Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tarile arabe.
Comportamentele manageriale din societățile arabe sunt la fel de apropiate de tradițiile tribale ca
și de influențele vestice. Managerii arabi ”se comporta ca niste tati protori, grijulii, care preiau
toate responsabilitatile afacerii si impun un stil de manangement autoritar”.
Orienatrae administartiva cntralizata, reguli rigide, diviziunea clara a muncii, toleranat slaba fata
de ambiguitate si fata de autonomie, combinate cu valorile tribale, au dezvoltat stilul sau
managerial denumit SEICOCRATIE. Caracyeristicile lui sunt.
Autoritate ierarhică
Reguli și regulamente adaptate la personalitatea și puterea individului care face regulile
Indecizie în luarea deciziilor
Abordarea patriarhală a leadershipului
Nepotism la toate nivelurile ierarhice
Politica ușilor descise
Influentele Vestului in metodele de management au schimbat comportamentul unor manageri
arabi, dar abordarae participativa, democrata se loveste de rezistenta segmentelor conservatoare
din societate.
Comunicarea interculturala.
In cercetarile interculturale, un loc aparte ocupa studiul diferitelor dimensiuni ale comunicarii,
aceasta fiind elementara si definitorie pentru caracaterizarea oricarei culturi, pentru identificarae
si exploatarea diferentelor si elementelor comune prin care se pot ajunge la construirea
interrelatiilor dintre culturi.
Comunicarea interpersonala si intergrupuri poate fi descoperita in intimitatea ei culturala pentru
a o translata, intro maniera adecvata, spre comunicarea interculturala.
Astfel, comunicarea interculturala, vazuta ca relatie comunicationala intre culturi diferite , tinde
sa prinda doua dimensiuni complementare:
1__surprinzind relatiile de comunicare originare dintre culturi (indivizi, grupuri, entitati sociale)
2__capatind expresia respectivelor relatii dupa interventia corectiva a demersului realizat prin
educatie sau persuasiune constructiva.
Prin cea dea doua dimensiune vom recunoaste si rolul managementului intercultural care
studiaza si sistematizeaza elemenetele comunicationale culturale si interculturale pentru a oferi
apoi recomandari in sensul amelioararii relatiilor dinte culturi, pentru a favoriza realizarea si
dezvoltarea afacerilor prin adecvarae sistemelor manageriale.
Sunt cestea cinteva arumente care plaseaza comunicarea interpersonala si interculturala intro
zona a abordarilor prin MI. Avem aici in vedere numai comunicarea in sensul admis de teoria
corespondenta si nu, sau, oricum, mai putin si doar tangential aspectele privind tehnologia
comunicarii, subordonata tehnicii si oferita ca suport logistic pentru exploatarea mai eficace a
relatiilor comuncationale dintre indivizi, grupuri, culturi etc.
Comunicarea poate fi acceptata aici ca relatie complexa care se stabileste intre indivizi sau
grupuri prin intermediul unei simbolistici invatate sau mostenite ereditar cu ajutorul careia se
ajunge la transmiterea si receptarea de mesaje, intrun anumit context, un anume timp si in
anumite circumstante spatiale.
Ea are de regula, o finalitatae obiectiva sau subiectiva, determinind schimbari ale actiunilor sau
comportamnetelor in sensuri dorite sau nedorite, voite sau involuntare, pozitive sau negative prin
starile pe care le induc interpretarile mesajelor transmise la nivelul receptorilor.
Acumularile produse la nivel de sistem de comunicare sunt dominate decultura in care individul
sau grupul se naste si evolueaza.