Iosifescu, Novak - Dialog Pt. Calitatea Educatiei - 2014

Şerban Iosifescu
Cornelia Novak
Cercetare cu privire la calitatea educaţiei
în mediul rural
Şerban Iosifescu Cornelia Novak
Coordonatori din partea World Vision România

Anamaria Marinescu
Daniela Buzducea
© 2014 RISOPRINT
Toate drepturile rezervate autorilor & Editurii Risoprint.
Editura RISOPRINT este recunoscută de C.N.C.S. (Consiliul Naţional
al Cercetării Ştiinţifice). Pagina web a CNCS: www.cncs-uefiscdi.ro
Opiniile exprimate în această carte aparţin autorului şi nu reprezintă punctul de vedere

al Editurii Risoprint. Autorul îşi asumă întreaga responsabilitate pentru forma şi
conţinutul cărţii şi se obligă să respecte toate legile privind drepturile de autor.
Toate drepturile rezervate. Tipărit în România. Nicio parte din această lucrare
nu poate fi reprodusă sub nici o formă, prin nici un mijloc mecanic sau
electronic, sau stocată într-o bază de date fără acordul
prealabil, în scris, al autorului.
All rights reserved. Printed in Romania. No part of this publication may be
reproduced or distributed in any form or by any means, or stored
in a data base or retrieval system, without the
prior written permission of the author.
ISBN 978-973-53-1389-0
Director editură: GHEORGHE POP

Consilier editorial: MIRCEA DRĂGAN
Realizat: PREMIERE M S.R.L.

Mulęumiri
Studiul realizat de World Vision România, în perioada Martie-August 2014, a testat percepĚia
beneficiarilor direcĚi Īi indirecĚi ai sistemului public de educaĚie, respectiv copii Īi púrinĚi, cu privire la
calitatea educaĚiei în Īcoala româneascú, în special pe zona ruralú.
MulĚumim Inspectoratelor ĩcolare Īi celor 157 de unitúĚi Īcolare din cele Īase judeĚe (Cluj, Dolj,
Vâlcea, IalomiĚa, Vaslui Īi Suceava) care au facilitat derularea acestei cercetúri, precum Īi celor 3.586 de
copii Īi púrinĚi care au participat ca respondenĚi în cadrul acestui studiu.
În procesul de colectare a informaĚiilor din teren pentru realizarea acestei cercetúri o

contribuĚie esenĚialú au avut-o lucrútorii comunitari, specialiĪtii în educaĚie, monitorizare Īi evaluare din
World Vision România Īi angajaĚii Biroului din Suceava al FundaĚiei FARA.
Pentru a elabora un studiu nu doar bogat din punct de vedere cantitativ, ci Īi calitativ, dorim sú
mulĚumim AgenĚiei Române pentru Asigurarea CalitúĚii în ÎnvúĚúmântul Preuniversitar pentru suportul de
specialitate acordat în finalizarea acestuia.
Autori
Ĩerban Iosifescu
Cornelia Novak
3
CUPRINS
Sumarul concluziilor ĩi al recomandùrilor 6
Capitolul 1. Introducere: scopul ĩLFRQWH[WXOFHUFHWùULL 13
&DSLWROXO0HWRGRORJLDFHUFHWùULLFRQFHSWHĩDQWLRQLQVWUXPHQWH 17
&RQFHSWXOFHUFHWúULL 17
0HWRGRORJLDFHUFHWúULLFRQVLGHUDĚii generale 18
0HWRGRORJLDFHUFHWúULLLQVWUXPHQWHOHXWLOL]DWH 22
2.4. PopulaĚLDLQYHVWLJDWú 22
2.4.1. Caracteristicile populaĚiei investigate 24
&DSLWROXO5H]XOWDWHOHFHUFHWùULL 30
$FWLYLWDWHDGHvQYúĚare, rezultatele obĚinute Īi evaluarea lor 30
3.1.1. Utilizarea bazei logistice, a echipamentelor, materialelor Īi, în general, a 30
resurselor
3URFHVXOGLGDFWLFPHWRGRORJLDXWLOL]DWúĪi autonomia elevului în
38
SURFHVXOGHvQYúĚare
(YDOXDUHDUH]XOWDWHORUvQYúĚúrii Īi stilul evaluativ al profesorilor. Sprijinul 42
acordat elevilor
3.1.4. Nivelul de informare privind activitatea Īcolii 46
3.2 MotivaĚLDLPSOLFDUHDSHUVRQDOúĪi participarea 50
0RWLYHOHDOHJHULLXQHLĪFROL 50
3.2.2. Participarea la viaĚa Īcolarú Īi la procesul decizional 51
3.2.3. Comunicarea cu personalul Īcolii Īi sprijinul primit pentru rezolvarea 54
problemelor personale
3.3. Nivelul satisfacĚiei Īi „starea de bine” la Īcoalú 65
3.3.1. SiguranĚa elevilor în incinta Īcolii Īi în YHFLQúWDWH 65
3.3.2. Ordinea ĪLFXUúĚenia în spaĚiile Īcolare 67
3.3.3. Tratamentul egal Īi echitabil în Īcoalú 67
3.3.4. SatisfacĚLDIDĚúGHYLDĚa Īcolarú 71
$WLWXGLQHDIDĚúGHvQYúĚare Īi, în general, faĚúGHLQVWLWXĚia Īcolarú 75
Capitolul 4. Concluzii ĩLUHFRPDQGùUL 79

4.1.1. Utilizarea bazei logistice, a echipamentelor, materialelor Īi, în general, a 79
resurselor
3URFHVXO GLGDFWLF PHWRGRORJLD XWLOL]DWú Īi autonomia elevului în 80
SURFHVXOGHvQYúĚare
4
(YDOXDUHDUH]XOWDWHORUvQYúĚúrii Īi stilul evaluativ al profesorilor. Sprijinul 81
acordat elevilor
4.1.4. Nivelul de informare privind activitatea Īcolii 82
4.2. MotivaĚLDLPSOLFDUHDSHUVRQDOúĪi participarea 83
0RWLYHOHDOHJHULLXQHLĪFROL 83
4.2.2. Participarea la viaĚa Īcolarú Īi la procesul decizional 83
4.2.3. Comunicarea cu personalul Īcolii Īi sprijinul primit pentru rezolvarea 84
problemelor
4.3. Nivelul satisfacĚiei Īi „starea de bine” la Īcoalú 86
4.3.1. SiguranĚa elevilor în incinta Īcolii ĪLvQYHFLQúWDWH2UGLQHDĪLFXUúĚenia în 86
spaĚiile Īcolare
4.3.2. Tratamentul egal Īi echitabil în Īcoalú 86
4.3.3. SatisfacĚLDIDĚúGHYLDĚa Īcolarú 87
$WLWXGLQHDIDĚúGHvQYúĚare ĪLvQJHQHUDOIDĚúGHLQVWLWXĚia Īcolarú 88
Capitolul 5. Anexe 89
5.1. Anexa 1. ,QVWUXPHQWHOHFHUFHWúULL 89
5.1.1. Chestionarul pentru elevi 89
&KHVWLRQDUXOSHQWUXSúULQĚi 101
5.2. Anexa 2. EĪDQWLRQXOGHĪFROLHOHYLĪLSúULQĚi 111
5.2.1. EĪantionul de Īcoli 111
5.2.2. Date suplimentare despre elevi Īi púrinĚi 115
5.3. $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare 122
5.3.2 MotivaĚLDLPSOLFDUHDSHUVRQDOúĪi participarea 166
5.3.3. Nivelul satisfacĚiei Īi „starea de bine” la Īcoalú 183
5
Sumarul concluziilor ĩi al recomandùrilor
Studiul realizat de World Vision România, în perioada martie-august 2014, a testat percepĚia
beneficiarilor direcĚi Īi indirecĚi ai sistemului public de educaĚie, respectiv copii Īi púrinĚi, cu privire la
calitatea educaĚiei în Īcoala româneascú, îQ VSHFLDO SH ]RQD UXUDOú 3HQWUX DFHDVWD DX IRVW DSOLFDWH
FKHVWLRQDUHXQXLQXPúUGHGHFRSLLĪi púrinĚi din 157 de unitúĚi Īcolare din Īase judeĚe (Cluj, Dolj,
Vâlcea, IalomiĚa, Vaslui Īi Suceava) – majoritatea covârĪitoare funcĚionând în comunitúĚi dezavantajate –
grupurile Ěintú fiind púrinĚii copiilor din învúĚúmântul primar Īi gimnazial, precum Īi elevii de gimnaziu.
Motivele care au determinat iniĚierea acestui studiu sunt multiple. Pe de o parte, dezbaterile
recente aratú îngrijorarea opiniei publice faĚú de scúderea calitúĚii educaĚiei, exemplificatú, prin
prezentarea rezultatelor din ce în ce mai slabe pe care elevii români le înregistreazú la testúrile naĚionale,
la examenul de Bacalaureat sau la evaluúrile internaĚionale. Pe de altú parte, România, ca membru al
8QLXQLL (XURSHQH XUPúUHĪte obiectivele Strategiei EU2020 Īi ale noului cadru strategic ”EducaĚie Īi
formare 2020”. Ca urmare, majoritatea reprezentanĚilor opiniei publice, ai clasei politice, ai mediului de
DIDFHULDLVRFLHWúĚii civile considerú cú sunt necesare acĚiuni energice Īi imediate pentru a stopa declinul
calitúĚii educaĚiei.
CreĪterea calitúĚii educaĚiei înseamnú, în esenĚú, un efort de îmbunútúĚire a rezultatelor, a
gradului de relevanĚú al Īcolii pentru piaĚa muncii, dar Īi a capacitúĚii de a dezvolta abilitúĚi sociale, care
sú fie transferabile Īi utile copiilor în viaĚa de zi cu zi. Cei mai puęin vizibili în dezbaterile publice
par sù fie tocmai elevii ĩi pùrinęLL ORU EHQHILFLDULL VXFFHVXOXL VDX GLPSRWULYù YLFWLPH DOH
eĩecului în educaęLH FKLDU GDFú OHJLVODĚia privind evaluarea calitúĚii educaĚiei impune Īcolilor sú
consulte beneficiarii de educaĚie.
3HQWUX D FRPSHQVD DFHDVWú GHILFLHQĚú, FundaĚia World Vision România, în cadrul creat prin
iniĚiativa (demaratú în 2013) „Vocea Īi acĚiunea cetúĚenilor”, de creĪtere a participúrii cetúĚenilor la
îmbunútúĚirea serviciilor publice, a iniĚiat acest studiu, care are ca scop tocmai evidenĚierea modului în
care púrinĚii Īi elevii percep calitatea educaĚiei, în vederea identificúrii, prin dialog direct cu beneficiarii, a
unor soluĚii viabile Īi sustenabile pentru îmbunútúĚirea acesteia.
Pornind de la standardele în vigoare privind calitatea educaĚiei, aspectele analizate au fost

grupate îQWUHLGLPHQVLXQL
x DFWLYLWùęile de învùęDUHUH]XOWDWHOHREęinute ĩi evaluarea lor;
x motivaęLDLPSOLFDUHDSHUVRQDOù ĩi participarea beneficiarilor la viaęa ĩcolii;
x nivelul satisfacęiei beneficiarilor ĩi „starea de bine” a elevilor la ĩcoalù.
Înainte de a prezenta FRQFOX]LLOHWUHEXLHVúPHQĚionúm faptul cú Īcolile investigate funcĚiRQHD]ú

în medii dezavantajate. MenĚionúm aici doar faptul cú, în conformitate cu UúVSXQVXULOH oferite de SúULQĚi,
SHVWHMXPùWDWHGLQWUHaceĩtia nu au absolvit ĩcoala JHQHUDOù QXDXFODVHLDUGDFúLQFOXGHPvQ
DFHDVWúFDWHJRULHĪi QRQUùVSXQVXULOH, ponderea acestora devine de 60%. &RQVLGHUúPFúSkQúOD
confirmarea acestei structuri la nivel naĚional, avem de-a face cu o situaĚie specialú – concluziile
putând fi extinse la ĩcolile care funcęioneazù îQ DVWIHOGH PHGLL GHIDYRUL]DWH GLQ SXQFW GH
vedere educaęLRQDO ĩFROL FDUH DX FX DWâW PDL PXOW QHYRLH GH DMXWRU ĩi susęinere
suplimentarù.
6
Principalele concluzii ĩi recomandùri, rezultate din cercetare, referitoare la aceste aspecte
sunt prezentate mai jos.
$$FWLYLWùęile de învùęDUHUH]XOWDWHOHREęinute ĩi evaluarea acestora:

x Marea majoritatea a colectivelor de elevi învaĚú în súli proprii de clasú, care pot fi personalizate,
fiind dotate cu mobilier mobil, care permite lucrul în grup.
x Peste 90% dintre elevi au menĚionat prezenęa în ĩcoalù a cel puęin unui laborator sau
cabinet ĩcolar – disciplina Īcolarú cea mai favorizatú în acest sens fiind Informatica (72% dintre
elevi menĚionând cabinetul de profil), urmatú de Biologie, Fizicú Īi Chimie, cu peste 30% dintre
opĚiuni).
x 3HGHDOWúSDUWHJUDGXOORUGHXWLOL]DUHHVWHVFù]XWGHH[HPSOXGRDUFLUFDGLQWUHHOHYL
LQGLFúRIRORVLUHVúSWúPkQDOúDFDELQHWXOXLODERUDWRUXOXLGH,QIRUPDWLFúĪi 13% o folosire lunarú).
DeĪi existú, în marea majoritate a Īcolilor, cabinetele ĩi mai ales laboratoarele nu sunt
folosite nici mùcar la 10% din capacitate.
x FaĚú de alte cercetúri similare, se remarcú R IRORVLUH PDL EXQù D PDWHULDOXOXL GLGDFWLF,
surprinzând, totuĪi, situarea în josul clasamentului a artelor, a disciplinelor tehnologice Īi a celor
opĚionale.
x 3HGHDOWúSDUWHVHUHPDUFúfoarte slaba utilizare a mijloacelor audio ĩi videoPDLSXĚin
GHGLQWUHHOHYLVHPQDOHD]ú folosirea súptúmânalú a acestora (cumulat, la toate disciplinele).
x SituaĚia este similarú privind QLYHOXO IRORVLULL FRPSXWHUXOXL OD FODVù GRDU SXęin peste
jumùtate dintre elevi VHPQDOHD]úIRORVLUHDVúSWúPkQDOúDFDOFXODWRUXOXLFXPXODWSHQWUXWRDWH
disciplinele (marea majoritate, cum era de aĪtepta, la Informaticú7,&În plus, numúrul elevilor
care declarú cú au acces la Internet este foarte mic – doar 38%.
x E[LVWú XQ grad redus de cunoaĩWHUH în rândul pùrinęilor, a infrastructurii Īcolare Īi, mai
ales, a modului în care aceasta este folositú.
x 0DUHD PDMRULWDWH D SúULQĚilor apreciazú orarul copiilor ca adecvat FKLDU GDFú vQ JHQHUDO XQ
elev are, cu regularitate, teme scrise, la cel puęin trei discipline în fiecare zi.
x Peste 80% dintre elevi susęin cù mai mult de jumùtate din timpul unei ore obiĩnuite
de curs ascultù explicaęiile profesorilor.
x Dintre situaĚiile considerate, de cercetarea îQGRPHQLXFDGH]LUDELOHGLQSHUVSHFWLYDPD[LPL]úULL
UH]XOWDWHORUvQYúĚúrii, elevii raporteazú cele mai mici scoruri (61%) la aplicarea cunoĩtinęelor
în situaęii reale de viaęù Īi la posibilitatea FRODERUùULLvQWUHHOHYL în rezolvarea sarcinilor de
vQYúĚare.
x În privinĚa caracterului transdisciplinar DO SUHGúULL vQ ILHFDUH Īcoalú existú cel puęin un
profesor care face astfel de corelaĚii.
x &DHOHPHQWSR]LWLYLGHQWLILFDWvQUDSRUWFXDOWHFHUFHWúULSXWHPPHQĚiona faptul cú SURIHVRULL
vQPDMRULWDWHDORURIHUùIHHG-back ĩi sprijin elevilor.
x /D IHO H[LVWú SURJUHVH vQ SULYLQĚa RELHFWLYLWùęii evaluùrii ĩi notùULL SURIHVRULL H[SOLFând
FULWHULLOHGHHYDOXDUHSUHFXPĩi rezultatele acesteia, fapt confirmat atât de elevi, cât Īi
de púrinĚi. TotuĪLDSURDSHXQVIHUWGLQWUHHOHYLFRQVLGHUúFúH[LVWúHOHYLIDYRUL]DĚi sistematic Īi
circa 7% considerú cú existú elevi pedepsiĚi sistematic.
7
x ([LVWùvQFUHGHUHvQĩcoalù ĩi în profesori - FHLFDUHVHFRQVLGHUúQHGUHSWúĚiĚi sau care nu
înĚeleg rezultatele evaluúrii se adreseazú Īcolii, în special profesorului respectiv, dar Īi dirigintelui
sau directorului (cu un total de circa 80%).
x În privinĚa XWLOL]ùULL UH]XOWDWHORU HYDOXùULL, comportamentele indicate cel mai frecvent sunt
cele FRUHFWLYH referitoare la conĚinutul procesului de învúĚDUH LQGLFDUHD JUHĪelilor, explicaĚii
suplimentare, teme în plus etc. Pe de altú parte, comportamentele care Ěin de motivaęia
pentru învùęare ĩi privind identiILFDUHD FDX]HORU XQRU SHUIRUPDQęe slabe sunt mai
puĚin reprezentate.
x În general elevii sunt mult mai bine informaĚi în privinĚa activitúĚii Īcolii decât púrinĚii lor, lipsa de
informare a acestora din urmú fiind îngrijorútoare. Nivelul de infRUPDUH VH FRUHOHD]ù
puternic cu nivelul de educaęie a pùrinęilor. În Īcolile cercetate, mai puĚin de jumútate
dintre púrinĚL DX SXWXWDX GRULW Vú indice cel puĚin un eveniment desfúĪurat în Īcoalú în ultima
lunú. În schimb, toĚL HOHYLL DX SXWXWDX GRULW Vú indice cel puĚin un eveniment GHVIúĪurat în
Īcoalú, în ultima lunú PHGLDILLQGGHHYHQLPHQWHUHVSRQGHQW
Concluzii generale:
x Spaęiile ĩcolare existùînsù infrastructura nu este întotdeauna folositù pentru a asigura
condięiile necesare unei învùęùri de calitate.
x $FWLYLWDWHDODFODVùHVWHFHQWUDWùPDLPXOWSHSUHGDUHDGLFùSHFHHDFHIDFHSURIHVRUXO
ĩi mai puęLQSHvQYùęare.
x $XWRQRPLDHOHYXOXLvQSURFHVXOGHvQYùęare este încù redusù.
x EducaęLDHVWHîncùSUHGRPLQDQWGHILQLWù ca transmitere de informaęie.
x (YDOXDUHD UH]XOWDWHORU vQYùęùrii este centratù mai mult pe aspectele ĩi conęinuturile
cognitive ale învùęùrii ĩi mai puęin pe cele comportamentale ĩi atitudinale.
x 3ùULQęii nu sunt întotdeauna suficient de bine informaęi în privinęa activitùęii ĩcolii.
5HFRPDQGùUL
x (VWH QHFHVDUù R LQYHVWLJDUH VXSOLPHQWDUù D PRWLYHORU VXE-XWLOL]ùULL ODERUDWRDUHORU
FDELQHWHORUDX[LOLDUHORUFXUULFXODUHFDX]HOHDFHVWHLVLWXDęii fiind diferite de la o ĩcoalù
la alta. Pe aceastù bazù HVWH necesarù adoptarea unor programe personalizate de
remediere a situaęLHLîn funcęie de rezultatele investigaęiei.
x (YDOXDUHD SURIHVRULORU YD WUHEXL Vù LD vQ FRQVLGHUDUH PDL PXOW GHFkW vQ SUH]HQW
utilizarea bazei logistice a ĩcolii precum ĩi caracterul aplicativ ĩi cel inter/trans
disciplinar al predùrii.
x (VWH QHFHVDUù SUHJùWLUHD VXSOLPHQWDUù D SURIHVRULORU SULYLQG ODWXUD DSOLFDWLYù ĩi
interdisciplinaritatea predùrii; aspectele care ęin de motivaęia elevilor pentru învùęare;
evaluarea dimensiunilor comportamentalù ĩi atitudinalù ale învùęùrii.
x (VWHQHFHVDUùFHUFHWDUHDYDORULLDGùXJDWHDWHPHORUSHQWUXDFDVùvQFRQGLęiile în care
QXH[LVWùRFRUHODęie între cantitatea acestora ĩi rezultatele obęinute.
x Creĩterea nivelului de informare a elevilor ĩL PDL DOHV D SùrinęLORU în legùturù cu
activitatea ĩFROLLLQVLVWându-se pe rezultatele obęLQXWHSHDVSHFWHOHSR]LWLYHĩi pe rolul
ĩFROLLFDIDFWRUGHSURPRYDUHVRFLDOù
8
B. MotivaęLDLPSOLFDUHDSHUVRQDOù ĩi participarea beneficiarilor la viaęa ĩcolii:
x Posibilitatea alegerii ĩcolii este puternic influenęatù de nivelul economic al familiilor:
H[LVWúSRVLELOLWDWHDUHDOúGHDDOHJHQXPDLGDFúIDPLOLDDUHSRVLELOLWúĚi materiale suficiente.
x Procente semnificative dintre elevii (o treime) Īi púrinĚii (un sfert) care au rúspuns la chestionar,
au declarat cú fac parte din organismele reprezentative ODQLYHOGHFODVúVDXGHĪcoalú.
x 3HGHDOWúSDUWHXQSURFHQWPXOW PDLPDUHGHHOHYLIDĚúGHSúULQĚi) declarú cú nu Ītiu când se
întruneĪte respectivul organism consultativ, ceea ce poate denota R DFWLYLWDWH PDL YL]LELOù
mai susęinutù a comitetului de pùrinęLîn raport cu cel al elevilor.
x $SURDSH MXPùWDWH GLQWUH HOHYL ĩi aproape 30% dintre pùrinęi declarù cù nu sunt
consultaęi în stabilirea disciplinelor opĚionale - confirmându-se practica deciziei la nivelul Īcolii,
în funcĚie de resurse Īi de nevoia de a completa catedrele cadrelor didactice existente.
x ÍQ JHQHUDO SúULQĚii sunt mai puęin implicaęi în planificarea activitùęii de la nivelul Īcolii,
precum Īi în managementul financiar al Īcolii.
x Referitor la contribuĚia financiarú a púrinĚilor, PDUHDPDMRULWDWHDSùULQęilor nu numai cù
DX GHFODUDW Fù DX FRQWULEXLW OD FXPSùUDUHD XQRU DX[LOLDUH FXUULFXODUH GDU ĩi cù în
SOXVOHFRQVLGHUù utile la clasù.
x Comunicarea cu personalul Īcolii este consideratú, în general, bunú Īi, la fel, sprijinul primit
pentru rezolvarea problemelor personale.
x Circa 20% dintre elevi Īi circa 15% dintre púrinĚi au semnalat aspecte negative legate de
funcĚionarea Īcolii.
x Atât elevii, cât Īi púrinĚii preferú sú semnaleze aspectul negativ constatat în primul rând
dirigintelui sau unui alt profesor Īi în foarte micú músurú, autoritúĚilor locale sau comitetului
de púrinĚi. 'HFLVHSUHIHUùDFęiunea individualù ĩi nu cea colectivù.
x 2 EXQú SDUWH GLQWUH DVSHFWHOH QHJDWLYH VHPQDODWH VH UHIHUú OD RUGLQH FXUùęHQLH SD]ù ĩi
siguranęù – situaęLHSHFDUHRFRQVLGHUùPvQJULMRUùWRDUH
x 3H GH DOWú SDUWH SHVWH MXPúWDWH GLQWUH UHVSRQGHQĚi considerú cú semnalarea problemei a
GXVGHILHFDUHGDWù VDXPùFDU vQPDMRULWDWHDFD]XULORUODvPEXQùWùęirea situaęiei.
x &KLDU GDFú QXPúUXO UúVSXQVXULORU UHIHULWRDUH OD DSHOXO FùWUH PHGLDWRUXO ĩcolar, pentru
rezolvarea unor probleme din Īcoalú, este mic, totuĪi, acolo unde existú, mediatorul Īcolar
poate fi o UHVXUVùXWLOù în acest sens.
x Marea majoritate a elevilor (peste 93%) Īi a púrinĚilor (peste 88%), declarú cú nu au adresat
ĩcolii propuneri de îmbunùtùęire. Se poate observa aici o centrare a interesului
beneficiarilor de educaęie pe probleme ĩi nu pe îmbunùtùęLUHD îQ JHQHUDO D
activitùęii din ĩcoalù - deci o atitudine reactivù ĩi nu una SURDFWLYù. MenĚionúm, totuĪi,
Fú SHVWH GLQWUH FHL FDUH DX IúFXW SURSXQHUL GH vPEXQúWúĚire (elevi sau púrinĚi), susĚin cú
propunerile respective au fost luate în considerare.
x 3UHGRPLQùGLPHQVLXQHDÅSR]LWLYùµDFRPXQLFùULLGLQWUHĩcoalù ĩi familieSúULQĚii sunt
solicitaĚi sú vinú la Īcoalú pentru a li se comunica rezultatele bune ale copiilor, comportamentele
pozitive ale acestora, rezultatele deosebite ale Īcolii etc.
x În plus, peste 64% dintre elevi Īi aproape 80% dintre púrinĚi VH DGUHVHD]ù ĩcolii ĩi atunci
când este vorba de problemele personale ale copilului sau ale familiei (procentul
UúVSXQVXULORUDILUPDWLYHVFú]kQGSHPúVXUDvQDLQWúULLvQĪcolaritate). Considerúm cú un motiv al
9
acestei situaĚii este lipsa ”persoanelor resursúµ din comunitate (de exemplu, asistentul social),
FDUHVúVHRFXSHGHDFest tip de probleme – un efect fiind Īi ”încúrcarea” Īcolii cu probleme care
nu aparĚin misiunii acestei instituĚii – anume, educaĚia.
x Ca mijloace de comunicare SUHGRPLQú FHOH FODVLFH PDL DOHV GLVFXĚiile Īi consultaĚiile
individuale). TotuĪi, aproape un sfert dintre elevi semnaleazú utilizarea telefonului sau a email-
ului. În privinĚa periodicitúĚii, peste 50% dintre elevi Īi púrinĚi comunicú cel puĚin lunar cu Īcoala
pentru rezolvarea unor probleme personale.
x Referitor la comunicarea rezultatelor învùęùULL situaĚia este mult mai bunú SHVWH
dintre púrinĚi menĚioneazú comunicarea acestora cel puĚin súptúmânal.
Concluzii generale:
x 3DUWLFLSDUHD SùULQęilor ĩL D HOHYLORU OD SURFHVXO GHFL]LRQDO HVWH DGHVHD IRUPDOù ĩi se
reduce la „luarea la cunoĩtinęùµ a celor decise la nivelul ĩFROLLDFHVWOXFUXILLQGGDWRUDW
informùrii deficitare a acestora ĩi nivelului scùzut de educaęie la nivelul familiilor de
provenienęù a elevilor.
x Comunicarea între ĩcoalù SH GH R SDUWH ĩi elevi ĩi pùrinęL SH GH DOWù SDUWH HVWH
FHQWUDWù SH UH]ROYDUHD SUREOHPHORU DVSHFWH QHJDWLYH VDX SUREOHPe individuale ale
elevilor ĩLDOHIDPLOLHLĩi nu pe îmbunùtùęLUHDUH]XOWDWHORUSHFUHĩtere ĩi dezvoltare.
x &RPXQLFDUHD vQ JHQHUDO ĩL UH]ROYDUHD SUREOHPHORU îQ VSHFLDO VXQW Yù]XWH FD
fenomene interne ĩFROLL&DXUPDUHQXVXQWLQIRUPDWHLQVWLWXęii din comunitate care ar
putea contribui la rezolvarea problemelor ĩi nu li se solicitù ajutorul.
x &RPXQLFDUHDVHUHDOL]HD]ùGHUHJXOùLQGLYLGXDOĩi nu implicù organismele consultative
ale elevilor ĩi ale pùrinęilor.
5HFRPDQGùUL
x Realizarea unor SURJUDPH GH HGXFDUH D SùULQęilor în privinęa educaęLHL GH FDOLWDWH
abordâQG SULQWUH DOWHOH SUREOHPDWLFD SDUWLFLSùrii la decizie ĩi creĩterea nivelului de
încredere în ĩcoalù.
x ÍPEXQùWùęirea activitùęii consiliilor de administraęie ale unitùęilor ĩFRODUHSUHFXPĩi ale
organismelor consultative ale pùrinęilor ĩL HOHYLORU în sensul creĩterii capacitùęii ĩi
autoritùęii de decizie în privinęa aspectelor esenęiale care ęin de viaęa ĩcolii – inclusiv
bugetul de venituri ĩi cheltuieli ĩi proiectul de dezvoltare instituęionalù.
x 'H]YROWDUHDFDSDFLWùęii managementului unitùęii ĩcolare pentru a comunica sistematic
cu elevii ĩi cu pùrinęLLSULQLQWHUPHGLXORUJDQLVPHORUORUFRQVXOWDWLYHSUHFXPĩi pentru
a utiliza comunicarea pentru prevenirea problemelor ĩi pe îmbunùtùęirea rezultatelor
ĩi a vieęii ĩcolare.
x 'H]YROWDUHD FDSDFLWùęii managementului unitùęii ĩcolare de a comunica sistematic cu
instituęLLOHRUJDQL]Dęiile ĩLSHUVRDQHOHGHODQLYHOXOFRPXQLWùęLLDWât pentru rezolvarea
problemelor apùUXWHFât ĩi pentru îmbunùtùęirea rezultatelor ĩi a vieęii ĩcolare.
10
C. Nivelul satisfacęiei beneficiarilor ĩi „starea de bine” a elevilor la ĩcoalù:
x În aproape toate Īcolile din eĪantion, marea majoritate a elevilor ĩi a pùrinęilor considerù
ĩcoala ca ”sigurùµ (cu un procent semnificativ inferior în privinĚa siguranĚei în vecinútatea
unitúĚilor Īcolare).
x Ordinea ĩi curùęenia în ĩcoalù VXQW DSUHFLDWH SR]LWLY GH PDUHD PDMRULWDWH D SúULQĚilor Īi a
elevilor (cu procente de peste 70%).
x Procentul elevilor care s-au simĚit, într-un fel sau altul, discriminaęi este destul de mare – în
medie peste 25%. 3URFHQWXOSúULQĚilor care afirmú H[LVWHQĚa discriminúrii este, însú, mult mai
mic (în medie 7,5%). Motivele de discriminare cel mai frecvent invocate de elevi sunt legate de
evaluare Īi notare, mai ales de capacitatea profesorilor de a face o evaluare corectú. Pe de altú
parte, púrinĚii semnaleazú mai multe situaĚii în care discriminarea perceputú are motive sociale Īi
etnice.
x 0DUHD PDMRULWDWH D SúULQĚilor Īi a elevilor VXQW VDWLVIùFXęi de diferitele aspecte ale vieęii
ĩcolare, cel mai mare scor fiind obĚinut de respectul arútat de personalul Īcolii (78%), iar cel
mai mic de progresul în dotarea cu echipamente Īi materiale (66%).
x De asemenea, majoritatea elevilor Īi a púrinĚilor DSUHFLD]ùSR]LWLYFOLPDWXOĩcolar - inclusiv
cel afectiv, precum Īi capacitatea Īcolii de a rezolva problemele copiilor.
x 3HGHDOWúSDUWHVHSRDWHFRQVWDWDun nLYHOVFù]XWDODFFHVùULLGHFùWUHFRSLLDVHUYLFLLORU
de consiliere ĩcolarù: circa trei sIHUWXULGLQWUHHOHYLGHFODUúFú în ultimul semestru nu au stat
GHYRUEúQLFLRGDWúFXXQFRQVLOLHUĪcolar.
x În privinĚa atitudinii faĚú de Īcoalú Īi faĚú de învúĚare, aproape 28% dintre elevi Īi 13% dintre
SúULQĚi UHFXQRVFH[LVWHQęa absenęelor nemotivate, cauzate, cel mai frecvent, de existenĚa
unor problemele personale Īi familiale (20% dintre elevi Īi 7% dintre púrinĚi). Al doilea motiv, în
ordinea importanĚei îl reprezintú, la púrinĚi, activitúĚLOHGLQJRVSRGúULHDOHFRSLLORUvQWLPS
ce aproape 8% dintre elevi susĚin cú lipsesc pentru cú ”nu le place materia”.
x Peste 70% dintre elevi percep toate disciplinele ĩcolare ca fiind utile, cele mai mari
VFRUXUL ILLQG vQUHJLVWUDWH GH OLPED URPkQú ĪL PDWHPDWLFD SH ORFXULOH XUPúWRDUH ILLQG OLPELOH
moderne Īi geografia, cele mai puĚin utile fiind considerate artele Īi educaĚia tehnologicú.
x Atitudinea faĚú GH Īcoalú este evaluatú Īi prin intenęiile de continuare a studiilor GXSú
WHUPLQDUHD JLPQD]LXOXL FLUFD GLQWUH HOHYL Īi peste 63% dintre púrinĚi afirmú dorinĚa
continuúrii studiilor în liceu, ceea ce ar determina un SURFHQW vQJULMRUùWRU GH SRVLELOù
SùUùVLUHWLPSXULHDĩcolii de circa GXEOXIDęù de media naęionalù.
Concluzii generale:
x Climatul ĩFRODU HVWH îQ JHQHUDO perceput ca pozitiv. SiguranęD RUGLQHD ĩi curùęenia
sunt considerate la un nivel acceptabil ĩi nu sunt înregistrate cazuri grave de
discriminare pe alte criterii decât cele legate de ”merit”.
x Ĩi îQ DFHDVWù SULYLQęù este vizibilù orientarea ĩcolii cùtre rezolvarea problemelor
DVSHFWH QHJDWLYH VDX SUREOHPH LQGLYLGXDOH DOH HOHYLORU ĩL DOH IDPLOLHL ĩi mai puęin pe
îmbunùtùęLUHDUH]XOWDWHORUFUHĩtere ĩi dezvoltare.
x Aspectele care ęin de „bunùstarea relaęionalùµ OD QLYHO GH HJDOL DX VFRUXUL PDL PLFL
decât cele legate de relaęiile cu profesorii ĩLîQJHQHUDOFXSHUVRQDOXOĩcolii.
x Activitatea de orientare ĩi consiliere este aproape absentù.
11
x 8WLOLWDWHD SHUFHSXWù D ĩcolii este influenęatù de centrarea acesteia pe acumularea ĩi
reproducerea informaęiei: cele mai utile sunt considerate disciplinele de examen iar
mai puęLQ XWLOH WRFPDL FHOH FDUH DU SXWHD DVLJXUD într-o mai mare mùsurù VXFFHVXO
SHUVRQDOGHexempluHGucaęia tehnologicù
x 6H SRDWH FRQVWDWD vQ JHQHUDO R QHJOLMDUH D IRUPùULL FRPSHWHQęHORU FKHLH în favoarea
disciplinelor „de examen”.
5HFRPDQGùUL
x (VWH QHFHVDUù SUHJùWLUHD VXSOLPHQWDUù D SURIHVRULORU SHQWUX GH]YROWDUHD SULQ ILHFDUH
GLVFLSOLQùGHVWXGLXĩi arie curricularùDFRPSHWHQęHORUFKHLHDĩa cum sunt definite în
politicile naęionale ĩi europene.
x (VWH QHFHVDUù SUHJùWLUHD VXSOLPHQWDUù D SURIHVRULORU GDU ĩi a pùrinęLORU în privinęa
educaęiei de FDOLWDWH DERUGâQG SULQWUH DOWHOH SUREOHPHOH OHJDWH GH FOLPDWXO ĩcolar ĩi
de „bunùVWDUHD FRSLOXOXLµ LQFOXVLY DVSHFWHOH FDUH ęin de dezvoltarea competenęelor
sociale.
x &RQWLQXDUHD FHUFHWùULL vQ GRPHQLXO HWKRVXOXL DO FOLPDWXOXL ĩcolar ĩi al culturii
organizaęionale ĩFRODUH în vederea identificùrii mecanismelor de îmbunùtùęire a
bunùstùrii copiilor.
x PrezenęDîQILHFDUHFRPXQLWDWHDXQRUSHUVRDQHUHVXUVù GHH[HPSOXasistenęLVRFLDOL
mediatori ĩFRODUL HWF FDUH Vù abordeze problemele familiei mediului economic ĩi
social în care trùiesc elevii ĩi care sù colaboreze permanent cu instituęiile de
învùęùmânt.
12
Capitolul 1. Introducere: scopul ĩi FRQWH[WXOFHUFHWùULL
În ultimii ani am fost martorii unor analize publice tot mai dramatice cu privire la VFúGHUHD
FDOLWúĚii educaĚiei, H[HPSOLILFDWú, inclusiv în mass-media, prin prezentarea rezultatelor din ce în ce mai
VODEH SH FDUH HOHYLL URPkQL OH vQUHJLVWUHD]ú OD WHVWúULOH QDĚionale, la examenul de Bacalaureat sau la
HYDOXúULOHLQWHUQDĚionale.
Ultimele rapoarte Īi HYDOXúUL internaĚionale 3,6$ 7,066 3,5/6 LQGLFú GLVSDULWúĚi foarte mari
între rezultatele pe care le au copiii, în funcĚie de mediul de provenienĚú al acestora (rural sau urban),
IDPLOLL VúUDFH VDX PDL vQVWúULWH FX QLYHO GH HGXFDĚie mai ridicat sau mai scúzut, GDU DUDWú Īi Fú HOHYLL
români sunt pe ultimele locuri din Europa – locul 52 din 64 de Ěúri participante. Printre cauzele cele mai
des incriminate pentru acest eĪec se enumerú
- SubfinanĚarea sistemului de educaĚie
- 'RWDUHDLQVXILFLHQWúDspaĚiilor educaĚionale
- 3UHJútirea Īi motivaĚia cadrelor didactice
- Programele Īcolare inadecvate
- Rata abandonului Īcolar
- Slaba implicare a familiilor Īi FRPXQLWúĚilor în procesul educaĚional etc.
3úUHUHDTXDVL-XQDQLPúH[SULPDWúGHUHSUH]HQWDQĚi ai opiniei publice, clasei politice, mediului de

