Universitatea “Vasile

Alecsandri” Bacău
Facultatea de Inginerie
Specializarea: IPMI

RESURSE NATURALE
-proiect-

Profesori coordonatori: Student:

Ș.l. Dr. Ing. Moșneguțu Emilian Vrânceanu Dumitru

Dr. Ing. Alexandra-Dana Chițimuș

PROCESUL TEHNOLOGIC
DE FABRICARE A
MOBILEI
Cuprins

CAP.1 DESCRIEREA PROCESULUI INDUSTRIAL

1.1. Determinarea necesarului de materii prime si

materiale folosite la fabricarea mobileii

1.2. Fabricarea mobilei

CAP.2 IDENTIFICAREA SURSELOR SI

FACTORILOR DE POLUARE SI IMPACTUL LOR
ASUPRA MEDIULUI

2.1. Identificarea surselor de poluare

2.2. Identificarea factorilor de poluare

CAP.3 METODE DE PREVENIRE SI COMBATERE

A POLUARII

CAP.4 BIBLIOGRAFIE
 CAP.1. DESCRIEREA PROCESULUI INDUSTRIAL

1.1. Determinarea necesarului de materii prime si materiale folosite la

fabricarea mobilei

Lemnul este unul dintre cele mai folosite si mai pretabile materiale din
industria mobilei, fiind relative ieftin si putand fi supus unor prelucrari, tratamente
si finisaje foarte diferite. Astfel, el poate fi pictat, sculptat, lacuit, aurit, prelucrat
manual sau cu diferite unelte si dispozitive mecanice, iar prin anumite tratamente
termice se pot obtine forme prestabilite, definitive, care se vor mentine si dupa
racirea lui.

De asemenea, este un material rezistent, dovada fiind piesele de mobilier

egiptene, care s-au conservat de-a lungul timpului in bune conditii.

Pe langa lemnul masiv, la fabricarea mobilei se folosesc drept materii prime o

serie de semifabricate, fiecare dintre aceste materii prime fiind supusa unor
verificari organoleptice si fizico-mecanice specifice, in vederea obtinerii unui produs
finit de mobilier de o caltate corespunzatoare prevederilor din standarde, norme
tehnice sau din contracte.

Cheresteaua este semifabricatul din lemn masiv, obtinut prin debitare

longitudinala a bustenilor cu ajutorul gaterelor, fierastraielor circulare si a
fierastraielor panglica si prezinta cel putin doua fete plane si paralele. Cheresteaua
poate fi: de rasinoase, foioase tari si foiase moi, avand grosimile cuprinse intre 12-
50mm, latimile intre 6-30cm, iar lungimile intre 0,45-3m (in functie de specia
lemnoasa respectiva).
 La fabricarea mobilei este folosita cherestea de fag aburita, de frasin, paltin,
ulm, stejar, rasinoase,etc, in special pentru fabricarea elementelor de rezistenta,
legaturi, frize, picioare, cornise, socluri, etc.

Furnirul este un strat foarte subtire de lemn, cu grosimi variind intre 0,2-
6mm, in functie de destinatia lui. Furnirele se pot obtine prin debitari manuale cu
ferastraie, mecanic pe masini de laminare si prin derulare. Cu toate ca cele mai
bune furniruri sunt cele taiate cu ferastraul, totusi, pierderile de material sunt mari
si de aceea cea mai extinsa metoda este cea de taiere mecanica.

Panelul este un alt semifabricat din lemn realizat dintr-un miez de sipci,
acoperit pe ambele parti, prin incleiere cu un adeziv sintetic, cu furnir tehnic asezat
cu directia fibrelor perpendiculara pe directia fibrelor miezului.

Placajul este alcatuit dintr-un numar impar de furnire tehnice, presate si

lipite intre ele cu ajutorul unor cleiuri sau rasini sintetice. Placajul prezinta
proprietati superioare lemnului masiv: umflarea si contragerea sunt reduse, fiind
mai stabil la variatiile de temperatura si de umiditate si ca urmare se deformeaza
mai greu, are rezistente mecanice superioare, propritatile de prelucrare sunt mai
bune, nu crapa si suprafetele sunt mai uniforme decat ale lemnului masiv.

Placajele cu stratul exterior decorativ sunt deseori acoperite cu furnire exotice de:
mahon, lemn satinat, zebra, etc, iar straturile intermediare pot fi realizate din
esente comune, cum ar fi pinul. Aceste placaje sunt folosite, de exemplu, la
fabricarea diverselor piese de mobilier la care stratul exterior din interiorul piesei nu
necesita o valoare estetica deosebita. In acest fel consumul de lemn este minim, iar
aspectul nu difera de aspectul lemnului masiv. .

