Teste

T1 S I
1.1 Mijloacele băneşti reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii.
În contabilitate mijloacelor băneşti se clasifică după următoarele criterii:
1) în dependenţă de valută în care sînt exprimate:
 valută naţională,
 valută străină.
Indiferent de faptul în ce valută sînt exprimate mijloacele băneşti, în evidenţa contabilă acestea se exprimă în valută
naţională la cursul stabilit de Bancă Naţională.
2) în dependenţă de locul păstrării şi formei de exprimare:
 în numerar – care se păstrează în casieria întreprinderii,

 în conturile curente şi alte conturi la bănci,
 alte mijloace băneşti (doc. băneşti, timbre poştale, bilete de călătorie, ş.a.) care se păstrează în casierie;
3) în funcţie de posibilitate utilizării mijloacelor băneşti:
 mijloacele băneşti legate – reprezintă disponibilităţile băneşti, care aparţin întreprinderii, dar nu pot fi
utilizate de aceasta din anumite cauze (conturi bancare sechestrate, soldul de compensare a mijloacelor
creditare etc.),
 mijloace băneşti nelegate – mijloace care aparţin întreprinderii şi pot fi utilizate de aceasta.
1.2 La intrarea mijloacelor băneşti se întocmesc formulele contabile:
 debit contul 242,

 credit conturile 221, 223, 227, 228, 229, 134 – la încasarea creanţelor cumpărătorilor,
 credit conturile 411, 412, 413, 511, 512, 513 – la suma creditelor şi împrumuturilor primite de către
întreprindere,
 credit conturile 424, 523 – la suma primită sub formă de avansuri,
 credit contul 241 – la depunerea numerarului din casieria întreprinderii.
La eliberarea mijloacelor băneşti din contul curent se întocmesc formulele contabile:
 debit conturilor 131, 132, 231, 232 – la utilizarea mijloacelor băneşti pentru procurarea investiţiilor, acordarea
mijloacelor băneşti sub formă de împrumut,
 debit contul 241 – la ridicarea mijloacelor băneşti în casierie,
 debit conturilor 411, 412, 413, 511, 512, 513 – la achitarea creditelor bancare, împrumuturilor şi plata
dobînzilor,
 debit conturile 521, 522 – la achitarea datoriilor comerciale,
 debit conturile 531 – la achitarea datoriilor faţă de salariaţi privind retribuirea muncii,
 debit conturile 424, 523 – la restituirea avansurilor pe termen lung şi scurt primite anterior,
 debit contul 533 – la achitarea datoriilor privind contribuţiile de asigurări sociale şi primele de asigurare
medical
 debit contul 534 – la achitarea datoriilor faţă de buget,
 debit contul 537 – la achitarea datoriilor faţă de fondatori şi alţi participanţi,
 debit contul 539 – la achitarea datoriilor faţă de alţi creditori,
 debit contul 713 – la suma comisioanelor bancare percepute pentru prestarea serviciilor bancare,
 credit contul 242
1.2 1. Dt 714 Ct 241 100 Depistarea lipsei
2. Dt 226 Ct 612 100 Creanta casierului
3. Dt 531 Ct 226 100 Restitirea lipsei
T1 S II
2.1 Datoriile reprezintă surse străine de finanţare a activelor întreprinderii.
În contabilitate şi în rapoartele financiare datoriile se clasifică după următoarele criterii:
După conţinutul economic:
 datorii financiare,
 datorii comerciale,
 datorii calculate.
După termenul de achitare:
 datorii pe termen lung,

 datorii pe termen scurt.
După modul de achitare:
 datorii convertibile, achitarea cărora poate fi efectuată prin cedarea unei părţi din capitalul statutar (acţiuni
sau cote de participaţie),
 datorii neconvertibile, achitarea cărora se efectuează prin alte mijloace şi nu prevede cedarea unei părţi din
capitalul statutar
2.2 La primirea creditelor bancare se întocmesc formulele contabile:
 debit conturile 241 “Casa”, 242 “Conturi curente în valută naţională”, 243 “Conturi curente în valută străină”,
 credit conturile 411 “Credite bancare pe termen lung”, 412 “Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi”,
511 “Credite bancare pe termen scurt”, 512 “Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi”.
La calcularea dobînzilor pentru creditele pe termen lung şi pe termen scurt primite se întocmeşte:
 debit contul 714 “Alte cheltuieli operaţionale”– atunci cînd dobînda se constată ca cheltuieli ale perioadei
(conform metodei recomandate de SNC 23 “Cheltuieli privind împrumuturile”),
 debit conturile 111 “Active nemateriale”, 112 “Active nemateriale în curs de execuţie”, 121 “Active materiale
în curs de execuţie”, 211 “Materiale” – în cazul capitalizării dobînzilor în valoarea dobînzilor (conform
metodei alternative admisibile stabilite de SNC 23),
 credit conturilor 511 “Credite bancare pe termen scurt”, 512 “Credite bancare pe termen scurt pentru slariaţi”.
Primirea împrumuturilor de la întreprinderi sau persoane fizice se reflectă prin formula contabilă:
 debit conturile 241 “Casa”, 242 “Conturi curente în valută naţională”, 243 “Conturi curente în valută străină”
– la suma împrumuturilor primite sub formă de mijloace băneşti,
 debit conturile 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522 “Datorii pe termen scurt faţă
de părţile legate”, 539 “Alte datorii pe termen scurt”– la suma împrumuturilor utilizate pentru achitarea
datoriilor faţă de furnizori, părţi legate, alţi creditori,
 credit conturile 413 “Împrumuturi pe termen lung”, 513 “Împrumuturi pe termen scurt”.
Dobînzile privind împrumuturile primite se calculează şi se reflectă în contabilitate în acelaşi mod ca şi pentru
creditele bancare:
 debit contul 714 “Alte cheltuieli operaţionale” – cînd dobînzile se constată ca cheltuieli,
 debit conturile 111 “Active nemateriale”, 112 “Active nemateriale în curs de execuţie”, 121 “Active materiale
în curs de execuţie”, 211 “Materiale” – în cazul capitalizării sumei dobînzilor,
 credit conturile 513 “Împrumuturi pe termen scurt”.
La finele anului de gestiune creditele şi împrumuturile pe termen lung care urmează a fi achitate pe parcursul
următoarelor 12 luni se trec în categoria creditelor şi împrumuturilor pe termen scurt prin formula contabilă:
 debit 411 “Credite bancare pe termen lung”, 412 “Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi”, 511
“Credite bancare pe termen scurt”, 512 “Credite bancare pe termen scurt pentru slariaţi”, 413 “Împrumuturi
pe termen lung”, 513 “Împrumuturi pe termen scurt”,
 credit 241 “Casa”, 242 “Conturi curente în valută naţională”, 243 “Conturi curente în valută străină”.
La achitarea creditelor şi împrumuturilor se întocmesc formulele contabile:
 debit conturile 511 “Credite bancare pe termen scurt”, 512 “Credite bancare pe termen scurt pentru slariaţi”,
513 “Împrumuturi pe termen scurt”,
 credit conturile 241 “Casa”, 242 “Conturi curente în valută naţională”, 243 “Conturi curente în valută
străină”.
Reflectarea valorilor materiale intrate de la furnizori şi antreprenori (fără TVA):
 debit contul 111 “Active nemateriale”,

 debit contul 112 “Active nemateriale în curs de execuţie”,
 debit contul 121 “Active materiale în curs de execuţie”,
 debit contul 123 “Mijloace fixe”,
 debit contul 211 “Materiale”,
 debit contul 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”,
 debit contul 217 “Mărfuri”,
 credit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” sau credit contul 522 “Datorii pe
termen scurt faţă de părţile legate”.
Reflectarea valorii serviciilor prestate de către furnizori şi antreprenori (fără TVA):

 debit contul 712 “Cheltuieli comerciale”,
 debit contul 713 “Cheltuieli generale şi administrative”
 debit contul 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii”,
 debit contul 722 “Cheltuieli ale activităţii financiare”,
 debit contul 811 “Producţia de bază”,
 debit contul 813 “Consumuri indirecte de producţie”,
La suma TVA aferentă procurărilor efectuate în ţară se întocmeşte formula contabilă:
 debit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 “Datorii privind taxa pe valoarea
adăugată”,
 credit conturile 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522 “Datorii pe termen scurt faţă
de părţile legate”
2.3 Aprilie 1760lei 20 zile din 30 calend

Mai 1750lei 21zile din 31 calend
Iunie 1800lei 22zile din 30 calend
5310lei 63/91 =0.6923
1) calculam salariu pentru 1zi calendaristica
5310/63*0.6923=58.35lei(med 1zi calend)
2) 58.35*28= 1628.20 concediul
3) 1628.20*4.5%= 73.26
4) 1628.20*6%= 97.69
5) 1628.20-73.26-97.69-940-210= 307.25 salariul impozabil
6) 307.25*7%= 21.50 impozit
7) 1628.20-73.26-97.69-21.50= 1435.75 salariu spre plata
8) Contabilizam:
1. Dt 713 Ct 531 1628.20
2. Dt 531 Ct 533.2 73.26
3. Dt 531 Ct 533.3 97.69
4. Dt 531 Ct 534.2 21.50
5. Dt 713 Ct 533.1 374.48
6. Dt 531 Ct 241/242 1435.75
T1 SIII
3.1 Pretul reprezinta cantitatea de bani pe care cumparatorul este gata sa plateasca in schimbul unui bun sau
serviciu.
3.2 Pretul, spre deosebire de celelalte componente ale mixului, nu este de natura pur endogena, deoarece producatorul
îsi stabileste un nivel, dar piata îl valideaza sau nu, dar nici pur exogena, întrucât nivelul costului de productie al
fiecarui producator si cantitatea produsa de acesta, stau la baza formarii pretului de piata. Deci, pretul are o pozitie
intermediara si de abilitatea managerului depinde fructificarea oportunitatilor ce i le ofera la un moment dat piata.
Aceasta pozitie a pretului, face ca evolutia lui sa fie mult mai greu de anticipat, în comparatie cu a celorlalte variabile
ale mixului
Importanta pretului si rolul lui in cadrul mixului de marketing sunt reflectate de urmatoarele[2]:
- pretul este singurul dintre cele 4 elemente ale mixului care genereaza venituri
- pretul este cel mai flexibil element al mixului de marketing
- nivelul pretului la care se poate oferi un produs poate fi un factor fundamental pentru strategia unei firme in
ceea ce priveste atractivitatea pietei
- nivelul pretului se poate constitui intr-o sugestie pentru consumatori, in ceea ce priveste perceptia calitatii unui
produs, in special in cazul produselor neomogene sau putin cunoscute
3.3 Factorii ce afecteaza deciziile de pret au fost grupati de Kotler in interni si externi.
Interni :
 Obiectivele organizationale si de marketing
 Obiectivele de pret
 Strategii de marketing
 Costurile si alte variabile ale mixului de marketing
Externi:
 Cererea estimate
 Competitia
 Perceptia consumatorului
 Membrii canalului de distributie si alti factori de mediu
Modalitati de stabilire a pretului:
 Orientarea dupa costuri: este cea mai elementara metoda de calculare a pretului si presupune ca acesta va
acoperi toate chelt. Sau integral si va permite obtinerea profitului.
 Orientarea dupa concurenta: concurenta joaca un rol important in stabilirea niv. pretului dar implica o doza de
risc
 Orientarea dupa cerere: se foloseste mai rar deoarece nu este un indicator de baza si poate servi doar in cazul
cind cererea devanseaza oferta
Mai sunt folosite si alte metode de stabilire a pretului :
 Metoda venitului
 Metoda valorii percepute
 Metoda valorii practicata de producatori
T2 SI
1.1 Conform IAS 38, o imobilizare necorporală este un activ nemonetar identificabil, farăsubstantă fizică, deținut în
vederea utilizării sale pentru producerea sau furnizarea de bunuri saude servicii, pentru o locație la terți sau în alte
scopuri administrative.
 Legii contabilităţii şi SNC sc. nr. 15-08/467 din 26.08.15
 SNC “IMOBILIZĂRI NECORPORALE ŞI CORPORALE”
 IAS 38 „Imobilizări necorporale”
 Codul Fiscal
1.2 Imobilizare necorporala create in intreprindere
 Dt 111 Ct 211 consum de materiale
 Dt 111 Ct 531 salariul muncitorilor
 Dt 111 Ct 533.1 contributii
 Dt 111 Ct 533.2
 Dt 111 Ct 124 amortizarea mijloacelor fixe utilizate in procesul crearii
 Dt 111 Ct 214 consum de OMVSD
 Dt 111 Ct 544 servicii comunale

 Dt 111 Ct 544 inreg. marcii
 Dt 112 Ct 111
1.3 1. Dt 111 Ct 521 4000 2. Dt 225 Ct 521 800 3.Dt 111 Ct 531 1000 4.Dt 111 Ct 533.2 45
5.Dt 111 Ct 533.1 230 6.Dt 111 Ct 211 300 7.Dt 112 Ct 111 5575
T2 SII
2.1 Audit- examinare independentă a rapoartelor financiare anuale, a rapoartelor financiare anuale consolidate şi a
altor informaţii, aferente acestora, ale entităţii auditate pentru exprimarea unei opinii profesioniste a auditorului
asupra corespunderii lor, sub toate aspectele semnificative, cerinţelor stabilite faţă de aceste rapoarte
Auditor - persoană fizică care deţine certificat de calificare al auditorului;
Condiţia spre admitere la profesia de auditor este detinerea certificatului de auditor
2.2 Consiliul de supraveghere a activităţii de audit are următoarele atribuţii:

a) avizează proiectele actelor normative aferente activităţii de audit, elaborate de Ministerul Finanţelor;
b) elaborează recomandări pentru ameliorarea sistemului de instruire profesională şi de perfecţionare a auditorilor;
c) monitorizează procesul de certificare a auditorilor;
d) stabileşte cerinţe minime pentru executarea programului de pregătire a stagiarului în activitatea de audit;
e) examinează solicitările referitoare la calitatea efectuării lucrărilor de audit;
f) prezintă Camerei de Licenţiere propuneri privind retragerea sau suspendarea licenţelor pentru desfăşurarea
activităţii de audit;
g) adoptă decizii privind retragerea certificatelor de calificare ale auditorilor, privind suspendarea activităţii
auditorului;
h) supraveghează şi controlează activitatea auditorilor, auditorilor întreprinzători individuali şi a societăţilor de

audit, a stagiarilor în activitatea de audit;
i) monitorizează procesul de instruire profesională continuă a auditorilor, prevăzut la art.15 lit.f);

j) selectează şi aprobă specialişti în componenţa Serviciului de control şi verificare;
k) examinează respectarea principiului de independenţă a auditorului şi adoptă deciziile respective.
Consiliul are următoarele drepturi:

a) să adopte decizii şi să emită, în limitele competenţei, dispoziţii pentru auditori, auditorii întreprinzători
individuali, societăţile de audit care se vor plasa pe pagina web a Ministerului Finanţelor;
b) să prezinte propuneri privind perfecţionarea legislaţiei în vigoare ce ţine de activitatea de audit;
c) să emită decizii în vederea:
sancţionării sub formă de avertisment;
prezentării Ministerului Finanţelor a propunerilor privind retragerea sau suspendarea certificatului de calificare al
auditorului;
prezentării Camerei de Licenţiere a propunerilor privind retragerea sau suspendarea licenţei pentru desfăşurarea
activităţii de audit;
d) să examineze litigiile apărute între auditorul întreprinzător individual, societatea de audit şi entitatea auditată;
e) să solicite de la ministere, servicii, alte instituţii şi organizaţii, inclusiv de la asociaţiile auditorilor şi societăţilor
de audit auditorii întreprinzători individuali şi societăţile de audit documentele şi informaţiile necesare exercitării
atribuţiilor sale.
f) să atragă specialişti cu un înalt nivel de calificare din domeniul economico-financiar sau juridic în vederea
soluţionării problemelor aferente desfăşurării activităţii de audit.
Consiliul are următoarele obligaţii:

a) să primească de la societăţile de audit, auditorii-întreprinzători individuali, în termen de pînă la 30 aprilie al
anului ce urmează după anul gestionar:
- rapoartele financiare anuale;
- informaţia privind respectarea procedurilor de control al calităţii lucrărilor de audit;
- raportul privind transparenţa în cazul efectuării auditului la entităţile de interes public care cuprinde cel puţin
următoarele elemente:
informaţie despre apartenenţa societăţii de audit, a auditorului întreprinzător individual la o asociaţie profesională a
societăţilor de audit şi a auditorilor;
informaţie despre politica şi procedurile de control al calităţii lucrărilor de audit, eficienţa lor declarată de organul
executiv;
data efectuării ultimei verificări a calităţii lucrărilor de audit;
declaraţie privind respectarea de către societatea de audit, de auditorul întreprinzător individual a principiului
independenţei;
informaţie privind instruirea profesională continuă a auditorilor;
numele, prenumele, datele din certificatul de calificare al auditorului, semnătura directorului societăţii de audit, ale
auditorului întreprinzător individual, ştampila, seria, numărul şi data eliberării licenţei pentru desfăşurarea activităţii
de audit;
b) să asigure independenţa şi imparţialitatea în luarea deciziilor, precum şi obiectivitatea şi transparenţa activităţii
sale;
c) să prezinte anual spre aprobare ministrului finanţelor planul de activitate internă şi devizul de cheltuieli;
d) să prezinte Colegiului Ministerului Finanţelor rapoarte anuale de activitate, ale cărei rezultate se vor plasa pe
pagina web a Ministerului;
e) să examineze şi să ia decizii asupra actelor de control prezentate de Serviciu;
f) să prezinte auditorilor întreprinzători individuali, societăţilor de audit, în termen de 10 de zile de la data
desfăşurării şedinţei, concluziile privind rezultatul controlului;
g) să aprobe Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Serviciului;
2.3 Acţiuni ale clientului:
 Solicitarea auditului repetat

 inaintarea unei plingeri la consiliul de supraveghere a activitatii de audit
 solicitarea suspendarii licentei sau certificatului de auditor
 slicitarea despagubirilor
 solicitarea efectuarii auditului de catre alt auditor
T2 SIII
3.1 Agentul economic reprezinta o persoana sau un grup de persoane (fizice si/sau juridice) care participa la viata
economica avand functii bine determinate in cadrul acesteia.
Există mai multe criterii de clasificare a întreprinderilor:
 din punct de vedere a statutului juridic: -patronala -parteneriala –corporatiile

 din punct de vedere a modului de integrare: - pe verticala -pe orizontala
 din p. de vedere a organ. Interne: -componente structurale -compon operationale
 din p. de v. a modului de luare a deciziilor: -de asistenta reciproca si intelegere a responsabilitatilor -de
delegare si raportare –centralizate si dezcentralizate
 dupa forma de proprietate: -private -publice -mixte
 dupa numarul de salariati, cifra de afaceri: -micro -mici -medii -mari
 dupa statutul organizatorico juridic: -intrepr. Personae fizice (intrepr. Individuale, parteneriale, cooperative
etc) - intrepr. Pers juridice (SA, SRL, trustful, corporatii)
3.2 Tipurile de întreprinderi în Republica Moldova:

 Întreprindere individuală este întreprinderea care aparţine cetăţeanului, cu drept de proprietate privată, sau
membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comună. Patrimoniul întreprinderii individuale se
formează pe baza bunurilor cetăţeanului (familiei) şi altor surse care nu sînt interzise de legislaţie. În
agricultură există un singur tip de întreprindere individuală - gospodăria ţărănească (de fermier).
Întreprinderea individuală se echivalează cu întreprinzătorul individual
 Societatea pe acţiuni şi societatea cu răspundere limitată reprezintă întreprinderi fondate de două şi mai
multe persoane juridice şi (sau) persoane fizice, care şi-au asociat bunurile în scopul desfăşurării în comun a
unei activităţi de antreprenoriat, sub aceeaşi firmă, în baza contractului de constituire (de societate) şi a
statutului. Societatea pe acţiuni sau societatea cu răspundere limitată poate fi înfiinţată şi de o singură
persoană juridică sau fizică. În societăţile cu răspundere limitată numărul asociaţilor nu poate fi mai mare de
50.
 Cooperativa de producţie este o întreprindere înfiinţată de către cinci sau mai multe persoane fizice în
scopul desfăşurării în comun a activităţii de producţie şi a altei activităţi economice, bazate preponderent pe
munca personală a membrilor ei şi pe cooperarea cotelor de participare la capitalul acesteia. Cooperativa de
producţie este o întreprindere de drept privat cu scop lucrativ (inclusiv comercial).
 Societatea în nume colectiv reprezintă o întreprindere fondată de două şi mai multe persoane juridice şi (sau)
persoane fizice care şi-au asociat bunurile în scopul desfăşurării în comun a unei activităţi de antreprenoriat,
sub aceeaşi firmă, în baza contractului de constituire (de societate) încheiat între acestea.
 Societatea în comandită reprezintă o întreprindere fondată de două şi mai multe persoane juridice şi (sau)
persoane fizice care şi-au asociat bunurile în scopul desfăşurării în comun a unei activităţi de antreprenoriat,
sub aceeaşi firmă, în baza contractului de constituire (de societate) încheiat între acestea. Societatea în
comandită are în componenţa sa cel puţin un comanditat şi un comanditar
 Întreprinderile de arendă sînt unităţi fondate de membrii colectivelor întreprinderilor de stat (municipale)
sau ale subdiviziunilor lor structurale, reorganizate în scopul desfăşurării în comun a activităţii de antreprenor,
sub aceeaşi firmă, pe baza statutelor şi contractului de arendare a bunurilor statului (municipiului).
 Întreprinderea de stat se înfiinţează şi se dotează cu bunuri de Guvern sau de organul administraţiei de stat
împuternicit pentru acest lucru.
 Întreprinderea municipală se înfiinţează şi se dotează cu bunuri de organul de autoadministrare locală.
3.3 Trasaturi:
 Sunt subiecti principali ai vietii economice

 Sunt purtatori ai unor interese proprii
 Au comportament specific prin deciziile si actiunile pe care le intreprind
 Dispun de resurse si capacitati proprii
T3 SI
1.1 audit intern - activitate independentă şi obiectivă care le oferă managerilor asigurare şi consultanţă, desfăşurată
pentru a îmbunătăţi activitatea entităţii publice. Aceasta are menirea să ajute entitatea publică în atingerea
obiectivelor sale, evaluînd printr-o abordare sistematică şi metodică sistemul de management financiar şi control
şi oferind recomandări pentru consolidarea eficacităţii acestuia;
Tipurile de audit intern

În cadrul activităţii de audit intern se desfăşoară următoarele tipuri de audit:
a) auditul de sistem, care examinează sistemul de management financiar şi control pentru a evalua eficienţa
funcţionării acestuia;
b) auditul de conformitate, care verifică respectarea cadrului normativ, a politicilor şi a procedurilor aplicate şi,
după caz, necesitatea îmbunătăţirii procedurilor de control intern utilizate pentru a asigura respectarea legislaţiei;
c) auditul financiar, care evaluează funcţionarea adecvată şi eficientă a procedurilor de control intern aferente
sistemelor financiare;
d) auditul performanţei, care examinează utilizarea resurselor în cadrul unui program, funcţii, operaţiuni sau sistem
de management pentru a determina dacă resursele sînt utilizate în cel mai economic, eficient şi eficace mod pentru
îndeplinirea obiectivelor entităţii publice;
e) auditul tehnologiilor informaţionale, care examinează eficacitatea managementului financiar şi controlului
sistemelor informaţionale.
T3 SII
2.1 Subiecţi ai impunerii sînt:a) persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova, care desfăşoară
activitate de întreprinzător, precum şi persoanele care practică activitate profesională, care, pe parcursul perioadei
fiscale, obţin venit din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii
Moldova;
b) persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe
parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse
aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova;
c) persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi
obţin venit din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova;
d) persoanele fizice rezidente cetăţeni străini şi apatrizi care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii
Moldova şi obţin venit din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii
Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi financiar din orice surse
aflate în afara Republicii Moldova;
Obiect al impunerii îl constituie:
a) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii
Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele juridice şi fizice rezidente ale
Republicii Moldova care desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi de persoanele care practică activitate
profesională;
b) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, inclusiv facilităţile acordate de patron, precum şi din
orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia deducerilor şi
scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară
activitate de întreprinzător;
c) venitul din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele
fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător;
d) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova
pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara
Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni străini şi apatrizi care desfăşoară activitate pe
teritoriul Republicii Mo
Cotele de impozit
Suma totală a impozitului pe venit se determină:
a) pentru persoane fizice şi întreprinzători individuali, în mărime de:
- 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 29640 lei;
- 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 29640 lei;
b) pentru persoanele juridice – în mărime de 12% din venitul impozabil;
c) pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) – în mărime de 7% din venitul impozabil;
d) pentru agenţii economici al căror venit a fost estimat în conformitate cu art.225 şi 225 1 – în mărime de 15%
din depăşirea venitului estimat faţă de venitul brut înregistrat în evidenţa contabilă de agentul economic.
2.2 Venit impozabil – venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de patron, obţinut de contribuabil din toate sursele într-
o anumită perioadă fiscală, cu excepţia deducerilor şi scutirilor, aferente acestui venit, la care are dreptul
contribuabilul conform legislaţiei fiscale
Venit contabil (pierdere contabila) - profitul (pierderea) perioadei de gestiune pina la impozitare reflectata in raportul
privind rezultatele financiare.
Venitul impozabil se determină în baza venitului contabil în decursul perioadei de gestiune corectat cu mărimea:
a)diferenţelor permanente;
b) diferenţelor temporare.
Diferente permanente si temporare.
Diferenţele permanente şi temporare se ivesc din cauza deosebirilor dintre regulile calculului venitului impozabil în
conformitate cu legislaţia fiscală şi regulile de determinare a venitului contabil stabilite de S.N.C. În legislaţia fiscală
sînt prevăzute regulile de constatare a veniturilor şi cheltuielilor în scopuri fiscale, iar în S.N.C. - regulile în scopurile
contabilităţii financiare.
Există următoarele grupe de venituri şi cheltuieli în care se ivesc diferenţe temporare şi permanente:
a) venituri şi cheltuieli constatate de legislaţia fiscală, dar care nu sînt constatate de regulile S.N.C.;
b) venituri şi cheltuieli constatate de regulile S.N.C., dar care nu sînt constatate de regulile legislaţiei fiscale.
Diferenţele permanente sînt condiţionate de decalajul între veniturile contabil şi impozabil şi se ivesc în decursul
perioadei de acţiune a legislaţiei corespunzătoare.
Exemple de diferenţe permanente:
a) venituri sub formă de dividende de la rezidentul Republicii Moldova care se includ în venitul contabil, dar potrivit
prevederilor Codului fiscal nu se includ în venitul impozabil;
b) cheltuieli de deplasare şi de reprezentare, cheltuieli privind asigurarea persoanelor juridice şi altele care sînt luate în
considerare la determinarea venitului contabil în mărime deplină, însă în scopuri fiscale sînt constatate în limitele
stabilite de Guvern.
Diferenţele temporare sînt condiţionate de decalajul între veniturile contabil şi impozabil rezultate din incoincidenţa
perioadei, în care elementele de venituri şi cheltuieli se includ în venitul contabil, cu perioada în care acestea se includ
în venitul impozabil. Exemple de diferenţe temporare:
a) suma venitului impozabil rezultată din modificarea metodei de constatare a veniturilor şi cheltuielilor în perioada de
gestiune (în comparaţie cu perioada precedentă) este reflectată în contabilitatea financiară integral, iar în scopuri
fiscale este repartizată în părţi egale pe trei ani;
b) suma uzurii mijloacelor fixe luată în considerare la determinarea venitului (pierderii) contabil poate să difere de
suma uzurii luată în calcul pentru determinarea venitului (pierderii) din cauza incoincidenţei duratelor de funcţionare
utilă a mijloacelor fixe şi a metodelor de calculare a uzurii acestora;
c) valoarea de bilanţ a investiţiilor în părţile legate - entităţi mixte etc. se deosebeşte de baza fiscală a investiţiilor sau
participaţiilor în aceste entităţi (paragrafele 19-20 ale prezentului standard);
d) rezultatele reevaluării activelor sînt reflectate în contabilitatea financiară, dar nu sînt constatate în scopuri fiscale
(paragraful 21 al prezentului standard);
e) valoarea de bilanţ a activelor şi datoriilor entităţii procurate este contabilizată în contabilitatea financiară la valoarea
venală, iar în scopuri fiscale - la valoarea lor pînă la fuziunea entităţilor (paragraful 22 al prezentului standard).
Diferenţele permanente şi temporare sînt luate în considerare la determinarea venitului impozabil al perioadei de
gestiune în mărimea sumei abaterilor între veniturile şi cheltuielile reflectate în raportul de profit şi pierdere calculate
prevăzute de S.N.C. şi sumele veniturilor şi cheltuielilor corespunzătoare lor constatate de legislaţia fiscală.
2.3
-contului de venituri
Dt611 Ct351 800000
- contului de cheltuieli
Dt351 Ct711 650000
-cheltuielile de deplasare constatate in scopurile de impozitare
Dt713.7 Ct532 2500
Dt713.7.1Ct532 500
-amenzi calculate privind taxele locale
Dt714 Ct534 500
-cheltuielile neconfirmate ale titularulu de avans
Dt713.1.1 Ct532 700
-plati in favoarea tilularului patentei de intrepinzator

Dt713. Ct521 2500
Inchiderea conturilor de venit si cheltuieli
Dt351Ct713.7 2500
Dt351Ct713.7.1 500
Dt351Ct714 500
Dt351Ct713.71.1 700
Dt351Ct713.1 2500
Dt351Ct711 65000
Dt611Ct351 800000
Dterminarea venitului contabil: 800000-650000= 150000
Determinam venitul impozabil: 800000-(650000-500-500-700-2500)= 800000-645800= 154200
Determinam suma impozitului: 154200*12%= 18504
Dt 731 Ct 534.1 18504
Dt225 Ct 242 16000
T3 SIII
3.1 Inflația este un dezechilibru major prezent în economia oricărei țări, reprezentat de o creștere generalizată
a prețurilor și de scăderea simultană a puterii de cumpărare a monedei naționale
3.2
 in functie de modul de fuctionare al pietei avem: -inflatie deschisa -inflatie reprimata

 in functie de amploarea procesului inflationist (adica in functie de ritmul de crestere al preturilor) exista:-
inflatie moderata (târâtoare) - inflatia galopanta - hiperinflatia
 in functie de cauzele inflatiei putem distinge: - inflatie prin costuri; -inflatie prin cerere; -inflatie structurala.
3.3 In atentia factorilor de decizie sta, mai intai, preocuparea tinerii sub control a procesului inflationist, mentinerii
acestuia la o rata redusa, franarea cresterii masei monetare si a preturilor, concomitent cu realizarea obiectivelor de
evitare a stagnarii si de relansare economica.
Politicile antiinflationiste trebuie sa fie suficient de puternice pentru a combate efectiv inflatia dar, totodata
suficient de suple pentru a nu afecta cresterea economica, de a nu duce la deflatie si depresiune si accentuarea
somajului.
In logica strict cantitativa, deflatia pare a fi remediul inflatiei. Deflatia urmareste reducerea, blocarea sau
temperarea cresterii preturilor prin micsorarea masei banilor in circulatie. In practica insa, perioada de
deflatie esteinsotita de o slabire a activitatii economice.
Statul trebuie sa actioneze energic si la timp pentru a frana inflatia, mai ales atunci cand aceasta tinde sa ia
dimensiunile ingrijoratoare a inflatiei galopante. Masurile de combatere a inflatiei merg, de regula, in sensul invers al
cailor care au dus la inflatie si se bazeaza atat pe instrumente monetare, cat si economice si financiare. Prima intentie
se indreapta spre diminuarea cererii.
T4 SI
1.1 Datoriile financiare reprezinta datoriile care apar în legătură cu procurarea capitalului atras. Capitalul atras îl
constituie mijloacele primite în valută naţională şi străină primite de către întreprindere de la persoane fizice şi/sau
juridice, pe un termen stabilit şi pentru o plată anumită.
Datoriile comerciale reprezinta datoriile faţă de furnizori privind bunurile şi serviciile procurate si cumpărători
privind avansurile primite în contul livrării ulterioare de bunuri şi servicii etc.
1.2 La primirea creditelor bancare se întocmesc formulele contabile:
 debit conturile 241 “Casa”, 242 “Conturi curente în valută naţională”, 243 “Conturi curente în valută
străină”,
 credit conturile 411 “Credite bancare pe termen lung”, 412 “Credite bancare pe termen lung pentru
salariaţi”, 511 “Credite bancare pe termen scurt”, 512 “Credite bancare pe termen scurt pentru
salariaţi”.
La calcularea dobînzilor pentru creditele pe termen lung şi pe termen scurt primite se întocmeşte:
 debit conturile 111 “Active nemateriale”, 112 “Active nemateriale în curs de execuţie”, 121 “Active
materiale în curs de execuţie”, 211 “Materiale” – în cazul capitalizării dobînzilor în valoarea dobînzilor
(conform metodei alternative admisibile stabilite de SNC 23),
 credit conturilor 511 “Credite bancare pe termen scurt”, 512 “Credite bancare pe termen scurt pentru
slariaţi”.
Primirea împrumuturilor de la întreprinderi sau persoane fizice se reflectă prin formula contabilă:
străină” – la suma împrumuturilor primite sub formă de mijloace băneşti,
 debit conturile 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522 “Datorii pe termen scurt
faţă de părţile legate”, 539 “Alte datorii pe termen scurt”– la suma împrumuturilor utilizate pentru
achitarea datoriilor faţă de furnizori, părţi legate, alţi creditori,
Dobînzile privind împrumuturile primite se calculează şi se reflectă în contabilitate în acelaşi mod ca şi pentru
creditele bancare:

materiale în curs de execuţie”, 211 “Materiale” – în cazul capitalizării sumei dobînzilor,
La finele anului de gestiune creditele şi împrumuturile pe termen lung care urmează a fi achitate pe parcursul
 debit 411 “Credite bancare pe termen lung”, 412 “Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi”,
511 “Credite bancare pe termen scurt”, 512 “Credite bancare pe termen scurt pentru slariaţi”, 413
“Împrumuturi pe termen lung”, 513 “Împrumuturi pe termen scurt”,
La achitarea creditelor şi împrumuturilor se întocmesc formulele contabile:
 debit conturile 511 “Credite bancare pe termen scurt”, 512 “Credite bancare pe termen scurt pentru
slariaţi”, 513 “Împrumuturi pe termen scurt”,
străină”.
1.3 1)Primirea creditului