afaceri ĪL VRFLHWúĚii civile este cú trebuie sú facem ceva pentru a stopa declinul. CreĪterea calitúĚii
educaĚiei este perceputú ca un efort de îmbunútúĚire a rezultatelor, a gradului de relevanĚú al Īcolii
pentru piaĚa muncii, dar Īi a capacitúĚLL GH D GH]YROWD DELOLWúĚi sociale care sú fie transferabile Īi utile
copiilor în viaĚa de zi cu zi. Cei mai puĚin vizibili în dezbaterile publice par sú fie tocmai elevii Īi púrinĚii
lor, beneficiari ai succesului sau eĪecului în educaĚie.
Dar pentru a creĪte calitatea unui serviciu – indiferent de natura lui – este esenĚial ca beneficiarii
acestuia Vú RIHUH FRQVWDQW XQ IHHGEDFN FRQVWUXFWLY FX SULYLUH OD UHOHYDQĚa, eficienĚa Īi eficacitatea
serviciului respectiv. În cazul educaĚiei, FHLFDUHSRWRIHULDFHVWIHHGEDFNVXQWSúULQĚii Īi elevii înĪiĪi. De
aceea cercetarea de faĚú Īi-a propus sú evalueze, pe de o parte, vQFHPúVXUúH[LVWúRFRQVXOWDUHUHDOúĪi
implicarea beneficiarilor cu privire la calitatea educaĚiei Īi, SH GH DOWú SDUWH, Vú H[SORUH]H PRGDOLWúĚi
concrete de implicare a acestora în procesul de evaluare a Īcolii româneĪti.
Conform legislaĚiei, FRQVXOWDUHD EHQHILFLDULORU vQ SURFHVXO GH HYDOXDUH H[WHUQú HVWH REOLJDWRULH
SHQWUXDVWDELOLvQFHPúVXUúXQLWDWHDGHvQYúĚúmâQWUHVSHFWúVWDQGDUGHOHGHFDOLWDWHOHJLIHUDWHLa nivelul
Īcolilor procesul a UúPDV XQXO PDL GHJUDEú IRUPDO IúUú D IL XUPDW GH UHDOL]DUHD PRQLWRUL]DUHD Īi
implementarea unui plan comun de îmbunútúĚire a situaĚiei acolo unde s-au identificat neajunsuri. Mai
PXOWQLFLSúULQĚii Īi nici elevii nu au fost instruiĚi cu privire la importanĚa demersului Īi, aĪa cum aratú Īi
cercetarea de faĚú, nu deĚin informaĚiile necesare pentru a aprecia gradul de realizare a standardelor de
calitate pentru învúĚúmânt.
Diversele analize realizate la nivel naĚional se referú cu prioritate la rezultatele învúĚúrii, la

participarea Īcolarú, la accesul copiilor celor mai vulnerabili la Īcoalú sau chiar la gradul de finanĚare a
13
educaĚiei. Sunt vQVú prea puĚine FHUFHWúUL cu privire la procesul prin care IHHGEDFN-ul elevilor sau a
SúULQĚilor este încorporat în efortul de a creĪte calitatea educaĚiei. ÎntrebaĚi despre ce ar trebui sú
includú o educaĚie de calitate, cei mai mulĚi dintre púrinĚi Īi elevi se rezumú la a menĚiona aspecte care
Ěin, mai curând, de infrastructura sistemului decât de aspecte care contribuie la creĪterea relevanĚei
vQYúĚúrii D VWúULL GH ELQH D FRSLOXOXL vQ Īcoalú sau a motivaĚiei Īi participúrii copiilor la procesul de
educaĚie.
8Q DVSHFW FDUH WUHEXLH UHPDUFDW DLFL HVWH Fú GHĪi vorbim despre calitatea educaĚiei la modul
general, serviciul educaĚional diferú semnificativ de la o Īcoalú la alta, în funcĚie de particularitúĚi dictate
de un complex de factori, de la mediul în care funcĚLRQHD]úĪcoala (urban-rural), SkQúODLQIUDVWUXFWXUú
sau interesul Īi priceperea decidenĚilor locali. De aceea, FRQVLGHUúP IRDUWH LPSRUWDQW ca, în analiza
FDOLWúĚii educaĚiei, sú existe în fiecare Īcoalú PHFDQLVPH GH FRQVXOWDUH FX SúULQĚii Īi elevii Īi, mai ales,
mecanisme de acĚiune pentru remedierea situaĚiilor semnalate ca problematice GHFúWUHDFHĪtia (planuri
Īi programe de remediere ĪLVDXGHGH]YROWDUH).
De aceea, începând din anul 2013, FundaĚia World Vision România a introdus o metodú de
consultare Īi dialog constructiv între beneficiari, personalul Īcolilor Īi decidenĚii politici locali, numitú
„Vocea Īi acĚiunea cetúĚenilor”. $FHDVWúPHWRGRORJLHvĪi propune sú creeze un cadru de consultare deschis,
vQ FDUH SúULQĚii Īi elevii sunt instruiĚi cu privire la dreptul la educaĚie Īi la standardele de calitate în
vigoare. Printr-un proces participativ, aceĪtia UHDOL]HD]úRDQDOL]úDJUDGXOXLGHUHVSHFWDUHDVWDQGDUGHORU
în Īcoala din comunitatea lor. În cadrul acestui proces am considerat esenĚialú participarea beneficiarilor
SúULQĚi Īi elevi), alúturi de personalul Īcolii Īi de reprezentanĚii autoritúĚilor locale, la identificarea
problemelor FXFDUHVHFRQIUXQWúĪcoala, precum Īi a posibilelor soluĚii. Ca rezultat, este dezvoltat un
plan de acĚiune, în care fiecare dintre participanĚi îĪi DVXPú UHVSRQVDELOLWúĚi Īi contribuie cu propriile
resurse la efortul comun de ameliorare a FDOLWúĚii educaĚiei în comunitatea sa.
Utilizarea acestei metodologii HVWH vQFú OD vQFHSXW Iiind derulatú SkQú vQ SUH]HQW GRDU vQ
FRPXQLWúĚi, cu participarea a peste 700 de persoane, dar s-a remarcat deja o creĪtere VHPQLILFDWLYú a
JUDGXOXLGHLPSOLFDUH DSúULQĚilor în creĪterea calitúĚii educaĚiei pentru copiii lor Īi în responsabilizarea
decidenĚilor locali pentru susĚinerea educaĚiei (investiĚii locale în înlocuirea instalaĚiei de încúlzire,
înfiinĚarea unui serviciu de tip ”ĩcoalú dupú ĩcoalú”, creĪterea siguranĚei copiilor în Īcoalú prin
amenajarea curĚii Īcolii concomitent cu asumarea de cútre elevi a reducerii violenĚei în Īcoalú etc).
Programul implementat de World Vision România este finanĚat în cadrul unui proiect regional World
Vision de creĪtere a participúrii cetúĚenilor la îmbunútúĚirea serviciilor publice, numit Local Initiatives for
National Change (”IniĚiative Locale pentru Schimbúri NaĚionale”), finanĚat de World Vision Australia Īi
implementat în Īapte ĚúULGLQUHJLXQH Albania, Armenia, Bosnia HerĚegovina, Georgia, Liban, România Īi
3DNLVWDQ
În strategiile de dezvoltare ORFDOú VXVĚinute de World Vision România, în parteneriat cu

aXWRULWúĚile locale, FRQVLGHUúP Fú HGXFDĚia ocupú un loc prioritar Īi cú o educaĚie de calitate este un
drept esenĚial SHQWUXEXQúVWDUHDFRSLLORUĪi succesul lor ca viitori adulĚi. Cadrul unei educaĚii de calitate,
GLQ SHUVSHFWLYD vQYúĚúrii pe tot parcursul vieĚii se IRUPHD]ú în primii ani de viaĚú în familie Īi apoi în
Īcoalú. Similar standardelor promovate de World Vision la nivel internaĚional, cRQVLGHUúP esenĚial ca
toĚi FRSLLLVúĪtie VúFLWHDVFúĪi VúVFULHfuncĚional SkQúODvârsta de 11 ani ĪiGHDVHPHQHDVúILHstimulaĚi
14
Vúia decizii informate Īi corecte Īi VúVHSURWHMH]H'HDFHHD, programele de educaĚie ale World Vision
România VWLPXOHD]ú LQWHUHVXO FRSLLORU SHQWUX VWXGLX LPSOLFDUHD DFWLYú vQ vPEXQúWúĚirea FDOLWúĚii vieĚii în
comunitatea lor, iar ca adolescenĚi vL SUHJúWesc pentru RSRUWXQLWúĚi economice Īi viaĚú SURIHVLRQDOú
(KWWSZZZZRUOGYLVLRQURHGXFDWLH-a270.html)
În cei 25 de ani de activitate, World Vision România a derulat programe de dezvoltare ORFDOúvQ
GH FRPXQLWúĚi rurale din Ěarú, în parteneriat cu aXWRULWúĚi locale, inspectorate Īcolare, XQLWúĚi de
vQYúĚúmânt, asociaĚii de SúULQĚi Īi consilii ale elevilor, SHQWUX vPEXQúWúĚirea calitúĚii educaĚiei din
comunitúĚile rurale, promovând dreptul copilului la educaĚie Īi DFWLYLWúĚi de timp liber, responsabilizarea
SúULQĚilor pentru a susĚine participarea Īcolarú a copiilor.
Prin DFHDVWú cercetare, FundaĚia World Vision România Īi-D SURSXV Vú LQYHVWLJKH]H SH WHUHQ
percepĚia beneficiarilor direcĚi Īi indirecĚi (elevi Īi SúULQĚi) asupra sistemului educaĚional, în special asupra
calitúĚii educaĚiei la care au acces elevii din mediul rural, exemplificat aici SULQ FRPXQLWúĚi din judeĚele
Cluj, Dolj, IalomiĚa, Vaslui, Vâlcea Īi Suceava. 5H]XOWDWHOH DFHVWHL FHUFHWúUL YRU FRQWULEXL VSHUúP OD
îmEXQúWúĚirea sistemului de monitorizare a standardelor de calitate în educaĚie Īi mai ales a modului în
care acestea sunt evaluate în dialog direct cu beneficiarii pentru aducerea problemelor Īi a soluĚiilor
identificate la nivel local spre a fi analizate Īi supuse dezbaterii publice, în vederea vPEXQúWúĚirii FDOLWúĚii
serviciilor din educaĚie.
Premisele de la care am pornit în acest demers sunt prevederile ConstituĚiei Īi ale Legii EducaĚiei
NaĚionale, privind garantarea accesului la educaĚie JUDWXLWú WXWXURU FHWúĚenilor din România Īi din
8QLXQHD(XURSHDQú. Participarea la educaĚie DUWUHEXLVúILHRgaranĚie a achiziĚiei competenĚelor GHED]ú
(scris, citit, socotit) pentru fiecare dintre cei caUHSDUWLFLSúLDUSDUWLFLSDUHDODeducaĚie este o obligaĚie
SHQWUXILHFDUH/DQLYHOOHJLVODWLYH[LVWúVWDQGDUGHDFúURUUHVSHFWDUHDUWUHEXLVDFRQGXFúODXQSURFHV
educaĚional de calitate, FKLDUGDFú evaluarea Īi monitorizarea acestora VHUHDOL]HD]ú, uneori, doar în mod
formal Īi UHPHGLHUHDSUREOHPHORULGHQWLILFDWHSDUHRPLVLXQHLPSRVLELOúSHQWUXDXWRULWúĚile locale.
La nivelul SúULQĚilor Īi copiilor, evaluarea standardelor educaĚionale este PDL GHJUDEú GLILFLOú în
lipsa unei cunoaĪteri adecvate a acestora Īi FRPSRUWú XQ PDUH JUDG GH VXELHFWLYLWDWH 0RQLWRUL]DUHD
achiziĚiilor educaĚionale ale copilului, dincolo de DELOLWúĚile HOHPHQWDUHGHVFULVFLWLWVRFRWLWLPSOLFúGLQ
partea SúULQĚilor Īi copiilor un anumit nivel de cunoĪtinĚe, ceea ce poate afecta calitatea acestei
PRQLWRUL]úULĪi capacitatea acestora de a contribui la un dialog constructiv cu factorii de decizie despre
creĪterea FDOLWúĚii actului educaĚional.
România FD PHPEUX DO 8QLXQLL (XURSHQH WUHEXLH Vù VH DOLQLH]H OD noul cadru
strategic „Educaęie ĩi IRUPDUHµ(7SHQWUXFRRSHUDUHDHXURSHDQùvQGRPHQLXO
educaęiei ĩi IRUPùULLSURIHVLRQDOH Acest cadru prevede obiective strategice comune pentru statele
membre, inclusiv un set de principii pentru atingerea acestor obiective, precum Īi metode de lucru
comune cu domenii prioritare. Principalul scop al cadrului este de a sprijini statele membre în ceea ce
priveĪte dezvoltarea în continuare a sistemelor lor de educaĚie Īi IRUPDUH$FHVWHVLVWHPHDUWUHEXLVú
asigure tuturor FHWúĚenilor mijloacele necesare pentru a-Īi atinge potenĚialul, vQ YHGHUHD DVLJXUúULL
prosperitúĚii economice durabile Īi a capacLWúĚii GHLQWHJUDUHSURIHVLRQDOú
15
&DGUXO DU WUHEXL Vú LD vQ FRQVLGHUDUH vQWUHJXO VSHFWUX GH VLVWHPH GH educaĚie Īi formare
SURIHVLRQDOúGLQWU-RSHUVSHFWLYúDvQYúĚúrii pe tot parcursul vieĚii, acoperind toate nivelurile Īi contextele
(inclusiv vQYúĚúmântul non-formal Īi informal). Astfel au fost formulate patru obiective strategice ale
acestui cadru pentru a fi puse în aplicare de FúWUH VWDWHOHPHPEUH
1. 5HDOL]DUHD vQ SUDFWLFù D vQYùęùrii pe tot parcursul vieęii ĩi a PRELOLWùęii – fiind
necesare progrese semnificative privind punerea în aplicare a strategiilor de vQYúĚare pe tot
parcursul vieĚii, dezvoltarea cadrelor naĚionale SHQWUX FDOLILFúUL (vQ OHJúWXUú FX Cadrul
HXURSHDQDOFDOLILFúULORU) Īi stabilirea unor parcursuri educaĚionale mai flexibile. 7RWRGDWúDU
WUHEXLVúILHH[WLQVúPRELOLWDWHDĪi VúVe aplice &DUWDHXURSHDQúDFDOLWúĚii pentru mobilitate.
2. ÎPEXQùWùęirea FDOLWùęii ĩi a eficienęei educaęiei ĩi IRUPùULL – toĚi FHWúĚenii WUHEXLHVú
SRDWú GREkQGL competenĚe-cheie, iar toate nivelurile de educaĚie Īi IRUPDUH SURIHVLRQDOú
WUHEXLHVúGHYLQúPDLDWUDFWLYHĪi mai eficiente.
3. Promovarea HFKLWùęii D FRH]LXQLL VRFLDOH ĩi a FHWùęeniei active – educaĚia Īi
IRUPDUHD DU WUHEXL Vú SHUPLWú WXWXURU FHWúĚenilor Vú GREkQGHDVFú Īi Vú GH]YROWH DELOLWúĚi Īi
competenĚe QHFHVDUHSHQWUXDSHUPLWHRFXSDUHDXQXLORFGHPXQFúĪi continuarea vQYúĚúrii,
FHWúĚenia DFWLYú Īi dialogul intercultural. Dezavantajul educaĚional DSúUXW FD XUPDUH D
apartenenĚei la o categorie social deIDYRUL]DWú, ar trebui remediat prin asigurarea unui
vQYúĚúmânt preĪcolar GHvQDOWúFDOLWDWH.
4. Stimularea FUHDWLYLWùęii ĩi D LQRYùULL LQFOXVLY D VSLULWXOXL vQWUHSULQ]ùWRU OD WRDWH
nivelurile de educaęie ĩi formare – SURPRYDUHDGREkQGLULLGHFúWUHtoĚi FHWúĚenii a unor
competenĚe transversale Īi garantarea bunei funcĚionúri a triunghiului cunoaĪterii (educaĚie-
cercetare-inovare). Ar trebui promovate parteneriatele dintre întreprinderi Īi instituĚiile de
vQYúĚúmânt, precum Īi FRPXQLWúĚile mai largi de cursanĚi FDUH Vú LPSOLFH reprezentanĚi ai
VRFLHWúĚii civile Īi alte SúrĚi interesate.
România, ca stat membru al Uniunii Europene, trebuie VúDGRSWHPúVXUL, la nivel naĚional, pentru
realizarea obiectivelor strategice, precum Īi pentru a contribui la atingerea criteriilor de referinĚú
europene. World Vision România a înĚeles sú sprijine demersul de vPEXQúWúĚire a mecanismelor de
consultare a beneficiarilor direcĚi (elevi) Īi indirecĚi (púULQĚi ai elevilor) în vederea vPEXQúWúĚirii calitúĚii
educaĚiei.
În acest proces am fost onoraĚi sú colaborúm cu profesioniĪtii de top din domeniul caOLWúĚii
educaĚiei din România.
16
&DSLWROXO0HWRGRORJLDFHUFHWùULLFRQFHSWeĩantionLQVWUXPHQWH
&RQFHSWXOFHUFHWùULL
DefiniĚia FDOLWúĚii educaĚiei, aĪa FXPDSDUHHDvQ/HJHDDVLJXUúULLFDOLWúĚii educaĚieiDGRSWDWúSULQ

