Se pot distinge 4 categorii principale de dezvantaje

1__Dificultati in ceea ce priveste comunicarea. Persoanele apartinind culturilor liniar-active si

reactive sunt mai degraba introvertite, tacute, rabdatoare, pe cind cele din culturile multiactive
sunt cel mai adesea exact contrariul.
Un german va cu neincredere persoanele vorbarete, galagioase, insistente (spaniolii, portughezii,
italienii), considerind aceste manifestari drep dovada a slabiciunii decaracter.
Un latin ar putea da o interpretare negativa tacerii unui suedez sau finlandez, considerind un
semn de orgoliu.
Intelesurile pe care culturile le dau unor cuvinte si expresii sunt, de asemenea diferite. Un
anglosaxon va spunde pe scurt bine sau nu-i rau , ceea ce ar putea fi inteles gresit de un partener
italian, vare isi exprima multumirea utilizind nenumarate superlative.
2__Dificultati in ceea ce priveste colaborarea in munca, ca urmare a stilurilor de lucru
foarte diferite de la cultura la cultura. Angajatii germani si anglosaxoni isi segmenteaza
timpul cu strictete, sunt punctuali si respecta programul orar. Lucreaza un numar fix de ore pe zi,
toate sarcinile pe ziua respectiva trebuie indeplinite numai in timpul destinat lucrului. Latinii
dimpotriva, intirzie adesea la intilniri (neconsiderind acest lucru o impolitete), incearca sa
rezolve mai multe probleme deodata. Au un program de lucru nedeterminabil si considera
normal sa lucreze in mai multe departamente ale firmei daca situatia o cere. Drept urmare, unui
german ii va fi greu sa se sincronizeze cu o persoana de cultura multiactiva.
3__Dificultati in ceea ce priveste obtinerea consensului. Acest dezavantaj decurge cumva din
cele precedente, fiind o consecinta a viziunii diferite asupra diverselor aspecte ale afacerilor, a
modalitatilor diferite de stabilire si ierarhizare a obiectivelor si de elaborare a deciziilor.
Pentru un german obiectivele cele mai importante sunt cele legate de calitate si productivitate,
pentru americani si britanici obiectivele financiare, pentru francezi si suedezi – obiectivele de
ordin social.
Indivizii din culturile liniar-active sunt sensibile cu precadere la orgumente logice.
Indivizii c din culturile mltiactive pun pret pe argumentele emotionale.
4__Dificultati legate de stabilitatea unei politici manageriale caresa fie inteleasa si acceptata de
toata lumea. Sistemul de management este in buna masura un rezultat al caracteristicilor
culturale. Intr-o organizatie in care exista multiculturalitate, incercarea managerilor de virf de a
impune politici si proceduri specifice culturii din care provin si care i-a format sar putea izbi de
dificultati.
Caracteristic firmelor germane sistemul de management este centralizat, ierarhizat si autoritar,
initiativele individduale care presupun ocolirea ierarhiei nu sunt tolerate.
Dimpotriva, intreprinderile maericanr si britanice sunt puternic descentralizate, iar ocolirea
ierarhiei este considerata fireasca atunci cind este o calespre realizarea mai rapida a obiectivlor.
Avantajele diversiatii culturale
Daca problemele si dificultatile legate de multiculturalism ies usor in evidenta, avanatajele
diversitatii culturale nu sunt atit de vizibile si sunt mai greu de identificat.
1__Largirea sensurilor, interpretari multiple. Fiecarae cultura vine cu perspectiva sa proprie
asupra lucrurilor, putind reiesi de aici noi cai de actiune sau noi modalitati de rezolvare a
problemelor. Se poate accepta faptul ca sunt posibile abordari si metode culturale distincte
pentru atingerea obiectiveleor de management
2__Deschidere fata de ideile noi. De multe ori, aceste idei sunt mai usor de acceptat atunci cind
vin de la o persoana de nationalitate diferita, dintro cultura diferita. Rezultatul este cresterea
creativitatii si crearea de noi produse.
3__Capacitatae de alucra mai bine cu clientii straini. Orgaizatiile transnationale sau divedit
capabile de a elobora strategii de marketing, tinind cont de nationalitataea consumatorilor carora
li se adreseaza produsul.
4__Intelegerea mai buna a mediului cultural, economic si juridic al tarilor tsraine.

