LICEUL TEORETIC „EMIL NICULA” MERENI Aprobat în ședința CA

rn. ANENII NOI, rep. MOLDOVA din data __.__.2018

Director, ______________

STRATEGIA DE ACTIVITATE A CEIAC ÎN LT „EMIL NICULA”

Strategia CEIAC se bazează pe documentele emise de ANACEC în acest domeniu şi pe Proiectul de Dezvoltare Instituţională (PDI) elaborat
pe o perioadă de 4 ani, respectiv 2018 – 2022.

PARTEA I

MOTIVAŢIA
(fundamentată pe analiza mediului intern şi extern realizată în PDI)

Liceul Teoretic „Emil Nicula” Mereni răspunde nevoilor de instruire şi educare ale copiilor din satele Mereni, Chetrosu, Maximovca.
Respectând tradiţiile locale şi naţionale şi bazându-se pe sprijinul comunităţii, echipa de cadre didactice oferă educarea tinerei generaţii în
spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al demnităţii şi al toleranţei, al schimbului liber de opinii, respectul faţă de
valorile moral-civice, faţă de natură şi mediul înconjurător.
Prezenta strategie este documentul care fixează, pe termen mediu, reperele generale ale acţiunilor de implementare la nivelul instituţiei de
învăţământ a sistemului de management al calităţii, în aria de competenţă şi pe baza funcţiilor definite şi în Regulamentul propriu de organizare.
Pentru realizarea diagnozei interne a instituţiei şcolare, analiza SWOT a fost aplicată pentru următoarele domenii:
a) Resurse umane (cadre didactice/personal muncitor, elevi);
b) Resursele materiale şi financiare;
c) Oferta curriculară şi extracurriculară;
d) Relaţiile de parteneriat.

