
spirit in toate tarile civilizate, alcdtuesc de-asupra nationalitOtilor
mArginite, felurite si prea adesea invrAjbite, o mare patrie pe care
n'o pdngOreste nici un rdzboi, n'o ameninta nici un cuceritor, in
care sufletele gäsesc addpostul i unitatea ce le-o dddea in alte
vremuri cetatea lui Dumnezeug. In Europa de astazi, impartitd
mai mult ca oricand in tabere vrdjmase, cu toatd bundvointa
fdcdtorilor de pace, doctrina aceasta a veacului trecut pare a-
proape de neinteles. $i totusi, oricdt de mult ne-am fi depOrtat
de senindtatea inerentd acestii conceptiuni, oricdt de greu ne a-
pasd nevoile vremii, nu trebuie sà lAsdm sd se intunece cu totul
aceasta razd de lumina. Viata economicd i politicd aduce dela
sine ciocnirea intereselor de clasd, lupta principiilor opuse in
care se amestecd la fiecare pas dusmdniile personale. SO ferim
mdcar invatAmantul de aceastä framäntare, care ar impiedica
tocmai ori-ce activitate constructiva. Istoricul poate da expunerii
sale un inteles superior, are dreptul i datoria sä gäseascd un
fir conducdtor in insirarea faptelor, apropierile intre institutii §i
perioade istorice diferite ii sunt ingdduite in cea mai larg a ma-
surd'. Nu putem insd concepe suprimarea unor elemente esen-
tale ale istoriei universale, pentruca nu se potrivesc cu cercetarea
strictd a originei asezamintelor actuale. Istoria medievald,. färd
papi i imparati, ar fi un edificiu mutilat ; iar "zgomotosul" lor
conflict ne lAmureste intreaga mentalitate a vremii : au fost
timpuri in cari problemele religioase au avut insemndtatea pe
care o au astäzi chestiunile sociale i economice. Iar dacd tre-
cutul nostru e asa de putin cunoscut, dacd evolutia acestui neam
ne apare atat de fragmentar, adesea fdrà nici o unitate sau pers-
pectivd, aceastd lipsd se datoreste tocmai faptului cd atdta timp
nu s'a tinut seamd de intregul complex geografic si cultural din
care facem parte. 0 cunostintd cat mai serioas6 si mai precisa
a istoriei popoarelor vecine ar contribui la umplerea acestor go-
luri, ar da trecutului romanesc un cadru mai temeinic. Chiar in
ultima 8utd de ani care ne desparte de tratatul din Adrianopol,
istoria statelor vecine determind viata elementului romanesc din

www.dacoromanica.ro
 19

Ardeal si din Bucovina, unde s'au produs atatea miscdri culturale

si politice. Oricat de mult ar domina Anglia evolutia secolului al
XIX-lea. 1, manifestarile politice i sociale ale desvoltärii Princi-
patelor sunt in stransd legaturd cu fazele chestiunii Orientului,
cu ernanciparea popoarelor balcanice, cu desteptarea nationali-
tätilor din impdrAtia austroungard. Asemenea atingeri nu pot fi
reduse la «proportii modeste».
Ce trebuie sà retinem atunci din interesanta sistematizare
a D-lui Zeletin ? Expunerea de principii, desi vddeste odatà mai
mult cunoscutele insusiri de gandire si de stil ale autorului, ni
se pare totusi in contrazicere cu scopul t cu metoda studiilor
istorice. Cdci istoria are o metodd a ei, care nu-i nici a filoso-
fiei, nici a stiintelor naturale : a trece marginile intr'un dorneniu
sau in cellalt inseamnd a pierde din vedere insusi obiectul cer-
cetdrilor. Logica sistemului e atat de bine inchegatd, incat nu
putem desparti premisele de incheieri : respingand pe cele din-
tai, vom respinge cu aceiasi hotarare pe cele din urmä. *i to-
tusi incercarea de reformd pare a corespunde unei nevoi reale,
se intemeiazd pe o dorintd obsteascd a corpului didactic. Nimic,
de-altfel, nu poate fi mai legitim de cat dorinta de-a mentine
invdtdmantul istoriei la nivelul progreselor stiintifice, de-a intro-
duce si in expunerea ad usum delphini", preocupdrile economice
si sociale cari si-au gasit de mult locul in istoriogralia generald.
De alt-fel D-1 Zeletin si-a dat seama de impotrivirile ce pot starni
parerile ce le sustine ; in adresa tipdritd care-i insoteste lucrarea, se
recunoaste cd "nu poate fi vorba in mornentul de fatd de a alcdtui
o istorie sociald in intelesul strict, in care o cer principiile din
aceastd brosurd". Un compromis intre istoria sociald i vechea
istorie politica va fi deci cu atat rnai lesne de infdptuit. Iardsi
nu ne e ingaduit sà uitdm cd o expunere istoricd a fenomenelor
sociale i econornice trebuie sd se intemeieze pe o cunoastere
foarte sigurd a cronologiei traditionale" asa de dispretuite : aft-
fel rezultatul va fi un haos, in care scolarul va pierde cu desd-
varsire ori-ce orientare. Cronologia e desigur un schelet lipsit
de viatd, dar, intocmai ca i scheletul, e in acelas timp un
reazdm, care sustine toatd expunerea fazelor istorice. 0 cunostinta
precish a faptelor mai insemnate, a datelor eSentiale ale istoriei
politice, rdmane i acum cea mai bund pregdtire pentru o inte-
legere deplind a unui curs de istorie sociald. Trebuie sä tinem
seamd si de vrasta elevilor, de evolutia mentalitatii lor : un copil

