Viata e ca o calatorie. O aventura continua. De cand te-ai nascut inaintezi.

Nu te
poti intoarce, nu poti da timpul inapoi. Treci prin vai adanci cand ti se pare ca
esti singur si totul in jur e negru, cand problemele te coplesesc, familia nu te
intelege, jobul scartaie, prietenii nu sunt acolo si apoi in cateva luni sa fii pe
culmi, sa ti se para ca toata lumea e a ta, toti te aplauda, toti te sustin, esti
iubit si admirat. Si apoi ciclul se repeta.

Am fost la munte recent. Iubesc muntele. De cand eram copil imi aduc aminte cu cata
placere urcam traseele si cata curiozitate aveam : oare ce e dincolo de varful ala.
Mi-a placut sa descopar mereu. Ce este dupa asta? Daca ajung in varful ala oare ce
o sa vad? In weekendul asta am realizat cat de mult seamana viata cu o tura pe
munte. Fiecare din noi are propriul munte pe care vrea sa il escaladeze. Tu ai un
vis chiar acum la care te gandesti de multa vreme si lupti sa il atingi. E muntele
tau. O sa impartasesc cu voi cateva lectii invatate pe munte :

1. Mersul pe munte nu e pentru cei slabi de inima.

Daca te-ai obisnuit sa stai zi de zi cu telecomanda in fata televizorului si
regimul tau alimentar consta in fast-food si cola, un pic de antrenament inainte nu
strica. urcatul pe munte incepe inainte de a urca pe munte :

Lectie de viata : Cand incepi sa lupti pentru visul tau, pregateste-te inainte.
Documenteaza-te. Afla tot ce poti afla.

2. Un munte are pe traseu suisuri si coborasuri.

Cand simti ca ai ajuns in varf, Hop, mai ai o vale de trecut pana incepe urcusul
final. Sunt locuri unde trebuie sa schimbi directia pentru a ajunge in varf.

Lectie de viata : Mereu vor fi suisuri si coborasuri. Viata e formata din esecuri
si succese. Unele mai dese, altele mai rare. Pastreaza-ti mereu privirea pe scopul
final.

3. Atunci cand gresesti traseul, cea mai buna decizie este sa te intorci.
Intoarce-te imediat in punctul in care ai luat-o in directia gresita.O deviatie cu
un grad pe traseu poate reprezenta o abatere de cateva sute de metri peste o ora,
daca vei continua s amergi in directia gresita.

Lectie de viata : Cea mai buna decizie pe care o poti lua cand ai facut o greseala
este sa recunosti greseala, sa te intorci, sa o repari si sa mergi mai departe.
Negarea te va duce tot mai departe de visul sau obiectivul tau.

4. Pe varfurile mai inalte senzatia e mai misto.

Am vazut multe grupuri de turisti care merg la munte cu masina, parcheaza pe
marginea strazii, urca o suta de metri pana la o cascada, fac poze si se intorc
acasa. Nimic de condamnat la asta. Nu toti vor sa urce pe munte. Cand eram in
tabere in timpul liceului 80% din participanti nu ieseau din perimetrul taberei.
Dar senzatiile puternice le traiesti pe varf. Cu cat mai inalt cu atat mai bine.
Imi aduc aminte de un episod cand eram pe vf. Moldoveanu(cel mai inalt din tara) si
vremea era incredibil de clara. Senzatia ca esti in cel mai inalt punct din
Romania, impletita cu vederea absolut superba pe care o aveai de jur imprejur pana
la orizont nu se pot descrie.

Lectie de viata : In jurul tau vor fi mereu oameni mici cu obiective mici, oameni
mediocri cu obiective mediocri si oameni care vor sa zboare cu vulturii, care isi
seteaza vise indraznete, care sunt priviti de ceilalti ca niste fanatici, niste
nebuni care vor sa schimbe lumea. Si totusi, cei care au parte de senzatiile
puternice sunt cei care isi pun vise indraznete..
5. Cu cat te apropii de varf, cu atat poteca e mai ingusta.
Locurile inaccesibile nu sunt vizitate de multi deci daca esti o persoana care
sufera de agorafobie n-ai de ce te teme pe munte.