28* 1U OD UkQGXO HL DSUREDWú FX PRGLILFúUL SULQ /HJHD 1U VWDWXHD]ú QHFHVLWDWHD
vQGHSOLQLULL GH FúWUH IXUQL]RULL GH educaĚie, a aĪteptúrilor EHQHILFLDULORU 'H DLFL UH]XOWú QHFHVLWDWHD
LQIRUPúULLDFRQVXOWúULL, dar Īi a SDUWLFLSúULLODGHFL]LHDEHQHILFLDULORUGHeducaĚie, aĪa cum sunt ei definiĚi
de lege, în privinĚa HODERUúULL Īi UHDOL]úULL SURJUDPHORU GH educaĚie, dar, mai ales, în privinĚa HYDOXúULL
rezultatelor acestora din perspectiva revizuirii politicilor publice asociate.
Dintre beneficiarii de educaĚie, cei mai importanĚi sunt, desigur, elevii, numiĚi de lege „beneficiari
direcĚi”. Având în vedere vârsta elevilor din vQYúĚúmântul preuniversitar, la fel de importanĚi sunt SúULQĚii
(respectiv tutorii Īi reprezentanĚii OHJDOLDLDFHVWRUDFKLDUGDFúLQWUúvQFDWHJRULDÅEHQHILFLDULORUindirecĚi
de educaĚie”.
Ca urmare, standardele de referinĚú privind calitatea educaĚiei conĚin SUHYHGHUL FXSULQ]úWRDUH

referitoare la aspectele în care este nevoie de consultarea Īi chiar participarea la decizie a beneficiarilor
de educaĚie. În plus, AgenĚia 5RPkQúGH$VLJXUDUHD&DOLWúĚii în ÍQYúĚúmântul Preuniversitar (ARACIP) a
început procesul GH FRQVXOWDUH SXEOLFú vQ YHGHUHD UHDOL]úULL unei noi generaĚii de standarde privind
asigurarea Īi evaluarea (internú Īi externú) a FDOLWúĚii educaĚiei.
&HUFHWDUHDUHDOL]DWúSULQLnstrumentele propuse FHOHGRXúFKHVWLRQDUHSUH]HQWDWHvQ$QH[D,

VLQWHWL]HD]ú aspectele SH FDUH OH FRQVLGHUúP esenĚiale din perspectiva noului cadru conceptual Īi
PHWRGRORJLF DYXW vQ YHGHUH $VWIHO UH]XOWDWHOH vQYúĚúrii, progresul obĚinut Īi bunústarea copilului devin
obiectivele esenĚiale ale activitúĚii de evaluare a FDOLWúĚii Īi, implicit, ale procesului de consultare a elevilor
Īi púrinĚilor.
Trebuie subliniat Īi faptul cú aspectele urmúrite Īi evaluate prin cele douú chestionare sunt deja
urmúrite în procesul de evaluare instituĚionalú realizat de ARACIP Īi evaluate prin instrumente specifice
(inclusiv printr-o aplicaĚie informaticú).
3H DFHDVWú ED]ú UH]XOWDWHOH FHUFHWúULL GH IDĚú, care este, reamintim R FHUFHWDUH LQGHSHQGHQWú
vPSUHXQú FX LQVWUXPHQWHOH SURSXVH, vor fi puse la dispoziĚia VRFLHWúĚii civile Īi factorilor de decizie, în
YHGHUHDFROHFWúULLXQRUGDWHDFWXDOHcredibile Īi relevante cu privire la calitatea educaĚiei formale (de
nivel preĪcolar, primar Īi secundar-inferior) din România, aĪa cum este ea perceputú la nivelul
beneficiarilor sistemului de educaĚie GLQ 5RPkQLD ÍQ SOXV HD RIHUú GDWH VSHFLILFH Īcolilor care
funcĚioneazú în mediu rural, date utile pentru elaborarea politicilor educaĚionale specifice, mai ales din
perspectiva fondurilor europene alocate pentru perioada 2014-2020.
Pornind, aĪa cum am menĚionat mai sus, de la conceptele Īi standardele în vigoare privind
calitatea educaĚiei DVSHFWHOH DQDOL]DWH DX IRVW JUXSDWH vQ WUHL GLPHQVLXQL D DFWLYLWDWHD GH vQYúĚare,
rezultatele obĚinute Īi evaluarea lor; b. motivaĚia LPSOLFDUHD SHUVRQDOú Īi participarea beneficiarilor la
viaĚa Īcolii; c. nivelul satisfacĚiei beneficiarilor Īi „starea de bine” a elevilor la Īcoalú. În vederea
17
construirii instrumentelor de cercetare (prezentate în Anexa 1), aceste trei dimensiuni au fost
operaĚionalizate vQXUPúWRDUHOHGRPHQLLĪi 14 aspecte pe care le-DPFRQVLGHUDWUHOHYDQWH
a. Activitatea de vQYùęareUH]XOWDWHOHobęinute ĩi evaluarea lor. $FHDVWúGLPHQVLXQHVHUHIHUú

OD
1.Utilizarea bazei logistice, a echipamentelor, materialelor Īi, în general a resurselor disponibile în

procesele educaĚionale.
3URFHVXO GLGDFWLF PHWRGRORJLD XWLOL]DWú FX SUHFúGHUH FHQWUDUHD SH SUHGDUH VDX SH vQYúĚare),
auxiliarele curriculare folosite, caracterul aplicativ Īi trans-GLVFLSOLQDU DO SUHGúULL QLYHOXO GH LPSOLFDUH D
elevului în procesul de vQYúĚare.
3. Nivelul de autonomie a educabilului Īi posibilitatea de a exprima puncte de vedere personale.
(YDOXDUHDFRQVWUXFWLYúDUH]XOWDWHORUvQYúĚúrii Īi stilul evaluativ al profesorilor.
5. Sprijinul primit în plan educaĚional.
6. Nivelul de informare în privinĚa DFWLYLWúĚii Īcolii.
b. MotivaęiaLPSOLFDUHDSHUVRQDOùĩi participarea. $FHDVWúGLPHQVLXQHVHUHIHUúOD
1. Motivele alegerii unei anumite Īcoli.

2. Participarea la viaĚa Īcolarú Īi FX SUHFúGHUH OD DFWLYLWDWHD RUJDQLVPHORU FRQVXOWDWLYH Īi la procesul
decizional, în general.
3. Comunicarea cu personalul Īcolii GLULJLQWH vQYúĚútor, conducerea Īcolii, alte cadre didactice) Īi
sprijinul primit pentru rezolvarea problemelor personale.
c. Nivelul satisfacęiei ĩi „starea de bine” la ĩcoalù. $FHDVWúGLPHQVLXQHVHUHIHUúOD
1. SiguranĚa elevilor în incinta Īcolii Īi în spaĚiile adiacente.

2. Ordinea Īi FXUúĚenia în spaĚiile Īcolare.
3. Tratamentul egal Īi echitabil în Īcoalú.
4. SatisfacĚia IDĚú de viaĚa Īcolarú Īi SULYLQG SURJUHVXO UHDOL]DW GH FúWUH Īcoalú în privinĚa vPEXQúWúĚirii
FDOLWúĚii vieĚii Īcolare.
5. Atitudinea IDWú de vQYúĚare Īi, în general, IDWú de instituĚia Īcolarú.
ÍQFDSLWROXODOWUHLOHDUHIHULWRUODUH]XOWDWHOHFHUFHWúULL (completat cu Anexa 5), precum Īi în cel

de-al patrulea, privind concluziile Īi UHFRPDQGúULOHUH]XOWDWHGLQFHUFHWDUHYRPDQDOL]DDFHVWHHOHPHQWH
rezultate din operaĚionalizare, atât individual, cât Īi sintetic.
0HWRGRORJLDFHUFHWùULLconsideraęii generale
ÍQ OHJúWXUú FX PRGXO GH DERUGDUH D investigaĚiei VXQW GH IúFXW XUPúWRDUHOH SUHFL]úUL JHQHUDOH
3ULPDVHUHIHUúODreęeaua LQYHVWLJDWù. Baza de eĪantionare, GLQFDUHDIRVWVHOHFWDWúreĚeaua Īcolarú în
care s-a GHVIúĪurat investigarea, RUHSUH]LQWúXQLWúĚile de vQYúĚúmânt din Īase judeĚe cuprinse în reĚeaua
de XQLWúĚi Īcolare în FRPXQLWúĚi în care World Vision România sau FundaĚia FARA au intervenit pe
parcursul ultimilor ani3RUQLQGGHODSUHPLVDFúRFHUFHWDUHDUHFXDWkWPDLPXOWHĪanse de succes, cu
18
cât încrederea pe care populaĚia LQYHVWLJDWú R DUH vQ FHL FDUH UHDOL]HD]ú FHUFHWDUHD HVWH PDL PDUH
administrarea chestionarelor s-a realizat la nivel local, operatorii de teren fiind persoane cunoscute Īi de
încredere pentru SúULQĚii Īi elevii investigaĚi, activiĪti ai World Vision România Īi ai FundaĚiei FARA.
ReĚeaua LQYHVWLJDWú cuprinde XQLWúĚile de vQYúĚúmânt propriu-zise, cele 157 de XQLWúĚi incluzând
atât XQLWúĚi FRRUGRQDWRDUHFXSHUVRQDOLWDWHMXULGLFúFkWĪi VWUXFWXULDOHDFHVWRUD'DFúvQFD]XOHOHYLORU
populaĚia Ěintú au constituit-o elevii de gimnaziu, selectaĚi din 105 XQLWúĚi, selecĚia SúULQĚilor s-a realizat la
QLYHOXO XQXL QXPúU GH XQLWúĚi Īcolare, 103 XQLWúĚi fiind comune ambelor selecĚii (v. paragraful 2.4.
referitor la populaĚia LQYHVWLJDWú O consecinĚú a acestor distribuĚii o constituie diferenĚele între
populaĚii, generate de diferitele tipuri de XQLWúĚi 'DFú HOHYLL LQGLIHUHQW Fú DX IRVW selectaĚi din Īcoli
gimnaziale, Īcoli SURIHVLRQDOH VDX OLFHH UHSUH]LQWú HOHYLL GH JLPQD]LX SúULQĚii au fost selectaĚi din toate
categoriile de XQLWúĚiLQFOX]kQGSHOkQJúFHOHmenĚionate, JUúGLQLĚe Īi Īcoli primare. Nu numai extinderea
reĚelei investigate a generat acest efect, dar Īi structura pe niveluri de studiu, existând XQLWúĚi organizate
de la nivelul preĪcolarSkQúODQLYHOXOOLFHDOGHVWXGLX
8UPúWRDUHDobservaĚie VHUHIHUúODsemnificaĚia termenului de “eĩantion” utilizat pe parcursul

SUH]HQWHL DQDOL]H 7HUPHQXO QX SRDUWú semnificaĚia VWDWLVWLFú GH UHSUH]HQWDWLYLWDWH vQ FDGUXO XQHL
populaĚii, ci trebuie interpretat în conotaĚia OXLVHPDQWLFúGHVHJPHQWSDUWHDXQHLpopulaĚii, facilitând
referirile la populaĚia LQYHVWLJDWú 'H DVHPHQHD noĚiunea de populaĚie LQYHVWLJDWú vQ FDGUXO VWXGLXOXL
YL]HD]úFHOHGRXúFDWHJRULL elevi Īi SúULQĚi. Dintre cele 157 de XQLWúĚi, marea majoritate sunt XQLWúĚi din
mediul rural, doar 2 XQLWúĚi (din care au fost selectaĚi 79 de elevi, respectiv 91 de SúULQĚi) funcĚionând în
mediul urban.
DeĪi reĚeaua XQLWúĚilor selectate cuprinde 103 XQLWúĚi în care au fost investigate ambele categorii
de subiecĚi FHOH GRXú eĪantioane au fost selectate independent, SúULQĚii nefiind selectaĚi corelat cu
elevii. DeĪi subiecĚii QX UHSUH]LQWú SHUHFKL HOHY-SúULQĚi SUHPLVD FHUFHWúULL HVWH DFHHD Fú UHIHULWRU OD
unitatea Īcolarú, ambele UHSUH]LQWù acelaĩi mediu educaęional, diferitele caracteristici ale
eĪantionului de SúULQĚi putând fi considerate ca reprezentative pentru situaĚia elevilor din unitatea
UHVSHFWLYú2prezumĚie VLPLODUúse face Īi cu referire la mediul familial, în XQLWúĚile gimnaziale din rural
elevii provenind din FRPXQLWúĚi DSURSLDWHÍQDQDOL]úYRUILSUH]HQWDWHFRPSDUDWLYGLIHULWHFDUDFWHULVWLFLGH
aceeaĪi naturúSUHFXPIDFWRULGHPHGLXIDPLOLDOVDXRSLQLLH[SULPDWHGHFHOHGRXúVHJPHQWH'LQSXQFW
GH YHGHUH VWDWLVWLF FKLDU GDFú SúULQĚii nu sunt cei ai elevilor investigaĚi, rezultatele sunt semnificative
pentru ambele grupuri ĚLQWúGLQSRSXODĚia investigatú.
2 DOWú menĚiune HVWH OHJDWú GH natura informaęiilor colectate 'DFú PDMRULWDWHD
informaĚiilor FROHFWDWHVROLFLWúRSLQLLDOHsubiecĚilor referitoare la serviciile educaĚionale oferite de Īcoalú,
sunt cerute Īi informaĚii IDSWLFH GH VWUXFWXUú VDX GRWDUH D XQLWúĚii 3HQWUX DFHVWHD GLQ XUPú vQ FDGUXO
analizei va fi menĚionat Īi un al treilea eĪantion – cel al XQLWùęilor ĩcolare. În cazurile în care este
UHOHYDQWúFRPSDUDUHDVHUYLFLLORUeducaĚionale oferite de Īcoalú (aĪa cum rezultú din investigarea opiniilor
FHORU GRXú FDWHJRULL GH EHQHILFLDUL, elevii Īi SúULQĚii), pentru a respecta condiĚiile impuse unui demers
corect de comparare, ne vom referi la o aceeaĪi ED]úGHUDSRUWDUH, anume nivelul gimnazial de studii. Ca
urmare, rezultatele obĚinute la nivelul eĪantionului de SùULQęi vor fi prezentate atât la nivelul întregului
eĩantion (incluzând, deci, Īi púrinĚi ai elevilor care învaĚú la alte niveluri de învúĚúmânt), cât Īi la nivelul
SúULQĚilor elevilor care învaĚú la nivelul gimnazial.
19
În privinĚa nivelului de raportare a rezultatelor în cazul indicatorilor aferenĚi unor situaĚii
factuale GH QDWXUú FDQWLWDWLYú - GH UHJXOú FHL UHIHULWRUL OD UHVXUVHOH XQLWúĚii), deĪi chestionarul este
adresat elevului, informaĚiile UHSUH]LQWú R FDUDFWHULVWLFú D Īcolii. În cazul acestor indicatori (care
UHSUH]LQWúFDUDFWHULVWLFLDOHĪcolii) rezultatele vor fi prezentate Īi la nivelul XQLWúĚilor Īcolare. Din punct
de vedere metodologic, DFHDVWú situaĚie a XQLWúĚii HVWH GHWHUPLQDWú GH menęionarea SUH]HQęei
UHVXUVHLUHVSHFWLYHGHFùWUHFHOpuęin unul dintre elevii din ĩcoalù.
Metodologia de prelucrare Īi DQDOL]ú D GDWHORU D IRVW GHSHQGHQWú GH QDWXUD informaĚiilor Īi a

variabilelor rezultate din investigare Īi s-a adaptat specificului Īi FDUDFWHULVWLFLORUILHFúUXLWLSGHYDULDELOú
DERUGDWú $QDOL]D VWDWLVWLFú V-a realizat pe baza tehnicilor clasice de prelucrare a datelor cantitative.
3HQWUXLWHPLGHQDWXUúFDOLWDWLYúSULQFLSDOLLLQGLFDWRULutilizaĚi în prelucrare au fost cei legaĚi de distribuĚii
Īi VWUXFWXULvQUDSRUWFXGLIHULWHOHFULWHULLVDXIDFWRUL3HGHDOWúSDUWHFKHVWLRQDUXOFXSULQGHXQQXPúUGH
itemi de natura variabilelor ordinale. Variabilele ordinale fac parte din categoria variabilelor calitative,
dar, spre deosebire de vaULDELOHOHFDOLWDWLYHQRPLQDOHFDUHGHUHJXOúVXQWDQDOL]DWHGRDUFDdistribuĚii),
variabilele ordinale pot oferi o diversitate mai mare de informaĚii, precum evidenĚierea tendinĚei
generale a opiniilor exprimate, realizarea de comparaĚii Īi asocieri cu factori etc.
3RUQLQGGHODDFHDVWúSUHPLVúV-a procedat la asimilarea scalei ordinale a unei scale cantitative,

SULQ DFRUGDUHD XQXL SXQFWDM VFRU GH HFKLYDODUH WUHSWHORU GH HYDOXDUH SH VFDOú 7UHEXLH SUHFL]DW Fú vQ
HFKLYDODUHD VFDOHORU QX H[LVWú R PHWRGú VWDWLVWLFú Ge echivalare Īi QLFL R PHWRGú GH VWDELOLUH D XQHL
distanĚe obiective între nivelurile de evaluare, scorul fiind atribuit pe baza opiniei Īi experienĚei
FHUFHWúWRUXOXL8WLOL]Drea scalei cantitative permite determinarea, ca indicator sintetic, a unui nivel mediu
DORSLQLHLH[SULPDWHVFRUPHGLX6XSOLPHQWDUPHGLHLSHQWUXIDFLOLWDUHDFRPSDUúULLFXDOWHsituaĚii, dar Īi
SHQWUX R HYDOXDUH PDL DFFHVLELOú GH FúWUH R SHUVRDQú obiĪnuitú FX H[SULPDUHD SURFHQWXDOú D IRVW
determinat Īi un al doilea indicator sintetic, reprezentând ponderea scorului mediu în maximum posibil
GHSXQFWDMSHVFDODGHHYDOXDUHGHH[HPSOXGDFúUH]XOWDWXOXQHLHYDOXúULSHVFDODGHHYDOXDUH-5 este o
PHGLHDUúVSXQVXULORUGHSHOkQJúDFHVWVFRUPHGLXHVWHSUH]HQWDWĪi procentajul de 57% rezultat
din raportarea valorii medii la maximum de 5 puncte posibile de realizat în acest caz).
([SULPDUHDSURFHQWXDOúDUH]XOWDWHORUXQRUHYDOXúULSHVFDOúDIRVWFRQVLGHUDWúFDILLQGFHDPDL
SRWULYLWúSHQWUXUDSRUWDUHDVLQWHWLFúDUH]XOWDWHORUOD nivel de judeĚ, pentru a nu se utiliza pentru fiecare
judeĚ SUH]HQWDUHDGHWDOLDWúDYDULDQWHORUGHUúVSXQVSHVFDOú RelevanĚa analizei la nivel de judeĚ, ca unul
GLQ RELHFWLYHOH VWXGLXOXL SRDWH IL SXVú vQ evidenĚú SH ED]D FRPSDUúULL UH]XOWDWHORU vQWUH judeĚe. Forma
SURFHQWXDOú YD VHUYL Īi acestui scop, compararea între judeĚe ILLQG UDSRUWDWú OD LQWHUYDOXO GH variaĚie a
ILHFúUXLLQGLFDWRU0DWULFHDUH]XOWDWHORUSHjudeĚe va fi însoĚitú de prezentarea valorii minime Īi maxime,
precum Īi amplitudinea intervalului de variaĚie a indicatorului pe judeĚe, rezultatele pe judeĚe putând fi
raportate la acest interval.
Rezultatele sunt prezentate atât la nivelul întregului eĪantion, cât Īi OD QLYHOXO ILHFúUXL judeĚ
HYDOXDW&RPSOH[LWDWHDGHXUPúULUHDXQXLUDSRUWSHPDLPXOWHFRPSRQHQWHDFRQGXVODDVRFLHUHDXQHL
UHSUH]HQWúULJUDILFHDdistribuĚiilorvQYHGHUHDXQHLLPDJLQLSUHDODELOHLQWXLWLYHVXJHVWLYHRULHQWDWLYHD
informaĚiei'XSúDQDOL]DUHSUH]HQWúULLJUafice se va putea investiga în detaliu rezultatul cantitativ aferent.
20
ÍQWUXFkWSHSDUFXUVXOFHUFHWúULLH[LVWúQXPHURDVHinformaĚii legate de disciplinele de studiu sau
referiri la populaĚii GLVWLQFWHDIRVWQHYRLHSHQWUXSUH]HQWDUHDORUJUDILFúVDXWDEHODUúGHXWLOL]DUHDXQRU
notaĚii VDX FRGLILFúUL vQ VFRS GH SUHVFXUWDUH (OHPHQWHOH SHQWUX FDUH DX IRVW XWLOL]DWH FRGLILFùUL
notaęii specifice VXQWXUPúWRDUHOH
a) Disciplinele de studiu
1 0$7 0DWHPDWLFú 11 MUZ 0X]LFú

2 FIZ )L]LFú 12 INF ,QIRUPDWLFú
3 CHI Chimie 13 7,& TIC
4 BIO Biologie 14 ('7 Ed. WHKQRORJLFú
5 LRO /LPEDURPkQúPDWHUQú 15 EDS Ed. pHQWUXVúQútate
6 LMO Limbi VWUúLQH 16 EDA Ed. DQWUHSUHQRULDOú
7 GEO Geografie 17 REL Religie
8 ,67 Istorie 18 DRG DirigenĚie
9 CIV (GXFDĚLH cLYLFú 19 237 OpĚionale
10 DES Desen 20 EDF EducaĚie IL]LFú
'LVFLSOLQD7,&HVWHDERUGDWúGLVWLQFWGHRDUHFHDFHDVWDDSDUHvQsituaĚia opĚionalelor Īi se apropie mai mult de
('7XQLLHOHYLQXPLQG-RÅFDOFXODWRDUHµVSUHGHRVHELUHGHLQIRUPDWLFú(GLVFLSOLQúGLQSURJUDPú).
b) Nivelurile de vQYúĚúmânt
1 K ÍQYúĚúmânt preĪcolar (*UúGLQLĚú)

2 Z &ODVDSUHJúWLWRDUH– RUJDQL]DWúILHvQFDGUXOJUúGLQLĚei, fie în cadrul Īcolii
3 P ÍQYúĚúmânt primar – clasele I-IV
4 G ÍQYúĚúmânt gimnazial
5 L ÍQYúĚúmânt liceal
F5HIHULULODFHOHGRXúsubeĪantioane cuprinse în eĪantionul SúULQĚilor (familiilor)
1 FG 3úULQĚi (familii) care au copii cuprinĪi în gimnaziu (1049 subiecĚi)

2 FA 3úULQĚi (familii) ale copiilor cuprinĪi vQDOWHQLYHOXULGHVWXGLX.=3subiecĚi)
d) JudeĚele cuprinse în investigaĚie VXQWXUPúWRDUHOH
1 CJ Cluj
2 DJ Dolj
3 IL IalomiĚa
4 SV Suceava
5 VL Vâlcea
6 VS Vaslui
21
0HWRGRORJLDFHUFHWùULLLQVWUXPHQWHOHXWLOL]DWH
Evaluarea s-a realizat pe baza informaĚiilor FXOHVHSHED]úGHFKHVWLRQDUVSHFLILFILHFúUHLDGLQFHOH

GRXú populaĚii Ěintú de beneficiari (respectiv elevii Īi SúULQĚii). Au fost solicitate opiniile beneficiarilor
sistemului IDĚú de serviciile educaĚionale RIHULWH FHOH GRXú LQVWUXPHQWH SUH]HQWDWH vQ $QH[D ILLQG
SURLHFWDWHFRQIRUPVSHFLILFXOXLFHORUGRXúFDWHJRULLGHsubiecĚi, respectiv elevi Īi SúULQĚi ai participanĚilor
la educaĚieÍQWUHEúULOHDXYL]DWDVSHFWHOHmenĚionate mai sus (v. ParagUDIXO&RQFHSWXOFHUFHWúULLGDU
ponderea diferitelor aspecte în instrumentele investigaĚiei DIRVWGLIHULWú.
Astfel, activitatea de vQYùęare UH]XOWDWHOHobęinute ĩi evaluarea lor este o dimensiune

VWXGLDWú PXOW PDL vQ DGkQFLPH vQ UkQGXO HOHYLORU GHFkW DO SúULQĚilor. Elevii au fost solicitaĚi Vú RIHUH
informaĚii detaliate despre toate aspectele menĚionate mai sus utilizarea bazei logistice, a
echipamentelor, materialelor Īi, în general, a resurselor disponibile în procesul educaĚional, procesul
GLGDFWLF PHWRGRORJLD XWLOL]DWú FX SUHFúGHUH FHQWUDUHD SH SUHGDUH VDX SH vQYúĚare), auxiliarele
curriculare folosite, caracterul aplicativ Īi transGLVFLSOLQDU DO SUHGúULL QLYHOXO GH LPSOLFDUH D HOHYXOXL vQ
procesul de vQYúĚare; nivelul de autonomie a educabilului Īi posibilitatea de a exprima puncte de vedere
SHUVRQDOH HYDOXDUHD FRQVWUXFWLYú D UH]XOWDWHORU vQYúĚúrii Īi stilul evaluativ al profesorilor; sprijinul
primit în plan educaĚional Īi nivelul de informare în privinĚa DFWLYLWúĚii Īcolii. 3ùULQęii au fost solicitaĚi Vú
exprime opinii despre orarul Īcolii, utilizarea IDFLOLWúĚilor oferite de Īcoalú, contribuĚia la achiziĚionarea
confecĚionarea de echipamente Īi materiale Īi nivelul de informare în privinĚa DFWLYLWúĚii Īcolii. Dintre
aspectele subsumate acestei dimensiuni, doar cele legate de evaluare Īi de stilul evaluativ al profesorilor
au avut o pondere VLPLODUúvQDPEHOHLQVWUXPHQWH
Cea de-a doua dimensiune, motivaęia LPSOLFDUHD SHUVRQDOù ĩi participarea, a avut o