Dt 242 Ct 511.1 150000lei
Calcularea dobinzii
150000*20%=30000
30000/12=2500lei
Oct 2017-mart 2016 -6luni
2500*6=15000dobinda totala
2)Dt 714.3 Ct 544 2500lei
*6
3)Dt 544 Ct 242 2500
4)DT 511 Ct 242 150000
T4 SII
2.1 .Dupa complexitatea si volumul lucrarilor distingem reparatie curenta si capitala a mijloacelor fixe.
Reparatia poate fi efectuata prin doua metode:
1. in regie proprie,
2. in antrepriza
2.2 Reparatia in regie proprie presupune ca intreprinderea va folosi propriile forte pentru a efectua reparatia mijlocului
fix.
In cazul in care reparatia este curenta, adica nu se stopeaza absolut procesul de productie si intreprinderea nu sufera
pierderi si reparatia poate fi efectuata rapid prin schimbarea unei piese, sau inlaturarea altei defectiune
secundare ,atunci aceste cheltuieli nu se includ in pretul mijlocului fix , dar se contabilizeaza in contul 711.
Dintii se procura piesele necesare :
1)Dt 211 Ct521 1000
2)Dt 225 Ct 521 200 (document primar- factura fiscal)
Si apoi se schimba piesa:
3)Dt 711 Ct 521 1000
Daca materialul necesar era in depozit ,atunci in baza bonului de consum a materialelor il utilizam:
1)Dt 711 Ct 211 1000
In cazul in care reparatia curenta este efectuata de catre un prestator de servicii de asistenta tehnica ,atunci
intreprinderea beneficiara nu tine contabilitatea cheltuielilor. Aceasta o face intreprinderea executoare. In contabilitate
aceasta operatiune se inregistreaza in felul urmator:
1)Dt 711 Ct 544 1000
2)Dt225 Ct 544 200 (document primar-factura fiscala)
Reparatia capitala presupune scoaterea din functiune a mijlocului fix, respectiv intreprinderea sufera anumite
cheltuieli. Reparatia capitala intra in pretul bunului ,deoarece se mareste valoarea acestuia. Dupa inspectare comisiei
se ia decizia daca se mareste termenul de exploatare a mijlocului fix.
Reparatia capital de asemenea poate fi efectuata in doua moduri:
a) Daca entitatea are sectia sa de reparatie :
1)Dt 211 Ct 521 1000
2)Dt 225 Ct 521 200 (document primar-factura fiscala)
3)Dupa ce primim actul de scoatere din functiune: Dt 121 Ct123 ****
Reparatia capitala intra in pretul bunului!
4)Dt 121 Ct 211 1000(document primar- bonul de consum a materialelor)
5)Dt 121 Ct 113 (Daca folosim o licenta, un contract de franciza, etc)
6)Dt 121 Ct 214 (Daca folosim un OMVSD)
7)Dt 121 Ct 124 (Daca folosim un mijloc fix la reparative)
8)Dt 121 Ct 531 (document primar-tabela de pontaj)
9)Dt 121 Ct 533 23%(Suport e legea cu privire la asigurarile sociale de stat)
10)Dt 121 Ct 533 4.5% (Suport e legea cu privire la contributiile de asigurari medicale de stat)
Apoi facem analiza contului 121 pentru a determina pretul cu care acest mijloc fix va fi pus in functiune.
11)Dupa ce primim actul de punere in functiune: Dt 123 Ct 121
Urmeaza sa calculam iarasi baza de amortizare.Daca comisia decide sa mareasca virsta de utilizare a mijlocului fix,
atunci in timpul de amortizare va fi calculat: virsta ramasa+virsta adaugata.
Daca reparatia capitala este efectuata in antrepriza ,atunci beneficiarul nu duce contul cheltuielilor, ci aceasta o face
intreprinderea executoare. Relatiile privind efectuarea lucrarilor de reparatie se bazeaza pe contractul incheiat intre
parti. Predarea lucrarilor executate se face prin intocmirea unui proces-verbal de primire-predare a lucrarilor cu
indicarea pretului contractual, negociat anterior la intocmirea contractului.
In momentul in care mijlocul fix nu mai poate fi reparat se efectueaza urmatorii pasi:
1) Dt 124 Ct 123, ceea ce s-a amortizat.
2) Dt 721 Ct123, ceea ce nu s-a amortizat sau pretul de bilant.
Contul 721-Cheltuieli de investitie.
3) Dt 211 Ct 123 ,daca putem scoate careva piese ce pot fi vindute sau folosite pentru alt bun ,atunci scadem pretul
pieselor din pretul de bilant.
Daca cineva scoate bunul atunci folosim contabilizele:
a) Dt 721 Ct 544
b) Dt 225 Ct 544 (document primar-facura fiscala).
2.3 a) 1. Dt 713.2 Ct 211.1 89000
2. Dt 713.2 Ct 211.2 34000
3. Dt 713.2 Ct 531 68000
4. Dt 531 Ct 533.2 3060
5. Dt 713.2 Ct 533.1 15640
6. Dt 531 Ct 533.3 4080
b) 1. Dt712.2 Ct 211 2100
2. Dt 712.2 Ct 124/214 3100
3. Dt 712.2 Ct 544 1800
T4 SIII
3.1 Cererea reprezintă nevoile de bunuri si servicii care se satisfac prin intermediul pietei, adică prin vânzare-
cumpărare.
3.2 Cererea poate fi :
 negativa: atunci cind consumatorul isi reduce capacitatea de consum prin refuzul partial de
cumparare
 camuflata: cind pe piata se cere o marfa dar ea lipseste
 lipsa totala a cererii: cind consumatorii nu au nici un interes p/u o anumita marfa
 in scadere: cind se reduce permanent interesul consumatorului fata de un anumit tip de marfuri
 neuniforma: in functie de sezon
 de deplina valoare: cind circulatia comerciala la intrepridere ce satisfice piata este normal
 exagerata: cind nu sunt produse, cantitati suficiente de marfa, are loc majorarea pretului
 nerationala: cind marfurile produse si consummate influenteaza sanatattea, ecologia s.a.
Factorii care influenteaza ivelul cererii sunt:
 gustul si preferintele consumatorului
 venitul consumatorului
 marfurile ce se substituie reciproc si cele complementare
 asteptarile consumatorului
 numarul de consumatori
 reclama si informatia
3.3 Elasticitatea cererii poate fi calculată fie într-un anumit punct al curbei cererii, fie pe un interval. Decizia de a
utiliza o metodă sau alta depinde de scopul dorit a fi atins. Oricum, în ambele cazuri elasticitatea cererii exprimă
reacţia consumatorului la modificarea preţului bunului.
Elasticitatea cererii într-un punct măsoară gradul de sensibilitate a cererii într-un anume punct pe curba
cererii. Pentru a deduce formula de calcul a elasticităţii cererii într-un punct, determinăm iniţial modificările
procentuale în mărimea cantităţii cerute şi în preţ
Elasticitatea cererii în funcţie de preţ reflectă gradul de sensibilitate a mărimii cererii de consum faţă de un
anumit bun economic, determinată de modificarea preţului acestuia, cu condiţia respectării principiului ceteris
paribus.
T5 SI
1.1 Cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub
forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor, ori cresteri ale datoriilor care se concretizeaza in reduceri ale
capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari
Veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de
intrari sau cresteri ale activelor, ori descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu,
altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor.
1.2 În cursul anului de gestiune veniturile din activitatea financiară se înregistrează prin formulele contabile:
1. la valoarea activelor primite cu titlu gratuit de la alte persoane juridice şi fizice;
 debit contul 111 “Active nemateriale”

 debit contul 121 “Active materiale în curs de execuţie”
 debit contul 122 “Terenuri”
 debit contul 123 “Mijloace fixe”
 debit contul 211 “Materiale”
 debit contul 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”
 debit contul 217 “Mărfuri”
 credit contul 622 „Venituri din activitatea financiară”
2. la suma veniturilor din diferenţele de curs valutar aferente conturilor valutare şi operaţiunilor în valută străină:
 debit contul 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”

 debit contul 223 “Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”
 debit contul 224 “Avansuri pe termen scurt acordate”
 debit contul 241 “Casa”
 debit contul 243 “Cont curent în valută străină”
 debit contul 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”
 debit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale
 debit contul 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”
 debit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”
3. la suma subvenţiilor primite din buget; primelor, premiilor, precum şi a încasărilor de la alte persoane sub formă de
sume sponsorizate, conform contractelor de neangajare în concurenţă;
 debit contul 241 “Casa”

 debit contul 242 “Cont curent în valută naţională”
 debit contul 243 “Cont curent în valută străină”
4. la suma veniturilor din activitatea financiară obţinute în perioadele precedente, dar aferente perioadei de gestiune
curente:
 debit contul 422 “Venituri anticipate pe termen lung”

 debit contul 515 “Venituri anticipate curente”
 credit contul 622 “Venituri din activitatea financiară”
1.3 1) Dt 712.5 ct 544 7300

2)dt 241 ct 611.1 12000
3) dt 242 ct 621.2 5600
4)dt 711.1 ct 216.1 17000
5)dt 242 ct 621.2 16000
6)dt723.2 ct211/217/216 etc. 3100
7)dt 221 ct 611.1 121300
8)dt 722.1 ct 242 2500
9)dt 714.2 ct 242 12000
10)dt 217 ct 622.4 50000
11)dt 712.2 ct 124 8900
12) dt 611.1 ct 351 12000
13) dt621.2 ct 351 5600
14 dt 621.2 ct 351 16000

15 dt 611.1 ct 351 121300
16 dt 622.4 ct 351 50000
17. dt 351 ct 712.5 7300
18. dt 351 ct 711.1 17000
19. dt351 ct 723.2 3100
20. dt 351 ct 722.1 2500
21. dt 351 ct 714.2 12000
22. dt 351 ct 712.2 8900
Analiza contului 351
Dt 351 ct 333
T5 SII
2.1 Datoriile reprezintă surse străine de finanţare a activelor întreprinderii.
În contabilitate şi în rapoartele financiare datoriile se clasifică după următoarele criterii:
După conţinutul economic:
 datorii financiare,
 datorii comerciale,
 datorii calculate.
După termenul de achitare:
 datorii pe termen lung,

 datorii pe termen scurt.
După modul de achitare:
 datorii convertibile, achitarea cărora poate fi efectuată prin cedarea unei părţi din capitalul statutar (acţiuni sau
cote de participaţie),
 datorii neconvertibile, achitarea cărora se efectuează prin alte mijloace şi nu prevede cedarea unei p2datorii
financiare:
 La primirea creditelor bancare se întocmesc formulele contabile:
străină”,
 credit conturile 411 “Credite bancare pe termen lung”, 412 “Credite bancare pe termen lung pentru
salariaţi”, 511 “Credite bancare pe termen scurt”, 512 “Credite bancare pe termen scurt pentru
salariaţi”.
 La calcularea dobînzilor pentru creditele pe termen lung şi pe termen scurt primite se întocmeşte:
materiale în curs de execuţie”, 211 “Materiale” – în cazul capitalizării dobînzilor în valoarea dobînzilor
(conform metodei alternative admisibile stabilite de SNC 23),
 credit conturilor 511 “Credite bancare pe termen scurt”, 512 “Credite bancare pe termen scurt pentru
slariaţi”.
 Primirea împrumuturilor de la întreprinderi sau persoane fizice se reflectă prin formula contabilă:
străină” – la suma împrumuturilor primite sub formă de mijloace băneşti,
 debit conturile 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522 “Datorii pe termen scurt
faţă de părţile legate”, 539 “Alte datorii pe termen scurt”– la suma împrumuturilor utilizate pentru
achitarea datoriilor faţă de furnizori, părţi legate, alţi creditori,
 Dobînzile privind împrumuturile primite se calculează şi se reflectă în contabilitate în acelaşi mod ca şi pentru
creditele bancare:
materiale în curs de execuţie”, 211 “Materiale” – în cazul capitalizării sumei dobînzilor,
 La finele anului de gestiune creditele şi împrumuturile pe termen lung care urmează a fi achitate pe parcursul
 debit 411 “Credite bancare pe termen lung”, 412 “Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi”,
511 “Credite bancare pe termen scurt”, 512 “Credite bancare pe termen scurt pentru slariaţi”, 413
“Împrumuturi pe termen lung”, 513 “Împrumuturi pe termen scurt”,
 La achitarea creditelor şi împrumuturilor se întocmesc formulele contabile:
 debit conturile 511 “Credite bancare pe termen scurt”, 512 “Credite bancare pe termen scurt pentru
slariaţi”, 513 “Împrumuturi pe termen scurt”,
străină”.
 Datorii comerciale:
 Reflectarea valorilor materiale intrate de la furnizori şi antreprenori (fără TVA):
 debit contul 111 “Active nemateriale”,
 debit contul 121 “Active materiale în curs de execuţie”,
 debit contul 123 “Mijloace fixe”,
 Reflectarea valorii serviciilor prestate de către furnizori şi antreprenori (fără TVA):
 debit contul 712 “Cheltuieli comerciale”,
 debit contul 713 “Cheltuieli generale şi administrative”
 debit contul 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii”,
 debit contul 722 “Cheltuieli ale activităţii financiare”,
 debit contul 811 “Producţia de bază”,
 debit contul 813 “Consumuri indirecte de producţie”,
 ărţi din capitalul statutar.
2.3 Aprilie 1760lei 20 zile din 30 calend
Mai 1750lei 21zile din 31 calend
Iunie 1800lei 22zile din 30 calend
5310lei 63/91 =0.6923
2) calculam salariu pentru 1zi calendaristica
5310/63*0.6923=58.35lei(med 1zi calend)
9) 58.35*28= 1628.20 concediul

10) 1628.20*4.5%= 73.26
11) 1628.20*6%= 97.69
12) 1628.20-73.26-97.69-940-210= 307.25 salariul impozabil
13) 307.25*7%= 21.50 impozit
14) 1628.20-73.26-97.69-21.50= 1435.75 salariu spre plata
15) Contabilizam:
7. Dt 713 Ct 531 1628.20
8. Dt 531 Ct 533.2 73.26
9. Dt 531 Ct 533.3 97.69
10. Dt 531 Ct 534.2 21.50
11. Dt 713 Ct 533.1 374.48
12. Dt 531 Ct 241/242 1435.75
T5 SIII
3.1 Forme de organizare si functionare a economiei:

1.Economia naturala (autarhica) reprezinta acea forma de organizare si functionare aeconomiei in care nevoile
individuale sau colective se satisfac prin autoconsum, fara a fi nevoie de schimb
2. Economia de schimb se defineste ca fiind acea forma de organizare a activitatii economice in care agentii
economici, specializati si autonomi, produc bunuri destinate vanzarii, bunuri care sunt destinate schimbului prin actul
de vanzare-cumparare realizat pe piata.
3. Economia de comanda este o economie etatizata deoarece proprietatea publica este dominanta, aproape toate
mijloacele de productie se afla in proprietatea statului, resursele fiind alocate prin plan;
3.2 Proprietatea particulară deţine locul central în sistemul proprietăţii din ţările cu economie de piaţă. Această
formă prezintă mai multe modalităţi de însuşire, de posesiune şi utilizare a bunurilor:
 proprietate individuală în cadrul căruia cel ce stăpîneşte factorii de producţie îi şi foloseşte direct;
 proprietate privat-individuală în cadrul căreia proprietarul deţine factori de producţie pe care îi utilizează cu
lucrători salarizaţi nonproprietari;
 proprietatea privat-asociativă, forma principală actuală de proprietate particulară, se prezintă, la rîndul ei,
ca: asociaţii ale proprietarilor individuali; societăţi de capitaluri, în care proprietarii fie că utilizează salariaţi
nonproprietari, fie că ei însuşi sînt participanţi la procesul de producţie.
Proprietatea publică (de stat) prezentă în toate ţările lumii, în proporţii diferite, se caracterizează prin aceea că
bunurile, îndeosebi cele investiţionale, se află în proprietatea organizaţiilor statale privite ca subiect de proprietate.
Ea este cadrul favorabil pentru asigurarea existenţei şi dezvoltării unor sectoare de largă utilitate publică: electricitate,
distribuţia de gaz metan, apă şi canalizare, transport aerian şi feroviar ş.a. gestionarea obiectului acestei proprietăţi
revine în sarcina administraţiilor publice centrale sau locale.
Din combinarea formelor fundamentale de proprietate, în proporţii diferite a rezultat proprietatea mixtă, prezentă în
toate ţările lumii.
Capitalul unităţilor ce fac parte din proprietatea mixtă are ca sursă de provenienţă participările unor persoane fizice
(proprietate individuală sau privată) şi ale unor persoane juridice (cooperative, societăţi de capital) inclusiv ale
diferitor întreprinderi şi organizaţii publice. Dacă au loc participări din mai multe ţări, se formează proprietatea mixtă,
multinaţională.
Realitatea economică poate atesta existenţa şi altor forme de proprietate, care însă reprezintă, de fapt, modalităţi
diferite de asociere a formelor menţionate.
Totalitatea formelor de proprietate apărute în concordanţă cu legile obiective, sînt compatibile. Criteriul esenţial al
compatibilităţii şi al modificării raporturilor dintre ele constă în sporirea eficienţei economice şi în perfecţionarea
aparatului tehnic de producţie al societăţii. În acelaşi timp, pluralismul formelor de proprietate generează competiţia
dintre ele. Aceasta în sensul că fiecare unitate economică, indiferent de forma de proprietate, ia parte la procesul
concurenţial general.
3.3 Banii servesc ca mijlocitori în relaţiile dintre oameni, la fel cum limba serveşte ca unealtă de comunicare între
oameni.
Economia de piata implica folosirea generalizata a banilor care, sub o forma sau alta, insotesc orice actiune
economica;
Functiile banilor au evoluat in timp in raport de natura si formele banilor, de complexitatea activitatilor si
tranzactiilor economice mijlocite de ei. Ca urmare, in literatura de specialitate s-au exprimat opinii si formulari asupra
rolului si functiilor banilor. Cu toata diversitatea acestor opinii, pot fi identificate si unele elemente de consens, care
pun in evidenta trei functii principale ale banilor, doua in spatiu si una in timp. In spatiu, banii sunt mijlocitor al
schimbului si unitate de calcul (masura a valorii), iar in timp constituie un important instrument de economisire si
rezerva a valorii
Cele trei functii ale banilor care, in forme specifice, se manifesta si in planul tranzactiilor economice internationale,
au la baza o proprietate esentiala a banilor si anume – ei constituie activul cel mai lichid, sunt lichiditati prin
excelenta.
Functia de mijlocitor al schimbului consta in aceea ca banii permit disocierea celor doua contraprestatii
simultane ale trocului in doua momente independente ale schimbului, in doua tranzactii succesive: vanzarea unui bun
contra unei anumite sume de bani si apoi schimbul banilor astfel obtinuti pentru cumpararea altui bun. Acest lucru
face posibila formarea unei retele de preturi care faciliteaza evaluarea si schimbul bunurilor economice. Mijlocind
schimbul, banii trec permanent de la un agent economic la altul, prin cantitatea si viteza lor accelerand fluxurile si
tranzactiile din economie.
Functia de unitate de calcul consta in aceea ca banii permit masurarea si compararea bunurilor eterogene. Ei
constituie un instrument universal de masura, aplicabil tuturor bunurilor materiale si serviciilor sau unor drepturi
actuale, trecute sau viitoare. Valoarea bunurilor se exprima in bani, in pretul lor sau intr-un raport al unei cantitati de
bani fata de o cantitate de bunuri. Folosirea banilor permite, astfel, determinarea unei scari generale de preturi, adica a
unor raporturi de schimb comparabile, pe cand trocul permitea doar raporturi de schimb particulare, necomparabile
intre ele datorita lipsei unei masuri comune.
Functia de instrument de economisire si rezerva este importanta pentru folosirea banilor, actiune care se
desfasoara in timp. In aceasta calitate banii acumuleaza si pastreaza valorile (avutia), rezumand trecutul, fiind deci un
instrument de economisire, iar pe de alta parte constituie un mijloc de asigurare a continuitatii activitatii, de legatura
intre prezent si viitor.
T6 SI
1.1 Imobilizări necorporale - imobilizări nemonetare care nu îmbracă o formă materială, identificabile şi controlabile
de entitate.
Imobilizările necorporale includ invenţiile, mărcile, licenţele, know-how-urile, francizele, programele informatice,
desenele şi modelele industriale, website-urile, drepturile de utilizare a imobilizărilor corporale primite sub formă de
aport la capitalul social, drepturile de autor, drepturile care rezultă din titluri de protecţie, alte imobilizări necorporale.
Recunoaşterea iniţială a imobilizărilor se efectuează pe obiecte de evidenţă, a căror nomenclator se stabileşte de
entitate de sine stătător (de exemplu, dacă o imobilizare complexă cuprinde cîteva componente, entitatea poate
contabiliza această imobilizare ca un obiect unic de evidenţă sau fiecare componentă a imobilizării ca obiecte
distincte).
Obiectul se recunoaşte ca imobilizare numai în cazul respectării simultane a următoarelor condiţii:1) obiectul este
identificabil şi controlabil de entitate;
2) proprietăţile şi particularităţile lui corespund definiţiei imobilizărilor necorporale sau corporale;3) este probabil că
entitatea va obţine beneficii economice viitoare din utilizarea obiectului; şi4) costul de intrare a obiectului poate fi
evaluat în mod credibil.
Evaluarea iniţială a fiecărui obiect se efectuează la cost de intrare. Componenţa costului de intrare diferă în funcţie de
modalitatea de intrare a obiectului: prin achiziţionare, creare de sine stătător, primire în schimb, sub forma de aport la
capitalul social, cu titlu gratuit, în gestiune economică .
Particularitatile privind recunoasterea imobilizarilor necorporale:
1) imobilizările necorporale păstrate în/pe un obiect fizic, cum ar fi purtătorii de informaţie (în cazul unei programe
informatice) sau documentaţia juridică (în cazul unei licenţe) se recunosc la data dobîndirii dreptului de utilizare a
acestor informaţii;
2) imobilizările necorporale sub forma titlurilor de protecţie (de exemplu, dreptul de utilizare a unui brevet sau a unui
desen industrial creat de entitate) se recunosc la data eliberării acestora;
3) imobilizările necorporale interconexate cu alte imobilizări, indiferent de faptul dacă necesită sau nu lucrări de
pregătire pentru utilizare după destinaţie, se recunosc la data punerii în funcţiune a altui activ imobilizat ce necesită
lucrări de pregătire.
După recunoaşterea iniţială imobilizările se evaluează la valoarea contabilă (la cost).
1.2 Costurile ulterioare ale imobilizarilor necorporale care nu aduc beneficii economice suplimentare se inregistreaza
ca cheltuieli curente,sau daca sunt semnificative ,ca cheltuieli anticipate.
-Cheltuieli curente
Dt 713Ct 521,544
Dt 225Ct 521,544 tva afferent
-Cheltuieli anticipate
Dt 261Ct521,544
Dt 225Ct521,544
Costurile ulterioare care vor genera beneficii economice suplimentare se capitalizeaza
-scoaterea din exploatare a imobilizarii necorporale
Dt111Ct112
-reparatii efectuate de alte intreprinderi
Dt111Ct521,544
Dt225Ct521,544
-lucrari efectuate de insasi intreprinderea
Dt111Ct211,812
-darea in exploatare dupa lucrarile effectuate
Dt112Ct111
Amortizarea lunara a imobilizarilor necorporale in dependent de durata de utilizare
Dt711,713Ct113
Decontarea sumei amortizarii accumulate aferente imobilizarii acumulate care urmeaza a fi casate
Dt113C t112
1.3 -intrarea imobilizarilor necorporale