Lectie de viata : Autostrazile sunt pentru multimi. Potecile sunt pentru temerari.
Cateodata stii ca mergi in directia corecta atunci cand nu merge nimeni cu tine.
Cand faci un lucru care altora li se pare nebunesc e normal sa te simti singur. Nu
dispera. Autostrazile sunt pentru cei care vor confort, vor ceva sigur si caldut,
vor ceea ce toata lumea poate avea. Varfurile sunt pentru cei care viseaza.

6. Tu impui ritmul care te duce in varf.

Recunosc, imi place sa merg repede pe munte. Ma uit la locul in care vreau sa
ajung, ma gandesc in cat timp vreau sa ajung si plec la drum in ritmul pe care eu
il impun. De-asta sunt prieteni care nu vor sa mearga cu mine pe munte. Pentru ca
trag de ei si nu ma opresc decat sa-mi trag sufletul pana ajung in varf. Pe masura
ce mergi incepi sa obosesti. Picioarele refuza sa te asculte. Simti intepaturi in
gambe si in coapse. Incheieturile tipa si iti spun sa te opresti. Si tu continui sa
urci. Ca sa ajungi in varf.

Lectie de viata : Singurul care iti poate pune piedici cand vrei sa iti atingi
visul esti tu. Tu decizi cat de repede vrei sa ajungi acolo. Tu stii care sunt
resursele pe care le ai. E firesc sa apara momente de oboseala. E firesc sa simti
ca nu mai poti. N-o sa te dai batut dintr-atat, nu?

7. Din cand in cand pe munte mai si cazi.

Mai aluneci, te mai duci vreo 5 metri in jos. Uneori cei care urca inaintea ta din
neatentie starnesc niste pietre la vale care te pot lovi. Alteori alegi un traseu
care te duce la o stanca pe care n-o poti urca.

Lectie de viata : Obstacolele. Apar mereu. Cineva spunea : obstacolele sunt doar
scarile care ma ajuta sa urc. Obstacolele sunt puse acolo ca sa vezi cat de mult
iti doresti sa treci de ele. Zidurile sunt puse acolo ca sa ii opreasca pe cei care
nu-si doresc cu adevarat sa continue. Obstacolele apar mereu in viata. Uneori te
vor lasa lat de oboseala. Alteori iti vor macina ego-ul . Alteori te vor umili in
fata celor care te cunosc si care vor rade de tine. Alteori te vor indarji mai
tare. Sunt perioade cand poti merge pe strada fara un ban in buzunar sau cand
tocmai te-ai despartit de cineva drag si simti ca esti terminat. Inseamna asta ca
nu esti bun de nimic? Inseamna asta ca nu-ti poti atinge visul? Inseamna ca poti
lua o pauza, iti poti aduna fortele si poti ataca din nou. Obstacolele sunt facute
ca sa fie trecute.

8. Varful e un loc unde stai foarte putin.

Da, e acolo. Da, te lupti ca sa ajungi in varf. Da, treci peste obstacole, peste
oboseala, peste sete, peste foame, peste ploaie, peste bocancii care te rod, peste
greutatea rucsacului din spinare. Ajungi in varf. Te bucuri de privelistea superba
pe care o ai in fata. Apoi e timpul sa cobori si sa cuceresti alt varf.

Lectie de viata : Cu efort, visele pe care le ai pot fi atinse. Totusi ele sunt
doar momente care tin putin. Te lupti pentru niste senzatii care dureaza foarte
putin. Nu-ti fa un singur scop in viata. nu-ti construi viata in jurul unui singur
vis. Il vei atinge, te vei bucura si apoi nu vei sti ce sa faci in continuare.
Varful e un ,loc pentru care merita luptat, trebuie savurat, trebuie apreciat si
trebuie parasit. Si dupa ce l-ai parasit iti dai seama ca de fapt calatoria a
meritat mai mult decat atingerea varfului. Acolo ai invatat atat de multe despre
tine, despre altii, despre viata.

Cand aveam 20 de ani mi-am pus in cap sa urc pe Everest pana la 30 de ani. Am
implinit 27 si parca timpul fuge de mine. Si totusi mai am trei ani.