SRQGHUH DSURSLDWú vQ FHOH GRXú LQVWUXPHQWH GDU vQWUHEúULOH DX IRVW DGDSWDWH FHORU GoXú JUXSXUL Ěintú.
$PEHOHLQVWUXPHQWHDXDERUGDWPRWLYHOHDOHJHULLĪcolii; participarea la viaĚa Īcolarú ĪiFXSUHFúGHUHOD
activitatea organismelor consultative (ale elevilor, respectiv ale SúULQĚilor) Īi la procesul decizional, în
general; comunicarea cu personalul Īcolii GLULJLQWHvQYúĚútor, conducerea Īcolii, alte cadre didactice) Īi
sprijinul primit pentru rezolvarea problemelor personale.
În sfârĪitLWHPLLFRUHVSXQ]úWRULFHOHLGH-a treia dimensiuni, nivelul satisfacęiei ĩi „starea de

bine” la ĩcoalù au fost adaptaĚi FHORUGRXúJUXSXULĚintúFXvQWUHEúULVLPLODUHUHIHULWRDUHOD siguranĚa
elevilor în incinta Īcolii Īi în spaĚiile adiacente, ordinea Īi FXUúĚenia în spaĚiile Īcolare, tratamentul egal Īi
echitabil în Īcoalú, atitudinea IDĚú de vQYúĚare Īi, în general, faĚú de instituĚia Īcolarú, dar cu itemi adaptaĚi
privind satisfacĚia faĚú de viaĚa Īcolarú Īi SULYLQGSURJUHVXOUHDOL]DWGHFúWUHĪcoalú în privinĚa vPEXQúWúĚirii
FDOLWúĚii vieĚii ĪFolare.
2.4. Populaęia LQYHVWLJDWù
Distribuęia pe judeęe a eĪantionului (XQLWúĚi, elevi Īi SúULQĚi) este XUPúWRDUHD1
1 V. Īi Anexa 2., Date suplimentare despre elevi ĪLSúULQĚi - Graficul Nr. 5
22
Tabelul Nr. 1. DistribuĚia pe judeĚe a eĪantionului
81,7øĘI
ELEVI 3ø5,1ĘI
CJ 22 29
DJ 18 29
IL 9 11
SV 7 7
VL 27 30
VS 22 49
7RWDO 105 155
SUBIECĘI
ELEVI 3ø5,1ĘI
CJ 298 308
DJ 328 365
IL 263 184
SV 196 217
VL 304 362
VS 372 389
7RWDO 1761 1825
AĪa cum am mai menĚionat, cea mai mare parte a eĪantionului aparĚine mediului rural (95,5%
dintre elevi Īi 95% dintre púrinĚi) – deci concluziile pot fi considerate ca relevante pentru Īcolile care
funcĚioneazú în mediul rural, în judeĚele investigate, dar nu Īi pentru cele care funcĚioneazú în mediul
urban2. 7RWRGDWú DFHVWH FRQFOX]LL SRW IL H[WLQVH Oa mediul rural, avându-se în vedere, în plus, Īi
caracteristicile speciale (care vor fi dezvoltate mai jos). Studiul este adresat unei reĚele de vQYúĚúmânt din
6 judeĚe, cu un total de 181 de XQLWúĚi, cuprinzând atât Īcoli gimnaziale, cât Īi Īcoli primare. În studiu au
fost abordaĚi subiecĚi din 157 de XQLWúĚi.
DeĪi în raport cu studiul se poate vorbi de trei categorii de populaĚii statistice Ěintú – XQLWúĚi,
elevi Īi SúULQĚi, pentru analiza YDOLGLWúĚii eĪantionului D IRVW DOHDVú FHD GH D GRXD FDWHJRULH – elevii -,
FRQVLGHUkQG Fú ei sunt beneficiarii finali ai studiului. În mod concret validarea se va referi la elevii de
gimnaziu cuprinĪi într-un total de 105 XQLWúĚi Īcolare cu nivel gimnazial din cele 6 judeĚe. Din analiza
populaĚiei Ěintú la nivel de judeĚ VH FRQVWDWú LQFOXGHUHD UHODWLYú vQ OLPLWHOH SHUPLVH DOH HURULL GH
eĪantionare, erorile de selecĚie fiind cuprinse între ±4,3% (VS) Īi ±6,2%(SV)3$YkQGvQYHGHUHFúHURULOH
maxime de selecĚie recomandate pentru FHUFHWúULOH sociologice sunW GH VH SRDWH DSUHFLD Fú în
cinci judeĚe (excepĚia fiind judeĚul Suceava) eĪantionul de elevi poate fi considerat ca reprezentativ
pentru populaĚia ĪFRODUú GHJLPQD]LXFKLDUGDFúQXĪLla nivel naĚional.
Despre cel de-al doilea eĪantion de subiecĚi, cel al SúULQĚilor, dat fiind modul lor de selecĚie, ar
trebui analizat din perspectiva SúULQĚilor tuturor elevilor din vQYúĚúmântul preĪcolar, primar Īi gimnazial
2V. Īi Anexa 2., Date suplimentare despre elevi Īi púrinĚi – Tabelul Nr. 78
3SituaĚia detaliatú a eĪantionului, în privinĚa erorii de selecĚie este prezentatú în Anexa 2., Date suplimentare despre elevi Īi
púrinĚi – Tabelul Nr. 79 Īi explicaĚiile suplimentare ataĪate.
23
din XQLWúĚile Ěintú. DeĪi rezultatele vor fi asociate cu rezultatele obĚinute pe eĪantionul de elevi, este de
menĚionat FúWUDWDWFDeĪantion judeĚean individual, doar patru din cele Īase judeĚe au întrunit condiĚia
de reprezentativitate cu eroare de selecĚie vQMXUXOYDORULLOLPLWúGDUvQFD]XOjudeĚelor SV Īi IL erorile
sunt mai ridicate, de ±6,3%, respectiv 7,1%. TotuĪi, Īi în cazul SúULQĚilor este de PHQĚLRQDW vPSUúĪtierea
mare a XQLWúĚilor de eĪantionare.
2.4.1. Caracteristicile populaęiei investigate
DeĪi subiecĚii QX UHSUH]LQWú SHUHFKL HOHY-SúULQĚi DPEHOH FDWHJRULL UHSUH]LQWú acelaĪi mediu
educaĚional Īi IDPLOLDO'LQSXQFWGHYHGHUHVWDWLVWLFFKLDUGDFúSúULQĚii nu sunt cei ai elevilor investigaĚi,
eĪantionul ORU UHSUH]LQWú populaĚia SúULQĚilor elevilor din unitate, astfel încât diferite caracteristici ale
eĪantionului de SúULQĚi pot fi considerate ca reprezentative pentru situaĚia elevilor din unitatea
UHVSHFWLYú ÍQ DFHVWH condiĚii vQ DQDOL]ú YRU IL SUH]HQWDWH FRPSDUDWLY GLIHULWH FDUDFWHULVWLFL GH aceeaĪi
QDWXUú SUHFXP IDFWRUL GH PHGLX IDPLOLDO SUHFXP Īi unele opinii exSULPDWH GH FHOH GRXú VHJPHQWH Ín
comparaĚii se va Ěine seama de componenĚa eĪantionului de SúULQĚi, în care din totalul de 1825 subiecĚi,
doar 1049 sunt SúULQĚi ai unor elevi de gimnaziu, nivel reprezentat de eĪantionul elevilor.
Prima FDUDFWHULVWLFú DYXWú vQ YHGHUH R FRQVWLWXLH nivelul de educaęie al familiei. În cazul
SùULQęilor va fi luat în calcul nivelul declarat de persoana care a completat chestionarul (88,1% fiind
unul dintre SúULQĚi, restul fiind persoane de care este crescut elevul – deci tot mediu familial). În cazul
elevilorSHED]DQLYHOXOGHFODUDWGHFúWUHHOHYSHQWUXILHFDUHGLQWUHFHLGRLSúULQĚi, s-a determinat un
nivel educaĚional DOIDPLOLHL&RQVLGHUkQGFúsituaĚia SúULQWHOXLFDUHDSDUFXUVFHLPDLmulĚi ani de Īcoalú
este cea care influenĚeazú cel mai mult parcursul Īcolar al elevului, nivelul de educaĚie al familiei este
considerat ca cel mai ridicat dintre cei doi SúULQĚi 'LQ FDX]D QXPúUXOXL PDUH GH QRQ UúVSXQVXUL Īi a
variantei „Nu Ītiuµ vQ DQDOL]ú HVWH FRQVLGHUDWú situaĚia pentru care s-D RIHULW UúVSXQV GH H[HPSOX
varianta 5 - „nu Ītiu” - sau QRQ UúVSXQVXUL QX HVWH OXDWú vQ FRQVLGHUDUH LDU vQ FD]XO XQXL UúVSXQV GH
QDWXUD PDPD ÅĪcoala JHQHUDOú VDX Īcoala SURIHVLRQDOúµ Īi WDWD ÅQX Ītiu”, nivelul educaĚional al familiei
este considerat de nivel „Īcoala JHQHUDOú VDX Īcoala SURIHVLRQDOúµ DistribuĚia eĪantionului de elevi în
funcĚie de nivelurile de educaĚie ale SúULQĚilor HVWHXUPúWRDUHD4
Tabelul Nr. 2. DistribuĚia eĪantionului de elevi în funcĚie de nivelurile de educaĚie ale SúULQĚilor
Nivelul de Nivelul de Nivelul de
educaĚie a mamei educaĚie DWDWúOXL educaĚie a familiei
1 1XDDEVROYLWQLFLRIRUPúGH
35 44 30
vQYúĚúmânt
2 ĩcoala JHQHUDOúSURIHVLRQDOú 704 627 569
3 Liceu sau Īcoalú WHKQLFú 477 564 686
4 Universitate sau colegiu 116 102 166
5 Nu Ītiu ultima Īcoalú DEVROYLWú 331 343 310
6 NonR 98 81
7 7RWDO 1761 100% 1761 100% 1761 100%
4 V. Anexa 2., Date suplimentare despre elevi Īi púrinĚi, Tabelele Nr. 80 – 82, Graficele Nr. 6-8 Īi explicaĚiile suplimentare.
24
&RQFOX]LD DFHVWHL DQDOL]H HVWH DFHHD Fú SHUVRDQHOH VHOHFWDWH vQ eĪantion provin din aceeaĪi
populaĚie Īi anume cea a FRPXQLWúĚii ORFDOH LQGLIHUHQW FH FODVú IUHFYHQWHD]ú FRSLOXO Pentru XQLWùęile
evaluate în eĩantion VWUXFWXUDSHQLYHOXULUHSUH]LQWùRFDUDFWHULVWLFùGHPHGLXIDPLOLDO
DistribuĚia SURFHQWXDOùDFHORUGRXùeĩantioane (de elevi Īi, de data aceasta, Īi de púrinĚi) în

funcĚie de nivelurile de educaĚie ale familiei, pe medii de provenienĚú Īi pe judeĚe, HVWHFHDGHPDLMRV
Tabelul Nr. 3. DistribuĚia SURFHQWXDOú D FHORU GRXú eĪantioane în funcĚie de nivelurile de educaĚie ale
familiei, pe medii de provenienĚú Īi pe judeĚe
CJ DJ IL SV VL VS 7RWDO
Eĩantion elevi
1XDDEVROYLWQLFLRIRUPúGH
1,7% 1,8% 0,4% 5,6% 1,0% 1,1%
vQYúĚúmânt
ĩcoala JHQHUDOúSURIHVLRQDOú 35,6% 39,0% 24,7% 32,1% 24,3% 35,8%
Liceu sau Īcoalú WHKQLFú 33,6% 38,1% 41,4% 50,0% 39,5% 36,0%
Universitate sau colegiu 10,4% 7,9% 11,4% 5,6% 9,5% 10,5%
Nu Ītiu NonR 18,8% 13,1% 22,1% 6,6% 25,7% 16,7%
7RWDO 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
Eĩantion SùULQęi
39,9% 65,8% 63,0% 53,5% 52,2% 60,2%
vQYúĚúmânt
ĩcoala JHQHUDOúVDXĪcoala
17,9% 3,0% 1,1% 11,1% 1,7% 3,9%
SURIHVLRQDOú
NonR 6,8% 3,8% 4,3% 0,0% 5,0% 3,1%
7RWDO 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
Eĩantionul SùULQęilor GHHOHYLGHJLPQD]LX)*
36,5% 67,5% 63,4% 55,3% 53,1% 62,0%
vQYúĚúmânt
ĩcoala JHQHUDOúSURIHVLRQDOú 16,7% 2,1% 1,0% 9,2% 1,0% 2,6%
NonR 6,8% 5,7% 5,0% 0,0% 4,7% 2,6%
7RWDO 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
'LQ DQDOL]ú VH FRQVWDWú XQ QLYHO IRDUWH VFù]XW GH educaęie al familiilor elevilor din
XQLWùęile investigate. &RQIRUP UúVSXQVXULORU RIHULWH GH FúWUH SúULQĚi, SHVWH MXPùWDWH GLQWUH
aceĩtia sunt persoane care nu au absolvit ĩcoala JHQHUDOù QXDXFODVHLDUGDFúLQFOXGHPvQ
DFHDVWúFDWHJRULHĪi QRQUùVSXQVXULOHSRQGHUHDDFHVWRUDGHYLQHGH &RQVLGHUúPFúSkQúOD
25
vedere educaęLRQDO ĩFROL FDUH DX FX DWâW PDL PXOW QHYRLH GH DMXWRU ĩi susęinere
suplimentarù.
&RPSDUkQG UúVSXQVXULOH FX DOH HOHYLORU deĪi majoritatea SúULQĚilor UHSUH]LQWú DSUR[LPDWLY
aceleaĪi XQLWúĚi de vQYúĚúmânt GXSú UúVSXQVXULOH RIHULWH HOHYLL SDU Vù QX FXQRDVFù situaĚia familiei.
&KLDUGDFúV-DUvQVXPDSURFHQWDMHOHGHODSULPDYDULDQWúFXQRQUúVSXQVXULOH, acestea nu se apropie de
nivelul rezultat din procentajul SúULQĚilor 'DFú DQDOL]D VH UHGXFH OD situaĚia SúULQĚilor cu copii de
JLPQD]LX VH FRQVWDWú Fú VWUXFWXUD SH QLYHOXUL GH educaĚie QX GLIHUú SUHD PXOW GH FHD OD QLYHOXO
eĪantionului. (VWH SRVLELO FD SURFHQWDMXO ULGLFDW DO SHUVRDQHORU IúUú Īcoalú JHQHUDOú DEVROYLWú Vú ILH
determinat de procentajul de 95% al subiecęilor din rural, însoĚit de procentajul de peste 75%
al mamelor – ca subiecĚi care au completat chestionarul, în timp ce în cazul elevilor indicatorul s-a
calculat pe baza informaĚiilor referitoare la ambii SúULQĚi GDU FX DSUR[LPDUHD GHWHUPLQDWú GH absenĚa
informaĚiei pentru unul dintre ei.
2 DOWú FDUDFWHULVWLFú D HĪantionului, luatú în considerare, este genul. DistribuĚia eĩantionului

de elevi în funcęie de gen ĩi pe judeęe HVWH XUPúWRDUHD ILLQG GXSú FXP VH SRDWH REVHUYD R
VWUXFWXUúDSURSLDWúGHFHDODQLYHOGHVLVWHPSRQGHUHDIHWHORUGHSúĪind-o uĪor pe cea a EúLHĚilor).
Tabelul Nr. 4. DistribuĚia eĪantionului de elevi în funcĚie de gen Īi pe judeĚe
Masculin Feminin NonR 7RWDO Masculin Feminin NonR 7RWDO

CJ 130 166 2 298 100%
DJ 158 167 3 328 100%
IL 111 118 34 263 100%
SV 75 105 16 196 100%
VL 146 147 11 304 100%
VS 183 187 2 372 100%
7RWDO 803 890 68 1761 100%
În ceea ce priveĪte distribuęia eĩantionului pe clase DFHDVWD HVWH HFKLOLEUDWú SH FHOH SDWUX
clase de gimnaziu, fiecare cuprinzând aproximativ câte un sfert din eĪantionul investigat. La nivelul
judeĚelor investigate VHvQUHJLVWUHD]úuĪoare diferenĚe în selecĚia elevilor, dintre care amintim procentajul
mai ridicat al elevilor de clasa a VIII-a selectat în judeĚul Suceava (30,6%) sau procentajul mai ridicat al
elevilor de clasa a VI-a din MXGHĚXO Cluj (28,9%). DistribuĚia eĩantionului de elevi pe clase ĩi pe
judeęe HVWHSUH]HQWDWúvQFHOHFHXUPHD]ú (numeric Īi procentual) 5
5 V. Anexa 2., Date suplimentare despre elevi Īi púrinĚi, Graficul Nr. 9
26
Tabelul Nr. 5. DistribuĚia eĪantionului de elevi în funcĚie de clasa în care învaĚú Īi pe judeĚe
V VI VII VIII NonR 7RWDO

CJ 70 86 74 64 4 298
DJ 89 76 83 77 3 328
IL 60 68 66 66 3 263
SV 41 52 43 60 0 196
VL 67 82 70 82 3 304
VS 89 82 102 97 2 372
7RWDO 416 446 438 446 15 1761
V VI VII VIII NonR 7RWDO

CJ 23,5% 28,9% 24,8% 21,5% 1,3% 100%
DJ 27,1% 23,2% 25,3% 23,5% 0,9% 100%
IL 22,8% 25,9% 25,1% 25,1% 1,1% 100%
SV 20,9% 26,5% 21,9% 30,6% 0,0% 100%
VL 22,0% 27,0% 23,0% 27,0% 1,0% 100%
VS 23,9% 22,0% 27,4% 26,1% 0,5% 100%
7RWDO 100%
În privinĚa eĩantionului de SùULQęi ĩi a FDOLWùęii respondentului (persoanei investigate) în

raport cu copilul, sHREVHUYúpreponderenĚa mamei (peste 75% dintre respondenĚi)6
Tabelul Nr. 6. DistribuĚia eĪantionului de púrinĚi în privinĚa calitúĚii respondentului
1 Mama unui copil din Īcoalú 1390

2 7DWúOXQXLFRSLOGLQĪcoalú 218
3 3HUVRDQúvQvQJULMLUHDFúUHLDVHDIOúFRSLOXO 62
4 7XWRUHUHSUH]HQWDQWOHJDO 23
5 $OWúsituaĚie 40
6 NonR 92
7 7RWDO 1825
'LQWUH SHUVRDQHOH LQYHVWLJDWH QRXú GLQ ]HFH VXQW SúULQĚi ai elevilor, peste trei sferturi
fiind mame ale copiilor din Īcoalú. În categoria “Alte situaĚii” au fost menĚionaĚi bunici Īi GRXúFD]XULGH
asistenĚi maternali.
DistribuĚia VLQWHWLFú D eĩantionului de SùULQęi în funcęie de nivelurile de vQYùęùmânt în

care sunt cuprinĩi copii în Īcoalú Īi pe judeęe HVWH XUPúWRDUHD DX IRVW OXDWH vQ FRQVLGHUDUH Īi
apartenenĚele duble sau multiple)7
6
V. Anexa 2., Date suplimentare despre elevi Īi púrinĚi, Tabelul Nr. 83.
27
Graficul Nr. 1 Structura eĪantionului de SúULQĚi în funcĚie de nivelurile de vQYúĚúmânt în care sunt
cuprinĪi copii în Īcoalú Īi pe judeĚe
&RUHVSXQ]úWRU RELHFWLYHORU VWXGLXOXL GH D HYDOXD feedEDFN-ul beneficiarilor sistemului IDĚú de

serviciile educaĚionale RIHULWHFHOHGRXúLQVWUXPHQWHDXIRVWSURLHFWDWHFRQIRUPVSHFLILFXOXLFHORUGRXú
categorii de subiecĚiHOHYLUHVSHFWLYSúULQĚi ai participanĚilor la educaĚie'DFúFKHVWLRQarul elevului a fost
aplicat elevilor de gimnaziu, clasele V-VIII fiind reprezentate în proporĚii DVHPúQúWRDUHGHFkWHXQVIHUW
în eĪantion, în cazul SùULQęilor UHSUH]HQWDUHD D IRVW H[WLQVù OD WRDWH QLYHOXULOH GH VWXGLX,
începând cu nivelul preĪcolar.
În funcĚie de localitatea de domiciliu, distribuĚia eĩantionului de SùULQęi este cea de mai

jos. Astfel, familia locuieĪte
Tabelul Nr. 7. DistribuĚia eĪantionului de SúULQĚi în funcĚie de localitatea de domiciliu
1 În aceeaĪi localitate cu Īcoala 1516

2 Într-RDOWúORFDOLWDWHFRPXQúVDWGLQPHGLXOUXUDO 209
3 Într-RDOWúORFDOLWDWHGLQPHGLXOXUEDQODoraĪ) 11
4 NonR 89
5 7RWDO 1825
Locul în care locuieĩte copilul în raport cu familia D IRVW R DOWú FDUDFWHULVWLFú D

eĪantionului de SúULQĚi OXDWúvQFRQVLGHUDUH
7
V. Anexa 2., Date suplimentare despre elevi Īi púrinĚi, Tabelul Nr. 84.
28
Tabelul Nr. 8. DistribuĚia eĪantionului de SúULQĚi în funcĚie de locul în care locuieĪte copilul, în raport cu
familia
1 $FDVúFXSúULQĚii 1397

2 Într-RDOWúORFDOLWDWHFRPXQúVDWGLQPHGLXOUXUDO 230
3 Într-RDOWúORFDOLWDWHGLQPHGLXOXUEDQODoraĪ) 202
4 La bunici sau alte rude 224
5 ÍQJD]Gú 204
6 La internat 202
7 $OWúsituaĚie 191
8 7RWDO 2650
'DWú ILLQG GHVIúĪurarea investigaĚiei la nivelul XQLWúĚilor din mediul rural (cu excepĚia D GRXú
XQLWúĚi din 155), este LUHOHYDQWù distribuĚia eĪantionului de SúULQĚi în raport cu localitatea de domiciliu.
2 SULPú observaĚie VH UHIHUú OD FHOH YDULDQWH GH UúVSXQV FX DSURDSH MXPúWDWH PDL PXOW GHFkW
QXPúUXO GH subiecĚi (iar elevii de liceu sunt foarte puĚini!). Investigarea vizând, cu foarte mici excepĚii,
XQLWúĚi din mediul rural, este puęin SUREDELOFDHOHYLLVùORFXLDVFùvQJD]GùVDXLQWHUQDW. Marea
majoritate (83,1%) au menĚionat aceeaĪi localitate Īi este posibil ca dintre cei 11,5% care au menĚionat
YDULDQWDDGRXDGHUúVSXQVVúILHFD]XOFkQGV-a menĚionat un sat din aceeaĩi FRPXQù.
În privinĚa timpului de deplasare la ĩcoalù ĩi DFDVù, situaĚia HVWH XUPúWRDUHD SH ED]D
UúVSXQVXULORURIHULWHGHSùULQęi
Tabelul Nr. 9. DistribuĚia eĪantionului de SúULQĚi în funcĚie de timpului de deplasare la Īcoalú Īi DFDVú
menĚionat – referitor la copii
1 Sub 30 de minute 1408

2 Între 30 Īi 60 de minute 275
3 Peste 60 de minute 51
4 NonR 91
5 7RWDO 1825
&RQIRUP HVWLPúULL IúFXWH GH SúULQĚi GXUDWD GUXPXOXL FúWUH Īcoalú HVWH IRDUWH PLFú SHVWH WUHL
sferturi dintre ei (77,2%) estimând-o la QXPDLPXOWGHXQVIHUWGHRUú&DXUPDUHvQFD]XO populaĚiei
investigate, condiĚiile de deplasare sau distanĚa mare între domiciliu Īi Īcoalú nu pot fi consideraĚi drept
factori majori de risc în privinĚa abandonului Īcolar sau a absenteismului.
29
&DSLWROXO5H]XOWDWHOHFHUFHWùULL
AĪa cum am menĚionat vQ FDSLWROXO DQWHULRU YRP DQDOL]D UH]XOWDWHOH FHUFHWúULL vQ funcĚie de
dimensiunile Īi aspectele menĚionate. Ca urmare, acest capitol va fi vPSúUĚit în trei subcapitole, fiecare
dintre ele divizat în mai multe secĚiuni, în funcĚie de aspectele analizate.
3.1. Activitatea de vQYùęareUH]XOWDWHOHobęinute ĩi evaluarea lor
8WLOL]DUHDED]HLORJLVWLFHDHFKLSDPHQWHORUPDWHULDOHORUĩivQJHQHUDO a resurselor
În privinĚa spaęiilor de vQYùęùmânt cu destinaęia ÅVùOL GH FODVùµ marea majoritate a

colectivelor de elevi învaĚú vQVúOLSURSULLGHFODVúFDUHFHOpuĚin WHRUHWLFSRWILSHUVRQDOL]DWH5HPDUFúP
IDSWXOFúGLQWUHFROHFWLYHDXRVDOúGHFODVúQXPDLDORUvQYúĚând într-XQVLQJXUVFKLPE
Tabelul Nr. 10. SituaĚia spaĚiilor de învúĚúmânt

1 ÍQVDOúGHFODVúSURSULHQXPDLFODVDUHVSHFWLYú 1177
2 6DOúGHFODVúXWLOL]DWúvQGRXúVFKLPEXUL 557
6DOú FRQMXQFWXUDOú GHSHQGHQWú GH spaĚiul disponibil la
27
3 momentul respectiv
4 7RWDO 1761
MenĚionúm Īi faptul cú vQ GRXú GLQWUH judeĚe (Suceava – aici, toĚi HOHYLL GHFODUkQG Fú învaĚú în
GRXúVFKLPEXUL– Īi Vâlcea) toĚi HOHYLLUDSRUWHD]úFúînvaĚú vQVúOLSURSULL VDXvPSúUĚite cu altú clasú (pe
schimburi). Procentul cel mai mare de elevi care învaĚú în ”clase zburútoare” este în Īcolile din judeĚul
Cluj (aproape 7% - deci nu un procent vQJULMRUúWRU). De asemenea, în funcĚie de clasú, cei mai favorizaĚi
elevi, din acest punct de vedere sunt, conform aĪteptúrilor, cei din clasele a VII-a Īi a VIII-a8.
Referitor la prezenęa în ĩcoalù a laboratoarelor ĩi cabinetelor ĩcolare situaęia nu este
la fel de bunù. TotuĪi, peste 90% dintre elevi au menĚionat cel puĚin unul, situaĚia FHDPDLEXQúILLQGvQ
Suceava Īi cea mai puĚin EXQúvQIalomiĚa Īi 9kOFHD
Tabelul Nr. 11. PrezenĚa în Īcoalú a laboratoarelor Īi cabinetelor