1
 a) Resurse umane
Puncte tari
Cadre didactice:
- personal calificat corespunzător, în
număr suficient, cu o bună pregatire
metodică şi profesională (în marea
majoritate cadrele didactice și-au luat
gradele didactice în timp util);
- personal auxiliar cu competenţe în
domeniu, recunoscute (secretariat,
financiar contabil, administrativ);
- atmosferă bună de munca – spirit de
echipă, de atașament și fidelitate faţă de
unitate;
-profesori cu aptitudini, pasiune și
experienţă în desfășurarea activităţilor
şcolare și extracurriculare;
- cadre didactice ce au parcurs stagii și
cursuri de formare continuă;
- implicarea în actul decizional a unui
numar relativ mare de cadre didactice;
- cultură organizațională puternică,
pozitivă de tip sarcină, în care membrii
sunt capabili să răspundă la schimbare;
- implicarea managerului în
responsabilizarea personalului școlii de
a recepta noul.
Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări
- inerţia unor cadre didactice și -numărul de întâlniri şi activităţi -scăderea motivaţiei şi interesului
neimplicarea în propria pregătire comune ale cadrelor didactice în afara pentru activităţile profesionale
profesională, cât şi în activităţi orelor de curs favorizează (colaborare cu părinţii,
extracurriculare; împărtăşirea experienţei, creşterea perfecţionarea, activităţile
coeziunii grupului, o comunicare mai extracurriculare, confecţionarea
- inerția unor cadre didactice și bună; materialelor didactice, pregătirea
neimplicarea în echipe de proiect cu profesionalism a lecţiilor etc.);
locale, naționale și internaționale; -varietatea cursurilor de formare şi -scăderea prestigiului cadrelor
perfecţionare organizate de IȘE, didactice prin pensionarea unor
- lipsa de responsabilitate a unor USM, UPS „Ion Creangă”; profesori recunoscuţi pe plan
angajați din rândul personalului local;
nedidactic (personal muncitor); -posibilităţile financiare de stimulare, -criza de timp a părinţilor
motivare a cadrelor didactice conform datorată actualei situaţii
- insuficientă abilitate din partea „ Regulamentului de stimulare a economice care reduce implicarea
unor cadre didactice în utilizarea cadrelor didactice”; familiei în viaţa şcolară. Acest
tehnologiei didactice moderne. lucru se reflectă atât în relaţia
-întâlnirile frecvente de câte ori este profesor-elev cât şi în
- supraîncărcarea fișei postului a cazul între cadrele didactice şi părinţii performanţa şcolară a elevilor;
personalului de conducere, a elevilor (şedinţele cu părinţii la - fluctuaţia cadrelor didactice;
cadrelor didactice etc.; nivelul clasei / şcolii, consiliere); - slaba motivaţie financiară a
personalului şi migrarea cadrelor
- suprapunerea solicitărilor tinere spre domenii mai bine
- posibilităţi ample de colaborare cu
urgente și termene nerealiste plătite ;
instituţiile din Chişinău şi republică;
pentru unele informații solicitate. - amenajarea laboratoarelor de - cadru restrâns de resurse
financiare pentru motivarea
biologie, chimie, fizică existente la
cadrelor didactice.
standarde moderne.
2
Elevi:
 Elevi motivați în obținerea
performanțelor curriculare;
 numǎr mare de elevi participanţi la
olimpiadele raionale, naţionale,
internaţionale (Odiseea cugetului);
 creşterea cu 40% a locurilor
premiante ocupate la concursurile
raionale şi naţionale în anii 2015-
2017;
 stimularea elevilor performanți cu
premii bănești și diplome de
performanță: concursul „Cel mai
bun elev al anului”, elevii eminenți/
premianți ai diferitor concursuri
locale/raionale/naționale;
 85% din absolvenţi ciclului
gimnazial îşi continuǎ studiile în
licee şi colegii;
 98% din absolvenţi liceului îşi
continuǎ studiile în instituţiile de
învăţământ superior;
 25% din elevi din localităţile
apropiate solicită studiile în
instituţia noastră.
 elevi proveniți din familii
dezorganizate sau cu parinții
plecați la muncă în străinătate;
 un număr mic de elevi solicită
îmbrăţişarea profesiilor din
domeniile biologie, chimie,
fizică;
 număr scăzut de elevi ce solicită
la BAC disciplinele inform.,
fizica;
 grad scăzut al competenţelor
practice la elevi;
 creşterea numărului elevilor ce
se îmbolnăvesc de boli renale,
ale aparatului respirator,
aparatului digestiv etc.;
 nu se valorifică pe deplin
serviciile de consultanţă,
consiliere şi orientare pentru
carieră a elevilor;
 motivaţia scăzută la unii elevi
pentru studii.
 posibilitatea realizării CDŞ atractiv
 plecarea unor elevi cu un
şi diversificat la toate disciplinele
de studiu; potenţial intelectual înalt în
 disciplini opţionale și cercuri la instituţiile din or. Chişinău şi
solicitarea elevilor: turism, artă peste hotare cu părinţii;
decorativă ;mâini dibace; studierea
economiei etc.;  creşterea numărului de copii
 rezultate performante în cu situaţii de risc;
concursurile şcolare la ştiinţele reale
(biologie, chimie, fizică,
matematică, informatică);  scăderea motivaţiei pentru
 creşterea numărului de elevi cu învăţare;
calificative „bine” şi „foarte bine”
(medii generale peste 8;9);  creşterea gradului de
 posibilităţi de organizare a lucrărilor îmbolnăvire a elevilor,
de cercetare şi includere a elevilor profesorilor;
în activităţi naţionale şi
internaţionale;
 direcţionarea orientării profesionale  diminuarea efectivelor de
a elevilor în domeniul agriculturii, elevi, ca urmare a indicelui
medicinii, biologiei, chimiei, fizicii; scăzut de natalitate.
 circa 30% din familiile elevilor au
un nivel de educație și nivel
economic bun și foarte bun ce
asigură elevlor condiții optime de
dezvoltare;