Lemnul impregnat. Prin impregnarea lemnului cu rasini formaldehidice sau

fenolformaldehidice si ulterior prin incalzire au loc reactii chimice intre celulele
lemnoase si cele ale materialelor de impregnare, cu formare de structuri plastice,
lemnul devenind astfel mult mai rezistent la putrezire, la actiunea factorilor chimici
si a insectelor, putandu-se imprima in relief, curba sau ondula.

Cleiuri si adezivi sintetici care, datorita proprietatilor lor adezive au rolul

de a imbina suprafetele dintre doua piese;

Baiturile organice care au rolul de colorare a lemnului;

Vopselele care se folosesc pentru pictarea diferitelor elemente decorative

sau pentru acoperirea in intregime a materialului lemnos;

Lacurile sunt utilizate in procesul de finisare a pieselor de mobilier, avand

atat un rol estetic cat si de protejare a mobilei fata de caldura si apa.
Adezivii naturali (cei de oase, de piele) si sintetici (fenol-formaldehidici, ureo-
formaldehidici cu intaritori, poliacetat de vinil) trebuie sa fie alesi in functie de
solicitarea la care va fi supusa mobila si de mediul in care va fi utilizata (uscat,
umed, temperaturi scazute sau ridicate), fara a suferi deformari sau deteriorari
neadmisibile;

Materiale pentru tapiserie care cuprind materialele pentru captusirea

interioara si tapisarea exterioara a scaunelor, fotoliilor, canapelelor etc. Pentru
tapiserie se folosesc brocarturi, goblenuri, tesaturi, rips, jaqard, piele, inlocuitori de
piele;

Schema fluxului tehnologic intr-o fabrica de mobile ( a scaunului ).

1. CHERESTEA

2. USCARE

↓
3. CONDITIONARE STOC CHERESTEA

4. DEBITARE

5. PRELUCRARE MECANICA

PRELUCRARE GEOMETRICA

PRELUCRARE PENTRU ASAMBLARE

6. SLEFUIRE

7. COLORARE

8.LACUIRE
 ↓

9. PRELUCRARE PELICULA

10. ELEMENTE DE LEMN MASIV FINISARE

1.CHERESTEAUA- este semifabricatul din lemn masiv,obtinut prin debitare

longitudinala a bustenilor cu ajutorul gaterelor ferestraielor circulare si a
ferastraielor panglica si prezinta si prezinta cel putin doua fete plane si
paralele.Cheresteaua poate fi de rasinoase, de foioase tari si foioase moi.Asadar
cheresteaua nu constitie un factor de poluare pentru angajatii unei idecuparea
materilului intreprinderi de fabricare a mobilei.
2.USCAREA- dotarea fabricilor cu instalatii corespunzatore de uscare a
cherestelei nu constituie un factor de poluare pentru angajatii unei intreprinderi de
fabricare a mobilei.Uscarea lemnului inainte de a fi debitat in cherestea este
necesara din mai multe motive:lemnul uscat devine mai rezistent la putrezire decat
cel umed ;este mai usor ,mai simplu de lirat si prin uscare contractandu-se isi
schimba forma stabilitatea devenind definitva inainte de debitare.

3.DEBITAREA- reprezinta grupul de operatii prin care se obtin piese

(repere), cu contur rectilinu sau curbilinu, prevazute cu adaos de prelucrare necesar
prelucrarilor ulterioare ;debitarea cherestelei consta in insemnarea, sectionarea
,spintecarea si decuparea materialului executate cu ferastraie de diferite tipuri.
Rezidurile si rumeguslul provenit din decuparea ,spintecarea si sectionarea
materialului constituie un facor de poluare pentru mediul intrepinderi.

4.PRELUCRAREA MECANICA-reperelor din lemn masiv consta intr-un sir de

operartii,prin care, reperelor debitate li se confera forma, dimensiunile si calitatea
corespunzatoare a suprafetelor;operatiile se executa cu masini de diferite tipuri (de
intreptat ,de rindeluit, de burghiat de frezat)poate sa constitie un facor de poloare
pentru mediul intreprinderii.

5.PRELUCRAREA PRIN ANSAMBLARE- ansamblarea elementelor prin

incleiere, datorita prorietatilor lor adezive au rolul de a imbina supafetele dintre
doua piese.poate constiui un factor de poluare olfactiv si gustaiv al angajatior
intrpeinderii.