Dt111Ct521 15200
punerea in exploatare
Dt112Ct111
-amortizarea dupa metoda in dependent de nr de produse
15200/500000=0.03(amortizarea pe un produs)
65000*0.03=1950(amortizarea pt I an)
120000*0.03=3600(amortizarea pt II an)
140000*0.03=4200(amortizarea pt III an)
Dt712.2 ct 113 1950
Dt 712.2 ct 113 3600
Dt 712.2 ct 113 4200

Dt 221 ct 621.1 2700
Dt 221 ct 534 540
Dt 113 ct 112 9750
Dt 721.1 ct 112 5450 (15200-9750)
T6 SII
2.1 rolul contabilitatii manageriale consta in relizarea urmatoarelor obiective:

-sa ofere informatii despre costurile produselor lucrarilor si serviciilor
-sa ofere informatii necesare pentru planificarea control si evaluare
-sa ofere informatii necesare luarii deciziilor
Rolul contabilităţii manageriale constă în organizarea asigurării informaţionale a procesului managerial pentru luarea
deciziilor privind aprecierea activităţii centrelor de responsabilitate; evidenţa tendinţelor în dezvoltarea acestor centre,
a neajunsurilor şi aspectelor pozitive în activitatea lor.
contabilii manageri în care se menţionează aşa calităţi etice cum ar fi: competenţa, confidenţialitatea, integritatea şi
obiectivitatea.
Competenţa prevede ca contabilii manageri să fie, mai întîi de toate, competenţi, adică să înţeleagă şi să respecte toate
legile, regulamentele, normele tehnice care se referă la atribuţiile lor, să participe la programe de perfecţionare
profesională. În caz contrar, aptitudinile şi cunoştinţele unui profesionist se pot uza foarte repede.
Confidenţialitatea prevede ca informaţiile considerate confidenţiale şi 12 încredinţate contabililor manageri nu trebuie

comunicate nici unei persoane din interiorul sau din afara entităţii care nu este autorizată să le obţină, cu excepţia
cazurilor cînd acest lucru este impus prin lege. De asemenea, contabilii manageri nu trebuie să utilizeze informaţiile
confidenţiale direct sau prin intermediul unor terţe persoane în interes personal sau pentru a dăuna entităţii.
Integritatea include imparţialitatea contabilului manager, care trebuie să evite orice conflict de interese efectiv sau
potenţial, precum şi relaţiile cu persoanele fizice sau juridice care ar putea genera conflicte. Nu trebuie să accepte
cadouri, servicii sau ospitalitate exagerată din partea unor persoane fizice sau juridice. De asemenea, rapoartele
furnizate de contabilul manager trebuie să fie exacte şi reale, indiferent de faptul dacă datele acestora au impact
pozitiv sau negativ asupra entităţii.
Obiectivitatea constă în faptul că contabilul manager este obligat să raporteze informaţii obiective. El este responsabil
pentru toate situaţiile financiare şi nefinanciare furnizate managerilor, care la rîndul lor se vor baza pe ele în procesul
decizional.
2.3 1a 2c 3b 4d 5c 6e 7c 8e 9a 10c 11b 12c 13c 14d 15c 16e 17e 18e
A= 475+2360= 2835
B= 3800+2960= 6760
C=1150+180+2850+742+785+1365+2860=9932
D=2220+18000=20220
C=a+b=9595
T6 SIII
3.1 Factorii de productie - elementelor si conditiilor necesare si suficiente pentru ca orice proces de productie sa se
poata desfasura conform scopului sau predeterminat (obtinerea profitului).
Clasificarea factorilor de productie:
• Dupa origine:
- primari sau originari (natura, munca) si
- derivati (capitalul, abilitatea manageriala, etc.);
• In raport cu teoria economica:
- factori clasici (munca, pamant, capital) si
- factori neoclasici sau neofactori (progresul tehnico-stiintific, informatia, intreprinzatorul si abilitatile sale, etc.)
• Dupa actiune:
- factori directi (contribuie nemijlocit la obtinerea de rezultate – ex. materiile prime) si
- factori indirecti (cu influenta asupra altor factori de productie – ex. progresul tehnic, vizibil in mijloacele de
munca folosite).
• Dupa capacitatea de divizare:
- factori divizibili (apa, energie electrica)
- factori indivizibili (utilaje, instalatii – ce pot fi dezasamblate, dar in detrimentul productiei).
• Dupa posibilitatea de inlocuire:
- factori substituibili (capital – munca; plastic – metal)
- factori nesubstituibili (energia electrica utilizata in cazul aparaturii).
• Dupa participarea la productie:
- integral consumabili (materii prime, energie electrica)
- partial consumabili sau de stoc (care contribuie la mai multe acte de productie: ex. cladiri).
3.2
Activitatea de productie poate fi privita, ca un ansamblu de operatii de utilizare si / sau transformare a factorilor de
productie in vederea atingerii functiei obiectiv a producatorului: maximizarea profitului in conditiile minimizarii
eforturilor.
Combinarea factorilor de productie este un mod specific de unire a factorilor de productie privit atat sub aspect
cantitativ cat si din perspectiva structural – calitativa ,iar Substituirea este o posibilitatea de a inlocui o cantitate data
dintr-un factor de productie printr-o cantitate data dintr-un alt factor de productie, in conditiile mentinerii aceluiasi
nivel al productiei.
T7 SI
1.1 Circulatia de marfurilor reprezinta miscarea lor in cadru activitatii economice,trecerea prin toate fazele de
existenta in entitate. Aprovizionarea se defineşte ca fiind actul comercial de trecere a mărfurilor din proprietatea
vînzătorului în proprietatea cumpărătorului, cu acordul expres sau tacit de încredere al ambilor partenere.
După modalităţile de plată a contravalorii mărfurilor, aprovizionarea poate fi:
*cu plata imediată (în numerar)
*cu plata ulterioară şi anterioară (transfer bancar).
Stocarea – operaţie de formare a rezervelor de mărfuri destinate vînzării. Din punct de vedere contabil stocul de
marfă reprezintă:
*elementul principal al patrimoniului unui comerciant
*element al calculaţiei costului de achiziţie al mărfurilor vîndute.
Vînzarea mărfurilor – reprezintă din punct de vedere juridic, trecerea în proprietatea clientului (cumpărătorului) a
unor mărfuri pe baza acordului între parteneri cu privire la obiectul vînzării şi a preţului de vînzare. Ca şi la
aprovizionare apar decalaje între vînzare şi expediere care determină existenţa:
mărfurilor livrate, dar nefacturate
mărfurilor vîndute, dar nelivrate.
1.2 a)circulaţia cu ridicata a mărfurilor constă în achiziţionarea de mărfuri în cantităţi mari de la producători sau
alţi furnizori în scopul revânzării lor către alte unităţi comerciale;
b)circulaţia cu amănuntul a mărfurilor , constă în vânzarea mărfurilor cumpărătorilor individuali pentru nevoile
personale, precum şi unor unităţi pentru consumul lor propriu.Inregistrarea operatiunilor de aprovizionare :
Aprovizioanare de la piata- Dt 217 Ct 544; Dt 225 Ct 544
Aprovizionărea cu mărfuri prin intermediul titularilor de avans se înregistrează- Dt 226 Ct 241; Dt 217 Ct 544, iar în
dependență de faptul dacă i s-a acordat sau nu avans gestionarului în continuare vom înregistra
Dt 544 Ct 226,532
mărfurile aprovizionate prin gestionar sunt însotite de factură fiscală- Dt 217 Ct 521
Dt 225 Ct 521
1.3 a) Dt 217 Ct 521 250 lei

Dt 225 Ct 521 50 lei
b) lipsuri in limita normei de perisabilitate- Dt 712 Ct 217 400 lei
Dt 713 Ct 534 80 lei
Lipsuri din vina furnizorului- Dt 714 Ct 521 100 lei
Dt 714 Ct 534 20 lei
Lipsuri din vina gestionarului- Dt 712 Ct 217 409.1 lei
Dt 821 Ct 217 40,9 lei
540/6= 90 TVA;540-90= 450 PL .FARA TVA; 450-----110%
X-------10%
X=40,9
Lipsuri din cauze forta majora—Dt 723 Ct 217 500 lei

Dt 713 Ct 534 100 lei
T7 SII
2.1 Sistemul fiscal reprezinta o strategie unica a sistemului financial al RM care reprezinta totalitatea impozitilor si
taxilor a principiilor, formelor si metodelor de stabilire,modificare si anulare a acestora precum si totalitatea masurilor
ce asigura totalitatea lor.Elementele sistemului fiscal:-sistemul de impozite
-aparatul fiscal
-legislatia fiscal
Clasificarea impozitilor si taxilor:
1)dupa fond si forma :-directe –reale (obiective pe produs);personale(subective)
-indirecte - dupa forma- taxe de consumatie;taxe vamale; taxe de timbre
-dupa obiectul: impozit pe venit;impozit pe avere;impozit pe consum.
2)dupa scopul urmarit: financiare; de ordine.
3) dupa fregventa cu care se realizeaza: permanente; Incidentale
4)dupa institutia care le administreaza : impozite ale administratiei publice centrale
2.2 operatiunile
-procurarea de marfuri-Dt 217 Ct 521
-accizelele pentru marfurile procurate- Dt 225 Ct 521
-trecerea in cont a sumei aferente accizelor---Dt 534 225
-reflectarea marimii depasirei sumei accizelor achitate aferente materialelor supuse accizelor asupra sumei accizelor---
Dt 713 Ct 225
-reflectarea sumei accizelor care urmeaza a fi restituite din buget cind soldul contului 534---Dt 225 Ct 534
2.3 dt 712.1 ct 531 22000
Dt 531 ct 533.2 990
Dt 531 ct 533.3 1320
Dt 712.1 ct 533.1 5060
Dt 531 ct 534.2 1999.50
Dt 531 ct 241 17690.5
22000-990-1320-2820-720= 16150
16150-8250= 7900
8250*7%= 577.5
7900*18%= 1422
T7 SIII
3.1 Totalitatea factorilor ce intervin in functionarea economiei nationale si care se manifesta prin rezultatele
macroeconomice sunt implicati, direct sau mediat, in procesul cresterii economice.
Factori cu influenta nemijlocita, decisiva, sunt factorii de productie:
- factorul uman (resursele de munca)
- factorul material (resursele naturale si echipamentele de productie acumulate);
- factorul informational tehnologic.
Factori cu actiune mediata:
- cheltuielile de cercetare-dezvoltare;
- politica financiara, monetara, bugetara si fiscala statale;
- capacitatea de absorbtie a pietei interne;
- schimburile internationale;
- politica ecologica etc;
3.3 In grupa factorilor cu actiune nemijlocita, asupra cresterii economice se cuprind: resursele umane, resursele
naturale, formarea capitalului, tehnologia. Grupa factorilor cu actiune mediata (mijlocita) asupra cresterii
economice include, in principal, rata investitiilor, cheltuielile de cercetare dezvoltare, politica financiara, monetara,
bugetara si fiscala; capacitatea de absorbtie a pietei interne, schimburile internationale, politica ecologica etc.
T8 SI
1.1 1Costul de producţie constă în totalitatea cheltuielilor efectuate şi/sau care urmează să fie făcute, toate în
exprimare bănească, de către o întreprindere, pentru producerea şi desfacerea de bunuri corporale şi necorporale. Este
deci vorba de evaluarea tuturor efectelor implicate în procesul economic determinat.
Costul de producţie este constituit din două elemente componente: costul explicit şicostul implicit.
Costul explicit - exprimă acele cheltuieli necesare făcute cu procurarea factorilor de producţie din afara
întreprinderii şi pe care aceasta le efectuează pentru fiecare ciclu de producţie. Acest cost se mai numeşte şi "cost de
buzunar".
Costul implicit - se referă la acele cheltuieli inerente producţiei, care nu presupun plăţi către terţi, ele făcându-se pe
baza resurselor proprii ale unităţii în cauză (amortizarea, munca proprietarului, dobânda la capitalul propriu etc.).
Clasificarea costurilor
a. În funcţie de procesul tehnologic, elementele de cost se grupează în:
- costuri de bază, tehnologice (materiile prime, salariile personalului productiv, amortizarea, combustibilul, energia,
apa etc.);
- costurile de regie, de organizare şi de conducere (salariile personalului de conducere şi de administraţie,
cheltuieli generale de birou
etc.).
b. După gradul de omogenitate şi complexitate a diferitelor elemente
componente:
- costuri simplei, care pot fi urmărite pe elemente primare (materii prime, salarii plătite pentru un anumit produs);
- costuri complexe - care grupează mai multe costuri simple, fără ca acestea să devinăoperaţionale (ex.: reparaţii
capitale);
c. În funcţie de purtătorul de cost, de repartizarea şi includerea acestora
pe unitatea de produs:
- costuri directe - identificabile şi măsurate în momentul efectuării lor pe fiecare unitate de produs;
- costuri indirecte - ocazionate de fabricarea întregii producţii.
d. În funcţie de momentul consumului factorilor şi de cel al efectuării
cheltuielilor:
- costuri curente - aferente perioadei în care are loc producerea şi desfacerea bunului;
- costuri preliminare - care se efectuează în viitor, dar care se prelimină asupra producţiei curente (concediile de
odihnă);
- costuri anticipate - care nu aparţin perioadei în care se fac cheltuielile.
e. După natura activităţii economice desfăşurate:
- costuri productive;
- costuri neproductive.
f. În funcţie de volumul fizic al producţiei:
- costuri variabile;
- costuri fixe.
1.2Alte cheltuieli ale activitatii pot cuprinde :-cheltuieli cu active imobiliare financiare;pierderi exceptionale.
1.Activitatea investitii iesirea imobilizarilor necorporale,mijl.fixe,investitii
Dt 721 Ct 112,123,141
Calcularea uzurii mijl.fixe utlizate la iesirea imobilizarilor necorporale
Dt 721 Ct 124
2.activitatea financiara active transmise cu titlu gratuit
Dt 722.4 Ct 112,123,211,216,217
3.Deferentele nefavorabile de curs valutar
Dt 722.1 Ct 221.2,224.2,241,243,411,412,511,512,521.2,523,536
4.Uzura mijl.fixe procurate din subventii
Dt 722 Ct 124
5.Suma platita sub forma de redeventii
Dt 722.3 Ct 521,544
6.Pierderi exceptionale
Dt 723 Ct 112,123,217,211
1.3Problema
1)Dt 811/A Ct 211 -18700 lei
Dt 811/B Ct 211 -75000 lei
2)Dt 821 Ct 211-21000 lei
3)Dt 821 Ct 211-780 lei
4)Dt 821 Ct 521-3200 lei
5)Dt 821 Ct 124-5850 lei
6)a.Dt 811/A Ct 531- 11500 lei
b.Dt 811/B Ct 531-14500 le
c.Dt 821 Ct 531-8100 lei
7)a.Dt 811 Ct 533-3162.5 lei
b.Dt 811 Ct 533-3987.5 lei
c.Dt 821 Ct 533-2227.5 lei
8) Dt 811/A Ct 821-18170 lei
Dt 811/B Ct 821-22987.5 lei
9)Dt 216/A Ct 811/A-51532.5 lei
Dt 216/B Ct 811/B-116475 lei
PRODUSUL Baza de repartitie COEFICIENTUL COST INDIRECT