1XPùUXOXQLWùęilor în care cel puęin un 1XPùUGHHOHYLFDUHDXmenęionat
elev a declarat prezenęa laboratorului prezenęa laboratoarelor sau
cabinetelor ĩcolare
CJ 20 272
DJ 17 263
IL 8 229
SV 7 196
VL 24 268
VS 21 251
7RWDO 97 1479
8
V$QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Tabelele Nr. 85-86 Īi Graficul Nr. 10.
30
Disciplinele pentru care este menĚionatú H[LVWHQĚa în Īcoalú a laboratoarelor Īi cabinetelor
Īcolare VXQWXUPúWRDUHOH9
Graficul Nr. 2. Disciplinele pentru care este menĚionatú H[LVWHQĚa în Īcoalú a laboratoarelor Īi
cabinetelor
În privinĚa gradului de utilizare situaĚia este SUH]HQWDWú PDL MRV10, pe discipline de studiu.
Bazându-ne pe afirmaĚia a cel puĚin unui elev din Īcoalú privind prezenĚa ODERUDWRDUHORUUH]XOWúXQQLYHO
de dotare a XQLWúĚilor între 88,9% (IL, VL) Īi 69 3RQGHUHD FHD PDL ULGLFDWú vQ UkQGXO
ODERUDWRDUHORU FDELQHWHORU HVWH FRQIRUP aĪteptúrilor OD ODERUDWRDUHOH FDELQHWHOH GH LQIRUPDWLFú
SituaĚia HVWHFRQIRUPúSROLWLFLORUXOWLPLORUDQLGHLQIRUPDWL]DUHDvQYúĚúmântuluiSHED]DFúUXLDXQLWúĚile
au fost dotate cu cel puĚin XQ ODERUDWRU GH LQIRUPDWLFú FúUXLD L V-D DOúWXUDW Īi PIR (Programul pentru
ÍQYúĚúmântul Rural) care a avut între obiective Īi dotarea cu calculatoare. Cu toate acestea, doar judeĚul
Suceava FRQILUPú prezenĚa LQWHJUDOú D ODERUDWRDUHORU GH LQIRUPDWLFú XUPDW GH judeĚele IDORPLĚD Īi
Vâlcea, cu procentaje de peste 80%. TotuĪi, în ce priveĪte dotarea de ansamblu, XQLWúĚile din IDORPLĚD Īi
Vâlcea FRQILUPú Īi prezenĚa de laboratoare pentru alte discipline, în timp ce în judeĚul Suceava H[LVWú
GRDUODERUDWRUXOGHLQIRUPDWLFú&HDPDLVODEúGRWDUHVHvQUHJLVWUHD]úvQjudeĚul Vaslui.
9
V$QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Tabelul Nr. 87
10
V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Graficul Nr. 12
31
Tabelul Nr. 12. Gradul de utilizare a laboratoarelor Īi cabinetelor, pe discipline de studiu
Sùptùmânal Lunar Deloc

1 INF 13,2% 3,9%
2 FIZ 4,9% 2,2%
3 CHI 5,6% 3,3%
4 BIO 5,3% 2,6%
5 LMO 0,2% 0,4%
6 0$7
7 LRO
8 GEO 0,3%
9 REL 0,3%
Din tabelul de mai sus11, coroborând Īi datele referitoare la numúrul de ore pe súptúmânú
alocate diferitelor discipline, UH]XOWúĪi IDSWXOFúdeĪi H[LVWúvQPDUHDPDMRULWDWHDĪcolilor cabinetele ĩi
PDL DOHV ODERUDWRDUHOH QX VXQW IRORVLWH QLFL PùFDU OD GLQ FDSDFLWDWH De asemenea, mai
UHPDUFúPQLYHOXULIRDUWHVFù]XWHGHXWLOL]DUH a laboratoarelor de ĪtiinĚe IL]LFúFKLPLHELRORJLHvQ
judeĚele din Moldova, în schimb o XWLOL]DUHIRDUWHVODEùODODERUDWRDUHORUGHLQIRUPDWLFù în Īcolile
din judeĚul Cluj. Cauzele acestei situaĚii nu sunt clare – lipsa unor auxiliare curriculare (cum ar fi trusele
GH IL]LFú FKLPLH VDX ELRORJLH substanĚele Īi reactivii pentru chimie sau biologie, echipamentele
LQIRUPDWLFH vQYHFKLWH HWFSXWkQG IL XQD GLQ FDX]H $FHVW VXELHFW DU PHULWD R LQYHVWLJDUH VXSOLPHQWDUú
inclusiv în rândul cadrelor didactice.
3HQWUXDYHULILFDDFHDVWúLSRWH]úDPUHDOL]DWĪi analiza FXPXODWú DXWLOL]úULLXWLOL]DUHVúSWúPkQDOú

plXVXWLOL]DUHOXQDUúSHQWUXWRDWHODERUDWRDUHOHĪi cabinetele)FDUHDUDWúFúDSURDSHtoĚi elevii (95%) au
acces la cabinete Īi laboratoare cel puĚin RGDWúSHOXQú Īi doar 68% múcar o orú Vúptúmânú - ceea ce ni
se pare insuficient, cu diferenĚe în plus în judeĚele Cluj, Vâlcea Īi IalomiĚa Īi în minus în judeĚele Dolj,
Vaslui Īi Suceava.
Tabelul Nr. 13 8WLOL]DUHD VúSWúPkQDOú FXPXODWú FX XWLOL]DUHD OXQDUú SHQWUX WRDWH ODERUDWRDUHOH Īi
cabinetele
Judeęul Cluj Dolj IalomiĚa Suceava Vâlcea Vaslui 7RWDO
Total elevi 298 328 263 196 304 372 1761
Total elevi
cumulat (utilizare
401 210 278 167 373 241 1670
VúSWúPkQDOú
OXQDUú
Procent elevi
cumulat (utilizare
135% 64% 106% 85% 123% 65% 95%
VúSWúPkQDOú
OXQDUú
11
9ĪL$QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Tabelul Nr. 88 Īi explicaĚiile suplimentare
32
,WHPLL FRUHVSXQ]úWRUL GLn instrumentul aplicat elevilor au fost completaĚi cu un item din
instrumentul aplicat SùULQęilor'DFúXWLOL]DUHDELEOLRWHFLLĪi a bazei sportive se va aborda la nivelul
întregului eĪantion SRUQLQG GH OD SUHPLVD Fú Īi elevii din clasele primare sunt utilizatori ai acestora),
laboratoarele Īi cabinetele Īcolare se vor raporta numai la SúULQĚii elevilor de gimnaziu. DistribuĚia
eĪantionului de SúULQĚi în funcĚie de opinia lor privind utilizarea sau neutilizarea spaĚiilor din Īcoalú este
XUPúWRDUHD
Tabelul Nr. 14. Utilizarea spaĚiilor Īcolare – RSLQLLOHSúULQĚilor
1XPùU Da Nu Nu Ītiu 1XH[LVWú NonR

subiecęi în Īcoalú
Biblioteca 1825 1053 275 121 244 132
Sala sau terenul de sport 1825 1282 142 59 215 127
/DERUDWRDUHOHGHIL]LFú
1049 427 140 118 234 130
chimie sau biologie
Distribuęia procentualù:
1XPùU Da Nu Nu Ītiu 1XH[LVWú NonR
subiecęi în Īcoalú
Biblioteca 1825
Sala sau terenul de sport 1825
/DERUDWRDUHOHGHIL]LFú
1049
chimie sau biologie
6HFRQILUPú inclusiv prin vocile SúULQĚilor sub-utilizarea laboratoarelor de ĪtiinĚe. Circa o treime
dintre SúULQĚi fie susĚin Fú QX Ītiu de existenĚa DFHVWRUD ILH DILUPú Fú QX H[LVWú OD FDUH VH DGDXJú XQ
procent destul de mare de QRQUúVSXQVXUL)12. La nivelul judeĚelor din eĪantion (pe fondul unor diferenĚe
mari între acestea13) situaĚia DUDWú DOWIHO vQ RSLQLD SúULQĚilor (în raport cu opiniile exprimatH GH HOHYL
situaĚia FHD PDL SUHFDUú PúVXUDWú SULQ FXPXODUHD SURFHQWHORU DORFDWH UúVSXQVXULORU ÅQX Ītiu”, „nu
H[LVWúµĪi a QRQUúVSXQVXULORU) înregistrându-se în IalomiĚaXUPDWúGH9kOFHDĪi Dolj, iar situaĚia cea mai
EXQúILLQGvQ6XFHDYD
În privinĚa XWLOL]ùULLDX[LOLDUHORUFXUULFXODUH(materialului didactic) situaĚia HVWHUHOLHIDWúvQ

WDEHOXO GH PDL MRV ,WHPXO UHSUH]LQWú R HYDOXDUH SH VFDOD RUGLQDOú FDUH H[SULPú IUHFYHQĚa utilizúrii
materialului didactic) SHQWUX FDUH VH XWLOL]HD]ú FD LQGLFDWRU numeric sintetic (scorul mediu al
UúVSXQVXULORU RIHULWH SH VFDOD -4). Suplimentar se va determina Īi un al doilea indicator reprezentând
ponderea scorului mediu realizat în maximum de 4 puncte posibile de realizat în acest caz14. Rezultatele
obĚinute la nivel de judeĚ VXQWH[SULPDWHVXEIRUPDDFHVWXLLQGLFDWRUGHQDWXUúSURFHQWXDOú
12
V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Tabelul Nr. 89.
13
V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Graficul Nr. 13.
14 V Īi explicaĚiile de la 2.2. Metodologia cercetúULLFRQVLGHUDĚii generale, p. 17-18
33
Tabelul Nr. 15 1XPúUXO HOHYLORU FDUH PHQĚioneazú folosirea materialelor didactice (pe discipline) Īi
frecvenĚa utilizúrii acestora
La toate La La unele (Aproape) NonR
orele majoritatea ore 1LFLRGDWú
orelor
/LPEDURPkQúPDWHUQú LRO 749 473 309 167 63
Limbi moderne LMO 382 369 497 397 116
0DWHPDWLFú 0$7 943 363 233 158 64
ĩtiinĚe DOHQDWXULLIL]LFú 67,
461 374 502 323 101
chimie, biologie)
Istorie Īi educaĚie FLYLFú ,67 396 292 465 521 87
Geografie GEO 590 310 455 319 87
$UWHPX]LFúĪi desen) $57( 420 280 319 512 230
$ELOLWúĚi SUDFWLFHeducaĚie ('7
390 254 400 586 131
WHKQRORJLFú
EducaĚie IL]LFú EDF 816 224 207 366 148
'XSú alocarea punctajului ĩi sumarizarea UùVSXQVXULORU, ierarhia disciplinelor în funcĚie

GHQLYHOXOGHXWLOL]DUHDDX[LOLDUHORUFXUULFXODUHHVWHXUPúWRDUHD
Tabelul Nr. 16. FrecvenĚa utilizúrii materialelor didactice (pe discipline)
La toate La La unele (Aproape) NonR Medie Procent

orele majoritate ore 1LFLRGDWú medie
a orelor din 4p
4p 3p 2p 1p 0p
0$7 53,5% 20,6% 13,2% 9,0% 3,6% 3,115 77,9%
LRO 42,5% 26,9% 17,5% 9,5% 3,6% 2,953 73,8%
EDF 46,3% 12,7% 11,8% 20,8% 8,4% 2,678 67,0%
GEO 33,5% 17,6% 25,8% 18,1% 4,9% 2,566 64,2%
67, 26,2% 21,2% 28,5% 18,3% 5,7% 2,438 61,0%
LMO 21,7% 21,0% 28,2% 22,5% 6,6% 2,286 57,2%
,67 22,5% 16,6% 26,4% 29,6% 4,9% 2,221 55,5%
('7 22,1% 14,4% 22,7% 33,3% 7,4% 2,106 52,7%
$57( 23,9% 15,9% 18,1% 29,1% 13,1% 2,084 52,1%
'XSúFXPVHSRDWHFRQVWDWDdiferenĚele nu sunt foarte mari între diferitele discipline. Surprinde,

vQVú, situarea în josul clasamentului a artelor Īi a disciplinelor tehnologice. (VWH LQWHUHVDQWú Īi variaĚia
rezultatelor între judeĚe pe discipline. Se pDUHFú vQ6XFHDYDGHH[HPSOXVHDFRUGúatenĚia cea mai mare
XWLOL]úULL DX[LOLDUHORU FXUULFXODUH OD /LPED 5RPkQú 0DWHPDWLFú Īi EducaĚie IL]LFú OD /LPEL PRGHUQH Īi
34
Arte, Īcolile din Dolj stau cel mai bine, iar la ĩtiinĚe, Istorie, Geografie Īi EducaĚie tHKQRORJLFúFHOHGLQ
Vâlcea15.
În afara disciplinelor fundamentale, UúVSXQVXULOHHOHYLORUDUDWúFúGRDUmai puęin de 1/3 dintre
ei UDSRUWHD]ú XWLOL]DUHD auxiliarelor curriculare didactice la disciplinele opĚionale16 Īi doar circa 2%
UDSRUWHD]úXWLOL]DUHDacestora la alte discipline decât cele deja menĚionate17.
În privinĚa multimedia (mijloacelor audio Īi video), se poate constata, în general, slaba lor
utilizare:
Tabelul Nr. 17. Utilizarea multimedia

6ùSWùPkQDO Lunar Deloc
LMO 11,9% 0,7%
MUZ 5,5%
INF 4,1% 0,3%
GEO 5,0% 0,5%
,67 6,6% 0,5%
BIO 5,6% 0,5%
FIZ 3,1% 0,4%
LRO 8,2% 1,5%
CHI 0,9% 0,3%
REL 2,0%
('7 1,0%
7,& 0,3%
0$7 1,0% 3,0%
DRG 0,7%
DES 0,9% 0,4%
CIV 0,4%
Graficul Nr. 3. Utilizarea multimedia
15
V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Tabelul Nr. 90 Īi Graficul Nr. 14
16
V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Tabelul Nr. 91.
17
V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Tabelul Nr.92
35
Am mai constatat18 Fúmai puęin GHGLQWUHHOHYLVHPQDOHD]ùIRORVLUHDVùSWùPkQDOù a
multimedia (cumulat ODWRDWHGLVFLSOLQHOHFHDPDLEXQúsituaĚie fiind din nou în Vâlcea Īi FHDPDLSUHFDUú
în Suceava. Mai vQJULMRUúWRDUH ni s-D SúUXW DQDOL]D FXPXODWú19 FDUH DUDWú Fú doar 87% dintre elevi
UDSRUWHD]ùIRORVLUHDFHOpuęin OXQDUùDPXOWLPHGLD, cumulat la toate disciplinele, situaĚia fiind mai
EXQú vQ &OXM Īi Vâlcea Īi PDL SUHFDUú vQ Īcolile din Dolj. În completare, aproape 9% dintre elevii
chestionaęi GHFODUùFùQXIRORVHVFGHORFPXOWLPHGLD.
SituaĚia HVWH VLPLODUú SULYLQG QLYHOXO IRORVLULL FRPSXWHUXOXL OD FODVù. Pe discipline, situaĚia
HVWHXUPúWRDUHD20
Tabelul Nr. 18. Folosirea FRPSXWHUXOXLODFODVú

6ùSWùPkQDO Lunar Deloc
1 INF 3,9% 2,3%
2 7,&
3 LMO 2,3% 5,6%
4 LRO 1,7% 1,4%
5 ('7 0,3% 0,3%
6 ,67 1,1% 0,6%
7 FIZ 1,0% 0,3%
8 GEO 1,0% 0,5%
9 0$7 0,4% 1,9%
10 BIO 1,5% 0,3%
11 MUZ 0,4% 0,2%
12 REL
13 237 0,2% 2,4%
14 CHI 0,9% 0,3%
15 DRG
16 DES 1,6%
'XSú FXP HUD GH DĪteptat, computerul se foloseĪte în general la Informaticú 7,&, cu cel mai
PDUHSURFHQWGHIRORVLUHVúSWúPkQDOú21 dintre disciplinele menĚionate (deĪi nu la fiecare orú!). Pe de altú
parte, la celelalte discipline de studiu IRORVLUHD DFHVWXLD HVWH vQFú SUHFDUú 'RDU vQ MXGHĚele IalomiĚa Īi
Suceava existú cel puĚin un elev în fiecare Īcoalú din eĪantion FDUHDILUPúIRORVLUHDFDOFXODWRUXOXLÍQSOXV
SURFHQWXOHOHYLORUFDUHGHFODUúDFHVWOXFUXYDULD]úGHODvQMXGHĚul Cluj la 87% în judeĚul Suceava22.
Cumulat doar puęin SHVWHMXPùWDWHGLQWUHHOHYL VHPQDOHD]úIRORVLUHDVúSWúPkQDOúDFDOFXODWRUXOXL
pentru toate disciplinele (marea majoritate, cum era de aĪteptat, OD ,QIRUPDWLFú7,& Īi 71% o utilizare
18
V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Tabelul Nr. 93
19
20
V. Īi Anexa 3., 5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Graficul Nr. 15
21
22
36
cel puĚin lunarú23. În completarea analizei de mai sus, circa 10% dintre elevii chestionaĚi GHFODUú Fú nu
folosesc deloc calculatorul.
ĩi în acest caz, opiniile elevilor sunt completate cu opiniile SúULQĚilor (privind XWLOL]DUHDGHFúWUH
copil a computerului, în procesul didactic) doar sub 10% dintre SùULQęi GHFODUù IùUùHFKLYRFFúOD
FODVú FRSLLL ORU IRORVHVF FRPSXWHUXO XQ SURFHQW VLPLODU GHFODUkQG Fú QX HVWH GHORF IRORVLW vQ WLPS FH
PDUHD PDMRULWDWH GHFODUú Fú QX H[LVWú FRPSXWHUH vQ Īcoalú VDX Fú QX DX informaĚii GHVSUH DFHDVWú
situaĚie24.
Comparând UúVSXQVXULOH elevilor Īi ale SúULQĚilor SXWHPFRQVWDWDFúSRQGHULOHFHOHPDLDSURSLDWH

SULYLQG UúVSXQVXULOH HOHYLORU Īi ale SúULQĚilor sunt în Cluj Īi ceOH PDL GHSúUWDWH vQ 6XFHDYD DeĪi peste
MXPúWDWHGLQWUHHOHYLLinvestigaĚi LQGLFúGLVFLSOLQHODFDUHvQSURFHVXOGLGDFWLFVHXWLOL]HD]úcalculatorul (în
procente diferite pe judeĚe), iar ponderea XQLWúĚilor din judeĚ GRWDWHFXFDOFXODWRUHVWHULGLFDWúgradul
de informare a SùULQęilor referitor la utilizarea computerului în Īcoalú HVWHIRDUWHVFú]XW'RDU
dintre SúULQĚii elevilor de gimnaziu au cunoĪtinĚú GHVSUHDFHVWOXFUXvQWLPSFHUHVWXODILUPúILHFú nu au
informaĚii (60,2%), fie inexistenĚa computerelor (9%). Referitor la utilizarea computerelor în Īcoalú,
SURFHQWXO UúVSXQVXULORU DILUPDWLYH YLQH Īi din partea SúULQĚilor cuprinĪi în ansamblul eĪantionului,
FRQGXFkQGODFRQFOX]LDFúvQYúĚúmântul primar este Īi HOGRWDWFXFRPSXWHUH(VWHSRVLELOFDDFHDVWúOLSVú
GHLQIRUPDUHVúILHXQHIHFWDOFDUDFWHULVWLFLORUeducaĚionale ale mediului familial al elevilor din XQLWúĚile
investigate, marea majoritate a respondenĚilor ILLQG SHUVRDQH FDUH QX DX SDUFXUV QLFL PúFDU DQLL GH
vQYúĚúmânt general.
Referitor la accesul la Internet situaĚia HVWHVLPLODUú1XPúUXOHOHYLORUFDUHGHFODUúFúDXDFFHV

la Internet este foarte mic – doar 38%, situaĚia FHDPDLEXQúILLQGvQ6XFHDYDSUDFWLFtoĚi elevii) Īi cea
PDLSUHFDUúvQjudeĚele Dolj Īi Vaslui (unul din cinci sau mai puĚin)25.
Tabelul Nr. 19. Accesul la Internet

Judeę Cluj Dolj Ialomięa Suceava Vâlcea Vaslui 7RWDO
Procent elevi 42% 15% 35% 86% 47% 22% 38%
Referitor la utilizarea Internetului - DQXPHGDFúDFHVWDHVWHIRORVLWODĪcoalú Īi la lecĚii - distribuĚia

eĪantionului de elevi HVWHXUPúWRDUHD26
Tabelul Nr. 19. Utilizarea Internetului

1 La orele obiĪnuite de curs 665
2 ÎQDIDUDRUHORUGHFXUVSHQWUXSUHJúWLUHDlecĚiilor 153
3 În afara orelor de curs, pentru obĚinerea de informaĚii noi 159
4 În afara orelor de curs, în scop de recreere 124
23
V. Īi Anexa 3., 5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Tabelul Nr. 97
24
25
26
V. Īi Anexa 3., RezultDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Graficul Nr. 18
37
Se poate constata o mai slDEú XWLOL]DUH D ,QWHUQHWXOXL decât a calculatorului – FHD PDL EXQú
utilizare pentru ĪFoala (la orele de curs Īi pentru pregútirea lecĚiilor) fiind în judeĚul Suceava (aproape
87% dintre elevi) Īi cea mai slabú în judeĚul Dolj (aproape 20% dintre elevi) – cu o medie, la nivelul
eĪantionului, de aproape 47%27. Ca Īi în cazul utilizúrii computerului, conform aĪteptúULORU,QIRUPDWLFD
TIC folosesc cel mai frecvent Internetul, celelalte discipline folosindu-l sporadic28.
$VHPúQúWRU informaĚiilor referitoare la utilizarea calculatorului, Īi în privinĚa Internetului s-au

înregistrat diferenęe semnificative între afirmaęiile elevilor ĩi cele ale SùULQęilor. În timp ce
SHVWHMXPúWDWHGLQWUHHOHYL%) menĚioneazú utilizarea Internetului în Īcoalú (o treime referindu-se la
utilizarea în cadrul orelor de curs), doar unul din zece SúULQĚi (9,6%) cunosc acest lucru29ĩLvQOHJúWXUú
FX,QWHUQHWXOOLSVDGHLQIRUPDUHSRDWHILSXVúSHVHDPDQLYHOXOXLVFú]XWGHeducaĚie a SúULQĚilor selectaĚi
în eĪantion.
3.1.2. Procesul didacWLFPHWRGRORJLDXWLOL]DWùĩi autonomia elevului în procesul de vQYùęare
Primul aspect avut în vedere, printr-R vQWUHEDUH DGUHVDWú doar SúULQĚilor, a fost modul de
percepęie a orarului FRSLOXOXL3úULQĚii investigaĚi considerú, în proporĚie de 78% cú orarul copiilor este
adecvat, 4% cú este ”lejer” Īi 15% cú este ”prea încúrcat” (restul fiind QRQUúVSXQVXUL VDXUúVSXQVXULµQX
Ītiu”)30. 5HPDUFúP totuĪi cú procentul púrinĚilor care considerú orarul prea încúrcat este mai mare la
púrinĚii elevilor de gimnaziu, faĚú de ceilalĚi31.
Tot în privinĚa ÅvQFúUFúWXULLµ Īi dificultúĚii procesului de învúĚare, semnificativ este statutul

WHPHORUSHQWUXDFDVùÍQDFHDVWúSULYLQĚú, percepęia elevilor este GHWHUPLQDQWú. Astfel, temele sunt
în opinia D DSURDSH MXPúWDWH GLQWUH HOHYL FD ILLQG µSRWULYLW GH PXOWH Īi de dificile” (deci, neridicând
probleme deosebite), aproape o treime considerându-le ”multe Īi dificile”32.
În privinĚa disciplinelor OD FDUH HOHYLL DX GH SUHJúWLt cu regularitate, teme scrise Īi dincolo de
ierarhia (aĪteptatúDGLVFLSOLQHORUFXWHPHSHQWUXDFDVúFXOLPEDURPkQúPDWHPDWLFDOLPELOHPRGHUQH
în frunte), VHSRDWHREVHUYDFùvQJHQHUDO (cu excepĚia QRWDELOúDjudeĚului Suceava), un elev are cu
regularitate teme scrise zilnic la cel puęin trei discipline (având în vedere Īi frecvenĚa
disciplinelor cu cele mai multe opĚiuni).
8UPúWRUXODVSHFWDYXWvQYHGHUHHVWHcentrarea demersului didactic pe profesor – deci

SH SUHGDUH pe activitatea Īi explicaĚiile date de profesor, VDX SH HOHY SH DFWLYLWDWHD OXL
LQGHSHQGHQWù LQGLYLGXDOúVDX, mai ales, în grup). Astfel, peste 80% dintre elevi susĚin FúPDLPXOWGH
MXPúWDWHGLQWLPSXOXQHLRUHobiĪnuite GHFXUVDVFXOWúexplicaĚiile profesorilor, iar puĚin peste 50% susĚin
cú DFWLYLWúĚile de vQYúĚare în grup sunt predominante. 3XĚin peste 5% dintre elevi susĚin Fú DVFXOWú
27
28
29
30
V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Tabelele Nr. 103 - 104 Īi Graficul Nr. 20
31
32
V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Tabelele Nr. 106 -109 Īi Graficele Nr.21-23, precum Īi explicaĚiile
suplimentare
38
explicaĚiile profesorului foarte puĚin din timpul unei ore, în timp ce aproape 20% susĚin FúînvaĚú în grup
foarte puĚin din timpul orei33
Tabelul Nr. 20. Centrarea demersului didactic pe profesor sau pe elev (pe activitatea în grup)
7LPSXODORFDWexplicaęiilor 7LPSXODORFDW
profesorului DFWLYLWùęilor de grup
Majoritatea timpului 950 512
0DLPXOWGHMXPúWDWHGLQWLPSXORUHL 469 421
Mai puĚin GHMXPúWDWHGLQWLPSXORUHL 187 436
Foarte puĚin din timpul unei ore 94 323
Nu Ītiu 1RQ5 61 69
7RWDO 1761 100% 1761 100%
Pentru a analiza mai în profunzime procesul didactic, elevii au fost solicitaĚi VúH[SULPHRSLQLL
privind niĪte situaĚii considerate de cercetarea în domeniu ca dezirabile din perspectiva
PD[LPL]ùULLUH]XOWDWHORUvQYùęùrii. ĩi DFHVWLWHPDIRVWLQWHUSUHWDWSHRVFDODRUGLQDOúSHQWUXFDUHVH
utLOL]HD]ú FD LQGLFDWRU VLQWHWLF VFRUXO PHGLX DO UúVpunsurilor oferite pe scala 1-4. Suplimentar, se va
determina Īi un al doilea indicator, reprezentând ponderea scorului mediu realizat în maximum de 4
puncte posibile de realizat în acest caz. Rezultatele obĚinute la nivel de judeĚ sunt exprimate sub forma
DFHVWXL LQGLFDWRU GH QDWXUú SURFHQWXDOú ÍQ DFHVW WDEHO DP DGúXJDW SXQFWXO Īi rezultatele privind alt
item, la care s-DVROLFLWDWHOHYLORUVúDQDOL]H]HFDUDFWHUXOLQWHUGLVFLSOLQDUDOSUHGúULLSituaĚiile menĚionate
Īi distribuĚia JHQHUDOúVXQW XUPúWRDUHOH34
Tabelul Nr. 21. PercepĚia, de cútre elevi, a situaĚiilor dezirabile din perspectiva maximizúrii rezultatelor
vQYúĚúrii
1 3URIHVRULLQHFHUVúDSOLFúPFHOHvQYúĚate la situaĚii de viaĚú obiĪnuite