6.SLEFUIRE- prin care se elimina asperitatile de la operatiile anterioare ;se

folosec granule abrazive.poate constiui un factor de poloare a medilui intreprinderii.
 7.COLORARE-se folosesc pentru pentru pictarea diferitelor elemente
decorative sau pentru acoperirea in intregime a materilului lemnos.,constiuie un
facotor de poloare ofalctiv si gustativ.

8.LACUIREA-sunt utilizte in procesul de finisre ab pieslor de mobilier, avand

atat un rol estetic cat si de potejare a mobilei fata de caldura si apa.Adezivi naturali
(cei de oase,de piele) si sinteici(poliacetat de vinil)trebuie sa fie alesi in functie de
solicitarea la care va fi supusa mobila si de mediul in care va fi utilizata(uscat
umed temperaturi scazute ,ridicate)fara asuferi deformari sau deteriorari
neadmisibile.

9.FINISARE- prin care suprafetele sunt acoperite cu pelicule de lacuri

,vopsele sau folii de materiale plastice.

10.MONTAREA MOBILEI- prin care se asambeleza partile componente in

produse se poate realiza prin incleiere fixare cu suruburi si cu cuie ,montare cu
acesorii.Nu constiuie un factor de poloare pentru angajatii unei intreprinderii de
fabricare a mobilei.

Mobila este unul dintre produsele cu niveluri foarte variate de calitate, de la

mobile cu preturi scazute, lucrata mechanic, pana la piese lucrate manual.

Alaturi de calitatea materiilor prime si a materialelor, procesul tehnologic de

fabricare isi pune decisiv amprenta asupra calitatii produselr finite de mobilier.

În raport cu modul in care participa la executarea diferitelor produse, lucrari

sau servicii in procesul de munca ce constituie principala componenta a unui proces
de productie sunt:

a) procesele de munca de baza prin care se inteleg acele procese care au ca

scop transformarea diferitelor materii prime si materiale in produse, lucrari sau
servicii care constituie obiectul activitatii de baza a intreprinderii;

b) procesele auxiliare sunt acelea care prin realizarea lor asigura obtinerea
unor produse sau lucrari care nu constituie obiectul activitatii de baza a
intreprinderii, dar care asigura si conditioneaza buna desfasurare a proceselor de
munca de baza;

c) procesele de munca de servire au ca scop executarea unor servicii

productive care nu constituie obiectul activitatii de baza sau activitatii auxiliare dar
care prin realizarea lor conditioneaza buna desfasurare atat a activitatii de baza, cat
si a celor auxiliare.
 Principalele faze ale procesului tehnologic de fabricare a mobilei, illustrate in
figura 5, pot fi impartite in trei mari grupe, si anume: obtinerea elementelor
massive, finisarea si montarea.

Din cadrul primei grupe, de obtinere a elementelor masive, fac parte

urmatoarele operatii:

uscarea cherestelei. Unul dintre indicii de calitate ai cherestelei este

umiditatea,care inflenteaza atat proprietatile fizico-mecanice ale lemnului
neprelucrat cat si pe cele ale produselor finite. Lemnul recent taiat contine
o cantitate apreciabila de apa, cuprinsa intre 33 si si peste 50% din masa
totala. Uscarea lemnului inainte de a fi debitat in cherestea este necesara
din mai multe motive: lemnul uscat devine mai rezistent la putrezire
decat cel umed; este mult mai usor si, deci, mai simplu de lirat si, prin
uscare, constractandu-se, isi schimba forma, stabilitatea devenind
definitiva inainte de debitare.

La fabricarea mobilei, uscarea lemnului trebuie sa se faca pana la o

umiditate de 8%. Uscarea se poate face atat pe cale naturala, prin expunere la aer
(este un proces indelungat care dureaza cateva luni) cat si in cuptoare de uscare
(proces care dureaza numai cateva zile). In ambele cazuri, uscarea trebuie
controlata pentru a se ajunge la umiditatea optima si pentru a se preveni
deformarile;

croirea bruta (debitarea) cherestelei, a furnirului si a celorlalte

semifabricate (panel, placaj, PAL, PFL etc) in piese cu forme geometrice
regulate si fara defecte naturale (noduri, crapaturi etc) sau de fabricatie.
Debitarea semifabricatelor se poate face in forme independente sau in
pachet. Nerespectarea stricta a dimensiunilor conduce la aparitia
defectelor de asamblare sau la imposibilitatile asamblarii lor;

