Malancioiu Razvan 42A

Relatia spatiului interior – exterior

Robie House – F.L.Wright

Am ales pentru aceasta tema sa vorbesc despre un architect care s-a preocupat atat
de obiectul de arhitectura in sine, cat si de spatiul interior pe care l-a creat in egala
masura. In prima jumatate a secolului XX Frank Lloyd Wright a proiectat un stil cunoscut
ca si “Casele Preeriei” in Chicago, unde a tratat in egala importanta de la materialul folosit
pe fatada pana la designul mobilierului din interiorul casei.

Aceasta calitate de a produce si gandi interioare, obiecte de mobilier, ofera o

perspectiva in mintea si conceptia arhitectului, in dorinta de a crea un obiect de arhitectura
pana la capat. In proiectele lui Wright structura si ornamentul sunt de fapt un singur
element inchegat. Fiecare element al locuintei create de el, de la structura de rezistenta la
coaja, la interior si pana la cele mai mici detalii ale obiectelor de mobilier, toate sunt
concepute de Wright de la inceput, intr-o singura idee de proiectare.

Viziunea lui Wright pentru imbunatatirea imaginii prin ornament a venit din credinta
ca perceptia unei forme ( fie o casa, fie o lampa, etc. )este determinata de structura
obiectului. Studiind visual sau sensorial spatiile create de arhitect, se simte cum structura
geometrica, spatiile si obiectele dinauntru sunt permeabile unele cu altele, interdependente.
Wright a spus ca “ noua realitate este spatiul, nu plinul, tangibilul. ” Despre spatiile
interioare spune ca “realitatea unei cladiri nu este coaja, ci spatiul din interiorul ei, in care
se traieste.”

Inspiratia pentru casele preeriei a fost stilul Americii de vest, si mai ales campiile
sale plate, expansive. Casele preeriei se remarca prin liniile puternic orizontale,
acoperisurile joase in terasa si ferestrele in banda in stil modernist, si prin materialele
naturale ( in general caramida si lemn). O alta caracteristica reprezentativa a acestor case,
una care face legatura cu subiectul cursului, si anume spatiul interior, este folosirea in
abundenta a sticlei ( a golurilor mari) care face legatura intre exterior si interior acesta fiind
vizibil din exterior aproape integral, conferindu-i-se altfel un grad de importanta ridicat. De
asemenea lumina usor filtrata de sticla care se regaseste la interior ajuta la perceperea
spatiilor create de architect.

Dintre multe case proiectate si construite in aceasta serie, aleg sa vorbesc

preponderent despre Frederick C. Robie house deoarece dinte toate, interiorul acesteia mi-
a atras atentia in mod deosebit prin spatiile foarte largi vitrate, caracterul monumental pe
care-l inspira si totodata calduros, familiar, de “acasa”, sentiment exprimat mai ales prin
material si culori. Este probabil una din cele mai faimoase lucrari are marelui arhitect
F.L.Wright in care duce aproape toate elementele stilului „‟ Caselor Preeriei‟‟ la perfectiune :
orizontale pronuntate, volume si mase imbinate, acoperis cu pante joase.

“Scopul a fost de a captura libertatea fără sfârșit de frontieră de vest - crearea unui mediu
de libertate și odihnă.”

“A fost descrisa ca subtila calma complexa si orizontala ”

“Geometria spatiala reflecta inventia structurala; lumina intareste spatiul, mobilierul

reitereaza schemele lineare, materialele de constructive si toate detaliile de ornamentele
sunt integrate mai marilor lui preocupari.‟‟ – Robyn Hawke / Inspired Spaces
Wright a reusit sa faca spatiile interioare si exterioare sa para mai largi prin extinderea
parerilor interiori in peisaj pentru ca apoi acestia sa formeze terase si curti exterioare.

Chiar daca planul orizontal este

dominant si characteristic designului
lui Wright exista si un aranjament
complex de spatii demonstrate prin
calitatea tridimensionala a fatadei

Dupa cum putem vedea in multe din proiectele lui Wright, intrarea in casa nu este
evidenta la prima vedere ca urmare a dorintei arhitectului de a crea un parcurs inspre casa,
o calatorie interesanta care nu are neaaparat ca scop final accesul in locuinta, ci
parcurgerea spatiului. Trecand de intrare, se intra intr-un mic foyer din care se acceseaza
etajul spectaculos al livingului si diningului. Intregul spatiu este marcat de un tavan
rectangular cu un medallion tot rectangular in mijloc, accentuat de bezi de lemn si corpuri
de iluminat prinse de ele. Aceste modele geometrice realizate din material natural creeaza
familiaritate prin texturi si culori calde si dinamism prin unghiuri bine definite.

 Linia orizonala este subliniata prin contrastul culoare

 Liniile drepte controlate orizontale contrasteaza cu ritmul ferestrei
 Materialele repetate la interior creeaza textura
 Panourile verticale sunt in contrast cu efectul de orizontalitate creat prin repetarea ferestrelor
 Am ales aceste doua poze luminate diferit ale aceluiasi spatiu din casa pentru a
demostra importanta pe care o are lumina si vizibilitatea culorilor materialelor in perceptia
acestui seniment de caldura exprimat de locuinta in ciuda monumentalitatii lui. Fara
luminarea gandita si ea in acest fel tot de arhitect, perceptia spatiului este fundamental
diferita.