A 11500 18170
B 14500 1.58 22987.5
TOTAL 26000 1.58 41157.5
Analiza Contul 821= 21000+780+3200+5850+8100+22275=41157.5
Analiza contului 811/A=18700+11500+3162.5+18170=51532.5
Analiza contului 811/B=75000+14500+3987.5+22987.5=11647.5
T8 SII
2.1 Depozitul este o suma de bani depusa care urmeaza sa fie rambursata fie la vedere fie la termen cu sau fara
dobinda ori cu orice alt benificiu fie in conditiile convenite in comun de catre deponent sau de imputernicitul acestuia
si de banca ce accepta banii.Astfel spus depozitul bancar reprezinta o suma de bani depusa spre pastrare la o banca
pentru ca aceasta din urma se obliga sa plateasca o dobinda.Clasificarea depozitelor:
-dupa categoria deponentilor- depozite ale persoane fizice:-depozite ale persoane juridice; - depozite ale bancilor
-dupa termen de pastrare- termen scurt; temen lung; temen mediu.
-dupa tipul valutei-moneda nationala;valuta.
-dupa tipuldepozitarii pina la momentrul retragerii- la termen; la vedere;de economii.
-dupa tipul dobinzii stabilite- cu dobinda fixa; cu dobinda variabila.
-dupa tipul instrumentului financiar- cu livret de economii; cu card bancar; certificat de depozit.
-dupa tipul contului deschis-cont la termen;cont la vedere;cont de economii.
2.2 Operatiunile in conturi de depozit se efectuiaza in baza actului de identificare si in baza ordinilor de incasare/plata
sau altor documente specifice aprobate de BNM sau in baza documentelor interne elaborate de banca, utilizate pentru
perfectarea acestor operatiuni.Toate documentele bancare interne perfectate la efectuarea operatiilor in conturile de
depozit ale persoanelor fizice vor contine in mod obligatoriu toate rechizitele prezentate in document.
Se considera ca operatiuni in contul de depozit urmatoarele:
-deschiderea contului/varsamint initial
-eliberarea livretului de economii la deschiderea contului
-efectuarea varsamintelor suplimentare
-eliberarea numerarului
-calcularea dobinzii
-transferul mijloacelor banesti
-eliberarea livretului de economii in locul celui pierdut
-inchiderea contului
-alte operatiuni
1.Deschiderea depozitului prin incasarea banilor in numerar—Dt 1001 Ct 2310,2370
2.deschiderea depozitului prin vinzarea mijl.banesti- Dt1031,2220,2250 Ct 2224
3.calcularea si inregistrarea dobinzii la depozite—Dt 5371 Ct 2728
4. capitalizarea dobinzii- Dt 2728 Ct 2371
5.eliberarea dobinzii calculate persoane fizice in numerar sa prin virament-Dt 2728 Ct 1001,2220,2280,2258,2289
6.eliberarea depozitului –Dt 2310,2330,2340,2370 Ct 1001,2220,2250
2.3Problema1.
Deschiderea contului de depozit-Dt 2224 Ct 2311 25000 lei

2.calcularea dobinzii lunare –Dt 5311 Ct 2722 (25000*8%*30/360)=166.67 lei
3.achitarea dobinzii lunare –Dt 2722 Ct 1001 166.67 lei
4.capitalizarea dobinzii pt luna 3 –Dt 2722 Ct 2224 166.67 lei
5. calcularea dobinzii pt luna 04 (25000+166.67)*8%*30/360=167.77-Dt 5311 Ct 2722
6.capitolizarea dobinzii pt luna 4 –Dt 2722 Ct 2311 167.77 lei
14. calcularea dobinzii pt luna 09 (25000+202.68)*8%*30/360=204.03-Dt 5311 Ct
2722
15.rambursarea depozitului cu suma dobinzii
Dt 2311 Ct 2224 30000+1312.51=31312.51 lei
T8 SIII
3.1 Descrieţi funcţiile şi tipurile agenţilor economici .

Agentul economic reprezinta o persoana sau un grup de persoane (fizice si/sau juridice) care participa la viata
economica avand functii bine determinate in cadrul acesteia.
Agentii economici pot fi priviti ca agenti economici elementari si agenti economici agregati. Agentii economici
elementari sunt entitati primare, actionand ca subiecti de sine statatori ai vietii economice. Ei au o contabilitate
proprie, dispun de autonomie decizionala si exercita o functie principala. Agentii economici agregati rezulta din
gruparea agentilor economici elementari pornind de 444d31e la criterii diverse. De exemplu, agregarea agentilor
economici se poate realiza dupa ramura de activitate (pe tipuri de activitati), dupa forma de organizare, dupa functiile
economice indeplinite sau criteriul institutional.
1agenti economici producatori de bunuri si servicii – firmele
2.agenti economici consumatori – gospodarii
3.agenti economici financiari - institutii financiare si de credit (banci), unitati de asigurare, trusturi financiare
4.administratiile - locale sau centrale - ofera bunuri si servicii de utiliatate publica (invatamant, sanatate, protectie
sociala, etc.)
5.agenti economici externi - diferite firme si reprezentante ale strainilor in tara si ale rezidentilor pe teritoriul altor
tariFUNCTI : functia de productie- functia de cercetare-dezvoltare- functia financiar-
contabila- functia comerciala- functia de personal
3.2. Comparaţi întreprinderile în funcţie de criteriile de clasificare
Pentru întreprinderea de stat este caracteristic faptul că întregul său patrimoniu aparține statului pe al cărui teritoriu se
află. Înființarea și dezvoltarea acestor întreprinderi depinde în mare parte de anumiți factori decizionali, potrivit
reglementărilor ce există în fiecare țară.
Întreprinderile private se caracterizează prin aceea că patrimoniul lor se află în proprietatea uneia sau a mai multor
persoane. Este un tip de întreprindere veche, care își are rădăcinile în sclavagism. Odată cu dezvoltarea și progresarea
societății, numărul, diversitatea și mărimea întreprinderilor private au crescut considerabil.
În dependență de numărul posesorilor de capital, întreprinderile private pot fi individuale sau de grup. Întreprinderea
individuală aparține unei singure persoane. Această formă este caracteristică în special pentru întreprinderile mici și
mijlocii.
Întreprinderea de grup se caracterizează prin faptul că patrimoniul întreprinderii aparține a cel puțin două persoane, și
poate fi:
3.3 Necesitatea obiectiva a stabilirii unor raporturi economice intre tarile lumii decurge din diviziunea nternational a
muncii, din tendinta necesara de specializare in productie a statelor. Adancirea si diversificarea diviziunii mondiale a
muncii si implicit a specializarii nternational determina intensificarea legaturilor si interdependentelor care exista atat
la nivel de state, cat si la nivel de firme.
T9 SI
1Creanţe - drepturi ale entităţii ce decurg din tranzacţii sau evenimente trecute şi din stingerea cărora se aşteaptă
intrări (majorări) de resurse care încorporează beneficii economice.
Creantele si datoriile comerciale curente includ atât creantele si datoriile comerciale cu plata imediata (cu numerar),
cât si pe cele decontabile în cadrul perioadei privind circuitul bancar al documentelor (vânzare – cumparare cu
decontare la/pâna la 30 de zile, 60 de zile sau 90 de zile).
Creanţele se clasifica in următoarelor grupe:
1) creanţe comerciale;
2) avansuri acordate;
3) creanţe ale bugetului;
4) creanţe ale personalului;
5) alte creanţe.
Creanţele comerciale cuprind creanţele privind bunurile vîndute, serviciile prestate şi lucrările executate.
Avansurile acordate reprezintă plăţile efectuate în contul procurării ulterioare a bunurilor, serviciilor, lucrărilor şi se
contabilizează ca majorare a creanţelor curente şi diminuare a numerarului. Trecerea în cont a avansurilor acordate se
contabilizează ca diminuare concomitentă a datoriilor şi creanţelor.
Creanţele personalului cuprind: avansurile acordate în contul salariului, sumele acordate titularilor de avans,
creanţele privind recuperarea prejudiciului material, alte creanţe ale personalului.
Alte creanţe cuprind: creanţele privind recuperarea pierderilor, creanţele privind reclamaţiile înaintate şi
recunoscute, creanţele organelor de asigurări sociale şi medicale .
Creanţele se evaluează la valoarea nominală, inclusiv impozitele şi taxele calculate în conformitate cu legislaţia în
vigoare (de exemplu, taxa pe valoarea adăugată, accize, alte impozite şi taxe).Derecunoaşterea creanţelor poate fi
efectuată prin stingerea acestora (de exemplu, încasarea numerarului, trecerea în cont (decontarea) avansurilor primite,
compensarea datoriilor). Stingerea creanţelor se contabilizează ca majorare a numerarului, costurilor, cheltuielilor sau
diminuare a datoriilor şi diminuare a creanţelor. În situaţiile financiare creanţele se reflectă la valoarea contabilă.
Dacă la data raportării, suma mijloacelor încasate în urma stingerii unor creanţe depăşeşte valoarea recunoscută a
acestora, diferenţa respectivă se înregistrează ca datorii.
1.2 Creantele personalului se inregistreaza in contabilitate in baza urmatoarelor documente primare:-dispozitie
de plata
-lista de plata
-documente cu titluri executorii
– lista de inventariere a creantelor si datoriilor
–decizia privind recuperarea daunelor material cauzate.
–anganjamentul de plata
Contabilizarea:
a)Eliberarea avansului spre decontare—Dt 226 Ct 241,242,243
b)trecerea in contul a cheltuielilor effectuate de catre titularii de avans- Dt 712,713 Ct 226
c)operatiile contabile la suma consumurilor aferente procurarii activelor inclusive consumurile de transport-
aprovizionare--- Dt 111,123,211,213,217,534.4 Ct 226
d) contabilizarea cheltuielilor depaseste suma avansului eliberat spre decontare diferenta respective se recupereaza
titularului de avans--- Dt 226 Ct 241
e) titularul de avans nu foloseste total suma inregistrarea in contabilitate este urmatoarea- Dt 241 Ct 226
f) suma este restituita din salariu calculate titularului de avans--- Dt 531 Ct 226
1.3 Problema
1)primirea avansului- Dt 242 Ct 523- 21000 lei
Dt225Ct534 4200
2)livrarea marfurilor luna martie- Dt 221 Ct 611 -5000 lei
Dt 221 Ct 534.4 – 1000 lei
3)livrarea marfurilor luna aprilie- Dt 221 Ct 611 -15000 lei
Dt 221 Ct 534.4 – 3000 lei
4) Dt 523 Ct 221- 21000 lei
Dt534Ct225 4200
T9 SII
Descrieți și identificați particularitățile contabilității activității auxiliare.

Activitatea auxiliara este organizata in scopul ajutarii productiei de baza sa se desfasoare in mod normal , inclusive
obtinerea unor anumite produse ajutatoare cum sunt : productia de scule , energie electrica , termica ect . Aceasta
productie de obtine in sectile auxiliare si este destinata in principal pentru nevoi interne , proprii ale intreprinderii si
uneori poate fi livrata si in afara. La o unitate economica activitatile auxiliare organizate au scopul : fabricarii
anumitor produse ajutatoare si prestarii anumitor servicii .Pentru evidenta colectarii costurilor active.auxiliare se pot
intocmi urm formule contabile : Dt 812 Ct 215,211,521,522,531,533,541,538,821
2.2. Reprezentați metoda de calculație a costului de producție pe comenzi.

este utilizata la intrep. Cu productie individuala precum si la cele cu productie in serie mica , pentru care este
caracteristic faptul ca produsul finit se obtine intr-un singur exemplar sau un nr mic de exemplare .
La suma abaterii dintre costul efectiv sic el normati se a intocmi inreg. Contabila :
În cazul in care costul efectiv este mai mare ca costul normativ:( Abatere negative)
Dt 216,,Produse,, Ct 811,,Activitati de baza,, si cind costul efectiv este mai mic ca cel normative atunci e abatere
pozitiva : Dt216 Ct 811 abaterea se pune in(S)
2.3
1)Dt811 /A CT215 =3510
Dt811/ B CT215=2100
2a)811/ A-211=1900
811/B -211 = 2160
b) 821-211=1250
3.811/ A-531 =1300
811/ B -531 =1460
b)821-531=1950
4.a) 811/ A -533 =357.5
811/ B -533 =401
b)821-533=536.25
5. a)811 -521=761
b)821-521=821
6. a ) 821-124=558
b )821-124=452
7.Repartizarea CIP
a ) 811 /A-821=2379,78
b)811/ B-821=2675,47
8.productia in curs de executie 215-811/A 2200
215-811/B 2030
9. 216-811/ A =6628.5
216-811/B=6132
reflectarea costurilor de productie nerepartizate 714-821=168.02
TCIP 5055,25(analiza contului 821)=CIPV 60%---3033,15
CIPC 40%----2021,1
Produsul BR Cap deprod Gradul de CIPv CIPc Total
ef nor însușire coef S Coef S
A 1300 135 140 0,96 1427,4 952,38 2379,78
B 1460 140 142 0,98 1,098 1605,75 0,7326 1069,72 2675,47
714 0 0
Total 2760 3033,15 3033,15 2022,1 2022,1 5055,25
/ /
2760 2760
Calcularea costului efectiv
DT 216- 811/A 619,95
216-811 /B 633,8
Cost unitar
A 619,95 /135=4,59 B 633,8/140=4,52
T9 SIII
1Calitatea este un concept care se utilizează în toate domeniile vieții economice și sociale, însă care prezintă un
caracter subiectiv și care are semnificații particulare pentru domenii sectoare, funcțiuni sau obiecte specifice. Calitatea
este un termen general, aplicabil la cele mai diferite trăsături sau caracteristici, fie individuale, fie generice și a fost
definită în diferite moduri de către diverși experți sau consultanți în calitate, care îi atribuie deci acestui termen
semnificații diferite.Conform standardului ISO' 8402 calitatea reprezinta ansamblul caracteristicilor unui produs,
activitate, process, organizatie, persoana numita entitate, care confera acestora aptitudinea de a satisface cerintele
exprimate sau implicite.
3.2rezulta trei functii principale ale managementului calitatii : planificarea, tinerea sub control si imbunatatirea
calitatii.
1procesele de planificare au ca scop principal dezvoltarea de produse si procese care sa fie conforme cerintelor
clientilor
2. Tinerea sub control a calitatii inseamna asigurarea unui interval cat mai mic de variatie a nivelului
acestuia, fata de cel prescris. Se compara in acest scop, valorile determinate ale caracteristicilor de calitate cu
specificatiile (standardele), stabilindu-se masurile corective necesare pe intregul lux de fabricatie a produsului.
3. Functia de imbunatatire a calitatii este considerata cea mai importanta. Procesele corespunzatoare
acestei functii trebuie sa asigure, in opinia lui Juran, eliminarea pierderiloe cauzate de problemele « cronice » ale
calitatii. Pe de alta parte, prin imbunatatirea calitatii se urmareste obtinerea unor performante superioare nivelurilor
prevazute in standarde. Dezideratul trebuie sa-l constituie, prin urmare, realizarea unui nivel al calitatii, superior celui
planificat.
3.3 Calitatea are un caracter dinamic, determinat de faptul că procesele de producţie se modifică la intervale de
timp tot mai scurte, iar exigenţele consumatorilor faţă de produs sunt tot mai ridicate.Raportul de interdependenţă
dintre producător şi consumator se manifestă în producerea de mijloace de muncă: calitatea producţiei asigură
realizarea de mijloace de muncă de o calitate superioară; reintroduse în procesul de producţie, acestea determină
perfecţionarea lui şi creează condiţii materiale pentru creşterea calităţii noilor produse.
Avantajele implementării sistemului de management al calităţii, sunt evidente pentru clienţi dar şi pentru organizaţia
care le furnizează:
-cresterea veniturilor şi reducerea costurilor;
-credibilitatea (clientii şi potenţialii clienţi preferă să faca achiziţii de la furnizori certificati ISO, stiind ca acestia
controlează in mod riguros toate procesele din cadrul organizaţiei achiziţionează produse cu costuri minime si de
calitate garantată) -îmbunătăţirea imaginii organizaţiei; -diferenţierea faţă de concurenţă;
-cresterea satisfacţiei clienţilor;
-facilitarea participării la licitaţii;
-controlul tuturor proceselor din cadrul organizaţiei;
-constientizarea (responsabilizarea) personalului de implicarea sa la realizarea obiectivelor organizaţiei;
TEST 10
Subiectul I
1.1Capitalul propriu-ansamblul de bunuri posedate in bani si in natura sau totalitatea resurselor banesti investite intr-o
afacere,existente la ora actuala.El determina resursele financiare constituite prin:aportul proprietarilor,actionarilor sau
asociatilor in calitatea lor de investitori la capital,autofinantarea si anume prin capitalizarea profitului, din alte resurse
nerambursabile stabilite prin lege.
Componentele capitalului propriu:
-capitalul social si suplimentar
-rezerve
-profit nerepartizat/pierdere neacoperita
-rezultatul financiar total
-alte elemente de capital propriu,ca fonduri,subventii
1.2Formarea capitalului statutar
-aporturi in moneda nationala primate de la fondatori pina la inregistrarea de stat
Dt242,243,244Ct311
-aporturi primate de fondatori in contul achitarii aporturilor la capitalul statutar
Dt112,123,211,213,217Ct313
-creantele fondatorilor privind aporturile neachitate
Dt313Ct311
Majorarea capitalului statutar
-valoarea activelor fondatorilor in contul majorarii aporturilor la capitalul statutar
Dt112,123,211,213,217Ct536
-decontarea datoriilor fata de fondatori privind aporturile suplimentare la capitalul statutar
Dt536Ct311
-majorarea capitalului statutar din mijloace proprii
Dt313,321,322,332Ct311
Micsorarea capitalului statutar
-reducerea nominal a actiunilor
Dt311Ct332
-acoperirea capitalului suplimentar
Dt311Ct312
1.3Calcularea devidentelor intermediare
Dt333CT536 15000
Dt536Ct534 1800
Inchiderea conturilor de venituri si pierderi
Dt611Ct333 20000
Dt333Ct711 130000
Dt333Ct322 3500(70000*5%)
Dt333Ct 536 51500 devidentele analiza la conturile 333
Subiectul II
2.1 TVA-impozit general de stat care reprezinta o forma de colectare la buget a unei parti a valorii marfurilor
livrate,serviciilor prestate care sunt supuse impozitarii pe teritoriul R.M.,precum si a unei parti din valoarea
marfurilor,serviciilor impozavile,importate in R.M.Prin “trecerea in cont” se intelege marimea TVA achitata
furnizorilor platitori de TVA pentru valorile material ,serviciile procurate pentru efectuarea livrarilor impozabile in
procesul desfasurarii activitatii.Marimea trecerii in cont se determina lunar prin aplicarea prorate fata de suma TVA,
achitata sau care urmeaza a fi achitata pt valorile material procurate care sunt utilizate pt efectuarea livrarilor atit
impozabile cit si scutite de TVA.Trecerea in cont apare atunci cind suma TVA pt facturile de primire este mai mare
decit suma TVA pentru facturile de livrare.
2.2-procurarea marfurilor
Dt 217Ct521
Dt 225Ct521
-procurarea serviciilor
Dt 713Ct521,544
Dt 225Ct521,544
-procurarea marfurilor de peste hotare
Dt 217Ct521
Dt 217Ct544(procedure sit axe vamale)
Dt 225Ct521(prêt de procurare+procedurile vamale)*20%
-livrarea marfurilor
Dt 221Ct611
Dt 221Ct534
Daca soldul final la sfirsitul lunii a contului 225>534-avem trecere in cont a TVA
Daca soldul final la sfirsitul lunii a contului 225<534-avem plata la buget privind TVA
2.3
Sold initial 225-2000