tivirea, retezarea si frezarea se executa pentru: obtinerea unor

grosimi dorite, taierea capetelor, inlaturarea marginilor, efectuarea
profilutilor de imbinare (gauri si cep, cozi de randunica etc) sau a
diferitelor profiluri decorative. De asemenea se mai poate aplica o
eroziune mecanica (prin aschieri controlate ale suprafetei lemnului, cu
ajutorul unor particule abrazive) in vederea obtinerii unor ornamente in
relief. Independent se executa si o serie de elemente decorative in relief,
care vor fi aplicate ulterior pe suprafata mobilei. Aceste elemente se pot
obtine prin daltuirea mecanica sau pri deformarea lemnului intr-o forma
 sau intr-o matrita metalica, la cald (prin presare) si in conditii de
umiditate;

furniruirea panourilor. Anterior furniruirii propriu-zise, furnirurile sunt

sortate dupa textura, nuanta si desen, in vederea obtinerii prin imbinare a
efectelor dorite, iar suprafetele pe care vor fi dispuse sunt slefuite, pentru
o mai buna aderenta. Apoi, placile de furnir se imbina intre ele cu hartie
adeziva si sunt lipite pe suprafata dorita prin intermediul unor cleiuri cu
nuanta similara furnirului respectiv;

consolidarea canturilor si asamblarea ramelor cuprinde operatiile de

formare a ramelor sau a panourilor, aplicarea bordurilor pe conturul
placilor si conditionarea prin incleiere. Aceste operatii se executa prin
presare, la o temperatura de 30-350C.

A doua mare grupa de operatii tehnologice cuprinde operatiile de finisare,

care sunt urmatoarele:

slefuirea, chituirea, baltuirea si colorarea operatiilor lemnoase.

Slefuirea si chituirea se efectueaza pentru corectarea denivelarilor si a

asperitatilor existente, in vederea absorbtiei uniforme a baitului (in cazul
unor suprafete necorectate, baitul este absorbit neuniform, fapt ce
conduce la aparitia unor pete). Baituirea se realizeaza cu solutii proaspete
(cu o vechime de maxim trei zile din momentul prepararii lor) de baituri
organice in apa distilata. Folosirea unor baituri mai vechi conduce la
aparitia de pete pe suprafete lemnoase.

Colorarea sau pictarea se poate face prin pulverizare (totala, a intregii

suprafete sau a anumitor zone, prin utilizarea de sabloane) serigrafe,
pictura manuala, prin tehnica tipografiei etc;

incleierea trebuie efectuata cu respectarea regimului de conditionare

impus de natura adezivului, pentru a se evita curbarea panourilor.
Incleierea trebuie facuta fara prelingeri de adeziv, cu o presiune
corespunzatoare naturii adezivului si structurii lemnului astfel incat, la
desprinderea fortata, suprafetele incleiate sa prezinte urme de rupere a
fibrelor lemnului. Adezivul trebuie aplicat uniform, neadmitandu-se zone
neincleiate, pete de la patrunderea adezivului la suprafata, suprapuneri
sau rosturi la imbinarea foilor de furnir.

lacuirea necesita o pregatire anterioara a suprafetelor, prin indepartarea

prafului. Lacuirea propriu-zisa se executa cu lacuri pe baza de
nitroceluloza, poliesterice sau cu lacuri mate. In functie de tipul de lac
 utilizat, suprafetele vor deveni: lucioase, transparente, semimate, mate,
cu luciu inalt, opac etc;

lustruirea se realizeaza cu paste si lichide speciale de lustruire (suspensii

de material abraziv in emulsii de substante uleioase in apa) sau cu
materiale abrazive.

Ultima operatie a procesului tehnologic o reprezinta montarea si

asamblarea mobilei, care consta in imbinarea elementelor constructive, a
ansamblurilor si subansamblurilor pentru obtinerea unor corpuri rezistente si cu
dimensiuni stabile. Montarea se realizeaza cu cepuri rotunde, cu suruburi sau prin
incleiere. Tot in aceasta faza are loc si tapisarea, care poate fi clasica (cu arcuri,
chingi si cu materiale de umplutura clasice: iarba de mare, fibre vegetale) sau
moderna (cu materiale de umplutura pe baza de polimeri, poliuretan etc.).

