Contabilitate

Contabilitatea stocurilor
Componenţa, caracteristica, recunoaşterea şi

evaluarea stocurilor
Contabilitatea materialelor
Contabilitatea obiectelor de mică valoare şi scurtă
durată şi a uzurii acestora
Contabilitatea producţiei în curs de execuţie şi a
produselor
Contabilitatea mărfurilor
1.Componenţa, caracteristica, recunoaşterea şi
evaluarea stocurilor
Definiţia stocurilor
Stocurile cuprind:
Evaluarea iniţială
Exemplu (evaluarea iniţială)
Date iniţiale privind procurarea materialului:
cantitatea – 1 000 unităţi; preţul – 18 lei, inclusiv
TVA; servicii prestate de organizaţia de transport –
1 000 lei, fără TVA; retribuţia muncitorilor ocupaţi
cu descărcarea şi depozitarea materialelor – 500 lei;
contribuţiile pentru asigurarea socială şi medicală,
aferente retribuţiei de mai sus - ?
De determinat costul de intrare a materialelor şi de
contabilizat operaţiile privind procurarea acestora.
Înregistrarea materialelor procurate la valoarea de
procurare
Dt 211 “Materiale” - 15 000 lei
Ct 521 “Datorii comerciale” – 15000 lei
Reflectarea TVA
Dt 534 “Datorii faţă de buget” - 3000 lei
Ct 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile
comerciale” -3000 lei
Reflectarea cheltuielilor de transport:
Dt 211 “Materiale” – 1000 lei
Ct 544 “Alte datorii curente” – 1000 lei;
Reflectarea TVA:
Dt 534 “Datorii faţă de buget” - 200 lei
Ct 544 “Alte datorii curente” – 200 lei
Reflectarea costurilor privind retribuirea muncii:
Dt 211 “Materiale” - 500 lei
Ct 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea
muncii” - 500 lei;
Reflectarea costurilor privind asigurarea socială şi
medicală:
Dt 211 “Materiale” – 135 lei
Ct 533 “Datorii privind asigurările” – 135 lei
211 “Materiale”
15 000
1 000
500
135
Rulaj debitor: 16 635 - care va fi şi costul de intrare
Evaluarea curentă
Evaluarea curentă a stocurilor privind existenţa şi
ieşirea din patrimoniu se face la valoarea contabilă
determinată prin aplicarea uneia din următoarele
metode:
metoda identificării specifice – constă în
determinarea costurilor individuale elementelor de
costuri. Este adecvată pentru stocurile unei
comenzi. Nu poate fi aplicată în cazurile în care
stocurile cuprind un număr mare și divers de
elemente;
metoda FIFO (prima intrare - prima ieşire) – prevede
evaluarea stocurilor ieșite la costul de intrare al
primei intrări.
metoda costului mediu ponderat - presupune
calcularea costului fiecărui element de stocuri pe
baza mediei ponderate a costurilor soldurilor
elementelor similare de stocuri la începutul
perioadei și a costurilor elementelor similare
fabricate sau achiziționate în cursul perioadei de
gestiune. CMP poate fi calculat după fiecare intrare
a stocurilor sau la sfîrșitul perioadei de gestiune.
metoda costului standard – se stabilește în baza
normelor de consum a materialelor, normativelor
privind retribuirea muncii;
metoda prețului cu amânuntul - se aplică pentru
determinarea costului stocurilor de articole
numeroase și mișcare rapidă, care au marje similare
și care nu este rațional să se folosească altă metodă.
Exemplu (pentru sortimentele reciproc substituibile)
Pentru exemplificarea fiecărei variante se presupun
următoarele informaţii:
Stocul mărfii “A” la 01.05 alcătuia 400 bucăţi a câte
120 lei bucata.
În perioada raportată intrările se caracterizează
prin:
pe 04.05 - 3000 bucăţi a câte 172 lei
Ieşirile din stoc:
pe 08.05 - 600 bucăţi
pe 14.05 - 400 bucăţi
Stocul final alcătuieşte 2730 bucăţi.
Aplicarea costului mediu ponderat
Aplicarea metodei FIFO
Evaluarea ulterioară
S.N.C. Stocuri prevede că stocurile la evaluarea
ulterioară se efectuiază la data raportării ținînd cont
de metoda de evaluare curentă aplicată. La data
raportării stocurile se evaluează la suma cea mai
mică dintre costul de intrare și valoarea realizabilă
netă (V.R.N.).
Valoarea realizabilă netă reprezintă preţul probabil
de vânzare a stocurilor în procesul activităţii
economice ordinare, diminuată cu cheltuielile
accesorii pentru comercializarea lor, cum sunt
cheltuieli de transport, comisioane cedate, cheltuieli
în perioada de garanţie, alte cheltuieli de desfacere.
Evaluarea stocurilor la valoarea realizabilă netă se
face atunci când aceasta este sub cost, adică în
următoarele cazuri:
deteriorării sau degradării parţiale a stocurilor;
învechirii morale parţiale sau totale a stocurilor;
reducerii preţului de vânzare a stocurilor;
majorării eventualelor cheltuieli aferente finalizării
şi vînzării stocurilor.
Stocurile trebuie să fie evaluate la V.R.N., articol cu
articol, sau pe grupe de articole asemănătoare, în
limitele unuia şi aceluiaşi sortiment, care au aceeaşi
destinaţie sau utilitate finală, produse şi
comercializate în unul şi acelaşi sector geografic.
2.Contabilitatea materialelor
În vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute în
programul de aprovizionare, entităţile emit comenzi
către furnizori, în baza cărora încheie contracte
economice.
În cadrul executării comenzii şi a contractului de
aprovizionare, întreprinderea cumpărătoare
primeşte de la furnizor factura fiscală/factura, iar la
achiziţia de la persoane fizice întocmeşte actul de
achiziţie.
Recepţia cantitativă se efectuează de către
magaziner şi rezultatele ei se consemnează în bonul
de intrare sau nota de intrare, iar recepţia calitativă
se efectuează de un specialist şi se reflectă într-un
buletin de analiză.
Documentele folosite pentru eliberarea stocurilor
de active curente materiale pentru consum pot fi:
bonul de consum şi fişa limită de consum.
Contabilitatea materialelor
Contul 211 “Materiale” ţine evidenţa existenţei şi
mişcării stocurilor de materii prime şi materiale.
Se debitează cu costul de intrare a materialelor
procurate şi fabricate la entitate prin creditul
conturilor ce indică sursa de provenienţă şi
se creditează cu valoarea materialelor ieşite din stoc
(utilizate în procesul de producţie sau vândute).
Contabilitatea intrărilor de materiale
Intrările de materiale se înregistrează în conturile
sintetice astfel:
Pentru preţul de cumpărare a materialelor
achiziţionate, în dependenţă de sursa de
provenienţă:
Dt 211 “Materiale”
Ct 521 “Datorii comerciale curente”, în
cazul achitării ulterioare
Ct 522 “Datorii curente faţă de părţile
afiliate”, în cazul achitării ulterioare faţă de părţi
afiliate
Ct 226 “Creanţe curente ale personalului”,
în cazul aprovizionării prin intermediul titularilor de
avans, după primirea avansului
Ct 532 “Datorii faţă de personal privind
alte operaţii”, în cazul aprovizionării prin
intermediul titularilor de avans, fără primirea
avansului
Ct 622 “Venituri financiare”, în cazul
primirii stocurilor cu titlu gratuit
Ct 313 “Capital nevărsat” in cazul primirii stocurilor
de materiale ca aport la capitalul social
Contabilitatea costurilor accesorii la intrarea
materialelor
Pentru costurile accesorii (transport, taxe vamale,
asigurare, etc.):
Ct 521 “Datorii comerciale curente”,
pentru transportarea materialelor până la depozitul
entităţii
afiliate”, în cazul achitării documentelor de
decontare ale părţilor afiliate
Ct 812 “Activităţi auxiliare”, servicii de
transport, încărcare-descărcare prestate de activităţi
auxiliare
Ct 544“Alte datorii curente”, pentru
taxele vamale de achitat, cheltuieli cu asigurarea în
drum
Ct 226 “Creanţe curente ale
personalului”, în cazul achitării prin intermediul
titularilor de avans, după primirea avansului
alte operaţii”, în cazul achitării prin intermediul
titularilor de avans, fără primirea avansului
Ct 542 “Datorii privind asigurarea bunurilor şi
persoanelor” la suma primei de asigurare pe
parcursul transportării
Ct 531 pentru costurile de descărcare
Ct 5331, 5332 pentru CAS şi PAM aferentă salariilor
calculate la descărcare
Contabilitatea intrărilor de materiale
Pentru materialele fabricate în entitate:
Ct 812 “Activităţi auxiliare”
Pentru înregistrarea plusurilor de materiale stabilite
cu ocazia inventarierii:
Ct 612 “Alte venituri operaţionale”
Pentru materialele şi deşeurile utilizabile obţinute
din
a) producţia de bază:
Ct 811 “Producţia de bază”
b) producţia rebutată:
c) lichidarea mijloacelor fixe:
Ct 123 “ Mijloace fixe” la valoarea
reziduală
Ct 621 “Venituri din operaţiuni cu active imobilizate”
peste valoarea reziduală
Contabilitatea utilizării materialelor
Consumul de materiale pentru activitatea de bază
Dt 811 “Producţia de bază”
Ct 211 “Materiale”
Consumul de materiale pentru activităţile auxiliare
Dt 812 “Activităţi auxiliare”
Consumul materialelor utilizate indirect în
activitatea de bază:
Dt 821 “Costuri indirecte de producţie”
Reflectarea materialelor utilizate în scopuri
comerciale:
Dt 712 “Cheltuieli de distribuire”
Reflectarea materialelor utilizate în scopuri
administrative:
Dt 713 “Cheltuieli administrative”
Reflectarea lipsurilor la inventariere
Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale”
Predarea cu titlul gratuit (casarea costului):
Predarea ca aport la capitalul social(casarea
costului)

Costul materialelor utilizate la crearea imobilizărilor:
Dt 111
Dt 121
Dt 122
Dt 125
Ct 211
Costul materialelor distruse în rezultatul
evenimentelor exepţionale
Dt 723 Ct 211
Costul materialelor utilizate la scoaterea din
funcţiune a imobilizărilor:
Dt 721 Ct 211
Exemplul
Întreprinderea “Adina” SRL deţinea în stoc la 01
martie materiale în valoare de 675 000 lei. În luna
dată au avut loc următoarele operaţiuni economice
aferente materialelor:
La procurarea cu plata ulterioară a unui lot de
materiale, întreprinderea a înregistrat următoarele
elemente: preţul de procurare –258000 lei, inclusiv
TVA; cheltuieli de transportare – 16800 lei , inclusiv
TVA - 20 %; cheltuieli pentru asigurarea încărcăturii
– 2000 lei; cheltuieli de descărcare oferite de secţia
auxiliară – 1300 lei; rabatul comercial oferit de
vânzător şi acceptat de cumpărător – 3 %.
S-au depistat la inventariere lipsă de unele
sortimente de materiale în valoare de 23 000 lei; şi
surplusuri de altele în valoare de 4500 lei;
S-au primit cu titlul gratuit un lot de materiale la
valoarea venală 120 000 lei;
s-au consumat: în scopuri administrative – 123 000
lei; în scopuri comerciale – 25000 lei, direct pentru
fabricarea producţiei – 420 000 lei; pentru
deservirea utilajelor secţiilor de bază – 17 000 lei.
De întocmit formulele contabile şi de calculat soldul
final pentru contul 211.
Exemplul:
Întreprinderea conform contractului încheiat şi
facturii străine importă un lot de materiale în
valoare de 10 000 euro la cursul de 16,5400 lei
pentru un euro (cursul este indicat în declaraţia
vamală). În prealabil întreprinderea a calculat şi a
transferat în avans TVA -36500 lei, taxa vamală şi
procedurile vamale -9000 lei. S-a eliberat avans din
casierie titularului de avans pentru efectuarea
procedurilor vamale 150 lei, care ulterior a
prezentat decontul de avans cu documentele
justificative la suma de – 74 lei, soldul neutilizat
restituindu-se în casierie. Prima de asigurare
achitată – 500 euro la cursul 16,5700 lei.
Notă : taxa vamală 5%, procedurile vamale 0,4%
Valoarea în vamă = 173685 lei (10 000
euro*16,5400) +(500 euro * 16,57)
Taxa vamală =8684 lei ( 173685*5%)
Taxa pentru serviciile vamale = 695 lei
(173685*0.4%)
TVA = 36613 lei (173685+8684+695)*20%
Contabilitatea obiectelor de mică valoare şi scurtă
durată
Potrivit paragrafului 51 S.N.C. Stocuri obiecte de
mică valoare şi scurtă durată sunt active care
au o valoare unitară mai mică decât limita stabilită
de legislaţie, indiferent de durata de exploatare
(6000 lei);
au o durată de serviciu mai mică de un an, indiferent
de valoarea unei unităţi.
Pentru realizarea contabilităţii obiectelor de mică
valoare şi scurtă durată se folosesc conturile:
213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, care
se debitează cu valoarea obiectelor intrate şi se
creditează cu suma trecută la cheltuieli a valorii
uzurabile, precum şi cu valoarea bunurilor materiale
utilizabile obţinute din lichidarea obiectelor;
214 “Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă
durată”. Creditul acestui cont reflectă valoarea
uzurabilă a obiectelor de mică valoare şi scurtă
durată inclusă în cheltuieli sau consumuri în
momentul dării lor în folosinţă, iar debitul reflectă
casarea uzurii acumulate aferentă obiectelor scoase
din folosinţă.
Contabilitatea intrării OMVSD
Intrările de OMVSD se reflectă în conturile sintetice
astfel:
Pentru valoarea de cumpărare a OMVSD
achiziţionate, în dependenţă de sursa de
provenienţă:
Dt 213 “OMVSD”
Ct 521 “Datorii comerciale curente”, în
cazul achitării ulterioare
afiliate”, în cazul achitării documentelor de
decontare ale părţilor legate
Ct 226 “Creanţe curente ale personalului”,
în cazul aprovizionării prin intermediul titularilor de
avans, după primirea avansului
alte operaţii”, în cazul aprovizionării prin
intermediul titularilor de avans, fără primirea
avansului
Ct 622 “Venituri financiare”, în cazul
primirii stocurilor cu titlu gratuit
Ct 313 “Capital nevărsat” in cazul primirii stocurilor
de materiale ca aport la capitalul social
Contabilitatea OMVSD
Pentru înregistrarea plusurilor de OMVSD stabilite
cu ocazia inventarierii:
Dt 213 “OMVSD”
Reflectarea lipsurilor la inventariere
Ct 213 “OMVSD”
Predarea cu titlul gratuit (casarea costului):
Ct 213 “OMVSD”
concomitent se calculează TVA - Dt 713 Ct 534
Predarea ca aport la capitalul social (casarea
costului)
Ct 213 “OMVSD”
concomitent se reflectă valoarea justăa obiectelor
predate: - Dt 234 Ct 612, 534
Contabilitatea ieşirii OMVSD
Contabilitatea ieşirii OMVSD cu valoarea unitară mai
mică de 1/6 din plafon
Acestea se casează imediat la costuri sau cheltuieli
(analogic materialelor)
Dt 812,
Dt 821,
Dt 712,
Dt713,
Dt 721,
Dt723,
Dt121
Ct 213
Contabilitatea ieşirii OMVSD cu valoarea unitară mai
mare de 1/6 din plafon
Darea în folosinţă:
Dt 2132 “OMVSD în exploatare”
Ct 2131 “OMVSD în stoc”
Calculul uzurii în mărime de 50 % de la valoarea
amortizabilă la darea în exploatare
Dt 821, 812, 712, 713, 721, 723, 121 ,111
Ct 214
La scoaterea din funcțiune se reflectă calculul a 50%
a uzurii OMVSD ca în cazul punerii în exploatare
Casarea uzurii acumulate:
Dt 214 Ct 213
Înregistrarea materialelor utilizabile
Dt 211 Ct 213 – în limita valorii reziduale
Dt 211 Ct 612 – mărimea ce depăşeşte valoarea
reziduală
Dt 714 Ct 213 – în cazul când valoarea deşeurilor
obţinute este mai mică ca valoarea reziduală
Exemplul
Întreprinderea cumpără obiecte de mică valoare şi
scurtă durată de 108 000 lei, TVA -20 %. Costurile de
transport sunt de 8 500 lei, inclusiv T.V.A.
Se dau în folosinţă în activitatea administrativă
obiecte (cu valoarea unitară mai mare de 1/6 din
plafon) în valoare de 85 000 lei.
La sfârşitul anului, când se face inventarierea,
obiectele puse în funcțiune se casează. Se
recuperează deşeuri în valoare de 1 200 lei.
Valoarea reziduală a fost calculată în mărime de 850
lei.
4. Contabilitatea producţiei în curs de execuţie
Producţia în curs de execuţie – bunuri care nu au
trecut toate stadiile de prelucrare prevăzute în
procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse
probelor tehnice şi recepţiei sau necompletate în
întregime, precum şi costurile aferente serviciilor şi
lucrărilor în curs de execuţie.
Contabilitatea producţiei în curs de execuţie se ţine
cu contul 215 “Producţia în curs de execuţie”. Se
debitează cu suma produselor şi serviciilor în curs de
execuţie la finele perioadei de gestiune şi se
creditează cu ieşirea/diminuarea valorii producţiei în
curs de execuţie la începutul perioadei de gestiune.
Contabilitatea producţiei în curs de execuţie
La sfârşitul perioadei de gestiune, pe baza lucrărilor
de inventariere, se stabileşte costul efectiv al
producţiei în curs de execuţie, care se înregistrează
în evidenţa financiară prin formula contabilă:
Dt 215 “Producţia în curs de execuţie”
Ct 811 “Producţia de bază” sau
La începutul perioadei următoare se scoate din
evidenţa financiară producţia în curs de execuţie, şi
se înregistrează la costuri:
Dt 812 “Activităţi auxiliare” sau
Dt 811 “Producţia de bază”
Ct 215 “Producţia în curs de execuţie”
Contabilitatea producţiei în curs de execuţie
Pentru plusurile de producţie în curs de execuţie
constatate cu ocazia inventarierii:
Pentru lipsurile de producţie în curs de execuţie
constatate cu ocazia inventarierii:
Pentru producţia în curs de execuţie distrusă în
urma evenimentelor excepţionale:
Dt 723 “Cheltuieli excepționale”
4.Contabilitatea produselor
Produsele – bunuri fabricate în cadrul entităţii, care
includ:
A: semifabricatele – bunuri al căror proces de
producţie a fost finalizat într-o secţie (fază de
fabricaţie) şi care sunt supuse în continuare
prelucrării în altă secţie (fază de fabricaţie) sau se
livrează cumpărătorilor;
B: produsele finite – bunuri care au parcurs în
întregime stadiile procesului de producţie şi nu
necesită prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, au
fost supuse probelor tehnice şi recepţiei, sunt
integral completate şi pot fi depozitate în vederea
vînzării sau livrate direct cumpărătorilor;
C: produsele secundare – bunuri care se obţin în
procesul de producţie concomitent cu produsele
principale şi au o importanţă secundară şi valoare
nesemnificativă faţă de acestea.
Contabilitatea stocurilor de produse finite,
semifabricatelor, produselor secundare şi a
lucrărilor executate destinate vânzării se ţine cu
ajutorul contului 216 “Produse”, cu funcţie contabilă
de activ. În debit se înregistrează costul efectiv al
produselor finite, semifabricatelor şi produselor
secundare intrate în gestiune, realizate din
producţia proprie. prin creditul conturilor
811 “Producţia de bază” şi 812 “Activităţi auxiliare”.
Se creditează cu costul produselor finite ieşite din
gestiune prin vânzare, în corespondenţă cu debitul
contului 711 “Costul vânzărilor”; cu produsele
returnate pentru remedierea rebuturilor, în
corespondenţă cu debitul conturilor 811 “Producţia
de bază” şi 812 “Activităţi auxiliare”; cu lipsurile la
inventar, în corespondenţă cu debitul contului 714
“Alte cheltuieli operaţionale”; cu cele distruse în
urma calamităţilor naturale prin debitul contului 723
“Pierderi excepţionale”.
Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de produse finite,
semifabricate, produse secundare şi feluri de lucrări.
Contabilitatea produselor
S.N.C. Stocuri, prevede că stocurile de mărfuri şi
materiale se reflectă în situațiile financiare la
valoarea cea mai mică dintre cost (valoarea de
intrare) şi valoarea realizabilă netă (V.R.N.).
Diferenţa se reflectă:
Dt 714 Ct 216
Este de menţionat că dacă valoarea realizabilă netă,
conform evaluării anterioare a produselor depăşeşte
costul efectiv, atunci pentru această diferenţă se
întocmeşte următoarea formulă contabilă:
Dt 216 Ct 612
Dacă costul efectiv este mai mare decât valoarea
realizabilă netă, pentru diferenţă se face formula:
Dt 714 Ct 216
5. Contabilitatea mărfurilor
Mărfurile – bunuri procurate de entitate în vederea
revînzării sau produse transmise spre vînzare
magazinelor proprii. De asemenea, se includ
clădirile, terenurile şi alte bunuri imobiliare deţinute
pentru vînzare.
Contul 217 “Mărfuri” ţine evidenţa existenţei şi

mişcării mărfurilor aflate în depozite, precum şi în
unităţile cu amănuntul sau de alimentaţie publică.
Intrarea mărfurilor
Este un cont de activ şi se debitează cu costul de
intrare a mărfurilor intrate în gestiunea entităţii:
achiziţionate cu plată de la furnizori, în
corespondenţă cu creditul conturilor 521 “Datorii
comerciale curente”, 522 “Datorii faţă de părţile
afiliate”, cu preţul de achiziţie fără T.V.A;
cu costurile aferente procurării mărfurilor prin
creditul conturilor 521 “Datorii comerciale”, 812
“Activităţi auxiliare”, 544 “Alte datorii curente”, 542
“Datorii privind asigurarea bunurilor și persoanelor”,
531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea
muncii”, 533 “Datorii privind asigurările sociale şi
medicale” etc.;
aduse ca aport în natură la capitalul social, prin
creditul contului 313 “Capital nevărsat;
primite prin donaţie sau cu titlu gratuit prin creditul
contului 622 “Venituri din activitatea financiară”;
constatate plusuri la inventar în corespondenţă cu
creditul contului 612 “Alte venituri operaţionale”;
cu adaosul comercial aferent mărfurilor intrate,
cuprins în preţul de vânzare, dacă înregistrarea
mărfurilor intrate se face la preţul de vânzare prin
creditul contului 831 “Adaos comercial”;
cu valoarea mărfurilor returnate la preţuri de
utilizare posibilă în corespondenţă cu creditul
contului 833 “Returnarea şi reducerea preţurilor la
mărfurile vândute”.
Contabilitatea ieşirii mărfurilor
Creditul acestui cont reflectă valoarea mărfurilor
ieşite din gestiune prin diverse căi:
prin vânzare în corespondenţă cu contul 711 “Costul
vânzărilor”;
ca lipsuri constatate la inventariere şi perisabilităţi
prin debitul contului 714 “Alte cheltuieli
operaţionale”;
valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor
vândute, când evidenţa se ţine la preţul de vânzare
cu amănuntul prin debitul contului 831 “Adaos
comercial”;
pierderi din calamităţi prin debitul contului 723
“Pierderi excepţionale”;
diferenţa dintre costul efectiv şi valoarea realizabilă
netă în corespondenţă cu debitul contului 714 “Alte
cheltuieli operaţionale”.
Soldul debitor reprezintă valoarea mărfurilor
existente în stoc la preţul de înregistrare.
Mulţumim de atenţie şi …SUCCESE
Bazele organizării contabilităţii financiare

Rolul contabilităţii în mediul de afaceri
Reglementarea normativă a contabilităţii
Sistemele de organizare a contabilităţii
Principiile de bază ale contabilităţii
Politici contabile în cadrul entităţii
1.Rolul contabilităţii în mediul de afaceri
Pentru a înțelege adevăratul mesaj al cifrelor,
trebuie să știm contabilitate.
Pentru că nimeni nu a eșuat în afaceri atunci cînd a
socotit prea mult. Invers da.
Pentru că primul semn al declinului în afaceri îl
reprezintă lipsa de informare.
Pentru că cifrele vorbesc uneori mai relevant decît
cuvintele.
Pentru că așa cum a spus Goethe Contabilitatea este
una din cele mai ingenioase creații ale spiritului
uman.
2. Reglementarea normativă a contabilităţii

Reglementarea normativă a contabilității are loc
prin următoarele acte:
Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi
Legea contabilității
Standardele Naționale de Contabilitate
Planul de Conturi Contabile
Standardele Internaționale de Contabilitate
Codul Fiscal
Regulamente Instrucțiuni
REGLEMENTAREA normativă a CONTABILITĂŢII
cuprinde: (art. 9 din Legea contabilitatii)
REGLEMENTAREA normativă a CONTABILITĂŢII
cuprinde: (art. 9 din Legea contabilitatii)
Organele de reglementare a contabilităţii
(art. 10 din Legea contabilitatii)
3.Sisteme de ţinere a contabilităţii şi de prezentare a
situațiilor financiare
(art 15 din Legea contabilităţii)
Sistemul contabil în partidă dublă cu prezentarea

situațiilor financiare complete
Sistem contabil în partidă dublă cu prezentarea

situațiilor financiare simplificate
Sistem contabil în partidă simplă fără prezentarea
situațiilor financiare
4. Principii de bază ale contabilităţii
(Legea contabilităţii, art. 6)
Principiul continuităţii activităţii
Principiul continuităţii activităţii, potrivit căruia se
presupune că întreprinderea îşi continuă în mod
normal funcţionarea într-un viitor previzibil, fără a
intra în stare de lichidare sau de reducere sensibilă a
activităţii. Continuitatea activităţii se exprimă clar în
actul de constituire. Atunci când funcţionarea este
delimitată în timp sunt menţionate datele de
începere şi de încetare a activităţii. Dacă conducerea
nu intenţionează şi nu este obligată să lichideze
întreprinderea s-au să reducă esenţial volumul de
producere, atunci se vor aplica metodele
tradiţionale de evaluare a activelor, pasivelor,
precum şi de calculare a rezultatelor financiare care
sunt prevăzute în politica de contabilitate a
întreprinderii. În cazul în care întreprinderea
intenţionează sau este obligată să se lichideze,
atunci conducerea întreprinderii nu mai are dreptul
să utilizeze metodele tradiţionale de evaluare şi
calculare a rezultatelor financiare, în acest caz, se va
recurge la utilizarea aşa ziselor valori de lichidare,
care de obicei sunt mai mici decât valoarea de
bilanţ. De exemplu, în cazul funcţionării normale a
întreprinderii, mijloacele fixe sunt reflectate în bilanţ
la valoarea de intrare diminuată cu suma uzurii
acumulate, iar în cazul lichidării întreprinderii
acestea vor fi evaluate la valoarea de vânzare
(lichidare).
Contabilitatea de angajamente
În baza contabilităţii de angajamente , tranzacţiile şi
evenimentele sunt recunoscute atunci când apar,
sunt înregistrate în evidenţele contabile şi sunt
raportate în rapoartele financiare ale perioadelor la
care se referă. De aici reiesă că veniturile şi
cheltuielile se constată pe măsura ce ele se câştigă
sau se produc şi se reflectă în rapoartele financiare
pentru perioadele la care se referă, indiferent de
timpul efectiv de încasare sau plată a mijloacelor
băneşti.
Principiul permanenţei metodelor
Principiul permanenţei metodelor presupune
continuitatea aplicării regulilor şi normelor privind
evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi
prezentarea elementelor patrimoniale şi a
rezultatelor asigurând comparabilitatea în timp a
informaţiilor contabile. Acest principiu asigură
aplicarea pentru aceleaş elemente, structuri,
domenii de activitate etc., a aceloraşi metode de la
o perioadă de gestiune la alta. Modificarea
metodelor de la un an la altul trebuie să fie
determinată de o profundă motivaţie, cum ar fi:
fuziunea întreprinderii, modificarea legislaţiei
contabile sau fiscale, schimbarea politicii economice
sau comerciale, etc.
Principiul necompensării
Principiul necompensării prevede că elementele de
activ şi de pasiv trebuie să fie evaluate şi înregistrate
în contabilitate separat, nefiind admisă
compensarea între posturile de activ şi cele de pasiv
ale bilanţului, precum şi între veniturile şi
cheltuielile din raportul privind rezultatele
financiare. Necompensarea trebuie înţeleasă în
sensul că pentru fiecare element patrimonial cu
substanţă materială, pentru orice resursă care
reflectă drepturi şi obligaţii, etc. trebuie să fie
deschis în contabilitate câte un cont.
Caracteristicile calitative ale contabilităţii (Legea
contabilităţii, art. 6)
Caracteristicile calitative ale contabilităţii
(Legea contabilităţii, art. 6)
Relevanţa. Informaţiile relevante influenţează
deciziile economice ale utilizatorilor, ajutându-i pe
aceştia să evalueze evenimente trecute, prezente
sau viitoare, confirmând sau corectând evaluările lor
anterioare. Relevanţa informaţiei este afectată de
natura sa şi de pragul de semnificaţie.
Credibilitatea. Informaţia credibilă nu conţine erori
semnificative şi nu este părtinitoare, iar utilizatorii
au încredere că prezintă cu fidelitate ceea ce se
presupune că ar trebui să reprezinte sau ceea ce se
aşteaptă, în mod rezonabil, să reprezinte. Următorii
factori contribuie la credibilitate: reprezentarea
fidelă, prevalenţa economicului asupra juridicului,
neutralitatea, prudenţa, integralitatea.
Comparabilitatea: Informaţia trebuie să fie
prezentată într-o manieră consecventă de-a lungul
timpului şi între entităţi pentru a permite
utilizatorilor efectuarea de comparaţii semnificative.
Inteligibilitatea: Informaţia trebuie să fie uşor
înţeleasă de utilizatorii care dispun de cunoştinţe
suficiente privind desfăşurarea afacerilor şi a
activităţilor economice, de noţiuni de contabilitate şi
au dorinţa de a studia informaţiile prezentate cu
diligentele cuvenite.
5. Politici contabile
art. 16, SNC Politici contabile modificări ale
estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare
Politica de contabilitate
MULȚUMIM DE ATENȚIE....
3.1 Contabilitatea intrării mijloacelor fixe

Modul de reflectare în evidenţa a intrărilor de
mijloace fixe este prevăzut de S.N.C. “Imobilizări
necorporale și corporale” şi depinde de condiţiile şi
modul de achiziţionare şi creare.
Momentul includerii în componenţa mijloacelor fixe
este considerat data punerii în funcţiune a
obiectului. De la această dată începe calcularea
amortizării mijloacelor fixe. Documentul de bază a
punerii în funcţiune a obiectului este procesul-
verbal de primire-predare (punere în funcţiune) a
mijloacelor fixe.
Unitatea de evidenţă a mijloacelor fixe este obiectul
de inventar. Prin obiect de inventar se înţelege
articolul singular sau complexul de obiecte cu toate
dispozitivele lui, destinat să îndeplinească în mod
independent, în totalitate, o funcţie distinctă.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa

şi mişcarea mijloacelor fixe aflate în patrimoniul
entităţii, închiriate pe termen lung sau procurate
prin leasing este destinat contul de activ 123
"Mijloace fixe„.
În debitul contului „Mijloace fixe” se înregistrează:
Intrarea/majorarea valorii mijloacelor fixe.
În creditul contului „Mijloace fixe” se înregistrează:
Ieșirea/diminuarea valorii mijloacelor fixe.
Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea
mijloacelor fixe existente la finele perioadei de
gestiune.
Înregistrarea în conturi a tranzacţiilor aferente
intrării mijloacelor fixe în patrimoniu este în
dependenţă de modalitatea de dobândire a
mijloacelor fixe.
Mijloacele fixe la întreprindere pot intra prin mai
multe modalităţi:
procurate contra plată de la alte persoane juridice şi
fizice;
primite cu titlu gratuit;
primite de la fondatori sub forma de aport în
capitalul social;
plusuri de mijloace fixe stabilite în urma
inventarierii;
achiziţionării prin schimb;
construcţii, etc.
Contabilitatea intrării mijloacelor fixe
Pentru mijloacele fixe depuse ca aport la capitalul
social se întocmește formula contabilă:
Dt 123
Ct 313
Exemplu:
SA „Galacom” a cumpărat un cuptor de brutărie la
preţul de procurare de 334 800 lei, inclusiv TVA-20%
pus imediat în funcțiune.
Plata s-a efectuat în următoarele condiţii: 25 % se
achită în prealabil prin virament, iar restul se achită
în trei rate lunare.
Exemplul
Să presupunem că întreprinderea a primit cu titlu
gratuit un strung, a cărui valoare justă este egală cu
38 000 lei, TVA 20%, cheltuielile de transport sunt
achitate în numerar în sumă de 960 lei , inclusiv TVA
20 %, prin intermediul unui titular de avans, fără a-l
fi primit în prealabil din casierie.
Exemplu:
Să admitem că în secţia producţiei de bază a fost
depistat un instrument pentru reglarea utilajului, a
cărei valoare de piaţă, ţinându-se cont de gradul de
amortizare, este egală cu 6 200 lei. Această sumă se
şi consideră valoarea contabilă a acestui instrument.
2. Contabilitatea IC în curs de execuţie
Caracteristica contului 121 “IC în curs de execuţie”
Contul de activ 121 „IC în curs de execuţie” este
destinat pentru generalizarea informaţiei referitoare
la crearea, procurarea, montarea şi instalarea
utilajului care necesită montaj, a utilajului care nu
necesită montaj până în momentul punerii în
funcţiune, construcţia noilor obiecte, reconstrucţia
şi extinderea întreprinderii, modernizarea
mijloacelor fixe aflate în funcţiune.
În debitul acestui cont se reflectă costul lucrărilor de
construcţie şi montaj aferente creării mijloacelor
fixe, inclusiv valoarea utilajului care necesită montaj,
a utilajului şi altor obiecte care nu necesită montaj,
dar momentul procurării nu coincide cu momentul
punerii în funcţiune.
În credit – costul de intrare a mijloacelor fixe puse în
funcţiune, investiţiile ulterioare aferente majorării
valorii obiectelor respective, precum şi cheltuielile
privind edificarea construcţiilor speciale prevăzute
în lista de titluri şi a dispozitivelor provizorii.
Soldul este debitor şi reflectă IC în curs de execuţie
la finele perioadei de gestiune.
Dt 121 “Active materiale în curs de execuţie”
Ct
Sold initial
Suma costul lucrărilor de construcţie şi montaj
aferente creării mijloacelor fixe, inclusiv valoarea
utilajului care necesită montaj, a utilajului şi altor
obiecte care nu necesită montaj, dar momentul
procurării nu coincide cu momentul punerii în
funcţiune.
În cele mai dese cazuri contul 121 „IC în curs de
execuţie” se aplică de beneficiarul de lucrări de
construcţii şi montaj.
Executarea lucrărilor de construcţie poate fi
efectuată în regie proprie sau în antrepriză.
Costurile privind construcţia unor obiecte noi sunt
contabilizate pe fiecare obiect separat cu total
cumulativ de la începutul construcţiei până la
punerea în folosinţă a obiectului.
Contabilitatea cheltuielilor aferente construcţiei,
efectuată în regie proprie
Dt 121 „IC în curs de execuţie”
Ct 211 „Materiale” – la valoarea materialelor
consumate, stabilite în baza calculului de repartizare
a materialelor consumate sau raportul privind
consumul de materiale în comparaţie cu normele de
producţie(f. nr. M-29) , fişa limită de livrare a
materialelor si / sau bonul de consum.
Ct 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” –
la valoarea obiectelor de mică valoare şi scurtă
durată (cu valoarea unitară mai mică de 1/6 din
plafon) consumate, determinate în baza procesului
verbal de casare a obiectelor de mică valoare şi
scurtă durată (formularul nr. OV-4)
Ct 214 „Amortizarea obiectelor de mică valoare şi
scurtă durată” – la suma uzurii calculate pentru
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, predate
în exploatare (cu valoarea unitară mai mare de 1/6
din plafon), determinată în baza notei de
contabilitate.
Ct 124„Amortizarea mijloacelor fixe” – la suma
amortizării calculate pentru mijloacele fixe
utilizatela crearea IC, determinată în baza notei de
contabilitate.
Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea
muncii” - la suma salariului calculat, determinat în
baza calcului sau borderoului de repartizare a
salariilor calculate muncitorilor care execută
lucrările de construcţii, sau fişa de lucru în acord la
calcularea salariilor muncitorilor şi executarea
lucrărilor de construcţii montaj în cazul salarizării în
acord, sau fişa de pontaj, în cazul salarizării
muncitorilor în regie.
Ct 533 „Datorii privind asigurările sociale și
medicale” - la suma defalcărilor la asigurarea socială
şi medicală în mărime de 23 % şi respectiv 4 % din
mărimea salariul calculat, etc.
Ct 812 „Activităţi auxiliare” – valoarea serviciilor
prestate de seţia auxiliară
Dt 123 “Mijloace fixe” – la punerea în funcţiune a
activului finisat
Ct 121 „IC în curs de execuţie”
Exemplul . Întreprinderea „Galacom” SRL a construit
cu forţe proprii o clădire pentru oficiu, în scopul
căreia au fost suportate următoarele costuri :
1) proiectul clădirii destinată pentru oficiu,
întocmit de o firmă de proiectare – 18 000 lei,
inclusiv TVA 20%;
2) materiale de construcţie – 217 000 lei;
3) salarii calculate constructorilor – 185
000 lei;
4) contribuţii la asigurările sociale şi
medicale -?
5) amortizarea mijloacelor fixe utilizate în
procesul de construcţie – 95 000 lei;
6) obiecte de mică valoare şi scurtă durată
utilizate cu prețul de pînă la 1/6 din plafon – 11 600
lei;
7) uzura obiectelor de mică valoare şi
scurtă durată – 14 800 lei;
8) servicii de transport, efectuate cu
transport propriu, legate de construcţia clădirii
oficiului – 18000 lei;
9) dobânda pentru creditul bancar pe
termen lung primit pentru construcţia oficiului –
16000 lei.
Construcţia a durat 11 luni, după care clădirea a fost
pusă în exploatare în calitate de oficiu.
efectuată în antrepriză
Dt 534 “Datorii față de buget” pentru TVA
Ct 544 “Alte datorii curente”
Această înregistrare contabilă se întocmeşte şi în
cazul achiziţiei imobilizărilor corporale ce necesită
montaj/instalare sau momentul achiziţiei nu
corespunde cu momentul punerii în funcţiune cu
specificul creditării contului 521 sau 522, după caz.
La intarea IC în curs de execuţie din alte surse:
Ct 622 “Venituri financiare” la primirea cu titlu
gratuit
Ct 313 “Capital nevărsat” la depunerea în capitalul
social
Exemplul (import de mijloace fixe)
Întreprinderea „Adina” SRL a procurat un strung din
Ucraina conform facturii la valoarea de 30 000$.
Taxa vamală – 10 %, taxa pentru proceduri vamale –
0,4 %. Întreprinderea a virat în avans de la contul
curent numerar pentru achitarea taxei vamale –
37700 lei, TVA –85000 lei, proceduri vamale -1500
lei.
Costurile de aprovizionare au constituit:
transportarea strungului pe parcurs intern de către
o firmă de transport – 2100 lei, TVA 20 %; asigurarea
în drum – 1 800 lei; costuri de descărcare, executate
de către secţia auxiliară – 2000 lei. Diferența de taxe
în vamă se achită de titularul de avans fără
acordarea prealabilă.
De determinat costul de intrare al strungului
importat şi de contabilizat operaţiunile respective.
Cursul de schimb valutar:- la data vămuirii – 12,
6200 lei / $;
- la data achitării facturii furnizorului – 12,7400
lei / $.
3.2 Contabilitatea amortizării mijloacelor fixe
Valoarea amortizabilă este costul de intrare sau

corectat, diminuat cu valoarea reziduală estimată.
Valoarea reziduală este valoarea estimată a unei
imobilizări amortizabile, care entitatea prevede să o
obțină la expirarea duratei de utilizare a acesteia.
Acest indicator îl constituie valoarea metalului uzat -
la scoaterea din uz a maşinilor, utilajelor, mijloacelor
de transport; a materialelor de construcţie - la
demolarea clădirilor, construcţiilor etc.
La determinarea acestei valori se recomandă de a fi
respectate acele reguli ce determină durata de
utilizare.
Momentul începerii şi finisării calcului amortizării
mijloacelor fixe
Metode de calcul a amortizării
Metoda unităților de producție
Alegerea metodei de amortizare
Entitatea alege desinestătător metodele de
amortizare şi le specifică în politicile contabile.
Metodele alese trebuie să reflecte modelul
(schema) obţinerii beneficiilor economice din
utilizarea imobilizărilor de către entitate.
Modificarea metodei de amortizare a mijloacelor
fixe se efectuează în conformitate cu SNC “Politici
contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori
şi evenimente ulterioare”
Metoda liniară de calcul a amortizării mijloacelor
fixe
În conformitate cu metoda liniară de calcul a
amortizării mijloacelor fixe, valoarea amortizabilă a
obiectului va fi repartizată uniform pe parcursul
duratei de utilizare.
Valoarea amortizabilă reprezintă diferenţa dintre
valoarea (costul) de intrare şi valoarea reziduală.
Suma amortizării nu depinde de intensitatea
utilizării activului şi se determină prin raportul valorii
amortizabile către durata de utilizare.
Amortizarea calculată=(Ci-Vr)/Du
Nam=100/Du
Exemplu
Întreprinderea SA „Ionuţ” a pus în funcţiune, la 1
ianuarie 2013, un strung al cărui cost de intrare
constituie 68 000 lei, valoarea reziduală (VR) – 3000
lei, durata de utilizare (DU) – 5 ani.
De calculat suma amortizării acumulate şi valoarea
contabilă la sfârşitul fiecărui an de exploatare, prin
toate metodele de calcul a amortizării:
Notă:
Volumul prognozat de produse fabricate – 200000
piese; efectiv s-au fabricat: I an – 38000 piese; II an
– 42000 piese; III an – 40000 piese; IV an – 45000
piese; V an – 35500 piese;
în cazul aplicării metodei de diminuare a soldului
norma amortizării se majorează de 1,5 ori.
Metoda liniară
Suma anuală a amortizării = Valoarea amortizabilă /
durata de utilizare
Metoda de calcul a amortizării conform unităţilor de
producţie
Amortizarea calculată, conform metodei unităţilor
de producţie se determină ţinând cont doar de
valoarea amortizabilă şi volumul de produse,
articole, piese, kilometrajul parcurs etc.
Conform acestei metode la punerea în funcţiune a
obiectelor se calculează amortizarea pentru o
unitate de produs după formula:
Amortizarea unit.=Vam/Q prog.
Respectiv amortizarea pentru perioada curentă se
va calcula ca produsul dintre volumul de produse
efectiv fabricat şi amortizarea pe unitate de produs:
Amortizarea calculată= Amort.unit. X Q prod.fabric.
Metoda de calcul a amortizării conform unităților de
producție
Metoda de diminuare a soldului
de calcul a amortizării mijloacelor fixe
Metoda de diminuare a soldului are ca bază de
calcul norma amortizării determinată în
conformitate cu cerinţele metodei liniare, care
poate fi majorată nu mai mult decât de două ori.
Calculul amortizării în baza metodei de diminuare a
soldului se efectuează în felul următor:
Pentru prima perioadă de gestiune norma majorată
a amortizării se aplică faţă de costul de intrare a
obiectului;
Pentru următoarele perioade, cu excepţia ultimei,
norma majorată a amortizării se aplică faţă de
valoarea contabilă a obiectului la finele perioadei
precedente.
pentru ultima perioadă de gestiune suma
amortizării se determină ca diferenţă dintre
valoarea contabilă a obiectului la finele perioadei
precedente şi valoarea sa reziduală.
Norma amortizării după metoda liniară se calculează

prin relaţia:
N= 100 / DU ori N= 1 / DFU
unde:
N – norma amortizării calculată după metoda
liniară exprimată fie în % fie în coeficient;
100% (1) - este mărimea valorii amortizabilă
exprimată în % (ori în coeficient);
DU – durata utilizare exprimată în ani.
Calculul amortizării prin metoda de diminuare a
soldului
Pentru generalizarea informaţiei privind amortizarea

mijloacelor fixe, aflate în patrimoniul întreprinderii,
procurate în arendă finanţată este destinat contul
de pasiv 124 „Amortizarea mijloacelor fixe".
În creditul contului „Amortizarea mijloacelor fixe” se
înregistrează suma amortizării calculate a
mijloacelor fixe aflate în patrimoniu.
În debitul contului „Amortizarea mijloacelor fixe” se
înregistrează casarea sumei amortizării calculate a
mijloacelor fixe ieşite.
Soldul contului este creditor şi reprezintă suma
amortizării calculate a mijloacelor fixe existente la
întreprindere la finele perioadei de gestiune
Contabilitatea amortizarii mijloacelor fixe
Indiferent de metoda de calculare a uzurii
mijloacelor fixe, se întocmeşte calculul respectiv (în
mod manual sau automatizat) lunar. Conform
acestui calcul, suma uzurii calculate a mijloacelor
fixe se repartizează şi se include în consumuri sau
cheltuieli, în funcţie de destinaţia lor:
Dt 111 “IN în curs de execuţie”,
Dt 121 ”IC în curs de execuţie” - la
amortizarea mijloacelor fixe utilizate la crearea
imobilizărilor necorporale și corporale,
Dt 712 “Cheltuieli de distribuire” – la
amortizarea mijloacelor fixe ce deservesc procesul
de desfacere a produselor finite, mărfurilor,
Dt 713 “Cheltuieli administrative” - la
suma amortizării mijloacelor fixe cu destinaţie
administrativă a întreprinderii
Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale” – la
amortizarea mijloacelor fixe oferite în arenda,
locațiune operațională,
Dt 721
Dt 812
Dt 821 “Costuri indirecte de producţie”
Ct 124 “Uzura mijloacelor fixe”
3.3 Contabilitatea reparaţiei mijloacelor fixe
Pentru a menţine, restabili ori majora nivelul
avantajelor (profitului) economice viitoare pe care
întreprinderea se aşteaptă să le realizeze pe baza
performanţelor estimate iniţial din utilizarea
mijloacelor fixe ea recurge în caz de necesitate la
reparaţia acestora.
Prin reparaţie se înţelege ansamblul de operaţii
efectuate asupra unui lucru stricat, uzat, defectat
pentru a-l menţine ori a-l readuce în stare bună de
funcţionare.
Costurile aferente lucrărilor de reparaţie a
mijloacelor fixe se reflectă în contabilitate în
dependenţă de posibilitatea obţinerii avantajelor
economice suplimentare, de modul de efectuare a
lucrărilor de reparaţii şi locul efectuării reparaţiei
Reparaţia curentă
Costurile aferente reparaţiei curente sunt necesare
pentru păstrarea posibilităţii de a obţine din
utilizarea mijloacelor fixe un avantaj economic
(profit) viitor în mărimile determinate la procurarea
acestora.
Din această cauză astfel de costuri se reflectă ca
costuri şi/sau cheltuieli ale perioadei în care au fost
efectuate, ţinând cont de modul şi locul executării
lucrărilor de reparaţie.
Contabilitatea costurilor la reparaţie curentă a
mijloacelor fixe în regie proprie în secţia de
reparaţie
Dacă entitatea dispune de secţie de reparaţie şi
mijlocul fix deteriorat necesită sau este transferat
pentru a fi reparat în secţia de reparaţie, atunci
toate costurile suportate la reparaţia mijlocului fix
vor fi recunoscute ca costuri ale secţiei auxiliare.
Toate costurile la reparaţia curentă a mijloacelor
fixe respective se acumulează în contul
812 ”Activităţi auxiliare”, în conformitate cu
documentele primare şi centralizatoare (ordinul de
lucru în acord, fişa-limită, bonul de consum a
materialelor, pieselor de schimb, tabelele
(borderourile) de repartizare a materialelor,
salariilor etc.). Costurile acumulate se decontează şi
se includ în cheltuielile şi costurile perioadei
curente, în funcţie de destinaţia utilizării obiectelor
reparate.
În acest sens se vor întocmi următoarele formule

contabile:
Dt 812 „Activităţii auxiliare” – la suma totală a
costurilor de reparaţie suportate
Ct 211 „Materiale” – la valoarea materialelor şi
pieselor de schimb consumate;
muncii” – la suma salariului calculat lucrătorilor
secţiei de reparaţie;
Ct 533 „Datorii privind asigurările” – la suma
defalcărilor la asigurarea socială şi medicală;
Ct 124 „Amortizarea mijloacelor fixe” – la suma
amortizării calculate a mijloacelor fixe ale secţiei de
reparaţie;
Ct 521 „Datorii comerciale curente”, 544 – la
valoarea serviciilor comunale; etc.
La finalizarea lucrărilor de reparaţie costurile

acumulate în debitul contului 812 „Activităţi
auxiliare” se repartizează şi se includ în cheltuielile şi
costururile perioadei curente, în funcţie de
destinaţia utilizării obiectelor reparate, întocmindu-
se următoarele formule contabile posibile:
Dt 821 „Costuri indirecte de producţie”
Dt 712 „Cheltuieli de distribuire”
Dt 713 „Cheltuieli administrative”
Ct 812 „Activităţi auxiliare”
Dacă la sfârşitul lunii de gestiune pentru unele
obiecte n-au fost finalizate lucrările de reparaţie,
atunci consumurile acumulate pentru lucrările
efectuate se vor reflecta ca servicii în curs de
execuţie prin formula contabilă:
La începutul lunii următoare se va întocmi formula
contabilă inversă.
În luna curentă în secţia de reparaţie au avut loc

lucrări de reparaţie curentă a trei obiecte de
mijloace fixe: un cuptor din secţia producţiei de
bază, un climatizator din oficiul directorului general
al entităţii şi frigiderul din magazinul propriu. La
reparaţia acestora s-au înregistrat următoarele
consumuri:
materiale de bază – 3 000 lei;
piese de schimb – 21 000 lei;
serviciile organizaţiei terţe – 6 200 lei, TVA – 20 %;
costuri indirecte de producţie ale secţiei de reparaţii
– 3 600 lei;
salariile calculate lucrătorilor – 9 500 lei.
La sfârşitul lunii pentru toate obiectele lucrările de
reparaţie au fost finisate şi consumurile de reparaţie
acumulate au fost distribuite astfel: pentru cuptor –
26800 lei; climatizator – 9360 lei; frigider – 9705 lei.
Contabilitatea costurilor la reparaţia mijloacelor fixe
în regie proprie la locul de utilizare
Suma costurilor efective pentru reparaţia curentă a
mijloacelor fixe se contabilizează în debitul acelor
conturi, în care se reflectă cheltuielile pentru
exploatarea şi întreţinerea lor în funcţie de
destinaţia de folosire în activitatea de producere şi
administrativă a întreprinderii. Prin urmare:
La reparaţia obiectelor de mijloace fixe, ce
deservesc procesul de desfacere a produselor, va fi
întocmită formula contabilă
Dt 712 “Cheltuieli de distribuire” - cu suma
totală a cheltuielilor
Ct 211 “Materiale” - cu valoarea
materialelor şi a pieselor de schimb consumate
Ct 531 ”Datorii faţă de personal privind
retribuirea muncii” - la salariile muncitorilor ce
repară aceste obiecte
Ct 533 “Datorii privind asigurările” - cu
suma contribuţiilor pentru asigurările sociale şi
altele
Reparaţia obiectelor de mijloace fixe cu destinaţie
generală ale întreprinderii (clădirea biroului
întreprinderii, depozitele centrale ale întreprinderii,
precum şi a obiectelor de menire social-culturală -
caselor de odihnă, cluburilor, caselor de cultură,
grădiniţelor de copii etc. se reflectă prin formula
contabilă:
Dt 713 “Cheltuieli administrative”
Ct 211 “ Materiale”
retribuirea muncii”
Ct 533 “Datorii privind asigurările” ş. a.
La cheltuielile de reparaţie a obiectelor de mijloace
fixe ale subdiviziunilor întreprinderii (maşini şi
utilaje, transport intern al secţiilor, clădiri şi instalaţii
de bază şi auxiliare) se va întocmi formula contabilă:
Dt 821 “Costuri indirecte de producere”
retribuirea muncii”
Ct 533 “Datorii privind asigurările” ş. a.
Contabilitatea costurilor de reparaţie curentă a
mijloacelor fixe ale cărei lucrări sunt înfăptuite prin
modul de antrepriză
Pentru îndeplinirea lucrărilor de reparaţie de către
antreprenor în prealabil se încheie contract. Când
lucrările de reparaţie sunt executate, se întocmeşte
un proces-verbal de primire a lucrărilor în baza
căruia se scrie o factură fiscală. Ea serveşte ca bază
pentru întocmirea formulei contabile:
Dt 712 “Cheltuieli de distribuire”
Dt 713 ”Cheltuieli administrative”
Dt 821 ”Costuri indirecte de producţie” în
funcţie de destinaţia obiectului reparat - la valoarea
lucrărilor de reparaţie fără TVA
Dt 534 “Datorii faăă de buget” - la
TVA aferentă valorii acestor lucrări
Ct 544 “Alte datorii curente” ş. a.
Virarea numerarului antreprenorului în achitarea
datoriilor:
Dt 544 “Alte datorii curente”
Ct 242
Exemplul: În luna curentă întreprinderea

„Galacom”a executat lucrări de reparaţie curentă a
două obiecte de mijloace fixe, în rezultatul cărora a
suportat următoarele costuri:
pentru reparaţia sistemului de încălzire a clădirii
oficiului principal: materiale de bază – 89 900 lei,
materiale auxiliare pentru reparaţie – 34 000 lei,
retribuirea muncii – 68 000 lei;
pentru reparaţia unui utilaj din secţia producţiei de
bază: piese de schimb – 2100 lei, uzura OMVSD
utilizate – 3100 lei, serviciile activităţilor auxiliare –
1800 lei.
De contabilizat operatiile
În luna curentă întreprinderea „Galacom”a executat

prin antrepriză lucrări de reparaţie curentă a trei
obiecte de mijloace fixe. Conform facturilor fiscale şi
a proceselor verbale de primire-predare a lucrărilor
de reparaţie valoarea acestora se prezintă astfel:
reparaţia computerului – 920 lei, TVA – 184 lei;
sistemului de aerisire din secţia producţiei de bază –
5 100 lei, TVA – 1 020 lei; camionului utilizat la
desfacerea produselor finite – 980 lei, TVA -196 lei.
Contabilitatea reparaţiei capitale
Costurile la reparaţia capitală a mijloacelor fixe se
contabilizează în dependenţă de contribuţia
reparaţiei la obţinerea unui avantaj economic faţă
de volumul calculat la punerea obiectului în
funcţiune.
Dacă reparaţia capitală este efectuată cu scopul
susţinerii obiectului în starea normală de lucru,
rezultă că ea a fost luată în considerare la
determinarea duratei de utilizare a obiectului. Prin
urmare, acest tip de reparaţie capitală nu aduce la
majorarea duratei de utilizare a obiectului de
mijloace fixe şi nu măreşte volumul avantajului
economic. În aşa caz costurile privind această
reparaţie capitală se contabilizează la fel ca şi
costurile la reparaţia curentă.
Dacă reparaţia capitală a obiectului de mijloace fixe
n-a fost luată în considerare la determinarea duratei
de utilizare, atunci în rezultatul înfăptuirii reparaţiei
întreprinderea va obţine un avantaj economic
(profit) suplimentar faţă de acea mărime care a fost
determinată la punerea în funcţiune a obiectului.
Costurile la această reparaţie capitală vor fi
capitalizate şi vor fi numite investiţii capitale
ulterioare.
La efectuarea reparaţiei capitale a mijloacelor fixe,
costurile supuse capitalizării în prealabil îşi ţin
evidenţa în:
contul 812 “Activităţi auxiliare” + dacă reparaţia se
efectuează în secţia de reparaţie sau
121 “IC în curs de execuţie” + dacă lucrările se
efectuează cu forţele întreprinderii la locul de
exploatare a mijloacelor fixe, sau
123 “Mijloace fixe” + când lucrările sunt executate
prin antrepriză, dacă după reparaţie obiectul nu
necesită cheltuieli suplimentare de montaj.
La efectuarea reparaţiei capitale în secţia de
reparaţii:
Dt 812
Ct 211 “Materiale” - la costul pieselor de
schimb utilizate şi a materialelor de reparaţie
retribuirea muncii” - la suma calculată a salariului
muncitorilor implicat în reparaţie
Ct 533 “Datorii privind asigurările” - la suma
contribuţiilor pentru asigurările sociale la salariile
calculate
Ct 812 “Activităţi auxiliare” - la costul
serviciilor proprii
Ct 521 “Datorii comerciale curente” sau
522 “Datorii curente faţă de părţile afiliate”
- la costul serviciilor organizaţiilor terţe sau a
reparaţiei capitale efectuate prin antrepriză ş. a.
La efectuarea reparaţiei capitale pe locuri de aflare:

La efectuarea reparaţiei capitale în secţia de
reparaţii:
Dt 121
Ct 211 “Materiale” - la costul pieselor de
schimb utilizate şi a materialelor de reparaţie
retribuirea muncii” - la suma calculată a salariului
muncitorilor implicat în reparaţie
Ct 533 “Datorii privind asigurările” - la suma
contribuţiilor pentru asigurările sociale la salariile
calculate
Ct 812 “Activităţi auxiliare” - la costul
serviciilor proprii
Ct 521 “Datorii comerciale curente” sau
Ct 522 “Datorii curente faţă de părţile afiliate”
- la costul serviciilor organizaţiilor terţe sau a
reparaţiei capitale efectuate prin antrepriză ş. a.
Costurile acumulate în conturile indicate se
capitalizează (se trec la majorarea valorii obiectului
reparat) prin următoarea formulă contabilă:
Dt 123 “Mijloace fixe”
Ct 812 “Activităţi auxiliare” sau
Ct 121 “IC în curs de execuţie”
La efectuarea reparaţiei capitale în antrepriză:

Dt 123 “Mijloace fixe”
Dt 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”
Documentarea lucrărilor de reparaţie
Până la începutul anului de gestiune, pentru
obiectele care trebuie să fie reparate se întocmeşte
un borderou de constatare a defectelor. În el se
indică lista pieselor care trebuie să fie schimbate.
Acest document serveşte ca bază pentru întocmirea
planului reparaţiei mijloacelor fixe, pentru
perfectarea documentelor primare la livrarea
pieselor de schimb şi a materialelor pentru
reparaţie. Dacă reparaţia se înfăptuieşte prin
metoda de regie, livrarea pieselor de schimb de la
depozit se perfectează prin fişa-limită, bonul de
consum ş. a., salariile calculate muncitorilor
implicaţi la reparaţie - prin ordinul de lucrări în
acord, contribuţiile pentru asigurările sociale se
calculează în tabelul (borderoul) de repartizare (f.
nr.1). Celelalte cheltuieli se reflectă în alte
documente: darea de seama privind consumul de
energie electrică, calculul uzurii mijloacelor fixe ş. a.
La reparaţia înfăptuită prin metoda de antrepriză
între client şi antreprenor se întocmeşte un
contract, unde se indică volumul lucrărilor, valoarea
stabilită prin înţelegere, modul de achitare. La
finisarea lucrărilor antreprenorul scrie o factură
fiscală şi o prezintă clientului spre achitare.
Indiferent de metoda înfăptuirii lucrărilor la
finisarea reparaţiei capitale, pentru fiecare obiect
reparat în parte sau reconstruit se întocmeşte un
proces-verbal de primire-predare.
Exemplu: Întreprinderea „Maraton” SRL efectuează
reparaţia capitală a unui cuptor complet uzat.
Valoarea de intrare – 42000 lei, valoarea probabilă
rămasă – 1200 lei, durata de funcţionare utilă – 5
ani.
După reparaţie s-a calculat că cuptorul va mai
funcţiona încă 3 ani.
Reparaţia a fost efectuată de către o organizaţie
terţă, valoarea reparaţiei constituind 14500 lei,
TVA–20 %.
De contabilizat operaţiile economice privind
reparaţia capitală, achitarea datoriei faţă de
antreprenor.
3.4 Contabilitatea ieşirii mijloacelor fixe
În procesul desfăşurării activităţii întreprinderii,

mijloacele fixe sunt scoase din funcţiune din cauza
uzurii totale, comercializării, transferului cu titlu
gratuit, delapidărilor în rezultatul calamităţilor
naturale etc.
La casarea mijloacelor fixe, din cauza uzurii integre,
cît şi a calamităţilor naturale, se întocmeşte un
proces-verbal de lichidare a mijloacelor fixe,
referitor la transmiterea cu titlu gratuit şi
comercializării - proces-verbal de primire-predare a
mijloacelor fixe.
Transferul intern al mijloacelor fixe se perfectează
printr-un bon de transfer intern al mijloacelor fixe
Scoaterea din uz a mijloacelor fixe din cauza
amortizarii complete
Decontarea amortizării calculate a mijlocului fix
ieşit:
Dt 124 “Amortizarea mijloacelor fixe”
Ct 123 “ Mijloace fixe”
Înregistrarea costurilor efective la scoaterea din uz a
mijloacelor fixe:
Dt 721 “Cheltuieli cu active imobilizate”
retribuirea muncii” - la suma salariilor muncitorilor
privind demontarea utilajului
Ct 533 “Datorii privind asigurările” - la
suma contribuţiilor pentru asigurările sociale la
salariile calculate
Ct 812 “Activităţi auxiliare” - pentru
serviciile transportului auto propriu
La entitatea „Galacom” SRL este casată o

autobasculantă din cauza amortizării complete.
Costul de intrare a autobasculantei a constituit 980
000 lei, durata de utilizare – 8 ani, valoare reziduala
– 29 000 lei.
Cheltuielile legate de dezmembrarea şi scoaterea
din uz a autobasculantei au constituit: salariul
calculat lucrătorilor – 400 lei; serviciile transportului
auto propriu – 300 lei.
Din casarea autobasculantei au rezultat piese de
schimb şi metal uzat în valoare este de 31 000 lei.
Casarea prematură a mijloacelor fixe
casarea sumei amortizării calculate
Dt 124 „Amortizarea mijloacelor fixe”
Ct 123 „ Mijloace fixe”
casarea valorii contabile a mijloacelor fixe scoase din
funcţiune
Dt 721 „Cheltuieli cu active imobilizate”

cheltuielile efective privind ieşirea
Dt 721 „Cheltuieli cu active imobilizate” -
la suma totală a cheltuielilor
Ct 531 „Datorii faţă de personal privind
retribuirea muncii” - la suma salariilor muncitorilor
privind demontarea utilajului
Ct 533 „Datorii privind asigurările” - la
suma contribuţiilor pentru asigurările sociale la
salariile calculate
Ct 812 „Activităţi auxiliare” - pentru
serviciile transportului auto propriu
intrarea valorilor materiale
Dt 211 „Materiale” - la valoarea efectivă a
materialelor primite
Dt 721 „Cheltuieli cu active imobilizate” - la
diferenţa depăşirii valorii reziduale peste valoarea
efectivă a materialelor primite
Ct 123 “Mijloace fixe” - la valoarea
reziduală calculată la punerea în funcţiune a utilajul
Ct 621 „Venituri din operațiuni cu active

imobilizate” - la suma ce depăşeşte valoarea
materialelor efectiv primite asupra valorii reziduale
Predarea mijloacelor fixe cu titlul gratuit

Predarea cu titlu gratuit a mijloacelor fixe reprezintă
livrare impozabilă cu TVA. Întreprinderea care predă
obiectul scrie factura fiscală, indicând suma TVA,
care ulterior este virată la buget. Întreprinderea care
predă mijloacele fixe cu titlu gratuit reflectă:
casarea sumei privind uzura calculată
casarea valorii de bilanţ a mijloacelor fixe scoase din
funcţiune

TVA din valoarea cea mai mare a obiectului predat
cu titlu gratuit (valoarea de bilanţ sau valoarea
venală)
Dt 713 „Cheltuieli administrative”
Ct 534 „Datorii față de buget”
Vânzarea mijloacelor fixe
Casarea uzurii calculate pe perioade de utilizare a
obiectului:
Ct 123 „Mijloace fixe”
Casarea valorii contabile a obiectului vândut:

Următoarele înregistrări contabile se întocmesc în

funcţie de condiţiile negociate între părţi (vânzător
şi cumpărător): plata imediată la eliberarea
obiectului sau eliberarea obiectului cu plata
ulterioară.
Înregistrarea creanţei cumpărătorului:
Dt 234 „Alte creanţe curente”
Ct 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate”
Ct 534 „Datorii față de buget”

Încasarea mijloacelor băneşti de la cumpărător:
Dt 242 „Conturi curente în monedă naţională”
Ct 234„Alte creanţe curente”

Exemplu
Să admitem că întreprinderea vinde un obiect de
mijloace fixe, a cărui cost de intrare este de 50 000
lei, durata de utilizare a fost stabilită de 10 ani,
valoarea reziduala - de 2 000 lei. Obiectul a fost
folosit 6 ani şi 4 luni, amortizarea a fost calculată
după metoda liniară,
suma amortizării calculate pe un an constituie 4 800
lei [(50 000 - 2 000) : 10], iar în 6 ani şi 4 luni -
30 400 lei [(4 800 x 6) x (4 800 : 12) x 4], valoarea
contabilă la momentul vânzării - 19 600 lei
(50 000 - 30 400).
Preţul de vânzare -18 000 lei, TVA -20%.
Exemplu, rezolvare
Casarea amortizării calculate pe perioade de
utilizare a obiectului:
30 400 lei
30 400 lei
Casarea valorii contabile a obiectului vândut:
19 600 lei
19 600 lei
Înregistrarea creanţei cumpărătorului:
Dt 234 „Alte creanţe curente”
21 600 lei
Ct 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate”
18 000 lei
Ct 534 „Datorii față de buget” 3 600 lei
Încasarea mijloacelor băneşti de la cumpărător:
Dt 242 „Cont curent în monedă națională” 21
600 lei
Ct 234 „Alte creanţe curente”
21 600 lei
Contabilitatea mijloacelor fixe depuse în capitalul
altor entităţi:
Scoaterea din evidenţă a mijloacelor fixe transmise
ca alocaţii de cotă parte în capitalul social al altor
entităţi, doar că în cazul dat creanţa se va încasa nu
cu mijloace băneşti dar cu investiţii financiare, fie pe
termen lung fie pe termen scurt, în părţi legate ori
nelegate, reprezentate de acţiuni ori cote de
participaţie.
Formulele contabile la scoaterea din evidenţă a
mijlocului fix transmis ca alocaţii de cotă parte în
capitalul social al altei entităţi:
Casarea amortizării acumulate a mijlocului fix ce se
casează:
Dt 124 “Amortizarea mijloacelor fixe”
Ct 123 “ Mijloace fixe”
Decontarea valorii contabile
Dt 721 “Cheltuieli cu active imobilizate”
Ct 123 “Mijloace fixe”
Înregistrarea creanţei şi a venitului în legătură cu
transmiterea mijlocului fix:
Dt 234 “Alte creanţe curente”
Dt 5344 TVA
Ct 621 “Venituri din operațiuni cu active
imobilizate”
Înregistrarea cotei părţi din capitalul ssocial al
entităţii în care s-a investit, sub formă de investiţii
financiare:
Dt 141 „Investiţii financiare pe termen lung în părţi
neafiliate”
Dt 142 „Investiţii financiare pe termen lung în părţi
afiliate”
Dt 251 „Investiţii financiare curente în părţi
neafiliate”
Dt 252 „Investiţii financiare curente în părţi afiliate”
Ct 234 “Alte creanţe curente”
4. Contabilitatea altor IC: terenurilor şi resurselor
minerale
Contabilitatea terenurilor
Costul de intrare a terenurilor cuprinde valoarea de
cumpărare, comisioanele brokerilor, plata pentru
evaluarea terenurilor, alte servicii, impozitele de
procurare a proprietăţii, cheltuieli pentru demolarea
clădirilor inutile, plăţile pentru consultaţii, taxele
pentru înregistrare, cheltuielile de verificare a
existenţei sechestrului, gajului, ipotecii sau a altor
restricţii legate de proprietate.
În cele mai dese cazuri terenurile şi clădirile sau
construcţiile speciale amplasate pe acestea se
procură ca un tot unitar, adică se plăteşte o sumă
unică pentru ambele. Întrucât terenurile se includ în
categoria activelor neuzurabile, iar clădirile,
construcţiile speciale sau alte obiecte amplasate pe
aceste terenuri sunt active uzurabile, pentru care se
calculează uzura, este necesară determinarea
separată a valorii de intrare a terenului şi a valorii
clădirilor, construcţiilor speciale şi înregistrarea
acestora la intrări în diferite conturi contabile. Suma
unică se repartizează pe terenuri şi clădiri,
construcţii speciale proporţional cu valoarea de
piaţă a acestora în cazul când acestea ar fi fost
cumpărate separat.
Exemplul : Entitatea „Galacom” SRL a iniţiat o

afacere prin achiziţionarea unei parcări subterane
auto, la valoarea de 2 650 mii lei, TVA – 20 %.
Parcarea era formată din următoarele active: teren,
clădire şi echipamente. Dacă ar fi fost achiziţionate
separat, terenul ar fi costat 660 000 lei, clădirea – 1
518 mii lei, iar echipamentele 962 000 lei.
Valoarea fiecărui obiect în parte se calculează în
felul următor:se determină raportul (coeficientul)
dintre plata unică şi valoarea de piaţă totală a
activelor: prin înmulţirea valorii de piaţă a fiecărui
obiect cu coeficientul obţinut se determină valoarea
de procurare a acestuia:2.1) a terenului 2.2) a
clădirii 2.3) a echipamentelor
Contabilitatea terenurilor
Pentru evidenţa terenurilor este destinat contul de
activ 122 “Terenuri”.
În debitul contului 122 „Terenuri” se reflectă:
valoarea de intrare sau reevaluată a terenurilor
procurate (prin cumpărare sau arendă pe termen
lung),
În creditul contului 122 „Terenuri” se reflectă
valoarea de bilanţ a terenurilor ieşite.
Soldul este debitor şi reprezintă valoarea terenurilor
Formulele contabile privind intrarea terenurilor în
patrimoniul entităţii se întocmesc în mod similar ca
şi pentru mijloacele fixe intrate, ce nu necesită
montaj în cazul când momentul punerii în funcţiune
coincide cu momentul achiziţionării.
Evidenţa analitică a terenurilor se ţine pe tipuri de
terenuri, pe destinaţii şi locuri de situare.
Deoarece terenul are o durată de utilizare nelimitată
uzura pentru el nu se calculează.
Contabilitatea resurselor naturale
Resursele naturale se contabilizează pe fiecare fel de
resurse şi loc (sector) de extracţie în contul de activ
125 „Resurse minerale”. În debitul contului
„Resurse minerale” se înregistrează:
valoarea de intrare a resurselor minerale procurate
sau închiriate pe termen lung, precum şi
valoarea lor reevaluată pe parcursul duratei de
extracţie, exploatare sau arendă.
În creditul contului „Resurse minerale” se
înregistrează:
casarea valorii contabile a resurselor ieşite sau
returnate arendatorului, precum şi a
sumelor amortizării calculate la terminarea
rezervelor.
Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă
valoarea resurselor minerale la finele perioadei de
gestiune.
Formulele contabile privind intrarea resurselor

naturale în patrimoniul entităţii se întocmesc în mod
similar ca şi pentru mijloacele fixe intrate care nu
necesită montaj şi momentul punerii în funcţiune
coincide cu momentul achiziţionării, ţinând cont de
modalităţile de intrare a acestora - cumpărate
contra mijloace băneşti, prin schimb, cu titlu gratuit
sau alte căi de intrare.
Pe măsura valorificării, valoarea resurselor naturale
se diminuează treptat. Această diminuare poartă
denumirea de amortizare, înseamnă repartizarea
valorii amortizabile în raport cu volumul efectiv al
produselor extrase.
Valoarea amortizabilă se determină în momentul
intrării resurselor în patrimoniu şi reprezintă
valoarea de intrare sau altă valoare (de evaluare)
micşorată cu valoarea reziduală.
Pentru evidenţa sintetică a amortizării resurselor
minerale este destinat contul de pasiv 126
„Amortizarea resurselor minerale”.
În creditul contului „Amortizarea resurselor
minerale” se înregistrează:
sumele amortizării calculate a resurselor în perioada
de extragere, exploatare (valorificare).
În debitul contului „Amortizarea resurselor
minerale” se înregistrează:
casarea sumelor amortizării calculate a resurselor
ieşite la epuizarea rezervelor, vânzarea sau
transmiterea în arendă.
Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă suma
amortizării calculate a resurselor în procesul de
extragere a acestora la finele perioadei de gestiune.
În scopul calculării amortizării resurselor minerale,
se aplică metoda în raport cu volumul produselor
extrase.
Epuizarea calculată se înregistrează prin formula
contabilă:
Dt 811 „Activităţi de bază”
Dt 821 „Costuri indirecte de producţie”
Ct 126 „Amortizarea resurselor minerale”
La epuizarea integrală a resursei suma acumulată pe
parcursul perioadei de extragere va fi reflectată prin
înregistrarea contabilă:
Dt 126 „Amortizarea resurselor minerale”
Ct 125 „Resurse minerale”
În cazul în care volumul resurselor naturale s-a
dovedit a fi mai mic decât cel preconizat, la
momentul intrării în patrimoniu diferenţa valorii
epuizabile necalculate va fi constatată drept
cheltuieli ale perioadei prin înregistrarea contabilă:
Ct 125 „Resurse minerale”.
Deseori spaţiul format după extragerea pietrei
poate fi folosit în calitate de beciuri, găuri speciale
pentru desfăşurarea altor activităţi, în aşa caz
valoarea lui poate fi echivalentă cu valoarea rămasă
probabilă şi acesta va fi trecut la intrări în
componenţa activelor materiale în curs de execuţie
astfel:
Ct 125 „Resurse minerale”
Dacă costul efectiv al activului primit nu va coincide
cu valoarea rămasă probabilă determinată la
începutul lucrărilor de extragere a pietrei, diferenţa
se trece în contul 721 „Cheltuieli cu active
imobilizate” sau 621 „Venituri din operațiuni cu
active imobilizate”, în funcţie de caz.
Mulţumim de atenţie!!!
Contabilitatea imobilizărilor corporale

Noţiunea, clasificarea, constatarea şi evaluarea
imobilizărilor corporale
Contabilitatea imobilizarilor corporale în curs de
execuţie
Contabilitatea mijloacelor fixe
3.2 Calculul şi Contabilitatea amortizării mijloacelor
fixe
3.3 Contabilitatea reparaţiei mijloacelor fixe
3.4 Contabilitatea ieşirii mijloacelor fixe
4. Contabilitatea altor imobilizări corporale:
terenurilor şi resurselor minerale
Noţiunea, clasificarea, constatarea şi evaluarea

imobilizărilor corporale
Definiţia, componenţa, modul de constatare şi

evaluare al imobilizărilor corporale sunt
determinate de prevederile SNC Imobilizărilor
corporale şi necorporale
Conform prevederilor IAS 16, Imobilizările corporale
sunt elemente corporale care:
(a)sunt deţinute în vederea utilizării pentru
producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii,
pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite
în scopuri administrative; şi(b)se preconizează a fi
utilizate pe parcursul mai multor perioade.
Clasificarea imobilizărilor corporale:
IC în funcţie de conţinutul economic se împart în:
Imobilizări corporale în curs de execuţie – IC
procurate sau aflate în procesul de creare și de
pregătire pentru utilizare după destinație, pînă la
transmiterea lor în exploatare.
Mijloace fixe – IC transmise în exploatare, valoarea
unitară a cărora depăşeşte plafonul valoric prevăzut
de legislaţia fiscală sau pragul de semnificație stabilit
de entitate, în politicile contabile.
Terenuri – IC sub formă de teritorii funciare (de
pămînt) deținute de entitate cu drept de proprietate
sau primite în arendă financiară pentru a fi folosite
în activitatea entității.
Resursele minerale – IC sub formă de costuri
capitalizate ale lucrărilor de explorare (pregătire
spre extracție) pentru care este demonstrată
fezabilitatea tehnică și viabilitatea comercială.
După criteriul limitării duratei de utilizare
imobilizările corporale se subdivizează în:
Constatarea imobilizărilor corporale
Modul de constatare şi evaluare al IC este
determinat şi stipulat în SNC Imobilizări corporale şi
necorporale.
Prin constatare a imobilizărilor se înţelege
examinarea corespunderii însuşirilor,
caracteristicilor, particularităţilor de care dispune
elementul respectiv definiţiei activului material şi
criteriilor stabilite în scopul contabilizării. A
contabiliza înseamnă înregistrarea şi trecerea
activului la intrări în conturile respective.
Dacă obiectul nu întruneşte condiţiile menţionate,
costurile aferente procurării sau creării imobilizării
se consideră drept cheltuieli a perioadei de
gestiune.
Evaluarea imobilizărilor corporale
Costul de intrare se determină în funcţie de sursele
de intrare şi natura economică a activelor.
Respectiv, se compune din:
Exemplu 1:
Întreprinderea procură un tractor la mâna a doua la
prețul de cumpărarea de 66 000 lei, inclusiv TVA,
costurile de transport pentru expedierea tractorului
constituie 1 000 lei, TVA 20 %. Pentru a putea fi
folosit, tractorul avea nevoie de cauciucuri noi, în
valoare de 7 200 lei şi de o reparaţie capitală în
valoare de 13 600 lei. Prima umplere a rezervorului
său de motorină a costat 1 800 lei.
Costul de intrare al tractorului conform condiţiilor
din exemplu constă din:
Prețul de cumpărare conform facturii, fără TVA -
55 000 lei;
costuri de transport -
1 000 lei;
costuri aferente schimbului de cauciucuri - 7
200 lei;
costuri aferente reparaţiei -
13 600 lei;
Total cost de intrare 76
800 lei
Evaluarea ulterioară.
Pentru contabilizarea reevaluărilor imobilizărilor

corporale se foloseşte unul dintre următoarele două
procedee:
reevaluarea simultană a costului de intrare şi a
amortizării acumulate;
reevaluarea numai a valorii contabile, stabilită prin
deducerea amortizării din costul de intrare.
Exemplul: Conducerea unei entităţi decide să
reevalueze construcţiile sale. Activele în cauză au
fost înregistrate la cost de intrare de 800 000 lei şi
sunt uzate pentru suma de 200 000 lei. Valoarea
justă a construcţiilor determinată de experţi este de
900 000 lei.
Conform primului procedeu de reevaluare: se
calculează raportul dintre valoarea justă şi valoarea
contabilă a construcţiilor; costul de intrare
şiamortizarea acumulată a construcţiilor sunt
reevaluate prin aplicarea coeficientului de creştere.
Conform celui de al doilea procedeu de reevaluare:
se anulează amortizarea acumulată prin deducerea
ei din costul de intrare a construcţiilor: , altfel spus
amortizarea acumulată se egalează cu 0, iar costul
de intrare devine egal cu valoarea contabilă.
Modul de reflectare în evidenţa a intrărilor de
mijloace fixe este prevăzut de S.N.C. “Imobilizări
necorporale și corporale” şi depinde de condiţiile şi
modul de achiziţionare şi creare.
Momentul includerii în componenţa mijloacelor fixe
este considerat data punerii în funcţiune a
obiectului. De la această dată începe calcularea
amortizării mijloacelor fixe. Documentul de bază a
punerii în funcţiune a obiectului este procesul-
verbal de primire-predare (punere în funcţiune) a
mijloacelor fixe.
Unitatea de evidenţă a mijloacelor fixe este obiectul
de inventar. Prin obiect de inventar se înţelege
articolul singular sau complexul de obiecte cu toate
dispozitivele lui, destinat să îndeplinească în mod
independent, în totalitate, o funcţie distinctă.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa
şi mişcarea mijloacelor fixe aflate în patrimoniul
entităţii, închiriate pe termen lung sau procurate
prin leasing este destinat contul de activ 123
"Mijloace fixe„.
În debitul contului „Mijloace fixe” se înregistrează:
Intrarea/majorarea valorii mijloacelor fixe.
În creditul contului „Mijloace fixe” se înregistrează:
Ieșirea/diminuarea valorii mijloacelor fixe.
Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea
mijloacelor fixe existente la finele perioadei de
gestiune.
Înregistrarea în conturi a tranzacţiilor aferente
intrării mijloacelor fixe în patrimoniu este în
dependenţă de modalitatea de dobândire a
mijloacelor fixe.
Mijloacele fixe la întreprindere pot intra prin mai
multe modalităţi:
procurate contra plată de la alte persoane juridice şi
fizice;
primite cu titlu gratuit;
primite de la fondatori sub forma de aport în
capitalul social;
plusuri de mijloace fixe stabilite în urma
inventarierii;
achiziţionării prin schimb;
construcţii, etc.
Pentru mijloacele fixe depuse ca aport la capitalul
social se întocmește formula contabilă:
Dt 123
Ct 313
Exemplu:
SA „Galacom” a cumpărat un cuptor de brutărie la
preţul de procurare de 334 800 lei, inclusiv TVA-20%
pus imediat în funcțiune.
Plata s-a efectuat în următoarele condiţii: 25 % se
achită în prealabil prin virament, iar restul se achită
în trei rate lunare.
Exemplul
Să presupunem că întreprinderea a primit cu titlu
gratuit un strung, a cărui valoare justă este egală cu
38 000 lei, TVA 20%, ccosturile de transport sunt
achitate în numerar în sumă de 960 lei , inclusiv TVA
20 %, prin intermediul unui titular de avans, fără a-l
fi primit în prealabil din casierie.
Exemplu:
Să admitem că în secţia producţiei de bază a fost
depistat un instrument pentru reglarea utilajului, a
cărei valoare de piaţă, ţinându-se cont de gradul de
amortizare, este egală cu 6 200 lei. Această sumă se
şi consideră valoarea contabilă a acestui instrument.
2. Contabilitatea IC în curs de execuţie
Caracteristica contului 121 “IC în curs de execuţie”
Contul de activ 121 „IC în curs de execuţie” este
destinat pentru generalizarea informaţiei referitoare
la crearea, procurarea, montarea şi instalarea
utilajului care necesită montaj, a utilajului care nu
necesită montaj până în momentul punerii în
funcţiune, construcţia noilor obiecte, reconstrucţia
şi extinderea întreprinderii, modernizarea
mijloacelor fixe aflate în funcţiune.
În debitul acestui cont se reflectă costul lucrărilor de
construcţie şi montaj aferente creării mijloacelor
fixe, inclusiv valoarea utilajului care necesită montaj,
a utilajului şi altor obiecte care nu necesită montaj,
dar momentul procurării nu coincide cu momentul
punerii în funcţiune.
În credit – costul de intrare a mijloacelor fixe puse în
funcţiune, investiţiile ulterioare aferente majorării
valorii obiectelor respective, precum şi cheltuielile
privind edificarea construcţiilor speciale prevăzute
în lista de titluri şi a dispozitivelor provizorii.
Soldul este debitor şi reflectă IC în curs de execuţie
Dt 121 “Active materiale în curs de execuţie”
Ct
Sold initial
Suma costul lucrărilor de construcţie şi montaj
aferente creării mijloacelor fixe, inclusiv valoarea
utilajului care necesită montaj, a utilajului şi altor
obiecte care nu necesită montaj, dar momentul
procurării nu coincide cu momentul punerii în
funcţiune.
În cele mai dese cazuri contul 121 „IC în curs de

execuţie” se aplică de beneficiarul de lucrări de
construcţii şi montaj.
Executarea lucrărilor de construcţie poate fi
efectuată în regie proprie sau în antrepriză.
Costurile privind construcţia unor obiecte noi sunt
contabilizate pe fiecare obiect separat cu total
cumulativ de la începutul construcţiei până la
punerea în folosinţă a obiectului.
Ct 211 „Materiale” – la valoarea materialelor
consumate, stabilite în baza calculului de repartizare
a materialelor consumate sau raportul privind
consumul de materiale în comparaţie cu normele de
producţie(f. nr. M-29) , fişa limită de livrare a
materialelor si / sau bonul de consum.
Ct 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” –
la valoarea obiectelor de mică valoare şi scurtă
durată (cu valoarea unitară mai mică de 1/6 din
plafon) consumate, determinate în baza procesului
verbal de casare a obiectelor de mică valoare şi
scurtă durată (formularul nr. OV-4)
Ct 214 „Amortizarea obiectelor de mică valoare şi
scurtă durată” – la suma uzurii calculate pentru
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, predate
în exploatare (cu valoarea unitară mai mare de 1/6
din plafon), determinată în baza notei de
contabilitate.
Ct 124„Amortizarea mijloacelor fixe” – la suma
amortizării calculate pentru mijloacele fixe
utilizatela crearea IC, determinată în baza notei de
contabilitate.
muncii” - la suma salariului calculat, determinat în
baza calcului sau borderoului de repartizare a
salariilor calculate muncitorilor care execută
lucrările de construcţii, sau fişa de lucru în acord la
calcularea salariilor muncitorilor şi executarea
lucrărilor de construcţii montaj în cazul salarizării în
acord, sau fişa de pontaj, în cazul salarizării
muncitorilor în regie.
Ct 533 „Datorii privind asigurările sociale și
medicale” - la suma defalcărilor la asigurarea socială
şi medicală în mărime de 23 % şi respectiv 4 % din
mărimea salariul calculat, etc.
Ct 812 „Activităţi auxiliare” – valoarea serviciilor
prestate de seţia auxiliară
Dt 123 “Mijloace fixe” – la punerea în funcţiune a

activului finisat
Ct 121 „IC în curs de execuţie”
Exemplul . Întreprinderea „Galacom” SRL a construit
cu forţe proprii o clădire pentru oficiu, în scopul
căreia au fost suportate următoarele costuri :
1) proiectul clădirii destinată pentru oficiu,
întocmit de o firmă de proiectare – 18 000 lei,
inclusiv TVA 20%;
2) materiale de construcţie – 217 000 lei;
3) salarii calculate constructorilor – 185
000 lei;
4) contribuţii la asigurările sociale şi
medicale -?
5) amortizarea mijloacelor fixe utilizate în
procesul de construcţie – 95 000 lei;
6) obiecte de mică valoare şi scurtă durată
utilizate cu prețul de pînă la 1/6 din plafon – 11 600
lei;
7) uzura obiectelor de mică valoare şi
scurtă durată – 14 800 lei;
8) servicii de transport, efectuate cu
transport propriu, legate de construcţia clădirii
oficiului – 18000 lei;
9) dobânda pentru creditul bancar pe
termen lung primit pentru construcţia oficiului –
16000 lei.
Construcţia a durat 11 luni, după care clădirea a fost
pusă în exploatare în calitate de oficiu.
efectuată în antrepriză
Dt 534 “Datorii față de buget” pentru TVA
Această înregistrare contabilă se întocmeşte şi în
cazul achiziţiei imobilizărilor corporale ce necesită
montaj/instalare sau momentul achiziţiei nu
corespunde cu momentul punerii în funcţiune cu
specificul creditării contului 521 sau 522, după caz.
La intarea IC în curs de execuţie din alte surse:
Ct 622 “Venituri financiare” la primirea cu titlu
gratuit
Ct 313 “Capital nevărsat” la depunerea în capitalul
social
Exemplul (import)
Întreprinderea „Adina” SRL a procurat un strung din
Ucraina conform facturii la valoarea de 30 000$.
Taxa vamală – 10 %, taxa pentru proceduri vamale –
0,4 %. Întreprinderea a virat în avans de la contul
curent numerar pentru achitarea taxei vamale –
37700 lei, TVA –85000 lei, proceduri vamale -1500
lei.
Costurile de aprovizionare au constituit:
transportarea strungului pe parcurs intern de către
o firmă de transport – 2100 lei, TVA 20 %; asigurarea
în drum – 1 800 lei; costuri de descărcare, executate
de către secţia auxiliară – 2000 lei. Diferența de taxe
în vamă se achită de titularul de avans fără
acordarea prealabilă.
De determinat costul de intrare al strungului
importat şi de contabilizat operaţiunile respective.
Cursul de schimb valutar:- la data vămuirii – 12,
6200 lei / $;
- la data achitării facturii furnizorului – 12,7400
lei / $.

Contabilitate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitatea stocurilor

Componenţa, caracteristica, recunoaşterea şi

Contabilitatea utilizării materialelor

Contul 217 “Mărfuri” ţine evidenţa existenţei şi

Mulţumim de atenţie şi …SUCCESE

Bazele organizării contabilităţii financiare

2. Reglementarea normativă a contabilităţii

Sistemul contabil în partidă dublă cu prezentarea

Sistem contabil în partidă dublă cu prezentarea

3.1 Contabilitatea intrării mijloacelor fixe

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa

Valoarea amortizabilă este costul de intrare sau

Norma amortizării după metoda liniară se calculează

Pentru generalizarea informaţiei privind amortizarea

În acest sens se vor întocmi următoarele formule

La finalizarea lucrărilor de reparaţie costurile

În luna curentă în secţia de reparaţie au avut loc

Exemplul: În luna curentă întreprinderea

În luna curentă întreprinderea „Galacom”a executat

La efectuarea reparaţiei capitale pe locuri de aflare:

La efectuarea reparaţiei capitale în antrepriză:

În procesul desfăşurării activităţii întreprinderii,

La entitatea „Galacom” SRL este casată o

Ct 123 „ Mijloace fixe”

Ct 621 „Venituri din operațiuni cu active

Predarea mijloacelor fixe cu titlul gratuit

Ct 123 „ Mijloace fixe”

Ct 123 „Mijloace fixe”

Casarea valorii contabile a obiectului vândut:

Următoarele înregistrări contabile se întocmesc în

Ct 534 „Datorii față de buget”

Ct 234„Alte creanţe curente”

Exemplul : Entitatea „Galacom” SRL a iniţiat o

Formulele contabile privind intrarea resurselor

Contabilitatea imobilizărilor corporale

Noţiunea, clasificarea, constatarea şi evaluarea

Definiţia, componenţa, modul de constatare şi

Pentru contabilizarea reevaluărilor imobilizărilor

În cele mai dese cazuri contul 121 „IC în curs de

Dt 123 “Mijloace fixe” – la punerea în funcţiune a

S-ar putea să vă placă și