1.livrarea marfurilor la valoarea inclusive TVA 20%
Dt221Ct611 150000
Dt221Ct534 30000
2.procurarea marfurilor ,fara TVA20%
Dt217Ct521 74000
Dt225Ct521 14800
3.livrarea marfurilor,fara tva 8%
Dt221Ct611 10000
Dt221Ct534 800
4.operatiuni de export
Dt221.2Ct611 25000
5.servicii primate
-energie electrica,fara tva 20%
Dt713Ct544 7000
Dt225Ct544 1400
-servicii telefonice,inclusiv tva20%
Dt713Ct544 11500
Dt225Ct544 3500
6.materiale importate
Dt217Ct521 21000
Dt225Ct521 4200
7.decontarile reciproce dintre creantele si datoriilor aferente bugetului
Sf 225=2000+14800+1400+4200+3500=25900
Sf 534=30000+800=30800
Dt534Ct225 25900
Sf 534=30800-25900=4900(suma aferenta achitarii la buget)
III. 3.1. Definiţi noţiunea de banca.
Banca este o instituție financiară care are ca obiect principal de activitate atragerea de depozite și acordarea de
credite. Băncile sunt organizate sub forma unei societăți comerciale pe acțiuni și își desfășoară activitatea sub
supravegherea băncii centrale.
3.2. Descrieţi sistemul bancar şi multiplicatorul bancar.
Totalitatea bancilor care functioneaza intr-o economie formeaza sistemul bancar. Sistemul bancar din Rmeste
organizat in 2 nivele : 1BNM2)bancile comerciale si alte institutii financiare din RM. BC au drept scop desfăsurarea
urmatoarelor activitati finaciare :1)acceptarea de depozite 2)acordarea de credite 3)acordarea de servicii de decontari
si incasari 4)cumpararea si vinzarea de valută straina 5) leasig financiar etc. Multiplicatorul banilor este definit analog.
Acesta exprimă cât de mult crește cantitatea de bani, atunci când banca centrală dă un impuls politico-monetar.
Multiplicatorul banilor este cu atât mai scăzut cu cât ratele rezervei minime și rezervei de lichidități sunt mai mari.
Actual pentru Republica Moldova este anume preocupare pentru trecerea de la modelul de creştere economică
bazat pe consum şi importuri către un model de creştere susţinut de investiţii şi exporturi. Sistemul bancar,
prin prisma funcţiilor sale de intermediere financiară, multiplicator de capital şi manevrare cu instrumentele
de politică monetară, este unul iminent şi cu implicaţii multiple. rezultă că activitatea bancară nu este izolată
de mediul macroeconomic. Un sistem bancar stabil şi sigur reprezintă o premisă importantă pentru calitatea
rezultatelor mediului macroeconomic. Totodată, stabilitatea sectorului bancar asigură stabilitatea financiară şi,
respectiv, o creştere economică durabilă continuă.
3.3 Riscul – incertitudinea fata de posibilitatile de incasare a unor cîstiguri viitoare sau a valorii plasamentului.
Expunerea la risc – suma pierderii sau cheltuielile suplimentare pe care le poate suporta individul sau institutia în
urma unor situatii imprivizibile.
riscul de credit – este riscul de neincasare a sumei împrumutului acordat sau a dobînzii aferente acestui împrumut;
riscul de lichiditate – este imposibilitatea bancii sa-si onoreze obligatiile scadente la un moment de timp;
riscul de dobînda - este posibilitatea de a pierde o suma mare de bani sau de a neîncasa profituri în urma modificarii
neprognozate a ratei dobînzii (sit. de gap). Acest risc este generat de diferenta între activele bonificate cu dobînda si
pasivele la care se plateste dobînda pentru o perioada anumita de timp;
riscul valutar – este posibilitatea unor pierderisau neîncasari de profituri în urma variatiei imprevezibile a cursului
valutar;
riscul de variatie a cursului hîrtiilor de valoare – este posibilitatea aparitiei unor pierderi în urma variatieicursului
valorilor mobiliare detinute în portofoliul bancii.
TEST 11
Subiectul I
1.1Stocurile de mărfuri şi materiale cuprind activele aflate la dispoziţia întreprinderii:
- destinate vînzării în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie;
- înregistrate ca producţie neterminată;
- destinate consumului în procesul de producţie şi la prestarea de servicii.
Pentru evaluarea curentă a stocurilor de mărfuri şi materiale pot fi utilizate următoarele metode:
a) metoda costului normativ;
b) metoda vînzărilor cu amănuntul.
Metoda costului normativ se utilizează pentru evaluarea curentă şi controlul operativ al existenţei şi circulaţiei
produselor finite şi producţiei neterminate. Costul normativ se determină, luînd în considerare nivelul normativ al
cheltuielilor materiale directe, cheltuielilor directe privind retribuirea muncii şi al cheltuielilor de producţie indirecte.
Normele de cheltuieli trebuie să fie analizate sistematic şi, în funcţie de necesităţi, să fie revizuite.
Metoda vînzărilor cu amănuntul (procentului de profit global) se aplică, de regulă, în comerţ pentru evaluarea unei
cantităţi mari de mărfuri care au un profit relativ egal în preţul vînzărilor în cazul unui sortiment care variază rapid. În
contabilitatea curentă de circulaţie a mărfurilor evaluarea acestora se efectuează după metoda vînzărilor cu amănuntul
la preţuri de vînzare, cu evidenţierea adaosului, sau la valoarea de achiziţie. Reducerea valorii de achiziţie a mărfurilor
se admite în cazurile prevăzute de paragraful 26 al prezentului standard. Indiferent de varianta acceptată de evaluare a
mărfurilor, acestea sînt reflectate în evidenţa curentă în rapoartele financiare la cea mai mică sumă dintre valoarea
efectivă şi valoarea realizabilă netă.
Costul unităţilor stocurilor de mărfuri şi materiale care, de obicei, nu sînt reciproc substituibile şi al stocurilor
produse şi destinate unor proiecte speciale, se determină prin metoda de identificare.
În cazul unui sortiment variat al stocurilor de mărfuri şi materiale reciproc substituibile costul acestora se determină
prin metodele FIFO, LIFO sau metoda costului mediu ponderat.
Conform metodei FIFO, stocurile de mărfuri şi materiale intrate primele sînt şi primele ieşite, de aceea evaluarea
stocurilor de mărfuri şi materiale se efectuează în aceeaşi consecutivitate. Costul soldului la sfîrşitul perioadei de
gestiune se determină conform valorii de achiziţie a ultimelor loturi de stocuri de mărfuri şi materiale intrate.
Conform metodei LIFO, stocurile de mărfuri şi materiale intrate ultimele sînt primele ieşite, de aceea evaluarea
stocurilor de mărfuri şi materiale ieşite se efectuează în aceeaşi consecutivitate. Costul stocurilor de mărfuri şi
materiale ieşite în cursul perioadei de gestiune se determină la valoarea de achiziţie a ultimelor loturi de stocuri de
mărfuri şi materiale intrate. Soldul stocurilor de mărfuri şi materiale la sfîrşitul perioadei de gestiune se evaluează la
valoarea de achiziţie a primelor loturi de stocuri intrate.
Conform metodei costului mediu ponderat, costul stocurilor de mărfuri şi materiale ieşite şi rămase la sfîrşitul
perioadei de gestiune este determinat în baza costului mediu ponderat al unităţilor similare, aflate în stoc la începutul
perioadei de gestiune şi cumpărate sau produse de întreprindere în cursul acestei perioade. Costul mediu ponderat
poate fi calculat pentru o perioadă anumită de timp sau pe măsura intrării loturilor suplimentare de stocuri de mărfuri
şi materiale.
1.2Intrarea OMVSD
-procurate de la furnizori
Dt213.1 Ct 521
Dt225 Ct 521
-obtinute in urma casarii mijloacelor fixe
Dt213.1 Ct 123
-ca cost efectiv al produselor ce vor fi utilizate ca OMVSD
Dt213.1 Ct 216
-primite cu titlu gratuity
Dt213.1 Ct 622
Atunci cind intrarea OMVSD mai presupune cheltuieli suplimentare,ele se adauga la valoarea OMVSD ,subcontul
OMVSD in stoc.Ulterior are loc trecerea OMVSD in stoc in OMVSD in executie
Dt213.2 Ct213.1
OMVSD a caror valoare unitara nu depaseste 1/6 din plafonul stabilit de legislatie ,se contabilizeaza ca majorare a
cheltuileilor current prin calcularea uzurii./
Uzura OMVSD se calculeaza 50% valoarea reziduala la transmiterea in exploatatie si 50% la ierirea acestora.
Uzura OMVSD
Dt713 Ct214
1.3-trecerea productiei in curs de executie in productie
Dt811 Ct 215 38000
-s-au consumat materii prime si material la fabricarea productiei
Dt811 Ct 211 12100
-calculul salariile muncitorilor productiei de baza
Dt811 Ct 531 17800
-calcului primelor de asigurari sociale si medicale
Dt811 Ct 533 4895 (27.5)
-consumul combustibilului in scopuri tehnologice
Dt811 Ct 211 10250
-consumul energiei electrice pt functionarea utilajului care participa la fabricarea productiei
Dt811 Ct 521,544 7500
-valoarea contabila a productiei in curs de executie la sfirsitul lunii
Dt215 Ct 811 22000
-valoarea produselor finite fabricate
Dt216 Ct 811 (38000+12100+17800+4895+10250+7500+-22000) 68545
-vinzarea produselor
Dt221Ct611 110000
Dt221Ct534 22000
-costul productiei realizate
Dt711Ct216 75600
Subiectul II
2.1.Salarizarea pe unitate de timp sau pe regie este forma de salarizare prin care plata fortei de munca se face in
functie de timpul lucrat (ora , zi , sapt. Luna)fara sa se pracizeze cantitatea de munca pe care el trebuie s-o depuna in
unitatea dată de timp . Forma de retribuire dupa timp include 2 sisteme de salarizare : a) sistemul simplu care prevede
calcularea salariului numai in dependenta de numarul de ore , zile lucrate . Salariul =nr de ore lucrate x tarif ora
b)sistem premial prevede in afara salariului calculat dupa timpul lucrat si un premiu stabilit in dependenta de
coeficientul participarii in munca sau de calitatea muncii efectuate .Acest sistem de salarizare se foloseste pt
stimularea si cointeresarea lucratorilor .Sal=sal.tarifar lunar +suma premiilor stabilite in % fata de salariul tarifar .
2.2 Pentru evidenta costurilor directe de materiale se pot intocmi urmatoarele formule contabile:
Dt 811,,Activitati de baza,, - la suma totala a costurilor directe de materiale efectuate in cursul unei perioadei de
gestiune
Ct 211,,Materiale ,,- la valoarea materiilor prime , materialelor de baza , semifabricatelor cumparate , combustibilului
si ambalajului tehnologic utilizate pt fabricarea produselor (servicii)
Ct 521,, Datorii comerciale curente ,,- la valoarea energiei electrice , termice , apei utilizate in scopuri tehnologice ,
aprovizionate de la furnizori .
Ct522 ,,Datorii curente fata de partile afiliate ,, - la valoarea energiei electrice , termice , apei utilizate in scopuri
tehnologice , aprovizionate de la intreprinderile –fiice sau asociate
Ct 812,,Activitati auxiliare,, - la valoarea energiei electrice , termice , apei util in scopuri teh din productia proprie
modul de includere a lor în costul produselor fabricate. Dt 811-211
Dt 215-811 si Dt 216- 811
2.3 1)dt 811/A -ct 211---15400 5)821-124----5364

811/B-ct 211---10900 6)811 A -821---13747,5
821-211----6236 811 B-821------10917,86
2)811A-521----1920 7)714-821 ----634,64
811B-521-----1050 8)215 -811 A---1410
821-521------440 215-811 B-----2900
3)811/A-531---17000 9)216 -811 A-----51332,5
811B-531----12900 216-811 B------36415,36
821-531---7000
821-531----3400
4)811 A-533---4675
811B-533-----3547.5
821-533------1925
821-533-------935
Produsul BR capaci De Gr.de CIP.v CIP.c Total