De asemenea, Frank Lloyd Wright subliniaza importanta “vetrei” traditionale prin

existenta semineului in inima casei, spatiu care desparte livingul de dining. Spatiul acestora
este delimitat in asa fel incat sa fie citit ca un spatiu continuu liber inconjurat de ferestre pe
toate laturile. Semineul este si el un obiect monumental care nu se regaseste in orice casa,
insa in continuare arhitectul demonstreaza interesul pentru perceptia de caldura si familiar
a unei case; semineul exprima acest lucru poate chiar mai intens decat lumina si
materialele natural folosite in culori calde. Caminul semineului se ridica pana la nivelul unu
si planseul este deschis intre sala de billiard si cea de joaca pentru copii de la nivelul
urmator. Aceasta distribuire a spatiilor commune din casa in legatura clara atat pe
orizontala cat si pe vertical creeaza o perceptie de spatiu liber foarte mare si nu se citesc
plinurile (zonele de noapte).

Toate spatiile necesare casei impreuna cu spatiile servitorilor sunt definite la scara
umana astfel incat sa se citeasca doar spatiul liber la o prima vedere, insa ele sunt in
legatura unele cu altele intr-o logica umana absolut naturala de trecere dintr-un spatiu in
altul. Bucataria este accesibila din dining insa intre cele doua exista un spatiu “tampon”
care face ca spatiul “de servici” sa nu fie vizibil, iar in imediata legatura cu bucataria sunt
dispuse spatiile pentru servitori. Aceste spatii sunt si ele “invizibile”, in timp ce pachetul cu
semineul si scara este un centru de greutate in jurul caruia se desfasoara liber spatiul
comun din casa. La etajul urmator spatiile de servici sunt organizate in acelasi fel cu dorinta
de a nu fi vizibile, in timp ce spatiul liber este echivalent cu cel de la parter avand doar
functiunea diferita. Ceea ce exprima foarte bine aceasta legatura naturala intre spatii,
gandita dupa traseul logic uman, este legatura dintre locul de joaca pentru copii de la acest
etaj si camerele copiilor asezate la etajul imediat urmator deasupra spatiului comun lor. La
acelasi etaj se afla si dormitorul matrimonial si cel pentru invitati si ele in legatura cu sala de
billiard de dedesubt, spatiul in care acestia isi pot desfasura activitati comune, mai exact
corespondentul locului de joaca al copiilor, insa pentru adulti.

Camerele sunt determinate de un sistem modular dat de cei 4 montanti ai ferestrei.

Wright, totusi, n-a folosit fereastra standard in design-ul sau, ci o fereastra compusa din
sticla clara si sticla colorata alternate pentru a crea o lumina cat mai speciala in interior.
Scopul acestei alternari a fost de a lasa lumina sa intre in casa aproape integral, dar sa
pastreze in acelasi timp un sentiment de intimitate. Wright a spus despre aceasta alegere
ca “ Acum, exteriorul poate sa intre inauntru si interiorul poate sa iasa afara si o face.” Deci,
a avut permanent in vedere, atat in cazul acestei locuinte cat si in alte proiecte, o simbioza
perfecta intre interior si exterior.

Lungimea pe care sunt puse ferestre in loc de plinuri impreuna cu planseele joase,
accentueaza axa lunga a casei, spatiul comun vitrat fiind de 20 m lungime, si perspectivele
orientate din interior catre exterior. Aceste ferestre sunt alternate cu usi in stil francez care
se deschid catre un balcon ce leaga spatial interiorul comun pe toata lungimea lui. Chiar
daca balconul este un spatiu exterior ca si definitie, consider ca in acest caz el este nu doar
unul de legatura intre cele doua “lumi”, ci chiar face parte din spatiul interior potentandu-l pe
acesta. Cu ajutorul acestui element spatial liber din interiorul locuintei este cu atat mai larg
si generos. Unghiurile sub care cade lumina pe constructie si in interiorul ei sunt atat de
bine calculate incat in mijlocul verii soarele cade chiar la baza cladirii pentru a nu
supraincalzii locuinta, insa lasa caldura sa incalzeasca spatiul in celelalte anotimpuri.

Toata casa este facuta din caramida si mortar galben si doar consolele si balconul
suspendat sunt sustinute cu bare de metal. Caramida, ca material folosit, favorizeaza
spatiul interior, fiind mai usor de climatizat in functie de anotimp. Folosind caramida
orizontal, Wright a finisat casa si a creat modelul ideal pentru stilul Caselor Preeriei unde a
putut construi mai departe in stilul dezvoltat de el si dupa principiile in care credea.

Liniile puternic orizontale pe care le-am mai mentionat, consolele puternice, interiorul
cald, bine luminat, impreuna cu mobile gandita si ea de Frank Lloyd Wright si echilibrul
dintre spatiile comune si private, au facut din aceasta casa “ cea mai ideala casa din
lume”.Si totusi aceasta a fost doar primul pas in ceea ce priveste poate cea mai prolifica si
creativa cariera .
Bibliografie:

„‟Frank Lloyd Wright – Architecture and Space‟‟ Peter Blake

„‟Frank Lloyd Wright‟‟ - Trewin Copplestone

„‟Frank Lloyd Wright – Interiors and Furniture‟‟ Thomas Heinz

Webografie:

http://www.howardmodels.com/frank-lloyd-wright/robie-house/robie-house-12.html

http://www.pinterest.com

http://www.inspiredspaces.com.au/uploads/franklloydwright

https://www.mtholyoke.edu/courses/mtdavis/Art100/Images/Modern/

http://www.huffingtonpost.com/2014/04/09/frank-lloyd-wright-anniversary_n_5119166.html

http://www.bloomberg.com/slideshow/2012-05-29/frank-lloyd-wright-america-s-greatest-
architect.html#slide8