1) Istoricii francezi sustin cu oarecare aparent6 de dreptate, 0 a10-

tuirea Imperiului britanic a fost mai putin hotaratoare pentru desvoltarea
Europei continentale decat perioada imperialismului napoleonian. Cf. E. Driault,
Le XIX-e sidele et Napoleon in Napoleon XV (1926) p. 1.

www.dacoromanica.ro
 20

care e Inca in faza jocurilor rdzboinice, care poate avea ade-

vdrate pasiuni retrospective pentru cutare personalitate insemnatd
a trecutului, va fi atras de o expunere in care faptele militare
biografiile oamenilor reprezentativi vor fi asezate in primul
plan. Aspectele economice i sociale ale unei epoci nu le va pu-
tea intelege decat mai tarziu, cand aspra realitate va fi inceput
sd-i male o noud lature a vietii materiale. Istoria redusa' la o
colectie de biografii ar putea inteadevär fi incorporatd la limba
romand : dar aceastä revenire la metoda lui Cornelius Nepos
s'ar potrivi mai degrabd mentalitdtii claselor primare. Intre a-
cest inceput de notiuni istorice si istoria geneticd cauzald" de
mai tarziu este locul unei faze intermediare care s'ar adapta
mai bine claselor cursului inferior de liceusau gimnaziului.
Cele doud cicluri de perioade istorice, cari se repetd la un
interval de patru clase in invdtamantul secundar, si-ar cdpäta
astfel aclevdrata lor valoare. Pentru cursul inferior s'ar insista
cu deosebire asupra intamplarilor mai insemnate ale istoriei po-
litice i räsboinice : expunerea ar fi presdratd cu amdnunte pi-
toresti, cu icoane foarte vii ale oamenilor mai insemnati ai fie-
cdrui veac, cari sd se intipdreascd puternic in mintea elevilor :
in manuale, iconografia trebuie sd fie un obiect esential al pre-
ocupdrilor noastre. Pe cat se poate, citatiuni bine alese din iz-
voare ar contribui sä destepte interesul ascultätorilor, menirea a-
cestor prelegeri fiind mai mult stabilirea unei baze cronologice a
cunostinte!or i indreptarea atentiunii copiilului spre studiile
istorice.
In cursul superior s'ar reveni asupra acelorasi perioade is-
toricede data acesta, insd, accentul ar cddea pe latura eco-
nomicd si sociald a imprejurdrilor, ceeace va fi cu atat mai usor
de realizat cu cat faptele vor fi cunoscute. Elevul va invdta sä
distingd cauzele evenimentelor, mecanismul lduntric al succe-
siunii intampldrilor, din care n'a vdzut pand atunci decat aspec-
tul exterior. I se va vorbi mai mult de institutii de cat de oameni,
iar profesorul va avea cea mai deplind libertate sd facd apro-
pieri si comparatii intre perioade diferite, sä insiste asupra fe-
nomenelor ce pot sd Idmureascd intelegerea prezentului i chiar
gacirea viitorului apropiat. Comentariile vor fi bine venite, cu
singura conditie sd nu se facd suprimäri arbitrare, spre a se
stabili asf-f el o inldntuire artificiald de cauze, pe care adesea
realitatea o dezminte.
Cate-va exemple precise vor ldmuri intelegerea acestii
expuneri schernatice. In prograrnul cursului inferior, va fi usor
sa' introducem o descriere coborat i impresionantd a cruciate-
lor, in care se va insista asupra isprävilor rdzboinice gesta Dei