prod însușire
efectiv norm K S K S
A 17000 5785 6500 0,89 8625,5 5120 13747,5
B 12900 4704 4800 0,98 0,5 6552,5 0,33 4365,3 10917.8
076 84 6
714 x 634,64 634,64
Total 29900 15180/ 10120/
29900 29900
10)Repartizarea CIP
Dt811 A-821=13747,5
dt811 B -821=10917,86
dt714-821=634,64
+facem analiza conturilor 811 A- 811B-(821var60 %(15180) cons40%(10120) din 25300)
III. 3.1. Definiţi noţiunea de piaţă.
PIATA=reprezinta toata gama de actiuni prin care cumparatorii si vanzatorii intra in contact si schimba bunuri
si servicii, indiferent de locul unde acestea se desfasoara.
3.2. Numiţi şi clasificaţi tipurile de piaţă..
1. piata de marfuri. Pe aceasta piata se intalnesc, in principal bunuri pentru consum si bunuri pentru investitii. Cele
doua tipuri de piete au caracteristici comune, dar si diverse. Concurenta actioneaza prin pret, calitate, oferta, cerere.
2. piata serviciilor, care include prestatiile executate de intreprinderi. Si serviciul este o marfa, el avand caracteristicile
acesteia, dar si unele aspecte particulare (relatie directa intre furnizor si client, intangibilitatea serviciilor etc.).
Concurenta apare din tariful practicat, structura si calitatea serviciilor.
3. piata capitalurilor, care include operatiile de credit si cele cu hartii de valoare (actiuni si obligatiuni). Concurenta
se manifesta prin rata dobanzilor practicate, dividendul asigurat la actiuni, dobanda pentru obligatiuni, raportul dintre
cererea si oferta de hartii de valoare.
4. piata fortei de munca. Ea cuprinde cererea si oferta de resurse umane. Concurenta depinde de somajul existent si
calificarea fortei de munca. Concurenta stimuleaza pregatirea profesionala si utilizarea corespunzatoare a acestei
resurse.
5. piata valutara, care include relatiile de schimb dintre diverse valute. Competitivitatea rezulta din cursul de schimb
care, la randul lui, reflecta nivelul de dezvoltare economica a tarii si permite o competitivitate pe piata internationala.
3.3. Formulaţi rolul pieţii în dezvoltarea economiei naţionale
In mecanizmul de functionare a unei economii moderne piata ocupa un loc esential determinind intr-o proportie
insemnata deciziile si comportamentele agentilor economici. Prin acest fapt piaţa asigură alocarea şi utilizarea
eficientă a resurselor economico-materiale, umane şi financiare, determinînd deciziile agenţilor economici cu privire
la producţie, repartiţie, schimb şi consum. Î n al doilea rînd prin piaţă economică se autoreglează, îşi stabileşte
independent proporţiile şi echilibrele necesare in asa mod se creaza si un echilibru
piata a avut un rol important de-a lungul timpului, adica din cele mai vechi timpuri si pina in present, Piata este a fost
si va ramine catalizatorul principal in economia tarii.
TEST 12
SUBIECTUL 1
1.1 Imobilizările corporale sunt acele active ce au consistenţă fizică şi care sunt deţinute pentru a fi utilizate în
producţia de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriate sau pentru alte scopuri şi care se aşteaptă să se
utilizeze pe parcursul mai multor perioade.
Imobilizări corporale - imobilizări sub formă de mijloace fixe, terenuri, imobilizări corporale în curs de execuţie şi
resurse minerale.
Evaluarea iniţială a fiecărui obiect se efectuează la cost de intrare. Componenţa costului de intrare diferă în funcţie
de modalitatea de intrare a obiectului: prin achiziţionare, creare de sine stătător, primire în schimb, sub forma de aport
la capitalul social, cu titlu gratuit, în gestiune economică etc.
Costul de intrare a obiectului procurat se formează din:
1) preţul de cumpărare, taxele vamale, impozitele şi taxele nerecuperabile, cu scăderea tuturor reducerilor, rabaturilor
şi sconturilor comerciale la procurare;
2) orice costuri direct atribuibile obiectului pentru a-l aduce în locul amplasării şi în starea necesară pentru folosire
după destinaţie.
Evaluarea ulterioara se face la valoarea justa stabilita in urma reevaluarii. Valoarea justa a imobilizarilor corporale
este valoarea lor de piata si se determina de catre evaluatori autorizati, in conformitate cu reglementarile legale.
Daca valoarea justa a unei imobilizari corporale nu mai poate fi determinata, valoarea activului prezentata in bilant
trebuie sa fie valoarea sa reevaluata la data ultimei reevaluari, din care se scad ajustarile cumulate de valoare.
1.2 Modul de contabilizare a intrarilor de mijloace fixe este prezentat de SNC.Imobilizari corporale si
necorporale..:
1)Mijloace fixe procurate de la persoane fizice si juridice.
Dt 123 Ct 521,544
2)inregistrarea mijl.fixe primate sub forma de aport al fondatorilor la capitalul statutar.
Dt 123 Ct 313
3)inregistrarea mijl.fixe primit cu titlul gratuit
Dt 123 Ct 622.4
4)contabilizarea plusurilor de mijl.fixe constatate cu acazia inventarierii
Dt 123 Ct 621
5)inregistrarea mijl.fixe primate in schimb cu alte active
Dt 123 Ct 234
6) punerea in functiune a mijl.fix
Dt 123 Ct 121
1.3 Problema
a)Acordarea avansului- Dt 226 Ct 241 -30000 lei
b) inregistrarea strungului in contabilitate—Dt 121 Ct 521 -30000 lei
calcularea TVA--- Dt 225 Ct 521-6000 lei
punerea in functiune a utilajulului
Dt123Ct121 30000
Decontarea dintre furnizor si avansul acordat
Dt521Ct226 30000
c)calcularea amortizarii metoda liniara---[(30000-1000)/9]=3222.22 anual
3222.2/12=268.52 amortizarea lunara
Dt 713 Ct 124 805.56 amortizarea trimestrial
d)vinzarea strungului--- Dt 221 Ct 611-22890 lei;
Dt 221 Ct 534-4578 lei
Scoaterea din gestiune a utilajului
Dt124Ct123 19333.44
Dt721Ct123 10666.66
Inchidem conturile de venituri si cheltuieli
Dt333Ct711 19333.44
Dt333Ct721 10666.66
Dt611Ct333 22890
De fc analiza la contul 123,333
SUBIECTUL II
2.1 Veniturile bancare reprezintă valorile sau sumele încasate sau care urmează a fi încasate din dobînzile aferente
creditelor acordate şi altor investiţii, livrările de bunuri, executările de lucrări, prestările de servicii şi din avantajele pe
care banca a consimţit să le primească, executarea unei obligaţii legale sau contractuale din partea tertilor, sumele sub
forma veniturilor excepţionale şi a altor sume, obţinerea cărora reprezintă scopul activităţii băncii.
După natura lor, veniturile bancare se divizează în următoarele categorii de venituri:
1. Venituri din dobânzi – se acumulează din activitatea de bază a băncii, mai sunt numite şi venituri din activitatea
operaţională sau venituri procentuale. Aceste venituri includ:
 veniturile aferente dobînzii de la creditele acordate bancilor, persoanelor fizice şi juridice, guvernului;
 veniturile aferente dobînzii de la contul NOSTRO în BNM;
 veniturile de la plasările la termen în alte bănci;
 veniturile de la plasările OVERNIGHT;
 venituri în urma încasării dobînzilor aferente investiţiilor în valori mobiliare de stat şi corporative;
 veniturile aferente operaţiunilor de factoring, leasing financiar, cambii bancare, etc. Aceste venituri se
reflectă în evidenţa contabilă a băncii conform principiului specializării exerciţiului, adică în momentul calculării lor,
fără a lua în consideraţie momentul achitării efective a acestora.
2. Venituri neaferente dobânzii – sunt veniturile formate în rezultatul desfăşurării activitaţii neoperationale a băncii,
din această cauză mai sunt numite şi venituri neoperaţionale sau venituri neprocentuale. Aceste venituri includ
veniturile formate în urma încasării comisioanelor de la următoarele tipuri de activităţi şi servicii prestate:
 operaţiunile de creditare;
 investiţiile în valori mobiliare;
 operaţiuni cu valutele străine etc.
3. Venituri extraordinare – sunt veniturile care apar foarte rar în activitatea bancară, ele includ veniturile de la
creditele care au fost anulate înainte şi la moment achitate. Ele mai încorporează sumele primite de la organele de stat,
companiile de asigurari sub formă de recuperare a pierderilor din calamităţi, perturbări politice, accidente şi alte
evenimente excepţionale.
Cheltuielile bancare reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru resursele împrumutate sau atrase,
servicii primite şi lucrări prestate de terţi da care beneficiază banca, materialele consumate, remunerarea salariaţilor,
executarea unor obligaţiuni legale sau contractuale, cheltuieli excepţionale.
În funcţie de sursele de intrare, cheltuielile bancare se clasifică în:
Cheltuieli aferente dobânzilor;
Cheltuieli neaferente dobânzilor.
Contabilitatea cheltuielilor bancare se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor:

•Cheltuieli aferente dobînzilor;
•Cheltuieli neaferente dobînzilor;
•Alte cheltuieli.
La cheltuielile aferente dobînzilor se referă:
 sume de bani plătite clienţilor sub formă de dobînzi fixate sau variabile;
 plasamentele bancare;
 dobînzi achitate la certificatele de depozit etc.
La cheltuielile neaferente dobînzii, se referă:
☺cheltuieli privind remunerarea muncii;
☺cheltuieli legate de prime;
☺cheltuieli legate de achitarea impozitelor şi taxelor;
☺cheltuieli privind plata serviciilor de consulting şi auditing etc.
Alte cheltuieli:
☻amenzi, penalităţi, sancţiuni plătite de bancă;
☻cheltuieli extraordinare;
☻plata impozitelor şi taxelor;
☻pierderi din vînzarea valorilor mobiliare, a activelor fixe şi a altor materiale etc.
2.2Venituri aferente dobinzilor
Dt 4090,4150,4161,4180,4230,4260 Ct2700
Venituri neaferente dobinzilor
Dt4650,4560,4670,4970 Ct2805,2803,2806
Cheltuieli aferente dobinzilor
Dt5070,5090,5100,5110,5120,5180,5310,5340Ct2700
Cheltuieli neaferente dobinzilor
Dt5680,5710,5730,5770,5780,5990Ct2800
2.3 Problema
S-a calculat dobînda aferentă creditelor acordate industriei alimentare - 27000 lei- Dt 1716 Ct 4231
S-a calculat dobînda aferentă unui credit comercial – 19600 lei- Dt 1743 Ct 4490
Este calculată dobînda pentru împrumuturile primite de la bănci – 50 000 lei.- Dt2707 Ct 5090
Este calculată amortizarea mobilei şi utilajului – 2 500 lei- Dt5684 Ct1684
Este calculat salariul personalului băncii – 8 5000 lei- Dt5711 Ct 1804
S-a calculat dobînda pentru creditele acordate altor bănci – 14800 lei- Dt 1728 Ct 4350
Este calculată dobînda aferentă plasărilor la bănci – 22000 lei- Dt1707 Ct 4359
Este calculat impozitul funciar – 500 lei.- Dt 5782 Ct 2801
Este calculat impozitul pe bunuri imobiliare – 3200 lei—Dt 5781 Ct 2801
Este achitată plata serviciilor de consultaţie în numerar – 1800 lei- Dt 2805 Ct 1001
S-au achitat serviciile de telex-telefon la contul curent al clienţilor – 1840 lei- Dt2805 Ct2224
S-a calculat dobînda aferentă depozitelor la termen scurt persoanelor juridice – 4400 lei- Dt5371 Ct2728
S-a calculat dobînda aferentă creditului acordat întreprinderilor agricole – 8500 lei- Dt1716 Ct4230
S-a calculat dobînda aferentă creditului pe termen scurt acordat pentru construcţie – 7800 lei –
Dt 1719 Ct 4260
SUBIECTUL III
3.1. Definiţi macroeconomia ca ştiinţă.