Calitatea corespunzatoare a pieselor de mobilier este determinata nu numai

de calitatea materiilor prime si a materialelor auxiliare, ci si de respectarea
conditiilor de calitate impuse la nivelul fiecarei faze a procesului tehnologic de
fabricatie. Aceste conditii se refera la: prescriptii constructive, prelucrari mecanice,
asamblare, incleiere, finisare, tapiserie si planitate a panourilor libere sau montate
in mobila.

Prescriptiile constructive impuse produsului finit de mobilier sunt

urmatoarele:

1. partile frontale perechi (usi, sertare) la piesele de mobila luate

separat trebuie sa prezinte aceeasi textura si culoare de furnir, iar
restul panourilor sa prezinte texturi asemanatoare ;

2. canturile vizibile ale panourilor din lemn masiv trebuie sa

prezinte culori apropiate de culoarea suprafetelor exterioare, iar la
cele protejate cu furnir, furnirul trebuie sa fie din aceeasi specie ca
cel folosit pentru suprafetele exterioare ;
 3. in zonele de montare a accesoriilor supuse la solicitari mecanice
mari (balamale, limitatori) trebuie prevazute adaosuri de lemn
masiv;

4. pe suprafetele frontale trebuie evitate denivelari pronuntate sau

unghiuri ascutite pentru a se preintampina agatarea hainelor sau
eventualele raniri ale utilizatorilor;

5. piesele de mobila cu dimensiuni de gabarit mare (dulapuri cu

trei usi, etc.) vor fi executate, de preferinta demontabile.

Prelucrarile mecanice trebuie sa se faca ingrijit, sa se respecte conditiile de

forma a pieselor, tolerantele si ajustajele de imbinari si asamblari prevazute in
standarde. Ele trebuie sa fie executate dupa forma si dimensiunile accesoriilor. Usile
si sertarele trebuie sa fie bine ajustate si asamblate pentru a rezista la solicitari
repetate de deschidere si inchidere si pentru a asigura o functionare usoara.

Asamblarea trebuie sa indeplinesca urmatoarele conditii :

- sa fie executata fara joc, pentru a se asigura soliditatea ansamblului

si a se evita aparitia de zgomote in timpul exploatarii;

- manerele, butonii, opritorii si limitatorii de la usi trebuie fixate solid

prin cepuri rotunde sau prin suruburi;

- balamalele si broastele trebuie fixate solid prin suruburi pentru

lemn ;

- usile trebuie montate astfel ca, la deschidere sau inchidere, sa nu se

produca smulgerea balamalelor din suruburi si sa ramana inchise fara
interventia broastei sau a opritorului ;

- capetele suruburilor, in special cele aparente si decorative, nu trebuie

sa prezinte urme de surubelnita, iar crestaturile capetelor trebuie
orientate intr-un singur sens;

- capetele suruburilor sau ale altor organe de asamblare, care raman

vizibile si care prezinta pericol de accidentare, trebuie acoperite
corespunzator.

Verificarea calitatii

Verificarea calitatii se realizeaza pe parcursul si dupa fiecare faza a procesului

tehnologic.
 Inainte de demararea prelucrarii mecanice, semifabricatele se sorteaza si se
inlatura elementele cu defecte de structura sau dimensionala. La introducerea
semifabricatelor in sectie, controlul se face visual pentru depistatrea eventualelor
crapaturi, carii, sufocari, putregaiuri si cu ajutorul ruletei pentru verificarea
dimensiunilor. Semifabricatele trebuie sa prezinte supradimensiuni de prelucrare
conform documentatiei tehnice.

Pentru operatiile mecanice verificarea tehnica de calitate se face cu ajutorul

urmatoarelor instrumente:

· cu ruleta pentru operatiile de scurtare la dimensiunile din

proiectul de executie, pentru gauriri, cepuiri, etc.;

· cu sublerul la strunjiri, la masurarea cepurilor si a

scobiturilor;

· verificatoare pentru gauriri, cepuiri.

La montaj, verificarea calitatii presupune inlaturarea scursurilor de adeziv si

slefuirea manuala cu hartie de slefuit.

