Politica comercială promoţională şi de stimulare cuprinde
totalitatea măsurilor şi reglementărilor adoptate de către stat şi
întreprinderi, care vizează impulsionarea globală a exporturilor a ţării respective. Măsurile promoţionale au drept obiectiv influenţarea potenţialilor clienţi externi pentru a cumpăra anumite produse care sunt disponibile sau care vor fi disponibile într-un viitor apropiat pentru export. măsuri , forme concrete, cum sunt: 1. negocierea şi incheierea de tratate de comerţ si navigaţie 2. participarea la tîrguri şi expoziţii internaţionale 3. reprezentarea comercială în ţările partenere 4. prestarea unor servicii de informare şi orientare a clienţilor externi, acordarea de consultanţă şi asistenţă de specialitate acestora 5. diverse modalităţi de publicitate externă pentru a face cunoscute produsele destinate exportului, Măsurile de stimulare au drept seop sporirea competitivităţii mărfurilor destinate exportului si creşterea gradului de cointeresare a producătorilor şi exportatorilor în vederea impulsionării exporturilor. La nivel micoroeconomie (întreprindere) se acţionează în general pe linia reducerii costurilor de producţie a mărfurilor şi a ridicării performanţelor tehnico-economice ale produselor destinate exportului. La nivel macroeconomic, măsurile de stimulare a exporturilor fac parte nemijlocit din politica comercială a statului. impulsionarea globală a exporturilor ţinandu-se seama de structura şi orientarea geografică a acestora. 4 mari categorii: măsuri de natură bugetară; măsuri de natură fiscală; măsuri de natură financiar-bancară; măsuri de natură valutară. ____________________________________ Masurile de stimulare a exporturilor de natura bugetara îmbrcă trei forme mai importante: subvenţiile directe de export; primele directe de export; subvenţiile indirecte pentru impulsionarea exporturilor. a) Subvenţiile directe de export sunt sume de bani pe care statul le acordă unităţilor economice (întreprinderilor) pentru a le face rentabilă activitatea la export atunci cînd preţurile la care se realizează mărfurile pe piaţa mondiala se situează la nivelul costurilor de producţie sau mai jos de aceste costuri.,selecteaza ramurile care prezintă interes pentru economia naţională, si agricultura, care stă la baza puternicelor contradicţii dintre principalele ţări producatoare de produse agricole (SUA, CEE, Australia, Noua Zeelandă, Argentina, Brazilia etc). b) Primele directe de export sunt mijloace de stimulare de natură bugetară care se acordă de către stat exportatorilor care realizează un volum mare de desfaceri pe pieţele externe sau exportă produse ale unor industrii de mare însemnatate pentru economia naţională. primele directe de export pot influenţa atît structura pe mărfuri a exporturilor cît şi orientarea geografică a acestora în funcţie de interesele statului respectiv. c) Subvenţiile indirecte de export se practică pe scară largă pe plan internaţional şi ele vizează îndeosebi stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii pe linia sporirii exporturilor acestora. Astfel ele îmbraca o multitudine de forme: facilităţi oferite de stat exportatorilor în domeniul informaţional, asistenţă tehnică de specialitate oferită exportatorilor, efectuare de studii şi cercetări de piaţă prin intermediul unor instituţii de specialitate, care sunt puse la dispoziţia firmelor la un preţ redus sau gratuit, facilităţi acordate firmelor pentru participarea la tîrguri şi expoziţii internaţionale, organizarea de campanii de promovare în strainatate pentru produsele acestor firme. _______________________________________ Măsurile de natură fiscală urmăresc creşterea competitivităţii exporturilor pe seama reducerii sau eliminării acelor componente ale costurilor de producţie datorate diverselor taxe sau impozite şi cointeresarea exportatorilor prin sporirea cîştigului net realizat la export. Facilităţile fiscale pentru mărfurile exportate îmbracă forma scutirii, reducerii sau restituirii impozitelor pe circulaţia produselor. Ele se acordă selectiv, în funcţie de importanţa exportului pentru perfecţionarea structurii producţiei naţionale sau pentru crearea de noi locuri de muncă