 sprijinirea elevilor provenind din
medii sociale defavorizate prin
programe guvernamentale, prin
acordarea de suport financiar din
partea diverșilor actori sociali.
3
b) Resursele materiale şi financiare
Puncte tari
-o bază materială corespunzatoare
capabilă să asigure un învăţamânt
eficient, formativ-performant, în
concordanţă cu specificul şcolii;
- existenta reţelei de informatizare la
nivelul şcolii, amenajată conform
standardelor actuale (toate
calculatoarele din şcoala sunt legate
la reţea si conectate la Internet);
- existența la biblioteca şcolii a
fondului de carte necesar funcţionării
optime, în beneficiul elevilor și
cadrelor didactice;
- abonamente la reviste de
specialitate;
- mobilier schimbat în școală - în
proporție de 80%;
- condiţii foarte bune de
aprovizionare cu apă, energie
electrică si termică, împrejmuire
sigură, etc. ;
- 2 săli de sporturi dotate cu
echipament, o sală CREI ;
- sală de festivități cu 350 de locuri
recent reparată;
- preocuparea conducerii unitaţii
şcolare în dezvoltarea bazei
materiale.
Puncte slabe
- cheltuieli mari de resurse
financiare pentru asigurarea
spațiului cu agent termic din
cauza ferestrelor uzate de timp
(32 de ani);
- resurse insuficiente pentru
reparațiile capitale: sistemul de
apă și cazare, a grupurilor
sanitare, terenurilor de sport,
terenurilor de joacă pentru elevii
din clasele gimnaziale etc.;
- venituri extrabugetare mici
(sponsorizări episodice, donaţii
întâmplatoare);
- utilizare insuficientă/lipsa
echipamentelor moderne
(laboratoarelor digitale) în
procesul instructiv-educativ.
Oportunităţi Ameninţări
- liceul este situat intr-o zona - ritmul accelerat al schimbărilor
centrală, accesibilă de introducere tehnologice conduce la uzura
și utilizare a sistemelor morala a echipamentelor existente;
informaționale;
-administrarea necorespunzătoare a
resurselor materiale şi financiare
-descentralizare şi autonomie
existente;
instituţională;
-conştiinţa morală a elevilor
-posibilitatea antrenării elevilor şi
privind păstrarea şi întreţinerea
părinţilor în activităţi productive şi
spaţiilor şcolare;
de întreţinere a şcolii.
- situaţia economico-financiară
- procesul de profesionalizare a precară a multor familii;
carierei didactice prin creşterea
calităţii parteneriatului social, a - nivelul scăzut al resurselor
iniţiativei private şi a sprijinului bugetare, combinat cu lipsa de
comunitar pentru dezvoltarea şi experienţă, privind specificul
susţinerea actului educaţional; finanţării unităţilor de învăţământ.
- existenţa unor resurse şi
posibilităţi de sponsorizare prin
relaţii de parteneriat;
- posibilitatea de informare şi
comunicare rapidă cu M.E. DE
Anenii Noi, alți factori de decizie
prin poșta electronica.
4
 c) Oferta curriculară şi extracurriculară
Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări
- impactul pozitiv al proiectelor - programe şcolare încărcate; - identificarea oportunităţilor -insuficienta diversificare şi
„Reforma învăţământului general”, - ponderea înca prea mare a de formare a cadrelor didactice; adecvare a CDŞ la cerinţele şi
„Educaţie de calitate” etc.; pregatirii teoretice în detrimentul solicitările părinţilor şi elevilor
- punerea în aplicare a unor noi
celei practice, cu accent pe - CDŞ oferă posibilitatea poate scădea motivaţia acestora
documente de politici educaţionale:
Concepţia Curriculumului Naţional, cunostinţe și mai puțin pe satisfacerii dorinţei de pentru învăţare, precum şi interesul
Stand. educaţionale, Stand. de formare competențe, în activităţi; informare şi cunoaştere în pentru această unitate de
continuă etc. diferite domenii de activitate; învăţământ. Există riscul micşorării
- implementarea noilor generaţii de - incapacitatea unor cadre didactice numărului de cereri de înscriere în
curricula şcolară, manuale şi ghiduri de a recepta și aplica metodele și - oferta CDŞ vine în sprijinul instituţie;
metodologice; tehnicile moderne de învăţare și ameliorării fenomenului de
- implementarea Concep. „Educaţie
evaluare. absenteism şcolar şi contribuie - baza materială existentă nu
centrată pe copil”;
- implementarea noilor tehn. did., - curriculum nu satisface nevoile la dezvoltarea unei motivaţii permite realizarea tuturor
informaționale şi comunicaționale; tuturor elevilor din şcoală, datorită intrinseci pentru învăţare; solicitărilor (opţiunilor)
- aplicarea unui sistem naţional faptului că numărul de elevi în beneficiarilor. Numărul
clase este mare;
performant de evaluare a - CDŞ permite valorificarea calculatoarelor din şcoală nu este
performanţelor şcolare; abilităţilor individuale; suficient;
- asigurarea tuturor elevilor cu manual; - dotare insuficientă a cabinetelor
- implementarea noului model de de informatică cu calculatoare
performante; a laboratoarelor de - accesul unui numar apreciabil - sistem legislativ instabil,
formare profesională continuă a
fizică-biologie-chimie cu resurse de absolvenți la licee și complicat, adesea confuz, restrictiv
cadrelor didactice;
didactice moderne; universități de prestigiu. şi în continuă transformare.
- promovarea alternativelor în sistemul
de învăţământ;
- şcoala dispune de întregul material - utilizare insuficientă a
curricular; echipamentelor moderne în
- activităţi extracurriculare multiple; procesul instructiv-educativ;
- promovarea educaţiei incluzive în
- utilizarea în prea mică măsură a
sistemul de învăţământ.
metodelor de predare-învățare-
- realizarea curriculei adaptate/ evaluare centrate pe elevi,
modificate pentru elevii cu CES. respectând individualizarea.