2 Profesorii ne dau sarcini individuale de lucru
3URIHVRULLQHFHUVúQHDUJXPHQWúPSXQFWXOGHYHGere asupra subiectului

3 discutat
3URIHVRULLQHvQFXUDMHD]úVúJúVLPPRGDOLWúĚi proprii de rezolvare a anumitor

4 SUREOHPHexerciĚii situaĚii
5 3URIHVRULLQHDMXWúVúînĚelegem unele subiecte cu exemple din viaĚa noastrú
3URIHVRULLQHvQFXUDMHD]úVúQHH[SULPúPSXQFWXOQRVWUXGHYHGHre asupra

6 subiectelor discutate
3URIHVRULLH[SOLFúFXFODULWDWHHOHYLORUFHWUHEXLHVúînveĚe aceĪtia Īi ce se

7 aĪteaptú de la ei
8 ProfesoriLQHODVúVúGLVFXWúPvQWUHQRL DWXQFLFkQGDYHPRVDUFLQúGHOXFUX
9 /DXQHOHGLVFLSOLQHSURIHVRULLQHFHUVúIDFHPOHJúWXULFXDOWHdiscipline
33
V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Tabelele Nr. 110 - 111 Īi Graficele Nr. 25 - 26
34
V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Tabelele Nr. 112 - 114
39
6HSRDWHREVHUYDFúsituaĚia FHDPDLIUHFYHQWvQWkOQLWúHVWHexplicarea GHFùWUHSURIHVRUL
a cerinĚelor ĩi a rezultatelor aĪteptate ale învùęùrii (situaĚie confirmatú Īi de alte rúspunsuri – v.
mai jos), iar cele mai puĚin frecvent întâlnite fiind cele referitoare la FDUDFWHUXODSOLFDWLYDOSUHGùULL
(µSURIHVRULLQHFHUVúDSOLFúPFHOHvQYúĚate la situaĚii de viaĚú obiĪnuite”) Īi la colaborarea dintre elevi
(”pURIHVRULLQHODVúVúGLVFXWúPvQWUHQRLDWXQFLFkQGDYHPRVDUFLQúGHOXFUXµ– DFHVWGLQXUPúDVSHFW
fiind confirmat Īi de rúspunsurile elevilor referitoare la timpul GHGLFDWDFWLYLWúĚilor de grup. De asemenea,
procentH PDL PLFL DX LQGLYLGXDOL]DUHD vQYúĚúrii (”profesorii ne dau sarcini individuale de lucru”) Īi
interdisciplinaritatea predúrii35 µODXQHOHGLVFLSOLQHSURIHVRULLQHFHUVúIDFHPOHJúWXULFXDOWHGLVFLSOLQHµ
$VXSUD DFHVWXL GLQ XUPú DVSHFW putem observa cú în 4 din cele 6 judeĚe (excepĚie fiind
Suceava Īi IalomiĚa) HOHYLLEHQHILFLD]úGHcel puĚin un profesor care face corelaĚii interdisciplinare. Din
acest punct de vedere disciplinele ODFDUHVHUHDOL]HD]úFRUHODĚii de acest tip sunt36
Tabelul Nr. 22. SituaĚia disciplinelor Īcolare în funcĚie de nivelul de interdisciplinaritate a predúrii
CJ DJ IL SV VL VS Minim Maxim Amplit Medie

,67 24,8% 21,0% 19,4% 30,6% 39,1% 23,4%
FIZ 17,1% 10,7% 23,2% 2,0% 31,6% 21,8%
LMO 20,1% 16,2% 8,4% 0,0% 14,1% 14,8%
GEO 11,4% 14,0% 10,3% 3,1% 25,0% 11,0%
0$7 9,1% 6,7% 17,9% 6,6% 15,1% 9,7%
LRO 9,7% 11,0% 9,5% 3,6% 11,5% 9,1%
BIO 5,7% 4,0% 6,1% 0,0% 12,5% 6,7%
CHI 5,4% 2,7% 5,7% 1,5% 8,9% 9,1%
DES 0,7% 0,0% 0,4% 7,1% 0,0% 0,5%
CIV 1,3% 0,9% 0,0% 0,0% 1,0% 1,3%
INF 0,0% 0,3% 0,0% 0,0% 2,0% 1,6%
('7 0,3% 0,3% 1,5% 0,0% 0,7% 1,3%
REL 1,0% 1,8% 0,4% 0,0% 0,0% 0,3%
Surprind diferenĚele mari între „ĪtiinĚe” – fizica, cu un procent de trei ori mai mare decât
biologia Īi chimia, precum Īi ORFXOPRGHVWvQDFHDVWúLHUDUKLHDPDWHULLORUÅGHH[DPHQµ– OLPEDURPkQúĪi
matematica.
În ansamblusituaęia privind cele 9 aspecte „dezirabile” menęionate mai sus (inclusiv

FDUDFWHUXOLQWHUtrans disciplinar) este VXUSULQVúvQWDEHOXOGHPDLMRV37
35
V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Tabelele Nr. 115 – 116 Īi Graficul Nr. 27
36
37
40
Tabelul Nr. 23. SituaĚia sinteticú a aspectelor ”dezirabile”
1 2 3 4 5 6 7 8 9
CJ 58,0% 60,3% 64,3% 63,2% 64,6% 62,7% 65,1% 56,7% 66,4%
DJ 62,7% 71,0% 74,8% 79,0% 77,1% 79,3% 82,5% 61,0% 63,4%
IL 53,7% 52,0% 56,1% 60,5% 57,1% 59,8% 65,8% 48,6% 58,6%
SV 62,2% 61,4% 66,5% 61,9% 71,4% 66,8% 75,5% 84,9% 57,1%
VL 66,4% 68,4% 75,2% 78,0% 75,2% 77,6% 84,5% 66,9% 83,9%
VS 60,2% 65,9% 69,4% 70,7% 69,4% 73,6% 79,2% 53,4% 62,1%
Minim
Maxim
Amplit
7RWDO
În concluzie, pH ED]D UH]XOWDWHORU VLQWHWLFH vQ FODVú FHO PDL IUHFYHQW ÅSrofesorii H[SOLFú FX
FODULWDWH HOHYLORU FH WUHEXLH Vú vQYHĚe aceĪtia Īi ce se aĪteaptú de la ei”, iar cel mai puĚin frecvent
„profesorii cer ca elevii VúDSOLFe cele vQYúĚate la situaĚii de viaĚú obiĪnuite” Īi „profesorii îi ODVúpe elevi Vú
discute între ei, atunci când au RVDUFLQúGHOXFUXµDFHVWGLQXUPúDVSHFWvQUHJLVWUkQGĪi cea mai mare
DPSOLWXGLQHDUúVSXQVXULORUvQWUHjudeĚe$FHVWOXFUXFRQILUPúRVHULHGHFDUDFWHULVWLFLmenĚionate Īi în
alte rapoarte de cercetare – OLSVD FDUDFWHUXOXL DSOLFDWLY DO SUHGùUii ĩi vQYùęùrii, precum Īi
centrarea pe predare DFHVW GLQ XUPú DVSHFW ILLQG susĚinut Īi GH UúVSXQVXULOH menĚionate mai sus,
privind alocarea timpului în cadrul unei ore obiĪnuite de curs). Ca un corolar, putem afirma H[LVWHQĚa
unei DXWRQRPLLvQFùUHGXVHDHGXFDELOXOXLvQSURFHVXOGHvQYùęareDFHVWSURFHVILLQGinięiat
„alimentat” ĩi HYDOXDWaĩa cum vom vedea ĩi PDLMRVPDLDOHVGHFùWUHSURIHVRU
Centrarea educaĚiei pe vQYúĚare FDUDFWHUXO DSOLFDWLY DO SUHGúULL SUHFXP Īi posibilitatea de a

utiliza auxiliare curriculare (inclusiv audio-vizuale Īi TIC) sunt semnalate Īi de modul de folosire a
laboratoarelor, cabinetelor, auxiliarelor curriculare, multimedia Īi calculatorului (deja analizate mai sus).
Astfel, în cazul Īcolilor din eĪantionIDSWXOFúmai puęin de ¾ dintre elevi folosesc laboratorul de
LQIRUPDWLFù – GLQ FDUH FHYD PDL PXOW GH VùSWùPkQDO - Īi mai puĚin de 40% dintre elevi
folosesc ODERUDWRDUHOHGHIL]LFùFKLPLHĩi biologie – din care 10% sau mai puęin VùSWùPkQDO-
DIHFWHD]úQHJDWLYFDSDFLWDWHDĪcolilor respective de a furniza o educaĚie OHJDWúGHviaĚú – deci, cu caracter
aplicativ – Īi GHQRWú R FHQWUDUH D SURFHVXOXL educaĚional pe predare, în speĚú pe transmiterea de
informaĚie /D IHO IDSWXO Fú profesorii nu utilizHD]ú aceste cabinete Īi ODERUDWRDUH DIHFWHD]ú Īi
posibilitatea lor de a folosi eficient auxiliarele curriculare PDLDOHVOD,QIRUPDWLFú7,&FDUHQXSRW
ILSUHGDWHIúUúDFFHVODFDOFXODWRUĩi situarea disciplinelor tehnologice în josul clasamentului de utilizare
D PDWHULDOXOXL GLGDFWLF FRQILUPú vQFú R GDWú caracterul teoretic DO SUHGùULL ĩi lipsa caracterului
DSOLFDWLY&HQWUDUHDSHSUHGDUHSHWUDQVPLWHUHDGHcunoĩtinęe, nu pe vQYúĚare HVWHGRYHGLWúĪi
de deficitele constatate în utilizarea multimedia Īi a calculatoarelor în procesul didactic. La fel, lipsa
conexiunii la Internet FUHHD]ú un handicap în privinĚa accesului, în timp real, la informaĚie, materiale Īi
auxiliare curriculare.
41
3.1.3. Evaluarea rezultatelor vQYùęùrii ĩi stilul evaluativ al profesorilor. Sprijinul acordat
elevilor.
Primul aspect pe care l-DPDYXWvQYHGHUHVHUHIHUúODDWLWXGLQHDJHQHUDOúDSURIHVRUXOXLIDĚú

GHQHYRLDGHIHHGEDFNDHOHYXOXL3HQWUXDHYDOXDDFHVWDVSHFWHOHYLLDXIRVWsolicitaĚi Vúindice cât de
GHV VH VXSùUù SURIHVRULL DWXQFL FkQG SXQ vQWUHEùUL VDX VROLFLWù informaęii suplimentare.
(FKLYDODUHD VFDOHL GH SXQFWDM UHDOL]DWú GXSú acelaĪi model prezentat anterior) s-D UHDOL]DW GH DFHDVWú
GDWú vQ VHQVXO conotaĚiei pozitive a mesajului. Astfel, situaĚia FHD PDL IDYRUDELOú R UHSUH]LQWú YDULDQWD
Å$SURDSH QLFLRGDWúµ FúUHLD L V-au atribuit 4 puncte, iar situaĚia FHD PDL QHIDYRUDELOú R UHSUH]LQWú
„PURIHVRULLVHVXSúUúODWRDWHRUHOHµHFKLYDODWúFXSXQFW5H]XOWDWHOHVXQWXUPúWRDUHOH38
Tabelul Nr. 24. Atitudinea profesorilor faĚú de solicitúrile elevilor (procentual)
(Aproape) La unele ore La Toate orele NonR Medie Procent

1LFLRGDWú majoritatea medie din
orelor 4
4 3 2 1 0
CJ
DJ
IL
SV
VL
VS
7RWDO
5HPDUFúP DLFL FD IDSW SR]LWLY Fú SURIHVRULL vQ PDMRULWDWHD ORU VXQW dispuĩi Vù RIHUH
feedback ĩi sprijin elevilor. TotuĪi, circa 1 din 10 profesori nu reacęioneazù pozitiv în astfel de
situaĚii.
3DVXOXUPúWRUHVWHRIHULUHDHIHFWLYùGHVSULMLQ, atunci când elevii cer acest lucru, la acest

punct având Īi opiniile SúULQĚilorDOúWXULGHFHOHDOHHOHYLORU Referitor la proporęia profesorilor care
UùVSXQG cererilor de ajutor ale elevilor, situaĚia HVWH SUH]HQWDWú vQ WDEHOXO GH PDL MRV existând
concordanĚú vQWUH FHOH GRXú JUXSXUL GH respondenĚi SURFHQWXO PDL PLF DO FHORU FDUH LQGLFú ÅtoĚi
profesorii”, în rândul SúULQĚilor, este explicat de proporĚia mai mDUH D DFHVWRUD FDUH DILUPú Fú QX DX
solicitat ajutor). Între judeĚele care fac parte din eĪantion, la ambele populaĚii, cei mai „binevoitori”
profesori sunt în Suceava Īi cei mai puĚin „binevoitori” în IalomiĚa, cea mai mare diferenĚú DSúUkQG OD
Cluj, unde SúULQĚii sunt mult mai critici decât elevii în privinĚa acestui aspect39.
38
39
V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Tabelul Nr. 119 Īi Graficul Nr. 31-33
42
Tabelul Nr. 25. Atitudinea profesorilor faĚú de solicitúrile de ajutor ale elevilor (procentual)
Opinii elevi Opinii SùULQęi

ToĚi profesorii 916 692
Majoritatea profesorilor 412 509
Unii profesori 329 328
Niciun profesor 21 19
1XDPVROLFLWDWQXDPDYXW
44 223
nevoie de ajutor
Nu Ītiu 1RQ5 39 54
7RWDO 1761 100% 1825
În privinĚa percepĚiei FDUDFWHUXOXLRELHFWLYQHGLVFULPLQDWRULXVDXVXELHFWLYDOQRWùULL,

UúVSXQVXULOHHOHYLORUVXQWXUPúWRDUHOHSURFHQWXDOSHjudeĚe)40
7DEHOXO1U&DUDFWHUXORELHFWLYDOQRWúULL
3URIHVRULLvLWUDWHD]úODIHO
65,8% 61,0% 66,2% 81,1% 60,9% 67,5%
pe toĚi
Profesorii au anumiĚi elevi
23,5% 30,8% 12,9% 8,7% 32,9% 22,3%
preferaĚi
pe care îi sancĚioneazú 6,7% 5,8% 8,4% 10,2% 5,6% 9,7%
când prind ocazia
Nu Ītiu 1RQ5 4,0% 2,4% 12,5% 0,0% 0,7% 0,5%
7RWDO 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
'XSúFXPVHSRDWHREVHUYDpercepĚia HOHYLORUUHIHULWRDUHODDFHVWDVSHFWHVWHFHDPDLIDYRUDELOú
profesorilor în Suceava Īi FHDPDLGHIDYRUDELOúvQ9kOFHDĪi Dolj, iar în toate judeĚele, peste 60% dintre
elevi apreciind QRWDUHD FD RELHFWLYú TotuĪi DSURDSH XQ VIHUW GLQWUH HOHYL FRQVLGHUú Fú H[LVWú HOHYL
favorizaĚi sistematic (fapt confirmat Īi GH UúVSXQVXULOH DQDOL]DWH PDL Mos, la întrebarea privind existenĚa
GLVFULPLQúULL Īi peste Fú H[LVWú HOHYL pedepsiĚi sistematic (deci, cumulat, circa o treime dintre
respondenĚi).
$QDOL]kQG PDL vQ SURIXQ]LPH WHKQLFLOH GH HYDOXDUH SULPXO DVSHFW DYXW vQ YHGHUH VH UHIHUú OD
explicarea criteriilor de evaluare ĩi OD MXVWLILFDUHD HYDOXùULL. În privinĚa primului aspect, al
H[SOLFùULLFULWHULLORUGHHYDOXDUH, situaĚia HVWHSUH]HQWDWúvQWDEHOul de mai jos41. Marea majoritate a
HOHYLORUFRQVLGHUúFúVXQWH[SOLFDWHFULWHULLOHGHHYDOuare înainte de fiecare evaluareFHDPDLEXQúsituaĚie
având-o judeĚul Cluj Īi cea mai puĚin EXQújudeĚele Suceava Īi IalomiĚa
40
41
43
Tabelul Nr. 27. Explicarea criteriilor de evaluare (date procentuale)
Înainte de fiecare evaluare
Doar în momentele

importante
1LFLRGDWú
Nu Ītiu 1RQ5
7RWDO 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
1RWú'RDUvQPRPHQWHOHLPSRUWDQWH- FXPDUILvQDLQWHGHWH]H
0RWLYHOH DFRUGùULL XQRU QRWH VXQW H[SOLFDWH GH FúWUH SURIHVRUL vQ proporĚii similare
UúVSXQVXULOHHOHYLORUILLQGFRPSOHWDWHvQDFHVWFD]GHFHOHDOHSúULQĚilor). La nivel de judeĚ FHDPDLEXQú
situaĚie este în Suceava Īi cea mai puĚin IDYRUDELOúvQIalomiĚa (la elevi) Īi Cluj (la SúULQĚi)42
Tabelul Nr. 28. Motivarea notelor
Opinii elevi Opinii SùULQęi

'XSúILHFDUHHYDOXDUH 1072 1013
Doar în momentele
504 630
importante
1LFLRGDWú 131 88
Nu Ītiu QXPú
54 94
LQWHUHVHD]ú
7RWDO 1761 100% 1825 100%
În momentul în care apar neînęelegeri sau nemulęumiri IDWù GH UH]XOWDWHOH HYDOXùULL,
comportamentul elevilor, aĪa cum UH]XOWúGLQUúVSXQVXULOHODchestionare, este descris în tabelul de mai
jos43
Tabelul Nr. 29. Comportamentul elevilor atunci când apar neînĚelegeri sau nemulĚumiri faĚú de
UH]XOWDWHOHHYDOXúULL
1 Vorbesc cu SúULQĚiiVúUH]ROYHHLSUREOHPD 283

2 5RJSURIHVRUXOUHVSHFWLYVúPúOúPXUHDVFú 1101
3 Vorbesc cu dirigintele Īi vOURJVúUH]ROYHSUREOHPD 260
4 Vorbesc cu directorul Īcolii Īi vOURJVúUH]ROYHSUREOHPD 52
5 AcĚionez altfel 61
6 Nu fac nimic 217
42
43
V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Tabelul Nr. 123 Īi Graficelel Nr. 36 - 37 Īi explicaĚiile suplimentare
44
ÎQJHQHUDOFHLFDUHVHFRQVLGHUúQHGUHSWúĚiĚi sau care nu înĚeleg UH]XOWDWHOHHYDOXúULLVHDGUHVHD]ú
Īcolii, în special profesorului respectiv, dar Īi dirigintelui sau directorului (cu un total de circa 80%).
Circa 16% dintre elevi SDVHD]úSUREOHPDSúULQĚilor, 12% nu fac nimic Īi 3,5% GHFODUúFúacĚioneazú altfel.
Elevii din Suceava au o situaĚie aparte – ei lúVkQGSúULQĚii VúUH]ROYHSUREOHPDvQWU-o proporĚie GHGRXú
ori mai mare decât PHGLDvQORFVúDSHOH]HODSURIHVRUXOUHVSHFWLYMXPúWDWHSURFHQWXDOIDWú de medie).
Un element esenĚial DOVWLOXOXLHYDOXDWLYDOSURIHVRUXOXLvQUHSUH]LQWúvalorificarea rezultatelor

HYDOXùULL vQ VHQVXO acęiunilor corective. Opiniile elevilor Īi ale SúULQĚilor, privind atitudinea Īi
comportamentul profesorului IDĚú de elevii cu rezultate slabe la vQYúĚúturú, sunt sintetizate în tabelul de
mai jos44
7DEHOXO1U9DORULILFDUHDUH]XOWDWHORUHYDOXúULL
ELEVI Pø5,1Ę,
Continuú sú SXQú QRWHPLFLVDXODVú
234 139
1 corijenĚi
Dau mai mult de lucru pentru a putea
543 471
2 vQYúĚa mai bine
3 ([SOLFúGLQQRXlecĚia UHVSHFWLYú 697 604
6HLQWHUHVHD]úGHPRWLYXOSHQWUXFDUHVH
414 480
4 obĚin note slabe
$UDWúXQGHVHgreĪeĪte Īi FXPVúînveĚe la
710 557
5 PDWHULDUHVSHFWLYú
ÍQFXUDMHD]úFRSLLLLQVLVWkQGSHUH]XOWDWHOH
429 400
6 bune obĚinute
'XSúFXPVHSRDWHREVHUYDFomportamentele indicate cel mai frecvent sunt FHOHFRUHFWLYH

referitoare la conęinutul ĩi rezultatele cognitive ale procesului de vQYúĚare LQGLFDUHD greĪelilor,
explicaĚii VXSOLPHQWDUH WHPH vQ SOXV 3H GH DOWú SDUWH comportamentele care ęin de motivaęia
pentru vQYùęare ĩi privind identificarea cauzelor unor SHUIRUPDQęe VODEH VXQW PDL puęin
reprezentate.
,QWHUHVDQWúQLV-a púUXWĪi ponderea SùULQęilor FDUHDSUHFLD]ùFùHOHYXOînvaęù bine ĩi nu

are nevoie de ajutor din partea profesorului (aproape 15% dintre respondenĚi
7DEHOXO1U3RQGHUHDSúULQĚilor care considerú cú proprii copii nu au nevoie de ajutor
42 40 32 31 47 72 264

44
V. Īi $QH[D 5H]XOWDWHOH FHUFHWúULL – date suplimentare, Tabelul Nr. 124 Īi Graficele Nr. 38 - 40, precum Īi explicaĚiile
suplimentare
45
3.1.4. Nivelul de informare în privinęa DFWLYLWùęii ĩcolii
Din FHUFHWDUHUH]XOWúDĪa cum ne Īi aĪteptam) cú, în general elevii sunt mult mai bine informaĚi
în privinĚa DFWLYLWúĚii Īcolii decât SúULQĚii ORUOLSVDGHLQIRUPDUHDDFHVWRUDGLQXUPúILLQGGHMDmenĚionatú.
Ca itemi specifici vQWUHEúUL GLQ FKHVWLRQDUH, atât elevii cât ĩi SùULQęii au fost solicitaęi Vù
menęioneze câte trei evenimente sau DFWLYLWùęi derulate în ĩcoalù. Asupra acestui aspect analiza
YD IL FRQWLQXDWú Īi vQ SDUDJUDIXO XUPúWRU, corelând nivelul de participare la decizie cu dorinĚa de a fi
informat Īi cu accesul la informaĚia UHOHYDQWú Pentru prelucrarea acestei vQWUHEúUL am considerat
UúVSXQVXULOH HFKLYDOHQWH QHLHUDUKL]DWH GHFL QX DP Ěinut FRQW GH ORFXO VDX SH FDUH VH DIOú
DFWLYLWDWHD UHVSHFWLYú În plus, elevii au fost solicitaĚi sú enumere cel puĚin trei DFWLYLWúĚi HYHQLPHQWH
concrete derulate în Īcoalú, vQDIDUDRUHORUGHFXUVvQXOWLPHOHWUHLOXQLLQGLIHUHQWGDFúDSDUWLFLSDW
sau nu.
Referitor la primul item (enumerarea a trei evenimente sau DFWLYLWùęi derulate în ĩcoalù
situaĚia HVWHSUH]HQWDWúvQWDEHOele GHPDLMRV3ULPXOVHUHIHUúOD QXPùUXOGHopęiuni înregistrate,
raportate la întregul eĪantion Īi pe judeĚe (inclusiv QXPúUXO GH UúVSXQVXUL SHQWUX ILHFDUH GLQ FHOH WUHL
opĚiuni)
Tabelul Nr. 32. 1XPúUXOGHHYHQLPHQWHDFWLYLWúĚi menĚionate
Judeęul Cluj Dolj Ialomięa Suceava Vâlcea Vaslui 7RWDO

Total elevi 298 328 263 196 304 372 1761
Total opĚiuni exprimate 483 452 400 579 620 615 3149
Nr. mediu de opęiuni
/ respondent 1.62 1.38 1.52 2.95 2.04 1.65 1.79
Din care, opĚiunea 1 240 265 193 195 289 283 1465
6H SRDWH REVHUYD Fú toęi respondenęii DX SXWXW VDX DX GRULW Vù LQGLFH FHO puęin un
eveniment GHVIúĪurat în ĪcoalúvQXOWLPDOXQúPHGLDILLQGGHHYHQLPHQWHUHVSRQGHQW&HOPDL
PLFQXPúUPHGLXGHopĚiuni VHvQUHJLVWUHD]úvQjudeĚul Dolj, iar cel mai mare în Suceava.
În privinĚa tipurilor de DFWLYLWùęi indicate, situaĚia HVWHXUPúWRDUHD45
45
V . Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Tabelul Nr. 125 Īi Graficele Nr. 41 - 45
46
7DEHOXO1U&DWHJRULLGHHYHQLPHQWHDFWLYLWúĚi menĚionate
$FWLYLWúĚi extra curriculare,

357 370 268 403 437 261 2096
total
Evenimente care Ěin de
programul de studiu Īi de
viaĚa Īcolarú (cu excepĚia 65 34 86 143 79 137 544
DFWLYLWúĚilor extra
curriculare), total
Aspecte pozitive legate de
Īcoalú Īi de activitatea 3 2 5 0 20 27 57
Īcolarú, total
Aspecte negative legate de
Īcoalú Īi de activitatea 23 41 21 9 64 112 270
Īcolarú, total
5úVSXQVXULJHQHUDOHĪi non
35 5 20 24 20 78 182
UúVSXQVXULWRWDOGLQFDUH
- 5úVSXQVXULJHQHUDOHGH
exemplu, "DFWLYLWúĚi 31 5 16 24 15 62 153
interesante")
- Nu Ītiu QXV-a întâmplat 4 0 4 0 5 16 29
nimic"
Se poate vedea, la nivel general (din motive de reprezentativitate, la nivel judeĚean, nu vom
compara rezultatele între judeĚe), FùDFWLYLWùęile extra curriculare de diferite tipuri sunt preferatele
elevilor, ca evenimente memorabile, urmate de evenimentele care Ěin de programul de studiu ĩi
viaęa ĩcolarù.
Întrucât itemul se referea Īi ODvQFúUFúWXUDemoĚionalú a evenimentelor respective, am întreprins
Īi R DQDOL]ú OHJDWú GH DFHVW DVSHFW $VWIHO UúVSXQVXULOH HOHYLORU FD Īi ale SúULQĚilor, de altfel, au fost
JUXSDWHvQWUHLFDWHJRULLFXvQFúUFúWXUúSR]LWLYúGHH[HPSOXÅDOXDWQRWHEXQHµÅVHUEDUHIUXPRDVúµ
QHJDWLYúÅDOXDWQRWHPLFLµÅP-am plictisiWODVHUEDUHµVDXQHXWUúÅGLVFXWDUHDsituaĚiei la vQYúĚúturú”;
„serbare”). În privinĚa acestui aspect, situaĚia HVWHXUPúWRDUHDSHjudeĚe Īi pe total eĪantion
Tabelul Nr. 34. ÍQFúUFúWXUD emoĚionalú a evenimentelor trúite în Īcoalú