Macroeconomia este un domeniu al științelor economice. Spre deosebire de microeconomie, macroeconomia
lucrează cu mărimi agregate, cercetează comportamentul economiei în general, cum ar fi venitul total sau gradul de
ocupare al forței de muncă, rata inflației sau oscilațiile conjuncturale. Macroeconomia încearcă să găsească explicații
pentru aceste oscilații, să găsească factorii de control relevanți și să stabilească dependențele acestora.
3.2. Clasificaţi metodele de studiu ale macroeconomiei ca știință.
Unitatea inducţie-deducţie . Inducţia presupune trecerea de la cercetarea faptelor unice la concluzii generale (de la
particular la general, de la fapte la generalizări teoretice). Deducţia presupune trecerea de la generalizări comune la
concluzii particulare (de la general la particular, de la teorie – la fapte).
Abstracţia ştiinţifică reflectă cercetarea unei laturi a fenomenului economic, determinarea esenţialului acestuia.
Unitatea dintre analiză şi sinteză . Analiza înseamnă descompunerea fenomenului, procesului de cercetat în
elementele sale componente şi cercetarea fiecăruia dintre acestea,
Sinteza presupune unirea elementelor analizate separat în cadrul întregului unitar, legat prin resorturi interne
Metoda dialectică contribuie la descoperirea cauzelor şi consecinţelor dezvoltării vieţii economice
Metoda istorică înseamnă reflectarea, descrierea şi fixarea faptelor şi evenimentelor, aşa cum s-au petrecut ele în
timp. Metoda logică este aceea care presupune trecerea de la abstract la concret,
Metoda matematică constituie o treaptă importantă în trecerea de la abstract la concret în cercetarea fenomenelor şi
proceselor economice. Această metodă, de regulă, este aplicată în procesul de analiză şi prognozare a dezvoltării
economiei naţionale.
Metoda de experiment . Teoria economică, ca şi alte ştiinţe, se bazează pe fapte, procese economice, legităţi care
sunt verificate de practică
3.3. Estimaţi obiectul şi scopurile şi instrumentele politicii macroeconomice
Politica monetara au ca finalitate, in fond, asigurarea, pe termen lung, a unui anumit nivel de creştere economică,
care, in definitiv, este dat de acţiunile intreprinse pe termen scurt – acţiuni concretizate in fluctuaţii care generează
ciclurile de producţie (business cycles). In ultimii ani, pe fondul accentuării presiunilor inflaţioniste şi a celor legate de
creşterea numărului şomerilor, al accentuării dezechilibrelor macroeconomice, se vorbeşte tot mai mult de adoptarea
unui mix de politici economice care să conducă la stabilizarea macroeconomică. Scopurile :cresterii economica , Grad
ridicat al ocupării forţei de muncă.Stabilitatea preţurilor,Creştere economică.Echilibrarea balanţei de plăţi
externeControlul deficitului bugetului de stat
Instrumente de politică economică
In mod incontestabil se consideră că politica macroeconomică este reprezentată de două componente importante, de
realizarea cărora, ca de altfel şi de acţiunea cărora depinde, in fond, realizarea politicii macroeconomice: politica
monetară şi politica fiscală. La acestea se mai adaugă, insă, şi politici precum cea a veniturilor, politica valutară
(dacă o considerăm ca politică oarecum independentă faţă de politica monetară – ceea ce este de preferat ca urmare a
importanţei deosebite şi a implicaţiilor generate la nivelul economiei de modificările cursului valutar al monedei
naţionale), precum şi politica comercială a ţării analizate.
TEST 13
Subiectul I
1.1 Imobilizări necorporale - imobilizări nemonetare care nu îmbracă o formă materială, identificabile şi controlabile
de entitate.
Imobilizările necorporale includ invenţiile, mărcile, licenţele, know-how-urile, francizele, programele informatice,
desenele şi modelele industriale, website-urile, drepturile de utilizare a imobilizărilor corporale primite sub formă de
aport la capitalul social, drepturile de autor, drepturile care rezultă din titluri de protecţie, alte imobilizări necorporale.
Recunoaşterea iniţială a imobilizărilor se efectuează pe obiecte de evidenţă, a căror nomenclator se stabileşte de
entitate de sine stătător (de exemplu, dacă o imobilizare complexă cuprinde cîteva componente, entitatea poate
contabiliza această imobilizare ca un obiect unic de evidenţă sau fiecare componentă a imobilizării ca obiecte
distincte).
Obiectul se recunoaşte ca imobilizare numai în cazul respectării simultane a următoarelor condiţii:1) obiectul este
identificabil şi controlabil de entitate;
2) proprietăţile şi particularităţile lui corespund definiţiei imobilizărilor necorporale sau corporale;3) este probabil că
entitatea va obţine beneficii economice viitoare din utilizarea obiectului; şi4) costul de intrare a obiectului poate fi
evaluat în mod credibil.
Evaluarea iniţială a fiecărui obiect se efectuează la cost de intrare. Componenţa costului de intrare diferă în funcţie de
modalitatea de intrare a obiectului: prin achiziţionare, creare de sine stătător, primire în schimb, sub forma de aport la
capitalul social, cu titlu gratuit, în gestiune economică .
Particularitatile privind recunoasterea imobilizarilor necorporale:
1) imobilizările necorporale păstrate în/pe un obiect fizic, cum ar fi purtătorii de informaţie (în cazul unei programe
informatice) sau documentaţia juridică (în cazul unei licenţe) se recunosc la data dobîndirii dreptului de utilizare a
acestor informaţii;
2) imobilizările necorporale sub forma titlurilor de protecţie (de exemplu, dreptul de utilizare a unui brevet sau a unui
desen industrial creat de entitate) se recunosc la data eliberării acestora;
3) imobilizările necorporale interconexate cu alte imobilizări, indiferent de faptul dacă necesită sau nu lucrări de
pregătire pentru utilizare după destinaţie, se recunosc la data punerii în funcţiune a altui activ imobilizat ce necesită
lucrări de pregătire.
După recunoaşterea iniţială imobilizările se evaluează la valoarea contabilă (la cost).
1.2 Costurile ulterioare ale imobilizarilor necorporale care nu aduc beneficii economice suplimentare se inregistreaza
ca cheltuieli curente,sau daca sunt semnificative ,ca cheltuieli anticipate.
-Cheltuieli curente
Dt 713Ct 521,544
Dt 225Ct 521,544 tva afferent
-Cheltuieli anticipate
Dt 261Ct521,544
Dt 225Ct521,544
Costurile ulterioare care vor genera beneficii economice suplimentare se capitalizeaza
-scoaterea din exploatare a imobilizarii necorporale
Dt111Ct112
-reparatii efectuate de alte intreprinderi
Dt111Ct521,544
Dt225Ct521,544
-lucrari efectuate de insasi intreprinderea
Dt111Ct211,812
-darea in exploatare dupa lucrarile effectuate
Dt112Ct111
Amortizarea lunara a imobilizarilor necorporale in dependent de durata de utilizare
Dt711,713Ct113
Decontarea sumei amortizarii accumulate aferente imobilizarii acumulate care urmeaza a fi casate
Dt113Ct112
1.3-intrarea imobilizarilor necorporale
Dt111Ct521 15200
punerea in exploatare
Dt112Ct111
-amortizarea dupa metoda in dependent de nr de produse
15200/500000=0.03(amortizarea pe un produs)
65000*0.03=1950(amortizarea pt I an)
120000*0.03=36000(amortizarea pt II an)
140000*0.03=4200(amortizarea pt III an)
Dt711Ct113 9750
-vinderea activului
Dt221Ct621 2700
Dt221Ct534 540
-scoaterea de la evidenta bunul
Dt113Ct112 9750
-reflectarea valorii de bilant al activului
Dt721Ct112 5450(15200-9750)
-inchiderea veniturilor si cheltuielilor
Dt333Ct711 4200
Dt333Ct721 5450
Dt621Ct333 2700 de fc analiza contului 333
Subiectul II
2.1 Subiecţi ai impunerii sînt:a) persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova, care desfăşoară
activitate de întreprinzător, precum şi persoanele care practică activitate profesională, care, pe parcursul perioadei
fiscale, obţin venit din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii
Moldova;
b) persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe
parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse
aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova;
c) persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi
obţin venit din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova;
d) persoanele fizice rezidente cetăţeni străini şi apatrizi care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii
Moldova şi obţin venit din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii
Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi financiar din orice surse
aflate în afara Republicii Moldova;
Obiect al impunerii îl constituie:
a) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii
Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele juridice şi fizice rezidente ale
Republicii Moldova care desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi de persoanele care practică activitate
profesională;
b) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, inclusiv facilităţile acordate de patron, precum şi din
orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia deducerilor şi
scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară
activitate de întreprinzător;
c) venitul din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele
fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător;
d) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova
pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara
Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni străini şi apatrizi care desfăşoară activitate pe
teritoriul Republicii Mo
Cotele de impozit
Suma totală a impozitului pe venit se determină:
a) pentru persoane fizice şi întreprinzători individuali, în mărime de:
- 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 29640 lei;
- 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 29640 lei;
b) pentru persoanele juridice – în mărime de 12% din venitul impozabil;
c) pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) – în mărime de 7% din venitul impozabil;
d) pentru agenţii economici al căror venit a fost estimat în conformitate cu art.225 şi 225 1 – în mărime de 15%
din depăşirea venitului estimat faţă de venitul brut înregistrat în evidenţa contabilă de agentul economic.
2.2Venit impozabil – venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de patron, obţinut de contribuabil din toate sursele într-
o anumită perioadă fiscală, cu excepţia deducerilor şi scutirilor, aferente acestui venit, la care are dreptul
contribuabilul conform legislaţiei fiscale
Venit contabil (pierdere contabila) - profitul (pierderea) perioadei de gestiune pina la impozitare reflectata in raportul
privind rezultatele financiare.
Venitul impozabil se determină în baza venitului contabil în decursul perioadei de gestiune corectat cu mărimea: a)
diferenţelor permanente; b) diferenţelor temporare.
Diferenţe permanente şi temporare
7. Diferenţele permanente şi temporare se ivesc din cauza deosebirilor dintre regulile calculului venitului impozabil în
conformitate cu legislaţia fiscală şi regulile de determinare a venitului contabil stabilite de S.N.C.
8. În legislaţia fiscală sînt prevăzute regulile de constatare a veniturilor şi cheltuielilor în scopuri fiscale, iar în S.N.C. -
regulile în scopurile contabilităţii financiare.
9. Există următoarele grupe de venituri şi cheltuieli în care se ivesc diferenţe temporare şi permanente:
a) venituri şi cheltuieli constatate de legislaţia fiscală, dar care nu sînt constatate de regulile S.N.C.;
b) venituri şi cheltuieli constatate de regulile S.N.C., dar care nu sînt constatate de regulile legislaţiei fiscale.
10. Diferenţele permanente sînt condiţionate de decalajul între veniturile contabil şi impozabil şi se ivesc în decursul
perioadei de acţiune a legislaţiei corespunzătoare.
Exemple de diferenţe permanente:
a) venituri sub formă de dividende de la rezidentul Republicii Moldova care se includ în venitul contabil, dar potrivit
prevederilor Codului fiscal nu se includ în venitul impozabil;
b) cheltuieli de deplasare şi de reprezentare, cheltuieli privind asigurarea persoanelor juridice şi altele care sînt luate în
considerare la determinarea venitului contabil în mărime deplină, însă în scopuri fiscale sînt constatate în limitele
stabilite de Guvern.
11. Diferenţele temporare sînt condiţionate de decalajul între veniturile contabil şi impozabil rezultate din
incoincidenţa perioadei, în care elementele de venituri şi cheltuieli se includ în venitul contabil, cu perioada în care
acestea se includ în venitul impozabil. Exemple de diferenţe temporare:
a) suma venitului impozabil rezultată din modificarea metodei de constatare a veniturilor şi cheltuielilor în perioada de
gestiune (în comparaţie cu perioada precedentă) este reflectată în contabilitatea financiară integral, iar în scopuri
fiscale este repartizată în părţi egale pe trei ani;
b) suma uzurii mijloacelor fixe luată în considerare la determinarea venitului (pierderii) contabil poate să difere de
suma uzurii luată în calcul pentru determinarea venitului (pierderii) din cauza incoincidenţei duratelor de funcţionare
utilă a mijloacelor fixe şi a metodelor de calculare a uzurii acestora;
c) valoarea de bilanţ a investiţiilor în părţile legate - entităţi mixte etc. se deosebeşte de baza fiscală a investiţiilor sau
participaţiilor în aceste entităţi (paragrafele 19-20 ale prezentului standard);
d) rezultatele reevaluării activelor sînt reflectate în contabilitatea financiară, dar nu sînt constatate în scopuri fiscale
(paragraful 21 al prezentului standard);
e) valoarea de bilanţ a activelor şi datoriilor entităţii procurate este contabilizată în contabilitatea financiară la valoarea
venală, iar în scopuri fiscale - la valoarea lor pînă la fuziunea entităţilor (paragraful 22 al prezentului standard).
12. Diferenţele permanente şi temporare sînt luate în considerare la determinarea venitului impozabil al perioadei de
gestiune în mărimea sumei abaterilor între veniturile şi cheltuielile reflectate în raportul de profit şi pierdere calculate
prevăzute de S.N.C. şi sumele veniturilor şi cheltuielilor corespunzătoare lor constatate de legislaţia fiscală.
2.3-inchiderea contului de venituri
Dt611 Ct351 800000
-inchiderea contului de cheltuieli
Dt351 Ct711 650000
-cheltuielile de deplasare constatate in scopurile de impozitare
Dt713.7 Ct532 2500
Dt713.7.1Ct532 500
-amenzi calculate privind taxele locale
Dt714 Ct534 500
-cheltuielile neconfirmate ale titularulu de avans
Dt713.1.1 Ct532 700
-plati in favoarea tilularului patentei de intrepinzator
Dt713. Ct521 2500
Inchiderea conturilor de venit si cheltuieli
Dt351Ct713.7 2500
Dt351Ct713.7.1 500
Dt351Ct714 500
Dt351Ct713.71.1 700
Dt351Ct713.1 2500
Dt351Ct711 65000
Dt611Ct351 800000
Sf 351=2500+500+700+2500+500+650000-800000=143300
In declaratia pe venit:143300+560+700=144500
In contabilitate aratam
Dt731Ct534 17340
Dt351Ct731 17340
Dt225Ct 242 16000
Dt534Ct225 16000 (de fc analiza contului 351)
Sub III 3.1. Descrieţi economia faptică şi economia teoretică.
Economia faptica, reala se prezinta ca: Cuvântul „economie” are un dublu înţeles, iar pentru o mai bună percepţie
trebuie făcută distincţia dintre cele două dimensiuni ale economiei, Economia teoretică şi Economia faptică, care sunt
esenţialmente diferite. Economia faptică, reală se prezintă ca: - un ansamblu de activităţi şi procese economice de
producţie, de repartiţie, de schimb şi de consum; - o masă de bunuri şi servicii economice rezultate din activităţile şi
procesele respective; - o totalitate de participanţi la organizarea şi desfăşurarea activităţilor şi proceselor producătoare
de bunuri şi servicii; - un sistem integrat de relaţii sociale ce au loc între subiecţii economici. economia reală devine
ceea ce este şi astăzi: - o economie de piaţă liber concurenţială; - o economie puternic marcată de diviziunea socială a
muncii .ECONOMIA devine stiinta in adevaratul sens al cuvantului, intrunind cele trei conditii de baza pentru a fi
socotita ca atare:1obiect de studiu propriu;2. metoda de cercetare proprie;3. sistem propriu de categorii si legi
economice
3.2. Comparaţi nevoile umane şi resursele economice .
Nevoile umane reprezinta un sir nesfarsit de cerinte obiectiv necesare vietii umane, ale existentei si dezvoltarii
purtatorilor lor - oamenii, grupurile sociale, colectivitatile national-statale și societatea in ansamblul ei. Interesele
economice apar ca nevoi intelese de oameni (constientizate) si care se manifesta in procesul cooperarii si
confruntarii dintre acestea, in vederea dobandirii bunurilor necesare satisfacerii lor. Acest fapt necesita atragerea
de resurse si transformarea lor in bunuri si servicii, precum si toate celelalte actiuni prin care acestea ajung sa fie
consumate. Avand in vedere pozitia pe care o detine omul in societate, interesele se pot prezenta ca interese
individuale sau personale, Legatura dintre nevoi si resurse este realizata de actiunea umana, prin intermediul
activitatii economice. Aceasta este o forma specifica a activitatii umane, ce u rmareste realizarea unor
scopuri precise si anume, satisfacerea nevoilor de consum ale oamenilor. Activitatea economica, privita prin trasatura sa
principala, ca activitate practica, este circumscrisa raportului nevoi - resurse. Caracterul limitat al resurselor pune in
evidenta existenta restrictiilor in cadrul activitatii economice, si de aici marea problema pentru societatea umana,
incercarea egalizarii dintre nevoi si resurse. Aceasta tendinta de egalizare este reflectata de corelatia dintre productie si
consum, sau mai bine zis de modul cum se structureaza ea
3.3. Argumentaţi necesitatea structurării economiei-este foarte importanta deoarece :Economia contemporană s-
a stucturat pe plan vertical şi orizontal, datorită adâncirii diviziunii muncii şi întăririi interdependenţelor dintre
diversele activităţi sociale. În cadrul structurii pe verticală a acesteia funcţionează microeconomia – componentă
esenţială a ei. Etimologia pare să sugereze că microeconomia studiază doar micile unităţi, respectiv că aceasta se
ocupă cu studiul firmelor şi menajurilor. microeconomia nu creeazǎ nimic nou, dar ea determinǎ felul modoficǎrilor şi
dezvoltǎrii comportamentelor individuale luate în interacţiunea lor. Macroeconomia trage concluzii pornind de la
anumite premise furnizate de microeconomie, încearcă să stabilească legi generale de funcţionare a unei economii,iar
microeconomia este ramura cunoaşterii ce rezultă dintr-un proces de concentrare a fluxurilor reale şi monetare de la
nivelul de bază al vieţii economice,
TEST 14
SUBIECTUL I
1.1 „Probele de audit” reprezintă totalitatea informaţiilor utilizate de auditor pentru emiterea unei concluzii pe
care este bazată opinia de audit, şi includ toate informaţiile conţinute în evidenţele contabile care stau la baza
situaţiilor financiare şi a altor informaţii.
Probele de audit, care sunt cumulate ca natură, includ probe de audit obţinute din procedurile de audit
efectuate pe parcursul auditului şi pot include probe de audit obţinute din alte surse, cum ar fi angajamentele
de audit anterioare şi procedurile unei firme de control al calităţii pentru acceptarea clienţilor şi continuarea
contractelor cu clienţii deja existenţi.
Proba de audit competentă reprezintă informaţia şi datele care pot fi credibile.
Proba de audit justificată este informaţia care susţine documentar constatările auditului.
Proba de audit veridică reprezintă informaţia care este conformă situaţiei reale.
1.2
1.3
SUBIECTUL II
2.1
1.1Costul de producţie constă în totalitatea cheltuielilor efectuate şi/sau care urmează să fie făcute, toate în exprimare
bănească, de către o întreprindere, pentru producerea şi desfacerea de bunuri corporale şi necorporale. Este deci vorba
de evaluarea tuturor efectelor implicate în procesul economic determinat.
Costul de producţie este constituit din două elemente componente: costul explicit şicostul implicit.
Costul explicit - exprimă acele cheltuieli necesare făcute cu procurarea factorilor de producţie din afara
întreprinderii şi pe care aceasta le efectuează pentru fiecare ciclu de producţie. Acest cost se mai numeşte şi "cost de
buzunar".
Costul implicit - se referă la acele cheltuieli inerente producţiei, care nu presupun plăţi către terţi, ele făcându-se pe
baza resurselor proprii ale unităţii în cauză (amortizarea, munca proprietarului, dobânda la capitalul propriu etc.).
Clasificarea costurilor
a. În funcţie de procesul tehnologic, elementele de cost se grupează în:
- costuri de bază, tehnologice (materiile prime, salariile personalului productiv, amortizarea, combustibilul, energia,
apa etc.);
- costurile de regie, de organizare şi de conducere (salariile personalului de conducere şi de administraţie,
cheltuieli generale de birou
etc.).
b. După gradul de omogenitate şi complexitate a diferitelor elemente
componente:
- costuri simplei, care pot fi urmărite pe elemente primare (materii prime, salarii plătite pentru un anumit produs);
- costuri complexe - care grupează mai multe costuri simple, fără ca acestea să devinăoperaţionale (ex.: reparaţii
capitale);
c. În funcţie de purtătorul de cost, de repartizarea şi includerea acestora
pe unitatea de produs:
- costuri directe - identificabile şi măsurate în momentul efectuării lor pe fiecare unitate de produs;
- costuri indirecte - ocazionate de fabricarea întregii producţii.
d. În funcţie de momentul consumului factorilor şi de cel al efectuării
cheltuielilor:
- costuri curente - aferente perioadei în care are loc producerea şi desfacerea bunului;
- costuri preliminare - care se efectuează în viitor, dar care se prelimină asupra producţiei curente (concediile de
odihnă);
- costuri anticipate - care nu aparţin perioadei în care se fac cheltuielile.
e. După natura activităţii economice desfăşurate:
- costuri productive;
- costuri neproductive.
f. În funcţie de volumul fizic al producţiei:
- costuri variabile;
- costuri fixe.
1.2Alte cheltuieli ale activitatii pot cuprinde :-cheltuieli cu active imobiliare financiare;pierderi exceptionale.
1.Activitatea investitii iesirea imobilizarilor necorporale,mijl.fixe,investitii
Dt 721 Ct 112,123,141
Calcularea uzurii mijl.fixe utlizate la iesirea imobilizarilor necorporale
Dt 721 Ct 124
2.activitatea financiara active transmise cu titlu gratuit
Dt 722.4 Ct 112,123,211,216,217
3.Deferentele nefavorabile de curs valutar
Dt 722.1 Ct 221.2,224.2,241,243,411,412,511,512,521.2,523,536
4.Uzura mijl.fixe procurate din subventii
Dt 722 Ct 124
5.Suma platita sub forma de redeventii
Dt 722.3 Ct 521,544
6.Pierderi exceptionale
Dt 723 Ct 112,123,217,211
1.3Problema
1)Dt 811/A Ct 211 -18700 lei
Dt 811/B Ct 211 -75000 lei
2)Dt 821 Ct 211-21000 lei
3)Dt 821 Ct 211-780 lei
4)Dt 821 Ct 521-3200 lei
5)Dt 821 Ct 124-5850 lei
6)a.Dt 811/A Ct 531- 11500 lei
b.Dt 811/B Ct 531-14500 le
c.Dt 821 Ct 531-8100 lei
7)a.Dt 811 Ct 533-3162.5 lei
b.Dt 811 Ct 533-3987.5 lei
c.Dt 821 Ct 533-2227.5 lei
8) Dt 811/A Ct 821-18170 lei
Dt 811/B Ct 821-22987.5 lei
9)Dt 216/A Ct 811/A-51532.5 lei
Dt 216/B Ct 811/B-116475 lei
PRODUSUL Baza de repartitie COEFICIENTUL COST INDIRECT

A 11500 1,58 18170
B 14500 1.58 22987.5
TOTAL 26000 41157.5
Analiza Contul 821= 21000+780+3200+5850+8100+22275=41157.5
Analiza contului 811/A=18700+11500+3162.5+18170=51532.5
Analiza contului 811/B=75000+14500+3987.5+22987.5=11647.5
SUBIECTUL III

Teste

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

T1 S I

În contabilitate mijloacelor băneşti se clasifică după următoarele criterii:

1) în dependenţă de valută în care sînt exprimate:

2) în dependenţă de locul păstrării şi formei de exprimare:

 în numerar – care se păstrează în casieria întreprinderii,

3) în funcţie de posibilitate utilizării mijloacelor băneşti:

1.2 La intrarea mijloacelor băneşti se întocmesc formulele contabile:

 debit contul 242,

La eliberarea mijloacelor băneşti din contul curent se întocmesc formulele contabile:

2.1 Datoriile reprezintă surse străine de finanţare a activelor întreprinderii.

În contabilitate şi în rapoartele financiare datoriile se clasifică după următoarele criterii:

După conţinutul economic:

După termenul de achitare:

 datorii pe termen lung,

După modul de achitare:

2.2 La primirea creditelor bancare se întocmesc formulele contabile:

La achitarea creditelor şi împrumuturilor se întocmesc formulele contabile:

Reflectarea valorilor materiale intrate de la furnizori şi antreprenori (fără TVA):

 debit contul 111 “Active nemateriale”,

Reflectarea valorii serviciilor prestate de către furnizori şi antreprenori (fără TVA):

 debit contul 112 “Active nemateriale în curs de execuţie”,

La suma TVA aferentă procurărilor efectuate în ţară se întocmeşte formula contabilă:

2.3 Aprilie 1760lei 20 zile din 30 calend

 Obiectivele organizationale si de marketing

 Costurile si alte variabile ale mixului de marketing

 Membrii canalului de distributie si alti factori de mediu

Modalitati de stabilire a pretului:

Mai sunt folosite si alte metode de stabilire a pretului :

 Metoda valorii percepute

 Metoda valorii practicata de producatori

 Legii contabilităţii şi SNC sc. nr. 15-08/467 din 26.08.15

 SNC “IMOBILIZĂRI NECORPORALE ŞI CORPORALE”

 IAS 38 „Imobilizări necorporale”

1.2 Imobilizare necorporala create in intreprindere

 Dt 111 Ct 211 consum de materiale

 Dt 111 Ct 531 salariul muncitorilor

 Dt 111 Ct 533.1 contributii

 Dt 111 Ct 124 amortizarea mijloacelor fixe utilizate in procesul crearii

 Dt 111 Ct 214 consum de OMVSD

 Dt 111 Ct 544 servicii comunale

Auditor - persoană fizică care deţine certificat de calificare al auditorului;

Condiţia spre admitere la profesia de auditor este detinerea certificatului de auditor

2.2 Consiliul de supraveghere a activităţii de audit are următoarele atribuţii:

h) supraveghează şi controlează activitatea auditorilor, auditorilor întreprinzători individuali şi a societăţilor de

i) monitorizează procesul de instruire profesională continuă a auditorilor, prevăzut la art.15 lit.f);

Consiliul are următoarele drepturi:

Consiliul are următoarele obligaţii:

2.3 Acţiuni ale clientului:

 Solicitarea auditului repetat

Există mai multe criterii de clasificare a întreprinderilor:

 din punct de vedere a statutului juridic: -patronala -parteneriala –corporatiile

3.2 Tipurile de întreprinderi în Republica Moldova:

 Sunt subiecti principali ai vietii economice

Tipurile de audit intern

Diferente permanente si temporare.

-plati in favoarea tilularului patentei de intrepinzator

Dterminarea venitului contabil: 800000-650000= 150000

Determinam venitul impozabil: 800000-(650000-500-500-700-2500)= 800000-645800= 154200

Determinam suma impozitului: 154200*12%= 18504

Dt 731 Ct 534.1 18504

Dt225 Ct 242 16000

 in functie de modul de fuctionare al pietei avem: -inflatie deschisa -inflatie reprimata

 debit contul 714 “Alte cheltuieli operaţionale” – cînd dobînzile se constată ca cheltuieli,