5
d) Relaţiile de parteneriat
Puncte tari
- există o bună colaborare cu părinţii,
care participă la întâlniri cu cadrele
didactice, diriginţii şi conducerea
şcolii;
- parteneriat între părinţi şi şcoală, cu
accent pe consilierea părinţilor,
elevilor cu probleme de
comportament;
- organizarea de activităţi, mese
rotunde, pe teme de interes pentru
comunitate și factorii educaționali
(elevi, părinți, cadre didactice, etc.);
- colaborarea cu inspectoratul de
minori, poliţia, biserica, Casa de
cultură, Primăria, Muzeul satului -
colaborarea cu diverși agenți
economici care susțin diverse acțiuni
cu caracter comunitar;
- colaborarea cu diverse instituţii în
vederea formării continue a cadrelor
didactice;
-colaborarea cu părinţii şi
cooperarea cu aceștia în realizarea
multor activităţi extradidactice;
-parteneriate cu FISM, ONG-uri.
JA.Moldova, Corpul Păcii, SIEDO
- relaţii eficiente de parteneriat cu
APL, școli din România.
Puncte slabe
- unele tipuri de blocaje în
comunicarea oficială;
- slaba colaborare a unor diriginti
cu părinţii;
- lipsa implicării unor cadre
didactice în accesarea programelor
europene;
-lipsa oportunităților de implicare a
elevilor în timpul liber (în special
în vacanțe);
- grad scăzut de interes al
părinţilor pentru rezultatele
elevilor;
- 40% -45% din părinţi sunt
plecaţi peste hotare;
-implicarea parțială a părinților în
stabilirea relaţiilor cu ONG-uri şi
obţinere de proiecte educaţionale;
-parteneriat scăzut între unii actori
comunitari, agenţi econ. şi liceu;
- participarea episodică a unor
părinţilor la viaţa şcolară;
- în ultimii 5 ani a crescut numărul
copiilor bolnavi de boli respir., a
apar. digestiv, a apar. cardiovasc.;
- starea ecologică a localităţii în
care activează liceul este în
degradare, s-a redus suprafaţa
spaţiilor verzi, a fântânilor curate.
Oportunităţi
-disponibilitatea şi responsabilitatea
unor instituţii de a veni în sprijinul
şcolii, dar și desfăşurarea de
activităţi comune (Primărie, ONG,
Biserică, Poliţie, instituţii culturale);
- implicarea părinţilor, agenţilor
economici, foştilor absolvenţi în
viaţa liceului;
- disponibilitatea instituţiilor de a
desfăşura acţiuni organizate în
parteneriat cu alte licee;
- parteneriate cu societatea civilă:
ONG-uri, agenţi economici, mass-
media, instituţii, organizaţii de
sănătate şi ecologie, biserică etc.;
- implicarea în scrierea și
implementarea diverselor proiecte
sociale/educaționale.
Ameninţări
- exodul populaţiei;
- creşterea numărului de părinţi
care pleacă la munci peste
hotare;
- motivaţie scăzută din partea
unor agenţi economici în
susţinerea şi promovarea
parteneriatului educaţional;
- insuficientă conştientizare a
părinţilor copiilor/ elevilor/
tinerilor privind rolul lor de
principal partener educ. al
şcolii.
- organizarea defectuoasă a
activităţilor de parteneriat poate
conduce la diminuarea sau chiar
inversarea efectelor scontate;
-nivelul de educaţie şi timpul
limitat al părinţilor poate
conduce la slaba implicare a
părinţilor în viaţa şcolară;
-instabilitate la nivel social şi
economic a instituţiilor
potenţial partenere;
-slaba informare privind
specificul şi inadecvarea
activităţilor propuse de către
instituţiile partenere.
6
 PARTEA a II-a