ÍQFùUFDUHemoęionalù: Cluj Dolj Ialomięa Suceava Vâlcea Vaslui 7RWDO
3R]LWLYù 47 10 25 0 39 76 197
- 3URFHQWUúVSXQVXUL
9.73 2.21 6.25 0.00 6.29 12.36 6.26
"pozitive"
1HJDWLYù 41 47 30 17 73 140 348
8.49 10.40 7.50 2.94 11.77 22.76 11.05
"negative"
1HXWUù 395 395 345 562 508 399 2604
81.78 87.38 75.12 97.06 81.93 64.88 82.69
"neutre"
7RWDOopęiuni 483 452 400 579 620 615 3149
47
Se SRDWH REVHUYD Fú UúVSXQVXULOH QHXWUH VXQW GRPLQDQWH, GDU Fú SH GH DOWú SDUWH SURFHQWXO
UúVSXQVXULORU vQFúUFDWH QHJDWLY HVWH DSURDSH GXEOXO FHORU FX vQFúUFúWXUú SR]LWLYú 3H judeĚe, cel mai
ÅQHXWUXµ SDUH 6XFHDYD LDU FHOH PDL ÅvQFúUFDWHµ emoĚional Vaslui Īi IalomiĚa. Vaslui este judeĚul cu
procentele cele PDLPDULDWkWGHUúVSXQVXULÅSR]LWLYHµ, cât Īi negative. JudeĚul cu procentul cel mai mic
GHUúVSXQVXULÅQHJDWLYHµHVWH6XFHDYD
2DOWúvQWUHEDUHVROLFLWú HOHYLORUVúHQXPHUH cel puęin trei DFWLYLWùęi / evenimente concrete

derulate în ĩcoalùvQDIDUDRUHORUGHFXUVvQXOWLPHOHWUHLOXQLLQGLIHUHQWGDFùDu participat
sau nu. La nivelul eĪantionului, situaĚia HVWHSUH]HQWDWúvQWDEHOul de mai jos46.
TabeluO1U1XPúUXOGHHYHQLPHQWHDFWLYLWúĚi menĚionate

Total elevi 298 328 263 196 304 372 1761
Nr. mediu de
1.58 1.48 1.62 2.92 1.98 1.99 1.87
opęiuni/respondent
6HSRDWHREVHUYDFúGRDUvQ6XFHDYDDSURDSHtoĚi HOHYLLDXSXWXWVDXDXGRULWVúLQGLFHFHOHWUHL
evenimente solicitate, GHVIúĪurate în ĪcoalúvQXOWLPHOHWUHLOXQLPHGLDJHQHUDOúILLQGGHDSURDSH
HYHQLPHQWHUHVSRQGHQW&HOPDLPLFQXPúUPHGLXGHopĚiuni VHvQUHJLVWUHD]úvQjudeĚul Dolj (sub 1,5).
În privinĚa categoriilor de DFWLYLWùęi menęLRQDWHacestea sunt similare celor indicate la itemul

anterior, GDUHYDQWDLXOORUHVWHPXOWPDLODUJ3UHGRPLQúvQVúFODVLFHOHVHUEúULĪi, în general, DFWLYLWúĚile
extra curriculare „tradiĚionale”. MenĚionúm WRWRGDWú Fú QLYHOXO GH LQIRUPDUH D respondenĚilor privind
DFWLYLWúĚile derulate Īi în general SULYLQGFHHDFHVHvQWkPSOúvQĪcoalú HVWHVDWLVIúFúWRUDSURDSHILHFDUH
HOHYSXWkQGVúmenĚioneze în medie 2 astfel de DFWLYLWúĚi HYHQLPHQWHGHUXODWHvQXOWLPDOXQú
La nivelul eĩantionului GHSùULQęi (reamintim, aceĪtia au fost solicitaĚi Vùmenęioneze câte

trei evenimente sau DFWLYLWùęi derulate în ĩcoalù situaĚia HVWHSUH]HQWDWúvQWDEHOele de mai jos47.
3ULPXOWDEHOVHUHIHUúODQXPùUXOGHopęiuni înregistrate, raportate la întregul eĪantion Īi pe judeĚe
(inclusiv QXPúUXOGHUúVSXQVXULSHQWUXILHFDUHGLQFHOHWUHLopĚiuni)
46
47
V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Tabelul Nr. 127 Īi Graficele Nr. 47 - 51
48
7DEHOXO1U1XPúUXOGHHYHQLPHQWHDFWLYLWúĚi menĚionate – púrinĚi

Total SúULQĚi 308 365 184 217 362 389 1825
Nr. mediu de
opęiuni/respondent 0.92 1.12 1.09 2.85 1.59 0.84 1.32
Se poate observa FùPDLpuęin GHMXPùWDWHGLQWUHrespondenęi DXSXWXWVDXDXGRULWVù
indice cel puęin un eveniment GHVIùĩurat în ĩcoalù vQXOWLPDOXQùĩi numai puęin peste 20%
au putut indica trei astfel de evenimente (media fiind de 1,3 opĚiuni pe respondent). Cel mai mic
QXPúU PHGLX GH opĚiuni VH vQUHJLVWUHD]ú vQ judeĚul Vaslui, iar cel mai mare în Suceava. În privinĚa
tipurilor de DFWLYLWùęi indicate, situaĚia HVWH SUH]HQWDWú vQ WDEHOXO GH PDL MRV SúULQĚii indicând
XUPúWRDUHOHcategorii de acWLYLWúĚi HYHQLPHQWH
7DEHOXO1U&DWHJRULLGHHYHQLPHQWHDFWLYLWúĚi menĚionate – púrinĚi
$FWLYLWúĚi extra curriculare,

181 237 110 379 361 159 1427
total
Evenimente care Ěin de
programul de studiu Īi de viaĚa
Īcolarú (cu excepĚia 42 77 56 208 130 45 558
DFWLYLWúĚilor extra curriculare),
total
Īcoalú Īi de activitatea Īcolarú, 9 12 10 20 26 3 80
total
Īcoalú Īi de activitatea Īcolarú, 24 58 20 11 34 43 190
total
5úVSXQVXULJHQHUDOHĪi non
27 26 5 0 26 76 160
UúVSXQVXULWRWDOGLQFDUH
- Nu Ītiu QXV-a întâmplat 14 23 0 0 9 56 102
nimic"
- 5úVSXQVXULJHQHUDOHGH
exemplu, "DFWLYLWúĚi 13 3 5 0 17 20 58
interesante")
Se poate vedea, la nivel general (din motive de reprezentativitate, la nivel judeĚean, nu vom
compara rezultatele între judeĚeFúDFWLYLWùęile extra curriculare de diferite tipuri sunt preferatele
SúULQĚilor, ca evenimente memorabile, urmate de alte evenimente care Ěin de viaęa ĩcolarù7RWRGDWú
ca Īi în cazul elevilor, púrinĚii au folosit acest prilej pentru a semnala aspecte pozitive ĩi
49
vPEXQùWùęiri ale situaęiei VDXGLQFRQWUù Vùevidenęieze aspecte negativeFKLDUGDFúQXHUau
legate de evenimente anume.
Întrucât itemul se referea Īi ODvQFúUFúWXUDemoĚionalú a evenimentelor respective, am întreprins

Īi în cazul rúspunsurilor púrinĚilor RDQDOL]úOHJDWúGHDFHVWDVSHFW$VWIHOUúVSXQVXULOHDXIRVWJUXSDWHvQ
WUHLFDWHJRULLFXvQFúUFúWXUúSR]LWLYúGHH[HPSOXÅDOXDWQRWHEXQHµÅVHUEDUHIUXPRDVúµQHJDWLYúÅD
luat note mici”; „m-DPSOLFWLVLWODVHUEDUHµVDXQHXWUúÅGLVFXWDUHDsituaĚiei la vQYúĚúturú”; „serbare”).
Tabelul Nr. 38. ÍQFúUFúWXUD emoĚionalú a evenimentelor trúite în Īcoalú – púrinĚi

ÍQFùUFDUHemoęionalù: Cluj Dolj Ialomięa Suceava Vâlcea Vaslui 7RWDO
3R]LWLYù 15 6 26 5 29 32 113
5.30 1.46 12.94 0.81 5.03 9.82 4.68
"pozitive"
1HJDWLYù 27 42 24 9 28 50 180
9.54 10.24 11.94 1.46 4.85 15.34 7.45
"negative"
1HXWUù 251 362 151 604 520 244 2132
88.69 88.29 75.12 97.73 90.12 74.85 88.28
"neutre"
7RWDOopęiuni 283 410 201 618 577 326 2415
6H SRDWH REVHUYD Fú UúVSXQVXULOH QHXWUH VXQW GRPLQDQWH, GDU Fú SH GH DOWú SDUWH SURFHQWXO
UúVSXQVXULORU vQFúUFDWH QHJDWLY HVWH (ca Īi la elevi) DSURDSH GXEOXO FHORU FX vQFúUFúWXUú SR]LWLYú 3H
judeĚe FHO PDL ÅQHXWUXµ SDUH 6XFHDYD LDU FHOH PDL ÅvQFúUFDWHµ emoĚional Vaslui Īi IalomiĚa. JudeĚul cu
SURFHQWXOFHOPDLPDULGHUúVSXQVXULÅSR]LWLYHµHVWHIalomiĚa, iar judeĚul cu procentul cel mai mare de
UúVSXQVXULÅQHJDWLYHµILLQG9DVOXL
3.2 MotivaęiaLPSOLFDUHDSHUVRQDOùĩi participarea
3.2.1. Motivele alegerii unei ĩcoli
Implicarea Īi participarea la viaĚa Īcolarú pornesc de la motivele alegerii unei ĩcoli. Având în
vedere tipologia Īcolilor din eĪantionHVWHFODUIDSWXOFúPDMRULWDWHDSúULQĚilor (Īi implicit a elevilor) nu
au fost puĪi în situaĚia de a alege Īcoala, ei fiind, practic, obligaĚi VúIUHFYHQWH]HĪcoala UHVSHFWLYú– din
motive financiare, de apropiere de domiciliu etc. TotuĪiDPFRQVLGHUDWXWLOúSúVWUDUHDXQXLLWHPUHIHULWRU
la acest aspect pentru a releva, pe de o parte, H[LVWHQĚa unei motivaęii complementare ĪiSHGHDOWú
SDUWHGDFúDH[LVWDWvoinęa XQHLLQIRUPùUL prealabile în privinĚa Īcolii respective, chiar în condiĚiile
în care nu exista posibilitatea unei alegeri reale. SituaĚia pe grupuri Ěintú (elevi Īi SúULQĚi), pe judeĚe,
procentual48 HVWHXUPúWRDUHD
48
V. Īi $QH[D 5H]XOWDWHOH FHUFHWúULL – date suplimentare, Tabelul Nr. 128 Īi Graficul Nr. 52, precum Īi explicaĚiile
suplimentare
50
Tabelul Nr. 39. Motivele alegerii Īcolii
ELEV
Apropierea de domiciliu
A fost decizia SúULQĚilor
A fost decizia copilului
Nu Ītiu )úUú un motiv anume
3ø5,1ĘI
Apropierea de domiciliu
A fost decizia copilului
Nu Ītiu )úUú un motiv anume
DeĪi, aĪa cum ne aĪteptam, elevii Īi púrinĚii considerú apropierea de domiciliu drept criteriul cel
mai important în alegerea Īcolii, apar diferenĚe mari atât între elevi Īi púrinĚi, cât Īi între judeĚe.
3.2.2. Participarea la viaęa ĩcolarù ĩi la procesul decizional
De un mare interes este percepĚia celor GRXú JUXSXUL Ěintú, elevii Īi SúULQĚii, privind
participarea la viaęa ĩcolarùODSURFHVXOGHFL]LRQDO în general ĩiFXSUHFùGHUHODDFWLYLWDWHD
organismelor consultative (ale elevilor, respectiv ale SúULQĚilor). Opiniile înregistrate sunt sintetizate
în tabelele de mai jos VXEIRUPúSURFHQWXDOú49
Tabelul Nr. 40. Participarea la activitatea organismelor consultative

ELEVI
Da, din consiliul HOHYLORUSHFODVú
Din consiliul consultativ al elevilor

pe Īcoalú
Nu
Nu Ītiu 1RQ5
7RWDO 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
3ø5,1ĘI
Da, din comitetul de SúULQĚi pe

FODVú
Da, din comitetul de SúULQĚi pe

Īcoalú
Nu
Nu Ītiu 1RQ5
7RWDO 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
'XSú FXP VH SRDWH REVHUYD SURFHQWXO SúULQĚilor Īi al elevilor care fac parte din organismele
consultative este consistent cu cel prescris în documentele normative Īi evidenĚiat SULQ DOWH FHUFHWúUL
(cel puĚin 10% din numúUXOHOHYLORUSúrinĚilor). Cel mai mare procent dintre respondenĚi care fac parte
49
51
din astfel de organisme consultative se poate constata în judeĚele Vâlcea Īi Suceava la elevi, Īi Cluj Īi
Vâlcea la SúULQĚi &HO PDL VFú]XW QLYHO GH SDUWLFLSDUH HVWH vQ IalomiĚa, atât în privinĚa elevilor, cât Īi a
SúULQĚilor.
Opiniile respondenĚilor în privinĚa frecvenęei întrunirii acestor organisme consultative

sunt prezentate în tabelul XUPúWRU
Tabelul Nr. 41. FrecvenĚa întrunirii organismelor consultative
ELEVI 3ø5,1ĘI
FRQVLOLXOGHHOHYLSHĩcoalù FRPLWHWFODVù ĩi ĩcoalù
1 Regulat, lunar sau mai des 37 132
2 Regulat la 2-3 luni 27 61
5HJXODWRGDWúVDXGHGRXúRUL
16 106
3 pe semestru
'HFkWHRULHVWHQHYRLHIúUúR
49 145
4 periodicitate anume
5 Nu se întruneĪte 3 22
6 Nu Ītiu 35 7
7 NonR 7 16
8 7RWDO 174 489
Sub acest aspect, se poate constata în rândul elevilor un procent mult mai mare de respondenĚi
(IDĚú de SúULQĚi FDUH GHFODUú Fú QX Ītiu când se întruneĪte respectivul organism consultativ, ceea ce
SRDWHGHQRWDRDFWLYLWDWHPDLYL]LELOúPDLsusĚinutú a comitetului de SúULQĚi, în raport cu cel al elevilor.
3DUWLFLSDUHDODGHFL]LHHVWHYL]LELOúGHDVHPHQHDSULQimplicarea în selectarea disciplinelor

opęionale (elevi Īi SúULQĚi) Īi prin participarea SùULQęilor în proiectarea, realizarea Īi evaluarea
DFWLYLWúĚilor derulate la nivelul XQLWúĚii Īcolare.
1LYHOXO JHQHUDO DO FRQVXOWùULL HOHYLORU ĩi SùULQęilor în selectarea disciplinelor

opęionale este prezentat în tabelul de mai jos50
Tabelul Nr. 42. Consultarea elevilor Īi SúULQĚilor în selectarea disciplinelor opĚionale

ELEVI 3ø5,1ĘI
1 DA 861 1179
2 NU 838 530
3 1XPúLQWHUHVHD]ú 0 % 42
4 NonR 62 74
5 7RWDO 1761 1825
50
52
DeĪi legea spune altfel, dintre respondenĚi, DSURDSH MXPùWDWH dintre elevi ĩi aproape o
treime dintre SùULQęi GHFODUù Fù QX VXQW consultaęi în stabilirea opĚionalelor - confirmându-se
practica deciziei la nivelul Īcolii, în funcĚie de resurse Īi de nevoia de a completa catedrele cadrelor
GLGDFWLFH H[LVWHQWH $FHDVWú SUDFWLFú HVWH PDL HYLGHQWú vQ PHGLXO UXUDO XQGH VXQW PXOW PDL puĚine
SRVLELOLWúĚi de alegere, determinate Īi de procentul mai redus de cadre titulare Īi calificate. 'DFúOXúPvQ
consLGHUDUHD SRQGHUHD XQLWúĚilor Īcolare în care cel puĚin un elev a declarat participarea la stabilirea
opĚionalelor FRPSDUDWú FX SRQGHUHD HOHYLORU FDUH DX DILUPDW Fú VXQW consultaĚi, pe judeĚe, se poate
REVHUYD Fú vQ SHVWH GRXù WUHLPL GLQWUH XQLWùęile ĩcolare elevii sunt consultaĚi în selectarea
opĚionalelor (întrucât cel puĚin XQHOHYDILUPúFúDIRVWFRQVXOWDWGDUDFHDVWúSUDFWLFúQXHVWHXQLIRUPú
nici la nivel judeĚean, nici la nivelul Īcolii (existând diferenĚe mari de poziĚii vQWUHFHOHGRXúLHUDrhii). Doar
în Suceava, se pare, Fú SUDFWLFD SULYLQG FRQVXOWDUHD HOHYLORU HVWH XQLIRUP UúVSkQGLWú IDSW GRYHGLW GH
poziĚia 1 în ambele ierarhii). În celelalte judeĚe VHSDUHFúDFHDVWúSUDFWLFúHVWHQHXQLIRUPUúVSkQGLWúOD
nivelul Īcolilor participante la cercetare – unii dintre profesori practicând-o, alĚii nu.
În privinęa SùULQęilor, vom prezenta comparativ opiniile privind nivelul de implicare în

GRPHQLLOH DQDOL]DWH ÍQ DFHDVWú SUH]HQWDUH vom include ĩi opiniile acestora privind disciplinele
opęionale, pentru a compara nivelul de participare la stabilirea acestora, cu nivelurile de participare la
celelalte decizii importante de la nivelul Īcolii – anume elaborarea bugetului ĩcolii FKHOWXLHOLOH
efectuate de ĩcoalù SODQLILFDUHD JHQHUDOù D DFWLYLWùęii ĩcolii UHDOL]DUHD DFWLYLWùęilor
planificate51.
7DEHOXO1U,PSOLFDUHDSúULQĚilor în procesul decizional

Elaborarea Cheltuielile Planificarea Realizarea
Alegerea bugetului efectuate de DFWLYLWùęii DFWLYLWùęilor
opęionalului ĩcolii ĩcoalù ĩcolii planificate
1 DA 1179 607 788 906 1113
2 NU 530 1046 872 740 579
1X Pú
interes 42 90 97 94 60
3 ea]ú
4 NonR 74 82 68 85 73
5 7RWDO 1825 1825 1825 1825 1825
6HSRDWHREVHUYDFúQLYHOXOGHSDUWLFLSDUHFHOPDLPDUHHVWHFRQIRUPaĪteptúrilor, în alegerea
opĚionalului Īi cel mai mic în elaborarea bugetului Īcolii6HPDLSRDWHFRQVWDWDFúvQJHQHUDOSúULQĚii sunt
mai puĚin implicaĚi vQ WRW FH vQVHDPQú SODQLILFDUH EXJHWDUú VDX JHQHUDOú SH GH R SDUWH Īi în
managementul financiar al Īcolii (planificare Īi execuĚie EXJHWDUúSHGHDOWúSDUWH Din nou, ca Īi la alte
DVSHFWHH[LVWúdiferenĚe în privinĚa Īcolilor din judeĚul Suceava, IDĚú de celelalte Īcoli(VWHHYLGHQWúVXE-
participarea la planificarea DFWLYLWúĚii Īi supra-participarea în privinĚa alegerii opĚionalelor, elaborarea Īi
executarea bugetului.
8Q DVSHFW FRQWURYHUVDW DO LPSOLFúULL SúULQĚilor la viaĚa Īcolii este contribuęia lor ILQDQFLDUù.
Fiind solicitaĚi VúmenĚioneze GDFúDXFRQWULEXLWILQDQFLDUSULQFXPSúUDUHDDX[LOLDUHORUFXUULFXODUHPDUHD
51
V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Tabelele Nr. 131 – 132 Īi Graficul Nr. 55
53
majoritate a SúULQĚilor QXQXPDLFúDXGHFODUDWFúDXFRQWULEXLWODFXPSúUDUHDDFHVWRUD, dar Īi FúvQSOXV
VXQWXWLOHODFODVú52
Tabelul Nr. 44. ContribuĚia financiarú a púrinĚilor
Am fost solicitat, le-DP FXPSúUDt

sunt utile Īi VXQWIRORVLWHODFODVú
Am fost solicitat, le-DP FXPSúUDW,
dar nu sunt utile sau nu sunt
IRORVLWHODFODVú
Am fost solicitat, dar nu le-am

FXPSúUDW
Nu am fost solicitat
NonR
7RWDO 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
3.2.3. Comunicarea cu personalul ĩcolii ĩi sprijinul primit pentru rezolvarea problemelor

personale
Acest domeniu a fost reprezentat pe larg în instrumentele de cercetare. În primul rând am dorit
Vú DQDOL]úP percepęia grupurilor ęintù privind modul în care ĩcoala ęine VHDPD VDX QX GH
opiniile ĩi FHUHULOH ORU vQ FDOLWDWH GH EHQHILFLDU GH educaęie PDL DOHV reacęia ĩcolii la
semnalarea unui aspect negativ sau IDęù de o propunere de vPEXQùWùęire.
Astfel53, doar circa 20% dintre elevi Īi circa 15% dintre SúULQĚi au semnalat astfel de aspecte
negative, în Suceava întâlnim procentul cel mai mic (12,8%, respectiv 6,5%), iar în Dolj procentul cel mai
mare (28,4%, respectiv 18,1%) de elevi Īi SúULQĚi FDUHDXVHPQDODWDVSHFWHQHJDWLYH$FHVWHUúVSXQVXULVH
FRUHOHD]úFXPRGXOvQFDUHSURFHGHD]úĪi reacĚioneazú elevii Īi SúULQĚii atunci când FRQVWDWùXQDVSHFW
negativ în ĩcoalù54. Astfel, atât elevii, cât Īi SúULQĚii SUHIHUú Vú VHPQDOH]H DVSHFWXO QHJDWLY FRQVWDWDW
dirigintelui sau unui alt profesor, urmând, ca persoane preferate, (alĚi) SúULQĚi, directorul Īcolii Īi, în
IRDUWHPLFúPúVXUúDXWRULWúĚile locale sau comitetul de SúULQĚi. Deci, VHSUHIHUùacęiunea LQGLYLGXDOù
ĩi QXFHDFROHFWLYùRUJDQL]DWùÍQSOXVXQSURFHQWGHGRXúRULPDLPDUHGHHOHYLSHVWHGHFkW
în cazul SúULQĚilorSUHIHUúVúQXIDFúQLPLF
&KLDUGDFúQXPúUXOUúVSXQVXULORUUHIHULWRDUHODDSHOXOFúWUHPHGLDWRUXOĪcolar pentru rezolvarea

unor probleme din Īcoalú este mic GRDU SúULQĚi l-au menĚionat) FRQVLGHUúm, totuĪi Fú DFROR XQGH
H[LVWúPHGLDWRUXOĪcolar SRDWHILRUHVXUVúXWLOúvQDFHVWVHQV
52
53
54
V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Tabelul Nr. 135-136 Īi Graficele Nr. 57 - 58, precum Īi explicaĚiile
suplimentare
54
Ca probleme DVSHFWHQHJDWLYHVHPQDODWHDXIRVWDYXWHvQYHGHUHXUPúWRDUHOHopĚiuni55
Tabelul Nr. 45. Categorii de probleme semnalate

Aspecte negative semnalate
1 Paza Īi siguranĚa din Īcoalú Īi în jurul Īcolii
2 Ordinea Īi FXUúĚenia din Īcoalú
3 Comportamentul unor elevi
4 Comportamentul unor profesori
Tabelul Nr. 46. DistribuĚia rúspunsurilor în funcĚie de categoriile de probleme menĚionate

ELEVI
1 24,2% 26,2% 22,4% 21,9% 16,1% 21,5%
2 23,8% 38,4% 31,6% 31,6% 24,3% 34,4%
3 41,3% 32,6% 20,2% 27,0% 32,2% 39,5%
4 6,7% 4,3% 4,2% 7,1% 4,6% 8,9%
3ø5,1ĘI
1 13,6% 13,2% 6,0% 5,1% 10,5% 7,5%
2 10,4% 9,9% 12,0% 0,5% 10,5% 12,3%
3 9,7% 5,8% 5,4% 1,8% 6,6% 6,4%
4 3,6% 1,4% 0,0% 0,0% 4,1% 2,6%
Se poate constata, în cazul elevilor, aceeaĪi persistenĚú a problemelor individuale (mai ales
comportamentul altor elevi), semnalate Īi cu alte prilejuri, urmate de aspecte negative legate de RUGLQH
FXUùęenie SD]ù ĩi siguranęù – situaęie SH FDUH R FRQVLGHUùP vQJULMRUùWRDUH Aceasta cu atât
mai mult cu cât aspectele menĚionate legate de RUGLQH FXUúĚenie SD]ú Īi siguranĚú) sunt cele mai
importante ĩi în opinia SùULQęilor. 3HGHDOWúSDUWHUHPDUFúPFDIDSWvPEXFXUúWRU QXPúUXOPLFGH
probleme care Ěin de profesori (circa 6% dintre elevi Īi 2% dintre SúULQĚi semnalându-le).
În privinĚa tipologiei problemei semnalate legate de comportamentul elevilor, situaĚia