Controlul tehnic de calitate la operatia de colorare vizeaza

depistarea urmatoarelor defecte:

· fisuri

· gauri de carii

· pete de adeziv

· desprinderi de fibre

· urme ale sculelor de la prelucrarile mecanice

· pete de culoare
 In timpul si dupa operatia de finisare, se urmareste depistarea si inlaturarea
urmatoarelor defecte:

· neslefuiri intre suprafetele de lac

· scurgeri de lac

· “coaja de portocala” ( aparitia unor cratere in stratul

de lac)

· bule de aer in stratul de lac

· pelicula incretita

· pelicula cu rupture

· pelicula opalescenta

· pelicula valorata

· pelicula cu imprimari

· pelicula albita

· pelicula exfolita

CAP. 2 IDENTIFICAREA SURSELOR SI FACTORILOR DE

POLUARE SI IMPACTUL LOR ASUPRA MEDIULUI

2.1. Identificarea surselor de poluare

Compusi organici volatili – efecte nocive asupra organismelor umane

Compusii Organici Volatili sunt substante cu presiune de vapori suficient de

ridicata, mai mare decat 0,013 kPa la temperatura de 200C, care au longevitate si
reactivitate suficienta cu atmosfera pentru a participa la reactii fotochimice, fiind
capabili de a interveni in fenomenele de creare a smogului, de distrugere a
padurilor si de participare la efectul de sera.

Protocolul Conventiei de la Geneva din 18 Noiembrie 1991, referitor la

poluarea transfrontaliera la distanta, cu privire la lupta contra emisiilor de COV in
fluxul lor transfrontalier da urmatoarea definitie pentru COV:
 Toti compusii organici artificiali, altii decat metanul, care pot produce oxidanti
fotochimici in reactie cu oxizii de azot in prezenta luminii solare.

Principalul poluant fotochimic este ozonul care se produce in troposfera,

partea din atmosfera aflata intre sol si 7-10 km altitudine (a nu se confunda cu
stratosfera situata deasupra unde ozonul formeaza un strat protector contra razelor
UV). În functie de compozitia chimica anumiti solventi contribuie mai mult sau mai
putin la formarea ozonului troposferic. În principal trebuie evitati pe cat posibil
solventii aromatici, de exemplu toluenul.

Ozonul prin proprietatile lui oxidante afecteaza caile respiratorii sau provoaca
iritatii ale ochilor si pielii mai ales la persoane sensibile.

TOLUEN

Toxicitate

Inhalarea sau ingestia de toluen provoaca dureri de cap, stari de confuzie, de

slabiciune si de pierdere a memoriei. Deasemeni afecteaza caile renale si functiile
ficatului.

Reactiile toluenului asupra atmosferei: contribuie la formarea ozonului in

straturile joase ale atmosferei. Ozonul dauneaza cailor respiratorii in special la
indivizii sensibili care sufera de astm si de alergii.

Unele studii au aratat influente negative asupra fatului animalelor gestante

care au inhalat toluen, nu la cele care au fost alimentate cu alimente care contin
toluen. Aceleasi efecte ar putea fi si asupra organismelor umane.

Cancer

În prezent nu exista dovezi ca toluenul ar fi cancerigen

Distrugerea mediului inconjurator

Majoritatea emisiilor de toluen in apa sau pamant se evapora. Toluenul poate

fi degradat de microorganisme. Toluenul emis in straturile joase ale atmosferei
reactioneaza cu alti componenti ai atmosferei si contribuie la formarea stratului de
ozon la nivelul solului si a altor poluanti.

Proprietati fizice
 Toluenul este un compus organic volatil inflamabil.

XILEN

Toxicitate

Este adsorbit rapid in organismul uman in cazul ingestiei, inhalarii sau

contactului cu pielea.

Expunerea pe termen scurt a organismului uman la doze ridicate de xilen

poate cauza iritatii ale pielii, ochilor, cailor respiratorii - nasului, gatului, dificultati in
respiratie, tulburari de memorie si modificari posibile la nivelul ficatului si rinichilor.
Atat expunerile pe termen scurt cat si cele pe termen lung pot cauza dureri de cap,
boli, confuzii, lipsa de coordonare a muschilor. Reactiile xilenului in atmosfera
contribuie la formarea ozonului in straturile joase ale atmosferei. Ozonul afecteaza
sistemul respiratoriu in special al persoanelor sensibile care sufera de astma sau de
alergii.

Cancer

În prezent nu exista dovezi ca xilenul ar fi cancerigen

Distrugerea mediului inconjurator.

Majoritatea emisiilor de xilen in apa sau pamant se evapora, desi poate

interveni si o biodegradare din partea microorganismelor. Xilenul este destul de
mobil in sol si poate patrunde in panza freatica unde poate ramane mai multi ani.