www.dacoromanica.ro
 _
21 _ _

per Francosa entuziasmului religios, a rezultatelor politice sau

chiar, in oarecare mdsurd culturale. In cursul superior s'ar scoate
la iveald insernndtatea economicd a acestor expeditii, intelesul
lor social, ') contactul cu Rdsdritul bizantin i musulman, insti-
tutiile caracteristice ale dreptului feudal in Orientul latin. Dacd
in clasele inferioare, copilul va privi epoca napoleoniand prin
prisma clasicd a istoriei rdzboaielor, dacd va vedea mai mult
marile bdtglii ale vremii §i modificarea hartii politice a Europei,
va putea in schimb sä priceapd mai tarziu activitatea legislativa
a cuceritorului §i consecintele economice Ale blocului continen-
tal : va putea sä inteleagd mai ldmurit cu card staruintd a lup-
tat Anglia, dela liga de Augsburg pänd in zilele noastre, la Mal.
plaquet, la Waterloo sau la Ypres, pentru impiedicarea hege-
moniei continentale.
In istoria Rominilor din veacul al XVII-lea va distinge in-
täi evenimentele politice §i rdsboinice ale domniilor mai insern-
nate, imperialismul lui Mihai Viteazul in serviciul cauzei cre§tine,
planurile de expansiune ale lui Gheorghe Rakoczy §i tragedia
ambitiei nerndsurate a lui Vasile Lupu. Pe urrnd insd va ti sä
deslu§eascd procesul de prefacere al proprietatii sub presiunea e-
conomicd a haraciului, cre§terea influentii Grecilor din Constan-
tinopol, de§teptarea congiintei nationale a cronicarilor prin con-
tactul cu umanismul apusean.
Astfel fiecare vrastd ar avea o expunere istoricd potrivitd
mentalitatii ei, §i intelegerea trecutului ar fi mai deplind, cand
s'ar infati§a pe rand aspecte deosebite ale acelora§i intampläri.
In felul acesta s'ar ajunge nu numai la un compromis trecdtor,
ci la o colaborare terneinica a celor cloud curente, pentru o rnai
bund organizare a invdtamantului istoric 2) Ori-care va fi pla-
nul intocmirii studiilor secundarefie cd vorn avea liceul tri-
furcat de pana acum, sau cel unitar clasic care il poate inlocui,
aceastd diviziune fundarnentala a programului istoriei rämane
neatinsà. ln ce prive§te notiunile abstracte, pe can o §tiintd so-
ciald auxiliard ar trebui sa le larnureascd incepatoruluipentru
care termenii de consul, republicd, dictaturd ar fi de neinteles
--vedem in aceastd observatie foarte dreaptd un argument mai
mult in favoarea restaurdrii integrale a clasicismului 3) ; studiul a-
utorilor Antichitdtii va fi cea mai lama' ldmurire §i cel mai de-
1) Ne grândim la frumoasa expunere a D-lui Iorga : Le sens Social
des Croisades in Le Fkunbeau, Noembrie 1925 p. 351 sq.
2) Ar trebui i doua serii de manuale, cari s corespundA acestor ten-
dinte deosebite.
3) Cf. memoriul D-lui V. Bogrea, Pentru Inordameintal clasic, Cluj
1925.

www.dacoromanica.ro
 22

sdvar§it comentar al invatdrnantului istoriei. Nu ne va contra-

zicesper in aceastd privinta, eruditul traducator al lui Sex-
tus Empiricus.
Organizarea temeinica a studiilor secundare de istorie e
pentru invatdmantul superior al acestei specialitati o conditie
esentiald de existentd. Cople§it de o materie prea vasta, prof e-
sorul universitar va fi silit sà" faca numai cursuri de informati-
une generala, ca sä ramaie la nivelul scazut al unor elemente
pe cari liceul nu le va fi putut pregdti inde-ajuns. Dimpotriva,
studentii cari intra in Universitate cu o pregatire serioasa, nu
vor stanjeni munca §tiintifica ; se §tie ca rostul acestui invata-
rnant nu-i asimilarea pasiva de fapte §i de teorii care trebuie
sa se fi ispravit cu bacalaureatul, ci indrumarea spre o activi-
tate proprie, alcatuirea unei metode sigure de lucru. Scopul a-
cesta nu se va putea urmdri, decat dacd o activitate didactica
a profesorului de liceu va fi fnlesnit fntelegerea critied a mate-
rialului istoric, pe care Facultatea trebuie s'o dea viitorului licen-
tiat. Sunt adevaruri banale cari totu§i nu pot fi inde-ajuns re-
petate. Numai astfel cercetarile §tiintifice ale Universitatii vor
putea ridica nivelul invdtamantului nostru §i sa-i sporeasca pres-
tigiul in tinuturile alipite, stapanite §i dezorientate de traditia
culturald mai veche a statelor din care au fäcut parte.
Ispravind aceasta lungd critica, imi va fi ingaduit sä nd-
dajduiesc cä discutia inceputa nu se va opri aci. Altii, mai che-
mati, printr'o bogatä experientd pedagogicd, vor trebui sa-§i
spuie cuvantul : lumina nu se va face de cat prin ascultarea
tuturor parerilor autorizate. Dacd o concluzie se impune totu§i
de pe acum, inainte de-a se cunoa§te rezultatul final al acestor
dezbateri, va fi doar aceasta : reforma invatamantului istoric nu
poate fi infaptuita decat printr'o colaborare stransa a Univer-
sitatii cu profesorii secundari. 0 dorim cat mai deplina §i cat
mai rodnica.

Februarie 1926.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro