1

TEMA 6. CONTABILITATEA APROVIZIONĂRII

6.1. Noţiuni generale privind aprovizionarea;
6.2. Contabilitatea materialelor;
6.3. Contabilitatea obiectelor de mica valoare şi scurtă durată;
6.4. Calcularea costului stocurilor cumpărate;
6.5. Evaluarea curentă a stocurilor.

6.1. Noţiuni generale privind aprovizionarea

Pentru desfăşurarea activităţii de bază, întreprinderile se aprovizionează cu
diferite bunuri, cum ar fi: mijloace fixe, imobilizări necorporale, materiale, mărfuri etc.
Cea mai mare parte din aceste bunuri se cumpără de la diferite întreprinderi, denumite
furnizori. Asigurarea se efectuează în conformitate cu programul de aprovizionare,
elaborându-se în acest scop comenzi către furnizori, în baza cărora se încheie contracte
de vânzare-cumpărare. La executarea contractului de aprovizionare, întreprinderea -
1
cumpărător primeşte de la furnizor factura fiscală. Prin urmare, în contabilitate este
necesar a reflecta valoarea bunurilor cumpărate, precum şi datoria întreprinderii faţă de
furnizori.
Recepţia cantitativă a bunurilor se efectuează de către magaziner.
La procurarea bunurilor, în cele mai frecvente cazuri, se suportă costuri de
transport–aprovizionare şi anume: costuri de transportare, de încărcare-descărcare,
costuri de asigurare a încărcăturii, taxe vamale aferente bunurilor importate etc.
Conform prevederilor S.N.C. „Stocuri”, aceste costuri se includ în costul de intrare a
bunurilor cumpărate. Prin urmare, costul bunurilor materiale cumpărate include preţul
de cumpărare şi costurile de transport – aprovizionare. Aceste elemente formează costul
de intrare (costul efectiv) al bunurilor achiziţionate de la diferiţi terţi.
 2

Costurile de transport - aprovizionare se reflectă în conturile, în care se

contabilizează bunurile materiale cumpărate. Aceasta permite de a determina costul
efectiv al bunurilor intrate.
În afară de aceasta, la cumpărarea bunurilor materiale, întreprinderea plăteşte
furnizorului taxa pe valoarea adăugată (T.V.A.), însă această sumă nu se include în
costul bunurilor achiziţionate. Ea se reflectă în debitul contului 534 „Datorii faţă de
buget”, astfel indicând diminuarea datoriei faţă de buget privind T.V.A.
Dacă întreprinderea efectuează plată prealabilă furnizorului, suma respectivă se
reflectă în debitul contului 224 „Avansuri acordate curente” şi se decontează la
efectuarea definitivă a decontărilor cu acesta.

6.2. Contabilitatea materialelor

Pentru evidenţa materialelor se foloseşte contul 211 „Materiale”. Este cont de
activ. În debitul contului se înregistrează intrarea materialelor, iar în credit – ieşirea
2
acestora. Soldul contului este debitor şi reflectă valoarea materialelor aflate la
întreprindere.
La intrarea materialelor debitează contul 211 „Materiale” în corespondenţă cu
creditul conturilor, care indică sursa de provenienţă a acestora. Costurile de transport-
aprovizionare aferente materialelor cumpărate se raportează la costul acestora, adică se
reflectă în debitul contului 211.
Operaţiunile de casare a materialelor se reflectă în creditul contului 211 şi
respectiv în debitul conturilor de evidenţă a costurilor şi cheltuielilor.
Operaţiunile economice privind mişcarea materialelor:
1. S-au trecut la intrări materiale procurate de la:
 furnizori:
debit contul 211, credit contul 521;
 părţi afiliate (entități sau persoane fizice, care au capacitatea de a controla sau
sunt controlate, au influență semnificativă sau sunt influențate semnificativ de cealaltă
 3

parte în politicile financiare și opetaționale. Influență semnificativă capacitatea de a

influența politicile financiare și opetaționale prin participare la capitalul social al
entității în mărime de la 20 % pînă la 50 % sau în alt mod prevăzut de statut sau contract.
Control - capacitatea de a gestiona politicile financiare și opetaționale ale entității
pentru a obține beneficii economice din activitatea acestora).
debit contul 211, credit contul 522;
2. S-a reflectat T.V.A. aferentă materialelor procurate:
debit contul 534, credit conturile 521, 522.
3. S-au primit materiale cu titlu gratuit:
debit contul 211, credit contul 622.
4. S-au obţinut materiale la întreprindere din:
 activitatea de bază:
debit contul 211, credit contul 811;
 unităţile auxiliare:
3
debit contul 211, credit contul 812.
5. S-au transportat materialele procurate cu mijloace de transport:
 propriu:
debit contul 211, credit contul 812;
 ale terţilor:
debit contul 211, credit contul 521, 544.
6. S-a calculat salariul lucrătorilor ocupaţi nemijlocit cu încărcarea şi descărcarea
materialelor procurate:
debit contul 211, credit contul 531.
7. S-au calculat contribuţii de asigurări sociale de stat de la suma salariului
lucrătorilor ocupaţi cu încărcarea şi descărcarea materialelor procurate:
debit contul 211, credit contul 533.
8. S-au calculat prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală de la suma
salariului lucrătorilor de mai sus:
 4

debit contul 211, credit contul 541.

9. S-a creat provizion pentru plata concediilor lucrătorilor de mai sus:
debit contul 211, credit contul 538.
10. S-au inclus în costul materialelor importate taxele vamale:
debit contul 211, credit conturile 234, 226, 532.
11. S-au înregistrat materiale utilizabile din lichidarea:
a) mijloacelor fixe:
 în limita valorii reziduale stabilite anterior:
debit contul 211, credit contul 123;
 peste limita valorii reziduale determinate anterior:
debit contul 211, credit contul 621;
b) obiectelor de mică valoare şi scurtă durată:
debit contul 211, credit contul 213.
12. S-au înregistrat plusuri de materiale în rezultatul inventarierii:
4
debit contul 211, credit contul 612.
13. S-au casat materiale pentru necesităţile:
 activităţii de bază:
debit contul 811, credit contul 211;
 unităţilor auxiliare:
debit contul 812, credit contul 211;
 comune de producţie:
debit contul 821, credit contul 211;
 administrative ale întreprinderii:
debit contul 713, credit contul 211.
14. S-au trecut la scăderi lipsurile de materiale identificate la inventariere:
debit contul 714, credit contul 211.
Exemplu. S-au procurat 800 m³ lemn de construcţie în valoare de 1 440 000 lei
inclusiv T.V.A. La transportarea şi descărcarea materialelor au fost suportate
 5

următoarele costuri: costul serviciilor transportului auto propriu – 7 200 lei; suma
salariului lucrătorilor – 1 200 lei; suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat
obligatorii (18 %) – 216 lei şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
(4,5 %) – 54 lei.
Reflectarea în conturi a operaţiilor economice aferente achiziţionării materialelor
are loc în felul următor.
1. Înregistrarea valorii materialelor procurate de la furnizori:
debit contul 211, credit contul 521 - 1 200 000 lei (1 440 000 – (1 440
000 : 6).
2. Trecerea în cont a sumei T.V.A. aferentă materialelor procurate:
debit contul 534, credit contul 521- 240 000 lei (1 440 000 : 6).
3. Includerea în costul materialelor procurate a valorii serviciilor de transport:
debit contul 211, credit contul 812 – 7 200 lei.
4. Calcularea salariului lucrătorilor ocupaţi nemijlocit cu încărcarea şi
5
descărcarea materialelor procurate:
debit contul 211, credit contul 531 – 1 200 lei.
5. Calcularea contribuţiilor de asigurări sociale de stat:
debit contul 211, credit contul 533 - 216 lei.
6. Calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală:
debit contul 211, credit contul 541 - 54 lei.

6.3. Contabilitatea obiectelor de mica valoare şi scurtă durată

Pentru desfăşurarea activităţii de bază întreprinderile se asigură cu obiecte de

mica valoare şi scurta durată, cum ar fi: cu inventar gospodăresc, instrumente, salopete,
căldări, hârleţe, alte mijloace de muncă.
Obiecte de mică valoare şi scurtă durată - bunuri, valoarea unitara a cărora nu
depăşeşte 6 000 lei sau pragul de semnificaţie prevăzut în politicele contabile, indiferent
 6

de durata de serviciu sau cu o durată de serviciu mai mică de 1 an indiferent de valoarea

unei unităţi.
Evidenţa bunurilor respective se ţine la contul de activ 213 „Obiecte de mică
valoare şi scurtă durată”. În debitul contului se înregistrează intrarea obiectelor de mică
valoare şi scurtă durată, iar în credit – ieşirea acestora şi valoarea bunurilor reziduale
obţinute din lichidarea obiectelor.
Costurile ce ţin de aprovizionare se includ direct în costul de intrare a obiectelor
procurate.
Spre deosebire de materiale, obiectele de mica valoare şi scurta durată nu se
consumă într-un singur ciclu economic, dar se folosesc în mai multe cicluri. De aceea,
obiectele a căror valoare unitară depăşeşte 1 000 lei, la eliberarea lor in exploatare se
calculează uzura în mărime de 100 % din valoarea acestora diminuată cu valoarea
reziduală probabilă. Obiectele cu valoarea unitară până la 1 000 lei pot fi casate la chel-
tuieli sau costuri fără a le calcula uzura.
6
Evidenţa analitică a obiectelor menţionate se ţine pe grupe omogene şi pe tipuri.
Operaţiunile economice reflectate în debitul şi creditul contului 213:
1. S-au trecut la intrări obiecte de mică valoare şi scurtă durată procurate de la:
 furnizori:
debit contul 213, credit contul 521;
 părţi afiliate:
debit contul 213, credit contul 522.
2. S-a reflectat T.V.A. aferentă obiectelor cumpărate:
debit contul 534, credit conturile 521, 522.
3. S-au primit obiecte cu titlu gratuit:
debit contul 213, credit contul 622.
4. S-au confecţionat obiecte la întreprindere:
debit contul 213, credit contul 812.
5. S-au transportat obiectele procurate cu mijloace de transport:
 7

 propriu:
debit contul 213, credit contul 812;
 ale terţilor:
debit contul 213, credit contul 521, 544.
6. S-a calculat salariul lucrătorilor ocupaţi nemijlocit cu încărcarea şi descărcarea
obiectelor procurate:
debit contul 213, credit contul 531.
7. S-au calculat contribuţii de asigurări sociale de stat de la suma salariului
lucrătorilor ocupaţi cu încărcarea şi descărcarea obiectelor procurate:
debit contul 213, credit contul 533.
8. S-au calculat prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală de la suma
salariului lucrătorilor de mai sus:
debit contul 211, credit contul 541.
9. S-a creat provizion pentru plata concediilor lucrătorilor de mai sus:
7
debit contul 213, credit contul 538.
10. S-au înregistrat plusuri de obiecte la inventariere:
debit contul 213, credit contul 612.
11. S-au eliberat în exploatare obiecte cu valoarea unitară până la 1 000 lei pentru
necesităţile:
 activităţii de bază:
debit contul 811, credit contul 213;
 unităţilor auxiliare:
debit contul 812, credit contul 213;
 comune de producţie:
debit contul 821, credit contul 213;
 administrative ale întreprinderii:
debit contul 713, credit contul 213.
12. S-au eliberat în exploatare obiecte cu valoarea unitară mai mare de 1 000
 8

lei:
debit contul 2132 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în exploatare”,
credit contul 2131 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în stoc”.
13. S-au eliberat în exploatare obiecte cu valoarea unitară mai mare de 1 000 lei
pentru necesităţile:
 activităţii de bază:
debit contul 811, credit contul 214;
 unităţilor auxiliare:
debit contul 812, credit contul 214;
 comune de producţie:
debit contul 821, credit contul 214;
 administrative ale întreprinderii:
debit contul 713, credit contul 214.
14. S-a decontat suma uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată la casarea
8
acestora:
debit contul 214, credit contul 213.
 9

6.4. Calcularea costului stocurilor cumpărate

Evidenţa stocurilor procurate se ţine la costul de intrare (costul efectiv) care

include valoarea bunurilor conform preţurilor de cumpărare şi costurile de transport –
aprovizionare (C.T.A.).
Costul efectiv al fiecărui tip de bunuri sau grupă omogenă se calculează după
relaţia:
Z efectiv = P + CTA,
unde, P - preţul de cumpărare indicat în facturile eliberate de furnizori;
C.T.A. – costurile de transport - aprovizionare.
Pentru calcularea costului efectiv al fiecărui tip de bunuri (grupă omogenă) este
necesar:
1. A determina suma totală a C.T.A. aferentă bunurilor procurate în luna curentă;
2. A calcula raportul procentual al C.T.A. faţă de costul bunurilor procurate;
9
3. A calcula suma C.T.A. pentru fiecare tip de bunuri în parte;
4. A calcula costul efectiv al cantităţii totale de bunuri prin însumarea valorii de
procurare cu C.T.A.;
5. A determina costul efectiv al unei unităţi de bunuri.
Exemplu. S-au procurat două tipuri de materiale: materialul A - în cantitate de 2
000 bucăţi la valoarea de 40 000 lei şi materialul B - în cantitate de 1 000 bucăţi la
valoarea de 10 000 lei. La transportarea şi descărcarea materialelor au fost suportate
următoarele costuri:
 retribuirea muncii – 1 000 lei;
 contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii – 180 lei;
 prime de asigurări obligatorii de asistenţă medicală – 45 lei;
 costuri de transportare – 5 730 lei.
Calcularea costului efectiv a unei unităţi de materiale cumpărate are loc în felul
următor:
 10

1. Determinarea sumei totale a C.T.A.:

1 000 + 180 + 45 + 5 730 = 6 955 lei.
2. Determinarea procentului mediu al C.T.A. faţă de costul materialelor
procurate:
6 955 : (40 000 + 10 000) x 100 % = 13,91 %.
3. Calcularea sumei C.T.A. pentru fiecare tip de materiale:
 materialul A - (40 000 x 13,91 %) : 100 % = 5 564 lei;
 materialul B - (10 000 x 13,91 %) : 100 % = 1 391 lei.
4. Calcularea costului efectiv al cantităţii totale de materiale:
 materialul A – 40 000 + 5 564 = 45 564 lei;
 materialul B – 10 000 + 1 391 = 11 391 lei.
5. Calcularea costului unei unităţi de materiale:
 materialul A – 45 564 : 2 000 = 22,78 lei;
 materialul B – 11 391 : 1 000 = 11,39 lei. 10
Prin urmare, în contul 211 „Materiale” se reflectă costul de intrare (costul
efectiv) al materialelor – 56 955 lei (50 000 + 6 955).
Dacă la momentul intrării stocurilor nu este posibil de a determina toată suma
costurilor de transport - aprovizionare, atunci acestea se pot acumula într-un cont
analitic autonom pe tipuri (grupe omogene) de bunuri. În acest caz, la finele lunii,
C.T.A. se vor deconta proporţional valorii bunurilor ieşite. Pentru calcularea cotei
costurilor aferente bunurilor materiale ieşite, se determină coeficientul de repartizare a
acestora după relaţia:
K = (CTAs+ CTAi) : (Vs + Vi),
unde, CTAs - soldul CTA la începutul lunii;
CTAi - CTA aferente bunurilor materiale cumpărate pe parcursul lunii;
Vs - valoarea bunurilor materiale aflate în stoc la începutul lunii;
Vi - valoarea bunurilor materiale intrate pe parcursul lunii.
 11

În continuare,. rezultatul obţinut se înmulţeşte cu valoarea bunurilor ieşite, astfel

obţinându-se suma C.T.A. pentru ele.

6.5. Evaluarea curentă a stocurilor

Evaluarea curenta a stocurilor ieşite se efectuează conform uneia din metodele

recomandate de S.N.C.,,Stocuri” şi anume:
1. FIFO - prima intrare - prima ieşire. Potrivit acestei metode, stocurile ieşite
sunt evaluate la preţurile primului lot intrat, apoi lotului al doilea ş.a.m.d.;
Modul de aplicare a metodei FIFO după fiecare ieşire a stocurilor

Date iniţiale. Stocul de materiale la 1 octombrie 2019 la o entitate a constituit 7 000 kg cu costul
de intrare 20,50 lei/kg. În cursul lunii octombrie 2019 la depozitul de materiale au avut loc
următoarele operaţiuni:
1) 6 octombrie – intrare 5 000 kg la preţul de 19,0 lei/kg;
2) 11 octombrie – intrare 7 500 kg la preţul de 19,50 lei/kg;
3) 15 octombrie – ieşire (consum) 11 800 kg;
4) 22 octombrie – intrare 9 600 kg la preţul de 22,0 lei/kg; 11
5) 25 octombrie – ieşire (consum) 4 700 kg;
6) 27 octombrie – intrare 1 500 kg la preţul de 21,50 lei/kg;
7) 29 octombrie – ieşire (consum) 2 200 kg.
În baza datelor din exemplu, la aplicarea metodei FIFO pentru evaluarea stocurilor se întocmesc
calculele prezentate în tabelul 1.
Tabelul 1
Calculul costului materialelor consumate în baza metodei FIFO după fiecare ieşire

Intrări Ieşiri Sold

Data cant., preţ, valoarea, cant., preţ, valoare cant., preţ, Valoarea
kg lei/kg lei kg lei/k a, kg lei/kg ,
g lei lei
1 octombrie 2019 - - - - 7 000 20,50 143 500
6 octombrie 2019 5 000 19,0 95 000 - - 7 000 20,50 143 500
5 000 19,0 95 000
12 000 - 238 500
11 octombrie 2019 7 500 19,50 146 250 - - 7 000 20,50 143 500
5 000 19,0 95 000
7 500 19,5 146 250
19 500 - 384 750
15 octombrie 2019 - - 7 000 20,50 143 500 200 19,0 3 800
91 200
 12

4 800 19,0 7 500 19,5 146 250

11 800 - 234 700 7 700 - 150 050
22 octombrie 2019 9 600 22,0 211 200 - - 200 19,0 3 800
7 500 19,5 146 250
9 600 22,0 211 200
17 300 - 361 250
25 octombrie 2019 - - - 200 19,0 3 800 3 000 19,5 58 500
4 500 19,5 87 750 9 600 22,0 211 200
4 700 - 91 550 12 600 - 269 700
27 octombrie 2019 1 500 21,50 2 250 - - 3 000 19,5 58 500
9 600 22,0 211 200
1 500 21,50 32 250
14 100 - 301 950
29 octombrie 2019 - - 2 200 19,5 42 900 800 19,5 15 600
9 600 22,0 211 200
1 500 21,50 32 250
11 900 - 259 050
31 octombrie 2019 23 600 484 700 18 700 - 369 150 11 900 - 259 050
(total)
Potrivit metodei FIFO materialele eliberate de la depozit se evaluează astfel:
- la data de 15 octombrie 2019: 12
7 000 kg la preţul de 20,50 lei/kg = 143 500 lei
4 800 kg la preţul de 19,50 lei/kg = 91 200 lei
Total 11 800 kg 234 700 lei
- la data de 25 octombrie 2019:
200 kg la preţul de 19,0 lei/kg = 3 800 lei
4 500 kg la preţul de 19,5 lei/kg = 87 750 lei
Total 4 700 kg 91 550 lei
- la data de 29 octombrie 2019:
2 200 kg la preţul de 19,5 lei/kg = 42 900 lei
Total 2 200 kg 42 900 lei
Costul stocului final de materiale se determină astfel:
a) costul stocului iniţial – 143 500 lei
b) costul materialelor intrate – 484 700 lei
c) costul materialelor consumate – 369 150 lei
Valoarea stocului final (a + b – c) 259 050 lei
Conform calculelor efectuate entitatea contabilizează:
- costul materialelor intrate în sumă de 484 700 lei – ca majorare concomitentă a stocurilor şi
datoriilor curente;
- costul materialelor consumate în sumă de 369 150 lei – ca majorare a costurilor activităţii de
bază şi diminuare a stocurilor.

2. Costul mediu ponderat. Valoarea stocurilor trecută la scăderi se evaluează

pornind de la preţul mediu al bunurilor procurate. Costul unitar mediu se calculează ca
 13

raportul dintre valoarea totală a stocului iniţial (Si) şi valoarea totală a intrărilor (Vi)
către cantitatea existentă în stocul iniţial (Cs) şi cantităţile intrate (Ci):
C.M.P. = (Si+Vi) : (Cs+Ci)
Modul de aplicare a metodei costului mediu ponderat

Date iniţiale. Utilizînd datele din problema 1 să presupunem că entitatea evaluează ieşirile de
materiale conform metodei costului mediu ponderat după fiecare intrare.
În baza datelor din exemplu, costul materialelor consumate se determină în modul prezentat în
tabelul 2.

Tabelul 2
Calculul costului materialelor consumate conform metodei costului mediu ponderat determinat
după fiecare intrare

Intrări Ieşiri Sold

Data cant., preţ, valoarea, cant., preţ, valoarea, cant., preţ, valoarea,
kg lei/kg lei kg lei/kg lei kg lei/kg lei
1 octombrie - - - - 7 000 20,50 143 500
2019
6 octombrie 5 000 19,0 95 000 - - 12 000 19,875 238 500
2019 13
11 octombrie 7 500 19,50 146 250 - - 19 500 19,731 384 750
2019
15 octombrie - - 11 800 19,731 232825,8 7 700 19,731 151 924
2019
22 octombrie 9 600 22,0 211 200 - - 17 300 20,990 363 124
2019
25 octombrie - - 4 700 20,990 98 653 12 600 20,990 264 471
2019
27 octombrie 1 500 21,50 32 250 - - 14 100 21,044 296 721
2019
29 octombrie - - 2 200 21,044 46296,8 11 900 21,044 250 424
2019
31 octombrie 23 600 - 484 700 18 700 - 377775,6 11 900 21,044 250 424
2019
- Costul mediu ponderat după intrarea din 6 octombrie 2019:
143 500 lei  95 000 lei 238 500 lei
  19,875 lei/kg ;
7 000 kg  5 000 kg 12 000 kg
- Costul mediu ponderat după intrarea din 11 octombrie 2019:
238 500 lei  146 250 lei 384 750 lei
  19,731lei/kg ;
12 000 kg  7 500 kg 19 500 kg
- Costul mediu ponderat după intrarea din 22 octombrie 2019:
 14

151 924,2 lei  211 200 lei 363124,2 lei

  20,990 lei/kg ;
7 700 kg  9 600 kg 17 300 kg
- Costul mediu ponderat după intrarea din 27 octombrie 2019:
264 471,2 lei  32 250 lei 296 721,2 lei
  21,044 lei/kg .
12 600 kg  1 500 kg 14 100 kg
Conform metodei costului mediu ponderat calculat după fiecare intrare, materialele eliberate din
depozit se evaluează astfel:
- la 15 octombrie 2019 – în sumă de 232 825,8 lei (11 800 kg x 19,731 lei/kg);
- la 25 octombrie 2019 – în sumă de 98 653 lei (4 700 kg x 20,990 lei/kg);
- la 29 octombrie 2019 – în sumă de 46 296,8 lei (2 200 kg x 21,044 lei/kg).
Costul stocului final de materiale poate fi determinat prin următoarele două variante:
Varianta I
a) costul stocului iniţial – 143 500 lei;
b) costul materialelor intrate – 484 700 lei;
c) costul materialelor consumate – 377 775,6 lei;
Costul stocului final (a + b – c) 250 424,4 lei
Varianta II
a) cantitatea stocului final – 11 900 kg;
b) costul mediu ponderat la sfîrşitul perioadei – 21,044 lei;
Costul stocului final (a x b) 250 424,4 lei.
Conform calculelor efectuate entitatea contabilizează:
- costul materialelor intrate în sumă de 484 700 lei – ca majorare concomitentă a stocurilor şi
datoriilor curente;
- costul materialelor consumate în sumă de 377 775,6 lei – ca majorare a costurilor activităţii de 14
bază şi diminuare a stocurilor.

3. Costul standard. Metoda respectivă se foloseşte pentru evaluarea materialelor

şi produselor obţinute la întreprindere. Ea prevede evaluarea existenţei şi circulaţiei
bunurilor la cost standard pe parcursul anului cu corectarea la finele anului până la cost
efectiv.
4. Metoda identificării specifice. Constă în determinarea costurilor individuale
a elementelor de stocuri. Metoda se foloseşte pentru evaluarea stocurilor ce fac obiectul
unei comenzi (de exemplu, clădiri, apartamente, automobile, opere de artă etc.).