PROIECTAREA ŞI PLANIFICAREA
ACTIVITĂŢII DE EVALUARE A CALITĂŢII

DIRECȚIILE ŞI ABORDĂRILE STRATEGICE ALE EVALUĂRII CALITĂŢII

(rezultate din diagnoza PDI şi ţintele strategice formulate în PDI)

1. Construirea și asigurarea unui sistem intern de management al calității coerent și unitar;

2. Diversificarea curriculum-ului la dispoziția școlii și cuprinderea elevilor în activități de educație extracurriculară;
3. Încadrarea cu personal didactic cu o înaltă pregătire științifică și metodică, receptiv la nou și interesat de perfecționare și formare continuă;
4. Dezvoltarea unui învăţământ centrat pe elev, creșterea performanței școlare;
5. Asigurarea calității serviciilor educaționale și îmbunătățirea standardelor de performanță ale resursei umane.
6. Promovarea imaginii unităţii şcolare în climatul concurențial actual de descentralizare și autonomie instituțională.
7. Dezvoltarea relațiilor de parteneriat cu comunitatea locală și alte instituții educaționale.
8. Gestionarea, întreținerea și menținerea funcționalității patrimoniului școlii, dezvoltarea acestuia prin atragerea de fonduri extrabugetare.

S-a hotărât alegerea acestor direcții strategice de către conducerea şcolii, pentru că ele conduc la creşterea calităţii educaţionale în şcoală şi lărgesc
accesul la educaţie al elevilor. Strategiile alese sunt necesare pentru dezvoltarea unităţii şcolare, ele respectând politicile şi strategiile de dezvoltare
naţională, regională şi locală. Ele se pot realiza cu resursele financiare existente şi previzibile în următorii 4 ani şcolari.