Proprietati fizice

Xilenul este un compus organic volatil si in atmosfera in straturile joase ale

atmosferei reactioneaza cu alti componenti ai atmosferei si contribuie la formarea
stratului de ozon si a altor poluanti la nivelul solului.
METANOL

Toxicitate

Este usor adsorbit de tractul digestiv si de caile respiratorii si in doze medii si

mari este toxic pentru organismul uman. În interiorul organismului metanolul este
transformat in formaldehida si in acid formic si este eliminat sub forma de acid
formic.

Efectele toxice observate asupra organismului uman in cazul adsorbtiei de

doze mari: afecteaza sistemul nervos central si poate cauza orbirea.

Expunerea animalelor pe termen lung la inhalare de metanol in doze ridicate

poate dauna ficatului si sistemului de circulatie.

Din punct de vedere ecologic se considera ca metanolul are toxicitate scazuta

asupra organismelor acvatice.

Concentratia letala la o jumatate din organismele din totalul populatiei

testate depaseste ca 1 mg metanol la un litru de apa. Metanolul emis in apa nu
persista. Deasemeni nici nu este acumulat de organismele acvatice.

Cancer

În prezent nu exista dovezi ca metanolul ar fi cancerigen.

Distrugerea mediului inconjurator

Metanolul lichid se evapora cand este lasat neacoperit. În aer reactioneaza

producand formaldehida care contribuie la formarea poluantilor. În atmosfera poate
reactiona cu alte substante chimice sau poate fi spalat de apa de ploaie.

Metanolul din sol si din apele de suprafata este degradat usor de

microorganisme.

Proprietati fizice

Metanolul este un compus chimic foarte inflamabil.

ACETONA

Toxicitate
 Irita ochii, nasul si gatul. Simptomele expunerii repetate la cantitati mari de
acetona sunt : dureri de cap, lipsa de echilibru, oboseala, toropeala, stari de voma,
crize respiratorii

Cancer

În prezent nu exista dovezi ca acetona ar fi cancerigena.

Distrugerea mediului inconjurator

Daca este eliberata in apa poate fi degradata de microorganisme sau se

evapora in atmosfera. Acetona este foarte volatila si in atmosfera reactioneaza cu
alti componenti ai atmosferei contribuind la formarea stratului de ozon la nivelul
solului si a altor poluanti (ozonul fiind principalul component al smogului urban).

Proprietati fizice

Acetona este un compus chimic inflamabil.

2.2. Identificarea factorilor de poluare

Apa

Tipurile de ape evacuate din proces, modul de retinere si evacuare sunt prezentate
in tabelul urmator:

Nr.crt. Sursa generatoare de Metode de epurare Punct de evacuare

apa uzata

1. Apa uzata tehnologica Mecanica Reteaua de canalizare stradala

Instalatiile de recirculare (separare gravitationala)

apa din cadrul cabinelor de
 vopsire

2. Apa uzata menajera - Reteaua de canalizare stradala

Sol

Surse potentiale de poluare ale solului:

- retelele de canalizare ape uzate tehnologice si menajere;

- zona depozitelor de substante chimice – lacuri, vopsele, solventi,

coloranti; pot constitui surse de poluare a solului in conditiile degradarii
platformelor betonate si a manipularii necorespunzatoare a acestora;

- depozitarea necorespunzatoare a deseurilor ;

- sistemul de preluare si transport al pulberilor fine rezultate la

prelucrarea lemnului in conditiile aparitiei unor neetanseitati pe sistemul de
transport pneumatic;

- reteaua interna de canalizare, in cazul exploatarii

necorespunzatoare (colmatare) sau a degradarii;

- depozitarea necontrolata a materialului lemnos direct pe sol

- cladiri, cai de acces, utilaje – neintretinute corespunzator;

- stocarea incorecta a deseurilor menajere, a celor rezultate din

activitatea de intretinere, a deseurilor de ambalaje.

Zgomot

Surse generatoare de zgomot sunt :

 - functionarea ventilatoarelor aferente instalatiilor de exhaustare;

- circulatia auto de pe amplasament.

CAP. 3 POSIBILITATI DE PREVENIRE SI CONTROL

A POLUARII

3.1 Prevenirea poluarii

Prevenirea poluarii reprezinta reducerea,diminuarea poluarii direct la sursa.

Pentru a trai in conditii cat mai bune, omul a utilizat permanent resursele
naturale: animale, plante, arbori, minereuri, carbuni, sare, petrol, gaze, apa. Din
utilizarile acestor resurse naturale (primare) au rezultat si produse neutilizabile,
cum sunt: gaze, prafuri, produse lichide, solide, ce au fost permanent evacuate in
natura.