Facilităţile fiscale acordate exportatorilor îmbracă forma scutirii sau reducerii impozitului pe venitul provenit de pe urma exportului (scutiri totale de plata impozitului, reduceri ale impozitului pe venit, reduceri ale veniturilor impozabile, silirea unor fonduri neimpozabile sau de rezervă pentru impulsionarea exporturilor etc). _________________________________________ Măsuri de stimulare a exporturilor de natură financiar- bancară -finanțarea exporturilor se realizează prin intermediul sistemelor naționale bancare sau prin intermediul unor instituții publice sau private specializate pentru acordarea de credite și pentru asigurarea sau garantarea acestora. Pârghiile principale utilizate pe plan internaţional în acest domeniu sunt: creditele de export şi asigurarea şi garantarea acestora. a)Creditele de export joacă un rol însemnat în stimularea exporturilor cu valoare ridicată (maşini, utilaje, mijloace de transport, metale sau alte produse exportate în cantităţi mari). Ele îmbracă trei forme: creditul cumpărător, creditul furnizor şi liniile de credit. Creditul cumpărător este creditul acordat direct importatorului de către o instituţie specializată de creditare (o bancă, un consorţiu bancar) din ţara furnizorului. Creditul furnizor este creditul acordat direct importatorului de către furnizor (exportator). Este folosit mai ales în cazul unor exporturi de valoare mai mică și pe termene mai reduse. Liniile de credit sunt o formă mai complexă a creditului cumpărător şi de dată mai recentă. credite de asistență se acordă de anumite agenţii guvernamentale din ţările dezvoltate (ex.: Agenţia Americană pentru Dezvoltare Internaţională pe termene lungi şi foarte lungi, în condiţii de favoare (cu dobânzi foarte mici sau fără dobândă, cu perioadă de graţie lungă etc.), unor ţări în curs de dezvoltare care prezintă un interes economic, politic şi/sau militar deosebit pentru ţara creditoare. b)Asigurarea se face pentru creditele furnizor şi urmăreşte acoperirea riscului exportatorului de a nu încasa la scadenţă contravaloarea mărfurilor vândute pe credit. Garantarea se face pentru creditele cumpărător de către o instituţie bancară din ţara importatorului care se obligă față de banca creditoare din ţara exportatorului de a achita contravaloarea mărfii livrate pe credit în cazul în care debitorul devine insolvabil.
măsurile de stimulare de natură valutară sunt frecvent
utilizate datorită eficienţei lor imediate. Prin intermediul lor se urmăreşte atât sporirea competitivităţii mărfurilor de export, prin reducerea preţurilor externe, cât şi creşterea gradului de cointeresare a exportatorilor în majorarea exporturilor pe baza suplimentării câştigului lor în moneda naţională. a) Primele valutare sunt un gen de prime indirecte care se acordă cu prilejul convertirii valutei străine, obţinută de exportatori, în moneda naţională la un curs de schimb mai avantajos decât cursul oficial. Primele valutare se pot acorda diferenţiat, pe grupe de mărfuri sau zone geografice, urmărind să încurajeze exportul acestor mărfuri spre anumite ţări sau grupe de ţări. b) Deprecierea monedei naţionale stimulează, de asemenea, într-o anumită măsură, exporturile de mărfuri atunci când scăderea cursului monedei naţionale (în raport cu celelalte valute) se produce într-un ritm mai accelerat decât scăderea puterii interne de cumpărare a acestora. Monopolurile folosesc inflaţia şi deprecierea monedei naţionale ca mijloc de sporire artificială a competitivităţii exporturilor lor pe pieţele externe. Încasând valută străină pentru mărfurile exportate, firmele exportatoare primesc în schimbul acestora o sumă în moneda naţională cu atât mai mare, cu cât este mai mare deprecierea acesteia pe piaţa internaţională, în comparaţie cu puterea ci de cumpărare pe piaţa internă. Dumping valutar = vînzare a mărfurilor pe piaţa externă la preţuri mai mici decît cele practicate în mod obişnuit, din cauza scăderii valorii valutei naţionale Practica internaţională a arătat că deprecierea monedei naţionale în raport cu valutele străine stimulează exporturile numai atunci când cererea pe pieţele externe este elastică faţă de preţ pentru mărfurile exportate.