7
 Direcții strategice
1. Construirea și asigurarea
unui sistem intern de
management al calității
coerent și unitar
2. Diversificarea curriculum-
ului la dispoziția școlii și
cuprinderea elevilor în
activități de educație
extracurriculară.
Abordări strategice
- Stabilirea unor strategii adecvate pentru
evaluarea calității educaţiei în unitatea şcolară.
- Realizarea corelației structurilor
instituționale administrative și manageriale cu
baza materială și resursele umane.
- Utilizarea rezultatelor autoevaluarii în
vederea imbunătăţirii continue a calităţii
serviciilor educaţionale oferite.
- Aplicare de chestionare elevilor şi părinţilor;
- Activităţi extracurriculare complementare.
- Folosirea eficientă a dotărilor existente.
-Stimularea cadrelor didactice care realizează
discipline opţionale şi activităţi extracurriculare părinților.
de calitate;
- Extinderea parteneriatului cu părinţii şi
implicarea acestora în pregătirea şi desfăşurarea necesare prevăzute în programele
activităţilor extracurriculare;
-Extinderea parteneriatului cu instituţii şi
ONGuri.
Termene/ Roluri, responsabilităţi Avantaje
Permanent.
Director si coordonator CEIAC
Existența și buna
funcționare a sistemului de
- Identificarea surselor de
management al calității
finanțare.
reprezintă garanţia unei
- Identificarea nevoilor de formare
educaţii de calitate în școală.
locală, zonală și județeană.
- Extinderea relațiilor la nivelul
comunității.
Semestrial,
Director si coordonator CEIAC
Membrul CEIAC, reprezentant al
elevilor și reprezentant al
Creşterea atractivităţii si
aplicabilității opţionalelor va
motiva elevii și-i va pregăti
- Achiziţionarea materialelor
pentru viața independentă.
disciplinelor opţionale;
-Identificarea surselor de
finanţare.
8
 - Eficientizarea procesului de predare-învăţare
prin utilizarea metodelor activ-participative;
-Valorificarea Oportunităţilor oferite de paleta
3. Încadrarea cu personal largă de cursuri de formare;
didactic cu o înaltă - Asigurarea sumelor necesare pentru
pregătire științifică și perfecţionare cu plata de la bugetul local;
metodică, receptiv la nou și - Participarea la programe de formare în
interesat de perfecționare și specialitatea cadrelor didactice de la gimnaziu;
formare continuă -Perfecţionareea cadrelor didactice în
problematica managementului clasei;
- Elaborarea de materiale şi ghiduri metodice în pentru participarea la cursuri de
comisiile de specializare.
- Realizarea învăţământului diferenţiat pentru
asigurarea incluziunii copiilor cu CES şi
prevenirea eşecului şcolar;
- Creşterea aportului disciplinelor opţionale;
4. Dezvoltarea unui
- Realizarea de programe de pregătire
învățământ centrat pe elev,
suplimentară a elevilor capabili de performanţă; didactic
creșterea performanței
- Folosirea eficientă a materialului didactic şi a
școlare.
mijloacelor de învăţământ din dotare;
- Motivarea şi stimularea materială a cadrelor
didactice ai căror elevi obţin rezultate la
competiţiile naţionale.
Permanent,
Director si coordonator CEIAC
Membrul CEIAC, reprezentant CP
-Mărirea numărului de calculatoare Personalul didactic calificat
pentru folosirea sistemului reprezintă deschiderea către
electronic informatizat; noutate și siguranța formării
- Consultarea cadrelor didactice în unor discipoli apți de a
vederea completării materialului aplica în practică cele
didactic; studiate.
-Colaborarea cu instituții acreditate
formare în specialitate şi metodică.
Permanent,
Director si coordonator CEIAC
- Asigurarea fondurilor necesare
pentru achiziţionarea de noi Învățământul centrat pe elev
mijloace de învăţământ şi material asigură creșterea
performanței școlare, dar și
Activităţi de parteneriat cu licee în motivația elevilor pentru
vederea cuprinderii tuturor instruire și educație.
absolvenţilor clasei a VIII-a într-o
formă de învăţământ
9
 - Respectarea nevoilor beneficiarilor în Permanent.
definirea ofertei educaţionale; Director CEIAC,
5. Asigurarea calității
- Creșterea numărului de activități educative; responsabili comisii metodice, Formarea elevilor în
serviciilor educaționale și responsabil Formare continuă
- Îmbunătăţirea frecvenţei elevilor; concordanţă cu propriile
îmbunătățirea standardelor - Monitorizarea participării la
- Îmbunătățirea nivelului de pregătire necesități.
de performanță ale resursei cursurile de formare.
profesională a personalului școlii prin Transparenţa actului
umane. - Monitorizarea frecvenței prezenței
participări la activităţi de formare continuă și educaţional.
elevilor la ore;
dezvoltare profesională. Creşterea performanțelor
-Monitorizarea întârzierilor la lecții.
şcolare.
- Implicarea elevilor şi cadrelor didactice în Permanent.
popularizarea rezultatelor şcolii în rândul Director CEIAC,

părinţilor; Membrii CEIAC

- Asigurarea logisticii necesare pentru

desfăşurarea activităţilor de mediatizare şi - Editarea de pliante şi afişe care
6. Promovarea imaginii vor cuprinde informaţii despre Imagine pozitivă a instituției
diseminarea a informaţiilor;
unității școlare în climatul realizările şcolii, claselor; și siguranță în menținerea
- Popularizarea prin mass-media a factorilor
concurențial actual de - Identificarea de resurse statutului de liceu.
implicaţi în activităţile de parteneriat;
descentralizare și extrabugetare pentru realizarea Transparență și cultură
- Motivarea participanţilor prin acordarea de
autonomie instituțională. materialelor promoţionale; organizațională.
premii;
- Implicarea părinţilor în acţiuni de promovare a -
imaginii şcolii;
-Realizarea unor activităţi extracurriculare în
parteneriat cu Asociația Părinţilor.

10
 - Implicarea părinților, autorităților locale în Permanent
viața școlii. Director, consilier educativ,
- Implicarea elevilor în proiecte educative coordonator CEIAC
7. Dezvoltarea relațiilor de interșcolare.
Creşterea calităţii educației
parteneriat cu comunitatea - Implicarea școlii în proiecte naționale și - Semnarea contractelor de
oferite beneficiarilor
locală și alte instituții internaționale. colaborare cu instituții
educaționale - Schimb de experiență educațională la nivel educaționale la nivel național și
național și internațional. internațional;

Permanent
- Folosirea eficientă a fondurilor; Director, contabil
- Realizarea unor fonduri proprii;
- Atragerea de fonduri nerambursabile; - Distribuirea eficientă a resurselor
8. Gestionarea, întreținerea și
- Proiecte de buget fundamentate cu bunuri şi materiale, a fondurilor existente;
menținerea funcționalității Dezvoltarea bazei materiale și
servicii în condiţiile legii; - Revederea și completarea
patrimoniului școlii, Regulamentului de ordine internă. crearea unor spații
- Aplicarea prevederilor regulamentului şcolar
dezvoltarea acestuia prin educaționale adecvate
pentru recuperarea pagubelor produse de elevi.
atragerea de fonduri procesului instructiv-educativ.
- Instituirea unui premiu în bani pentru
extrabugetare
motivarea elevilor şi cadrelor didactice privind
asumarea răspunderii pentru bunurile
instituționale.