Unele dintre aceste produse au putut sa se integreze in ciclurile naturale ale

unor elemente, altele insa se tot acumuleaza, producand perturbatii ecologice.
Activitatile antropice au provocat schimbari topografice si de clima, ce au avut
puternice repercusiuni asupra mediului, unele pozitive (impaduririle, indiguirile), dar
altele negative (defrisarile, asanarile etc.). Fenomenul de aparitie a unor factori
perturbatori ai mediului si de producere a dezechilibrelor ecologice a fost denumit
poluare (de la verbul latin polluo-ere = a murdari, a degrada).

Poluant este socotit orice factor natural sau produs de om, care provoaca
disconfort, sau are actiune toxica asupra organismelor si/sau degradeaza
componentele abiotice ale mediului, producand dezechilibre ecologice. În prezent,
poluarea este o problema internationala a omenirii, deoarece poluantii au atins
valori mari, perturbatiile sunt puternice si transfrontiere.

Cauzele aparitiei poluarii pot fi sintetizate astfel:

- utilizarea haotica a rezervelor naturale;

- acumulari in mediu de substante neutilizabile;

 - aparitia de substante noi, la care ritmul de consum si reciclare
de catre organisme este mult inferior ritmului de aparitie;

- cresterea demografica vertiginoasa, in special in ultimile doua

secole;

- dezvoltarea intensa a industriei, transporturilor si agriculturii;

- aparitia centrelor urbane suprapopulate.

Industria usoara ocupa un loc important in economia nationala, in

principal,din urmatoarele considerente:

Punctele tari ale industrie mobilei

Unul din punctele tari ale evolutiei estimative pe termen mediu s-a considerat
a fi detinerea unor avantaje comparative si competitive legate de traditie, de
existenta de know-how, de utilizarea fortei de munca bine calificata si cu costuri
reduse, precum si de existenta si folosirea de resurse materiale interne. Datorita
acestor avantaje s-a estimat o crestere semnificativa a ponderii productiei de
mobilier in totalul industriei.

O alta prioritate este atragerea de capital strain prin intermediul investitiilor

directe. În urma unor analize SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunitati si
amenintari) si ca urmare a observarii strategiilor sectoriale a rezultat ca domeniul
productiei de mobilier isi va ameliora capacitatea de absorbtie a investitiilor.

Punctele slabe: - inexistenta unei gestiuni ecologce integrate a deseurilor

- gunoiul se depoziteaza intr-o groapa de gunoi la marginea

orasului

- existenta unui singur operator de salubritate

3.2 Controlul poluarii

Cele mai sensibile strategii de control ale poluarii (atmosferice) implica

metode ce reduc, colecteaza, capteaza sau retin poluanti la iesirea din proces si
inainte ca ei sa intre in atmosfera. Din punct de vedere ecologic, reducand emisiile
poluante cu o marire a randamentului energetic si prin masuri de conservare,
precum arderea de mai putin combustibil este strategia preferata.

Metode de controlare a poluarii atmosferice includ si indepartarea

materialelor poluante direct din produsul brut, inainte ca acesta sa fie folosit, sau
imediat dupa ce s-a format, dar si alterarea proceselor chimice ce duc la obtinerea
produsului finit, astfel incat produsii poluanti sa nu se formeze sau
sa se formeze la nivele scazute. Reducerea emisiilor de gaze din arderea
combustibililor folositi de catre automobile este posibila si prin realizarea unei
combustii cat maicomplete a carburantului sau prin recircularea gazelor provenite
de la rezervor, carburator si motor, dar si prindescompunerea gazelor in elemente
putin poluante cu ajutorul proceselor catalitice. Poluantii industriali pot fi la randul
lor captati in filtre, precipitatori electrostatici etc.

Bibliografie
1. I.P. Florescu , “Tehnologia Fabricarii Mobilei “ , Ed.
Didactica si Pedagogica Bucuresti

2. I. Rambu , “Tehnologia Prelucrarii Lemnului Vol-II” , Ed.

Tehnica Bucuresti

3. I.P.Florescu , D. Nicoara , “ Fabricarea mobilei. Tehnologii

moderne” , Ed. Tehnica, Bucuresti, 1973

4. http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/industria-
lemnului/Procesul-tehnologic-de-fabrica62.php

5. http://www.pret-cherestea.ro/despre-
cherestea/tehnologia-fabricarii-mobilei/

6. https://www.scribd.com/doc/128784908/R
%C4%82SPUNSURI-la-tehnologia-prelucr%C4%83ri-lemnului