Tarile arabe.

Comportamentele manageriale din societățile arabe sunt la fel de apropiate de tradițiile tribale ca
și de influențele vestice. Managerii arabi ”se comporta ca niste tati protori, grijulii, care preiau
toate responsabilitatile afacerii si impun un stil de manangement autoritar”.
Orienatrae administartiva cntralizata, reguli rigide, diviziunea clara a muncii, toleranat slaba fata
de ambiguitate si fata de autonomie, combinate cu valorile tribale, au dezvoltat stilul sau
managerial denumit SEICOCRATIE. Caracyeristicile lui sunt.
 Autoritate ierarhică
 Reguli și regulamente adaptate la personalitatea și puterea individului care face regulile
 Indecizie în luarea deciziilor
 Abordarea patriarhală a leadershipului
 Nepotism la toate nivelurile ierarhice
 Politica ușilor descise
Influentele Vestului in metodele de management au schimbat comportamentul unor manageri
arabi, dar abordarae participativa, democrata se loveste de rezistenta segmentelor conservatoare
din societate.
Comunicarea interculturala.
In cercetarile interculturale, un loc aparte ocupa studiul diferitelor dimensiuni ale comunicarii,
aceasta fiind elementara si definitorie pentru caracaterizarea oricarei culturi, pentru identificarae
si exploatarea diferentelor si elementelor comune prin care se pot ajunge la construirea
interrelatiilor dintre culturi.
Comunicarea interpersonala si intergrupuri poate fi descoperita in intimitatea ei culturala pentru
a o translata, intro maniera adecvata, spre comunicarea interculturala.
Astfel, comunicarea interculturala, vazuta ca relatie comunicationala intre culturi diferite , tinde
sa prinda doua dimensiuni complementare:
1__surprinzind relatiile de comunicare originare dintre culturi (indivizi, grupuri, entitati sociale)
2__capatind expresia respectivelor relatii dupa interventia corectiva a demersului realizat prin
educatie sau persuasiune constructiva.
Prin cea dea doua dimensiune vom recunoaste si rolul managementului intercultural care
studiaza si sistematizeaza elemenetele comunicationale culturale si interculturale pentru a oferi
apoi recomandari in sensul amelioararii relatiilor dinte culturi, pentru a favoriza realizarea si
dezvoltarea afacerilor prin adecvarae sistemelor manageriale.
Sunt cestea cinteva arumente care plaseaza comunicarea interpersonala si interculturala intro
zona a abordarilor prin MI. Avem aici in vedere numai comunicarea in sensul admis de teoria
corespondenta si nu, sau, oricum, mai putin si doar tangential aspectele privind tehnologia
comunicarii, subordonata tehnicii si oferita ca suport logistic pentru exploatarea mai eficace a
relatiilor comuncationale dintre indivizi, grupuri, culturi etc.
Comunicarea poate fi acceptata aici ca relatie complexa care se stabileste intre indivizi sau
grupuri prin intermediul unei simbolistici invatate sau mostenite ereditar cu ajutorul careia se
ajunge la transmiterea si receptarea de mesaje, intrun anumit context, un anume timp si in
anumite circumstante spatiale.
Ea are de regula, o finalitatae obiectiva sau subiectiva, determinind schimbari ale actiunilor sau
comportamnetelor in sensuri dorite sau nedorite, voite sau involuntare, pozitive sau negative prin
starile pe care le induc interpretarile mesajelor transmise la nivelul receptorilor.
Acumularile produse la nivel de sistem de comunicare sunt dominate decultura in care individul
sau grupul se naste si evolueaza.