11
 PARTEA a III-a

MODALITĂŢI DE IMPLEMENTARE
A STRATEGIEI DE EVALUARE A CALITĂŢII
Sistemul de evaluare a calităţii urmăreşte:
 Îmbunătăţirea calităţii întregii activităţi din şcoală;
 Asigurarea informării şi evaluarea satisfacţiei grupurilor semnificative de interes (elevi, părinţi, corp profesoral, comunitate locală);
 Revizuirea şi optimizarea politicilor şi strategiilor educaţionale de la nivelul unităţii şcolare.

Procesele prin care se asigură calitatea sunt:

 Planificarea şi realizarea activităţilor de învăţare (curriculare şi extracuriculare);
 Asigurarea resurselor pentru activităţile de învăţare planificate şi prin organizarea situaţiilor de învăţare;
 Activitatea cadrelor didactice în clasă, în şcoală şi în comunitate;
 Obţinerea şi evaluarea rezultatelor învăţării;
 Managementul strategic şi operaţional al unităţii şcolare;
 Asigurarea comunicării cu actorii educaţionali esenţiali (elevi şi părinţi) şi cu întreaga comunitate precum şi asigurarea participării comunităţii la viaţa
şcolară şi a şcolii la viaţa comunităţii;
 Evaluarea complexă a întregii „vieţi şcolare”.

1. Selectarea domeniului şi criteriului/criteriilor avute în vedere, cf. ,,Standardelor de acreditare”;

2. Urmărirea îndeplinirii indicatorilor de performanţă şi realizarea unei diagnoze a nivelului de realizare;
3. Analiza nivelului de realizare;
4. Identificarea punctele tari, a celor slabe şi a ţintelor pentru intervenţiile de remediere/dezvoltare;
5. Crearea unui grup de lucru pentru aplicarea măsurilor de îmbunătăţire (Evaluarea internă este coordonată şi realizată de către CEAC. Pentru zonele
de îmbunătăţire se poate constitui o altă echipă, se pot stabili responsabili, în funcţie de rolul îndeplinit în organizaţie - profesor de specialitate,
responsabil de comisie metodică, de arie curriculară etc., care să aplice programul de îmbunătăţire);
6. Modificarea / optimizarea / completarea PDI şi a planurilor operaţionale;
7. Desfăşurarea propriu-zisa a activităţilor de dezvoltare/ optimizare/ remediere pentru domeniul selectat;
8. Reaplicarea instrumentelor de evaluare.

12
 PARTEA a IV-a.

INSTRUMENTE ŞI PROCEDURI
DE EVALUARE INTERNĂ (AUTOEVALUARE) A CALITĂŢII

Procedura de evaluare internă (autoevaluare) a calităţii:

1. Selectarea domeniului / temei / temelor (în cazul în care evaluarea nu vizează toate domeniile prevăzute de lege);
2. Diagnoza nivelului de realizare;
3. Judecarea nivelului de realizare;
4. Identificarea punctelor slabe şi a ţintelor pentru intervenţiile de remediere /dezvoltare;
5. Crearea unui grup de lucru;
6. Desfăşurarea activităţilor de dezvoltare /optimizare /remediere;
7. Reaplicarea instrumentului de evaluare.

Tipuri de instrumente pentru evaluarea internă (autoevaluarea) calităţii:

1. Fişe de evaluare;
2. Chestionare;
3. Ghiduri de observaţie;
4. Ghiduri pentru interviuri;
5. Rapoarte scrise;
6. Plan operaţional;
7. Fişe de analiză a documentelor şcolii;
8. Standarde, metodologii, ghiduri de bune practici, alte instrumente privind evaluarea instituţională şi asigurarea calităţii, elaborate la nivel naţional,
regional sau local.

13