VHSUH]LQWúDVWIHO uQQXPúUGHelevi (din totalul de 1761 de respondenĚi, deci aproape 22%) Īi 71
SùULQęi (din totalul de 1825 de respondenĚi, deci circa 3,9%) au bifat varianta „Comportamentul unor
HOHYLDGLFúPRGXOvQFDUHµ/Delevi, UúVSXQVXULOHDXLQGLFDWXUPúWRDUHOHYDULDQWH
- 5úVSXQVXULJHQHUDOHGHH[HPSOXÅQXVXQWcuminĚiµÅVHSRDUWúXUkWµ
- Cazuri de violenĚú YHUEDOúOLPEDMQHSRWULYLWvQMXUúHWF
- &D]XULGHDJUHVLXQLviolenĚú IL]LFúEúWúL
- Fumatul (5)
- Å0ú HQHUYHD]úµ
- AbsenĚele elevilor (4)
- Å0RGXOvQFDUHJkQGHVFîĪi e[SULPúRSLQLLOHµ
- „Nu-Īi face temele” (2)
- 0RGXOvQFDUHVHvPEUDFú
55
V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Graficele Nr. 59 - 60
55
- Å6HYúLFúUHVFµ
- Å)XUúµ
- Å6HGúLPSRUWDQWµ
- 1RQUúVSXQVXUL („nu fac nimic”) (1)
La SùULQęi, UúVSXQVXULOHYL]HD]úXUPúWRDUHOHDVSHFWH
- Limbajul, modul de adresare Īi vLROHQĚa YHUEDOú
- Acte de YLROHQĚú IL]LFú
- 0XUGúULHOLSVDGHFXUúĚenie (1)
- Nu este cazul (2)
- 5úVSXQVXULJHQHUDOHQHUHOHYDQWHÅVHFRPSRUWúFXalĚi copii”) sau QRQUúVSXQVXUL (restul)
8QQXPúUGH87 elevi (din totalul de 1761 de respondenĚi, deci aproape 5%) Īi 27 SùULQęi (din
totalul de 1825 de respondenĚiGHFLFLUFDDXELIDWYDULDQWDÅ&RPSRUWDPHQWXOXQRUSURIHVRULDGLFú
modul în care ...”. La eleviUúVSXQVXULOHDXLQGLFDWXUPúWRDUHOHYDULDQWH
- Cazuri de YLROHQĚú YHUEDOúOLPEDMQHSRWULYLWĚipúvQMXUúHWF
- 5úVSXQVXULJHQHUDOHGH H[HPSOXÅVHSRDUWúXUkWµ
- Modul îQFDUHHYDOXHD]úQRWHD]ú
- Modul de predare (9)
- Cazuri de YLROHQĚú IL]LFúEúWúLQHGúXQDGXSúFHDIú
- Å3UHIHUúanumiĚi elevi” (4)
- „Eu am dreptate!” (2)
La SùULQęiUúVSXQVXULOHYL]HD]úXUPúWRDUHOHDVSHFWH
- 6ODEDFDOLWDWHDSUHGúULL
- AbsenĚa de la ore (6)
- 0RGXOGHDGUHVDUHOLPEDMLQDGHFYDW
- 0RGXOHYDOXDUHQRWDUH
- Agresivitatea (2)
- Lipsa de supraveghere a copiilor în pauze (1)
- Incapacitatea de a menĚine disciplina (1)
- 5úVSXQVXULJHQHUDOHQHUHOHYDQWHÅVHUHVSHFWúµVDXQRQUúVSXQVXUL (restul)
În privinĚa “altor probleme” (decât cele patru categorii indicate), un nuPúUGHHOHYLGLQWRWDOXO
de 1761 de respondenĚi, deci circa 1,8%) Īi 16 SúULQĚi (din totalul de 1825 de respondenĚi, deci sub 1%)
DXDOHVDFHDVWúYDULDQWú/DeleviUúVSXQVXULOHDXLQGLFDWXUPúWRDUHOHYDULDQWH
- Nu sunt astfel de cazuri (16)
- „E frig în Īcoalú” (3)
- Å6WULFúFLXQLµ
- “Certuri sau neînĚelegeri între noi sau între noi Īi GDVFúOLµ
- Cazuri de YLROHQĚúYHUEDOú
- Cazuri de YLROHQĚúIL]LFúvQWUHHOHYL
- Å1HSúVDUHDµ
- Cazuri de discriminare (1)
56
- Å(JúOúJLHµ
- „Copiii care au nevoie de ajutor” (1)
- Å&RSLLLFDUHIXPHD]úµ
La SùULQęiUúVSXQVXULOHYL]HD]úXUPúWRDUHOHDVSHFWH
- Lipsa transportului Īcolar (2)
- Å3URIHVRULLQXDFRUGúatenĚie în momentul în care copiii au probleme medicale” (2)
- IndiferenĚa IDĚú de copii Īi IDĚú de problemele lor (2)
- Diverse acte de LQGLVFLSOLQú a copiilor (2)
- Tratarea copiilor cu CES (1)
- „Deranjarea unor persoane din afara Īcolii” (1)
- „Problemele copiilor la vQYúĚúturú” (1)
- 5úVSXQVXULJHQHUDOHQHUHOHYDQWHÅWDYDQXOµVDXQRQUúVSXQVXUL (restul)
În privinĚa opiniilor asupra XUPùULORU VHPQDOùULL SUREOHPHORU UHVSHFWLYH, respondenĚii

(elevi Īi SúULQĚiDXDYXWXUPúWRDUHOHYDULDQWHGHUúVSXQV
7DEHOXO1U8UPúULOHVHPQDOúULLXQHLSUREOHPH
1 Aproape întotdeauna am observat o vPEXQúWúĚire a aspectului semnalat

2 'HUHJXOúDPREVHUYDWRvPEXQúWúĚire a aspectului semnalat
3 &kWHRGDWúDPREVHUYDWRvPEXQúWúĚire a aspectului semnalat
4 Foarte rar sau QLFLRGDWú am observat o vPEXQúWúĚire a aspectului semnalat
SituaĚia UùVSXQVXULORUSHJUXSXULęintù ĩi pe judeęeHVWHSUH]HQWDWúîn continuare56
Tabelul Nr. 48. DistribuĚia rúspunsurilor în privinĚDXUPúULORUVHPQDOúULLXQHLSUREOHPH

ELEVI
1 31,5% 28,7% 23,2% 58,2% 17,8% 22,8%
2 23,5% 17,7% 27,8% 35,2% 16,8% 26,3%
3 19,1% 19,8% 7,6% 3,6% 21,4% 19,1%
4 17,4% 29,0% 17,5% 3,1% 23,4% 23,1%
PøRINĘI
1 18,5% 28,8% 25,5% 29,5% 25,1% 24,9%
2 22,7% 23,8% 22,3% 53,0% 26,0% 19,3%
3 22,7% 15,1% 13,0% 16,6% 12,4% 15,2%
4 13,0% 11,0% 8,2% 0,9% 16,3% 19,0%
'XSú FXP VH SRDWH REVHUYD HOHYLL UDSRUWHD]ú vQWU-o proporĚie mult mai mare decât SúULQĚii
vPEXQúWúĚirea situaĚiei, dar în ansamblu SHVWH MXPúWDWH GLQWUH respondenĚi FRQVLGHUú Fú semnalarea
56
V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Graficele Nr. 61 - 62
57
probOHPHL D GXV GH ILHFDUH GDWù VDX PùFDU vQ PDMRULWDWHD FD]XULORU la vPEXQùWùęirea
situaęiei.
O situaĚie GLIHULWú vQWUH FHOH GRXú JUXSXUL GH UHVSRQGHQĚi vQUHJLVWUúP Īi în privinĚa
propunerilor de vPEXQùWùęire IùFXWHGHHOHYLUHVSHFWLYGHSùULQęi57
Tabelul Nr. 49. DistribuĚia rúspunsurilor în privinĚa propunerilor de vPEXQúWúĚire
ELEVI
DA
NU
NonR
7RWDO
3ø5,1ĘI
DA
NU
NonR
7RWDO
Marea majoritate a respondenĚilor GHFODUú Fú nu au adresat Īcolii propuneri de vPEXQúWúĚire

(elevii peste 93%, SúULQĚii peste 88%). Se poate observa aici o centrare a interesului beneficiarilor
de educaęie pe probleme ĩi nu pe vPEXQùWùęireavQJHQHUDODDFWLYLWùęii din ĩcoalù- deci o
DWLWXGLQHUHDFWLYùĩi nu pro DFWLYù.
Elevii au fost solicitaĚi Vú H[HPSOLILFH vQ privinĚa propunerii de vPEXQúWúĚire 8Q QXPúU GH
elevi (din totalul de 1761 de respondenĚi, deci aproape 14% au dat astfel de exemple 3UH]HQWúP PDL
jos, propunerile care au întrunit 5 sau mai multe opĚiuni)
- ÍPEXQúWúĚirea UHSDUDUHDîntreĚinerea bazei materiale pentru educaĚie VDODGHFODVú
FDOFXODWRDUHWDEOúHFKLSDPHQWHWHUHQde sport etc.) (51)
- $FWLYLWúĚi extra curriculare H[FXUVLLFRQFXUVXULYL]LWHVHUEúUL
- Ordine Īi FXUúĚenie în Īcoalú FXLPSOLFDUHSHUVRQDOú
- Modificarea orarului (ore mai puĚine PDLPXOWHPDLVFXUWHHWF
- 3ODQWDUHDGHIORULFRSDFi (16)
- $FWLYLWúĚi sportive (8)
- Introducerea unui opĚional (5)
- Acces la calculatoare (5)
- Alte opĚiuni (31)
- 5úVSXQVXULJHQHUDOHQRQUúVSXQVXUL (14)
3úULQĚii au fost solicitaĚi VúLQGLFHĪi FXLDXIùFXWSURSXQHUHDUHVSHFWLYù58
57
V. Īi Anexa 3., 5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Tabelul Nr. 137
58
58
7DEHOXO1U&XLDXDGUHVDWSúULQĚii propunerile de îmbunútúĚire
87 88 48 21 113 114 471
Altor SúULQĚi, VúYHGHPFH

SXWHPIDFHvPSUHXQú
Dirigintelui sau unui alt

profesor
Directorului Īcolii
$XWRULWúĚilor ORFDOH3ULPúULH

consiliu local etc.)
Comitetului GHSúULQĚi din

Īcoalú
Altor persoane sau instituĚii
8QQXPúUGHSúULQĚi (din totalul de 1825 de respondenĚiGHFLVXEDXELIDWYDULDQWDÅDOWú

SHUVRDQúµ5úVSXQVXULOHmenĚioneazú ILHIDSWXOFúQXDXIRVWIúFXWHSURSXQHULILHUHSHWúYDULDQWDFDUH
VHUHIHUúODDGUHVDUHDSURSXQHULLFúWUHSURIHVRULLGHODFODVú
ĩi în acest caz, se poate observa “RULHQWDUHDLQWHUQùµFHLFúUora le sunt adresate propuneri

ILLQGFXSUHFúGHUHFHLGLQLQWHULRUXOĪcolii Īi nu instituĚii sau organizaĚii GLQDIDUú
3HVWH GLQWUH FHL FDUH DX IúFXW SURSXQHUL GH vPEXQúWúĚire, atât în rândul elevilor, cât Īi al
SúULQĚilor, susęin Fù SURSXQHULOH UHVSHFWLYH DX IRVW OXDWH vQ FRQVLGHUDUH. TotuĪi, aproape un
sfert dintre elevi ĩi circa 13% dintre SùULQęi susęin Fù QX V-a întâmplat nimic cu propunerea
UHVSHFWLYú59
7DEHOXO1U8UPúULOHXQHLSURSXQHULGHvPEXQúWúĚire
Propunerea
1 $IRVWSUHOXDWúĪi DSOLFDWúGLUHFW
Am discutat despre propunere cu alte persoane (dirigintele, directorul, alĚi profesori etc.) Īi
2
DSRLDIRVWDSOLFDWúWRWDOVDXparĚial
3 Am discutat despre propunere cu alte persoane, dar propunerea nu DIRVWDSOLFDWú
4 Nu s-a întâmplat nimic
59
V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Graficel3 Nr. 64 - 65
59
Tabelul Nr. 52. DistribuĚLDRSLQLLORUSULYLQGXUPúULOHSURSXQHULORUGHvPEXQúWúĚire
ELEVI
1 25,0% 32,2% 45,7% 23,1% 16,0% 28,0%
2 45,5% 40,7% 31,4% 23,1% 30,0% 45,3%
3 13,6% 1,7% 0,0% 15,4% 8,0% 5,3%
4 13,6% 22,0% 14,3% 30,8% 42,0% 20,0%
NonR 2,3% 3,4% 8,6% 7,7% 4,0% 1,3%
7RWDO
3ø5,1ĘI
1 26,4% 23,9% 22,9% 57,1% 17,7% 31,6%
2 43,7% 55,7% 60,4% 14,3% 40,7% 50,0%
3 9,2% 8,0% 2,1% 19,0% 11,5% 7,0%
4 14,9% 10,2% 12,5% 0,0% 23,0% 9,6%
NonR 5,7% 2,3% 2,1% 9,5% 7,1% 1,8%
7RWDO
Un aspect important care stabileĪte, în fapt, atitudinea SúULQĚilor faĚú de Īcoalú vO UHSUH]LQWú
motivele pentru care ĩcoala doreĩte Vù FRPXQLFH FX SùULQęii, respectiv motivele pentru care
SúULQWHOHHVWHFKHPDWVúYLQúODĪcoalú$XIRVWRIHULWHXUPúWRDUHOHYDULDQWHGHUúVSXQV
Tabelul Nr. 53. Motivele pentru care Īcoala doreĪte VúFRPXQLFHFXSúULQĚii
1 6ú-mi comunice notele Īi rezultatele bune ale copilului meu

2 6ú-mi comunice notele Īi rezultatele slabe ale copilului meu
3 6úPúLQIRUPH]HGHVSUHprezenĚa la ore a copilului meu
4 6úPúLQIRUPH]HGHVSUHabsenĚele de la ore ale copilului meu
5 6úPúLQIRUPH]HGHVSUHFkWGHELQHVHFRPSRUWúFRSLOXOPHX
6 6úPúLQIRUPH]HGHVSUHLQGLVFLSOLQDFRSLOXOXLPHX
7 6úPúLQIRUPH]HGHVSUHUH]XOWDWHOHGHRVHELWHDOHĪcolii
8 6úPúLQIRUPH]HGHVSUHSUREOHPHOHĪcolii
9 6úPúLQIRUPH]HGHVSUHUHVXUVHOHĪcolii
6ú-mi solicite contribuĚia vQ EDQL VDX PXQFú OD SURFXUDUHD UHDOL]DUHD XQRU PDWHULDOH VDX
10 resurse pentru Īcoalú
În privinĚa frecvenĚei UúVSXQVXULORU SHQWUu ILHFDUH YDULDQWú Īi pentru fiecare judeĚ, situaĚia se
SUH]LQWúDVWIHO60
60
V. Īi Anexa 3., Rezultatele cercHWúULL– date suplimentare, Tabelul Nr. 138 Īi Graficul Nr. 66
60
Tabelul Nr. 54. DistribuĚia opiniilor privind motivele pentru care Īcoala doreĪte VúFRPXQLFHFXSúULQĚii

1 53,9% 73,7% 72,8% 24,0% 59,1% 72,5%
2 35,4% 40,3% 34,2% 16,6% 34,5% 35,5%
3 24,7% 35,6% 28,8% 0,0% 20,7% 25,4%
4 12,7% 19,5% 9,8% 7,4% 8,6% 10,5%
5 21,1% 31,0% 32,6% 0,0% 30,7% 34,4%
6 14,3% 11,5% 9,8% 3,7% 9,4% 8,2%
7 4,2% 8,8% 4,3% 9,7% 8,8% 9,5%
8 13,0% 17,0% 10,3% 35,5% 22,1% 16,2%
9 14,6% 4,9% 2,7% 0,5% 6,6% 3,1%
10 9,7% 4,4% 3,8% 2,8% 6,6% 2,3%
Se poate constata predominanęa dimensiunii „pozitive” DDFHVWHLFRPXQLFúULSúULQĚii sunt

solicitaĚi VúYLQúODĪcoalú pentru a li se comunica rezultatele bune ale copiilor, comportamentele pozitive
ale acestora, rezultatele deosebite ale Īcolii etc.
Legat de motivele iniĚierii FRPXQLFúULLĪcoalú-familie, un alt aspect pe care l-am avut în vedere a
fost reacęia ĩcolii la problemele persoanele ale elevilor ĩi vQ JHQHUDO DOH IDPLOLHL, cu alte
FXYLQWHPúVXUDvQFDUHĪcoala XUPúUHĪte evoluĚia JOREDOúDSHUVRQDOLWúĚii copilului ĪivQXOWLPúinstanĚú,
EXQúVWDUHD VD JHQHUDOú ÍQ SULPXO UkQG DP FRQVWDWDW Fú SHVWH GLQWUH HOHYL Īi aproape 80% dintre
SúULQĚi VH DGUHVHD]ú Īcolii Īi atunci când este vorba de problemele personale ale copilului sau ale
familiei61&RQVLGHUúPFúXQPRWLYDODFHVWHLVLWXDĚii este Īi lipsa unei alte persoanú UHVXUVú în comunitate
(cum ar fi de exemplu un asistent social) Īi, ca urmare este ”încúrcaWú” Īcoala cu probleme care nu Ěin
QHDSúUDW de misiunea acestei instituĚii. De asemenea, am constatat (aĪa cum era de aĪteptat) Īi faptul cú
SURFHQWXOUùVSXQVXULORUDILUPDWLYHVFDGHSHPùVXUDvQDLQWùULLvQĩcolaritate. 3HGHDOWúSDUWH
în funcĚie de nivelul de educaĚie a SúULQĚilor VH SRDWH FRQVWDWD Fú elevii cu SùULQęii având un nivel
redus de educaęie aduc în ĩcoalù problemele lor personale într-o proporęie PDLPLFùGHFkW
alte categorii.
Problemele personale sunt discutate de elevi în ĩcoalù mai ales cu colegii, urmând, în
ordinea preferinĚelor, dirigintele62
61
62
V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Graficul Nr. 67, cu explicaĚiile suplimentare
61
Tabelul Nr. 55. DistribuĚia rúspunsurilor privind persoanele preferate de elevi pentru discutarea
&X FROHJLL GH FODVú VDX GLQ
136 143 70 37 129 137 653
Īcoalú
Cu dirigintele 69 92 65 10 82 101 419
Cu anumiĚi profesori 26 16 16 11 36 33 138
Cu directorul Īcolii 5 8 13 8 7 15 56
&X FRQVLOLHUXO SVLKRORJXO GLQ
18 3 8 0 4 4 37
Īcoalú
7RWDO 298 328 263 196 304 372 1761
CJ DJ IL SV VL VS Total
&XFROHJLLGHFODVúVDXGLQ

Īcoalú
Cu dirigintele
Cu anumiĚi profesori
Cu directorul Īcolii
&XFRQVLOLHUXOSVLKRORJXOGLQ

Īcoalú
Ca PRGDOLWùęi preferate de comunicareHOHYLLSUHIHUúGHGHSDUWHdiscuĚiile Īi consultaĚiile

LQGLYLGXDOHGDUUHPDUFúPapariĚia, între preferinĚe, a mijloacelor electronice, chiar Īi în acest mediu
defavorizat – aproape un sfert dintre elevi raportând utilizarea telefonului sau a email-ului63
7DEHOXO1U0RGDOLWúĚile de comunicare preferate de elevi
Simple discuĚii, atunci când
161 171 105 65 145 192 841
JúVHVFSHUVRDQDUHVSHFWLYú
ConsultaĚii individuale 32 52 37 8 35 48 212
Telefon (inclusiv SMS) 58 62 30 41 50 75 317
Email 24 14 13 8 22 19 100
Simple discuĚii, atunci când

JúVHVFSHUVRDQDUHVSHFWLYú
ConsultaĚii individuale
Telefon (inclusiv SMS)
Email
În privinęa SùULQęilorVHSRDWHFRQVWDWDFúaceĪtia SUHIHUúVúGLVFXWHSUREOHPHOHSHUVRQDOHFX

GLULJLQWHOHUHVSHFWLYFXvQYùęùtorulVDXFXalęi profesori, dar mai puĚin cu alĚi SúULQĚi64
63 V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Graficul Nr. 68, cu explicaĚiile suplimentare

64 V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Graficul Nr. 69
62
7DEHOXO1U0RGDOLWúĚile de comunicare preferate de púrinĚi
Cu alĚi SúULQĚi DLHOHYLORUGLQFODVú
22 42 26 0 47 50 187
sau din Īcoalú
Cu dirigintele 178 228 122 101 237 261 1127
Cu anumiĚi profesori 24 76 18 64 79 47 308
Cu directorul Īcolii 12 64 15 38 50 35 214
&X FRQVLOLHUXO SVLKRORJXO GLQ
14 3 5 0 10 5 37
Īcoalú
7RWDO 308 365 184 217 362 389 1825
Cu alĚi SúULQĚi DLHOHYLORUGLQFODVú

sau din Īcoalú
Cu dirigintele
Cu anumiĚi profesori
Cu directorul Īcolii
&XFRQVLOLHUXOSVLKRORJXOGLQ

Īcoalú
În privinĚa frecvenęei FRPXQLFúULLLQGLIHUHQWGHPLMORFXOSUHIHUDWUúVSXQVXULOHVXQWSUH]HQWDWH

în tabelele de mai jos65
Tabelul Nr. 58. FrecvenĚa comunicúrii elevilor ĪLSúULQĚilor cu Īcoala
ELEVI 3ø5,1ĘI
1 =LOQLF 490 124
2 6úSWúPkQDO 340 388
3 Lunar 142 583
4 De 1-3 ori pe semestru 107 289
5 2GDWúSHDQVDXPDLUDU 108 67
6 NonR 574 374
7 7RWDO 1761 1825
Se poate constata o frecvenĚú PXOWPDLEXQúDFRPXQLFúULLFXHOHYLLGHFkWvQFD]XOSúULQĚilor. În

funcĚie de YkUVWDFRSLOXOXLDQXOGHVWXGLXDPFRQVWDWDWFúODQLYHOGHJLPQD]LXIUHFYHQĚa cea mai
mare a comunicúrii între Īcoalú ĪLSúULQĚi este la nivelul clasei a V-DVFú]kQGfoarte mult la nivelul clasei a
VI-a, urcând apoi încet SkQú OD FODVD D 9,,,-a, GDU IúUú Vú DMXQJú OD QLYHOXO FRPXQLFúULL GLQ FODVD D 9-a66.
Suceava din nou este un judeĚ cu Īcoli atipice (IDĚú de celelalte Īcoli din eĪantion) DWkW SULQ QXPúUXO
foarte mare de QRQUúVSXQVXUL la elevi, cât Īi prin frecvenĚa FRPXQLFúULLFDUHvLpriveĪte pe SúULQĚi.
Comunicarea rezultatelor vQYùęùrii este o parte esenĚialú a sistemului de comunicare a

Īcolii ca instituĚie de educaĚie. În acest sens sunt semnificative, în primul rând, frecvenĚa FRPXQLFúULLĪi
65 V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Graficul Nr. 70

66 V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Tabelele Nr. 142 - 143 Īi Graficele Nr. 71 - 72
63
PRGDOLWúĚile de comunicare, aspecte abordate într-o serie de itemi speciali adresaĚi SúULQĚilor. În privinĚa
frecvenęei FRPXQLFùULLUH]XOWDWHORUĩcolareUúVSXQVXULOHSùULQęilor sunt prezentate în tabelul de
mai jos67
Tabelul Nr. 59. FrecvenĚa comunicúrii rezultatelor învúĚúrii

=LOQLF
Cel puĚin RGDWúSH

VúSWúPkQú
Cel puĚin RGDWúSH

OXQú
0DLUDUGHRGDWúSH

OXQúVDXGHORF
Nu ĪtiuQXPú

LQWHUHVHD]ú
NonR
7RWDO
(VWHvQJULMRUúWRUIDSWXOFúîntre o treime ĩi 80% dintre SùULQęi GHFODUúFúUH]XOWDWHOHĪcolare

sunt comunicate lunar sau mai rar. Pot fi observate, de asemenea, diferenĚe destul de mari între judeĚe
în Suceava peste 80% dintre SúULQĚi GHFODUúFúOHVXQWFRPXQLFDWHUH]XOWDWHOHĪcolare lunar sau mai rar, în
timp ce în Vaslui, mai mult de un sfert dintre SúULQĚi GHFODUúFúUH]XOWDWHOHFRSLLORUORUOHVXQWFRPXQLFDWH
zilnic.
Ca PRGDOLWùęi de comunicare a rezultatelor ĩcolare comunicarea individuDOúYHUEDOúVDX

în scris) este de departe FHDPDLPXOWIRORVLWúmenĚionatú GHFLUFDGRXúWUHLPLGLQWUHSúULQĚi), dar cu
diferenĚe notabile între judeĚeGHH[HPSOX9kOFHDXQGHSHVWHGLQWUHSúULQĚi DXLQGLFDWIHHGEDFNul
individual scris ca preferat, sau Suceava unde majoritatea SúULQĚilor menĚioneazú feedEDFNul public verbal
FDPRGDOLWDWHSUHIHUDWúGHFRPXQLFDUH68.
Tabelul Nr. 60. 0RGDOLWúĚi de comunicare a rezultatelor Īcolare
Individual, în scris
Individual, verbal
Public, în scris
Public, verbal
NonR
7RWDO
67 V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Tabelele Nr. 144 - 145

68 V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Tabelul Nr. 146 Īi Graficul Nr. 73
64
3.3. Nivelul satisfacęiei ĩi „starea de bine” la ĩcoalù
3.3.1. Siguranęa elevilor în incinta ĩcolii ĩi vQYHFLQùWDWH
Starea de bine începe, nu numai la copii ci Īi la adulĚi, cu sentimentul de siguranęù – în cazul

de IDĚú, siguranĚa în Īcoalú Īi în spaĚiile adiacente. Acest aspect a fost abordat în ambele instrumente de
cercetare, deci putem avea Īi RDERUGDUHFRPSDUDWLYú Indiferent de categoria de populaĚie LQYHVWLJDWúvQ
YHGHUHD LGHQWLILFúULL XQLWúĚilor FDUH RIHUú R siguranĚú a elevilor în Īcoalú (Īi vQ YHFLQúWDWHD DFHVWHLD V-a
procedat la combinarea variantelor „foarte mare” Īi „mare” privind siguranĚa, într-R VLQJXUú
interpretare – anume „RIHUú siguranĚúµ3HDFHDVWúED]úSHjudeęe, situaĚia VHSUH]LQWúDVWIHO
Tabelul Nr. 61. Sentimentul de siguranĚú - numúrul XQLWúĚilor în care cel puĚin un elev a confirmat
siguranĚa RIHULWúGHĪcoalú Īi ponderea elevilor care au confirmat siguranĚa oferitú de Īcoalú
1XPùUXOXQLWùęilor în care cel puęin un 1XPùUGHHOHYLFDUHDFRQILUPDW

elev a confirmat siguranęa RIHULWùGHĩcoalù siguranęa RIHULWùGHĩcoalù
CJ 22 246
DJ 18 262
IL 8 193
SV 7 195
VL 27 257
VS 22 310
7RWDO 104 1463
6HSRDWHREVHUYDFúvQJHQHUDOvQDSURDSHWRDWHĪcolile din eĪantion, marea majoritate a elevilor

se simt în siguranĚú, existând, totuĪi, o diferenĚú de peste 15 puncte procentuale între judeĚe – cea mai
PLFúsiguranĚú resimĚitú GHFúWUHHOHYLILLQGODQLYHOXOjudeĚului IalomiĚa, iar cea mai mare în Suceava69.
3ùULQęii au fost solicitaĚi suplimentar Vú estimeze nivelul de siguranęù ĩi vQ YHFLQùWDWHD
ĩcolii, inclusiv pe drumul la Īi de la Īcoalú, nu numai în incinta acesteiD,WHPXOUHSUH]LQWúRHYDOXDUH pe
VFDOD RUGLQDOú SHQWUX FDUH VH XWLOL]HD]ú FD LQGLFDWRU VLQWHWLF VFRUXO PHGLX DO UúVSXQVXULORU RIHULWH SH
scala 1-4). Suplimentar, se va determina Īi un al doilea indicator, reprezentând ponderea scorului mediu
realizat în maximum de 4 puncte posibile de realizat în acest caz.
Tabelul Nr. 62. Sentimentul de siguranĚú în Īcoalú Īi în vecinútatea Īcolii (púrinĚi)
Foarte Foarte Procent

Mare Mediu Mic NonR Medie
mare mic medie
5 4 3 2 1 0 din 4
În ĩcoalù
În

YHFLQùWDWH
69 V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Tabelul Nr. 147 Īi Graficele Nr. 74 - 75
65
Am putut FRQVWDWDRVFúGHUHDQLYHOXOXLSHUFHSXWGHsiguranĚú vQYHFLQúWDWHDĪcolii faĚú de incinta
acesteia, dar Īi diferenĚe mari între judeĚe – în Vâlcea SúULQĚii apreciind cel mai ridicat nivel de siguranĚú
al copiilor atât în Īcoalú, cât Īi vQDSURSLHUHLDUFHOPDLVFú]XWvQ6XFHDYD70. Mai menĚionúm ĪLIDSWXOFú
doar într-un singur judeĚ, Vâlcea, majoritatea SúULQĚilor DSUHFLD]úFúHOHYLLVXQWvQsiguranĚú atât în Īcoalú,
cât Īi vQYHFLQúWDWHDHL
Tabelul Nr. 63. Sentimentul de siguranĚú - numúrul XQLWúĚilor în care cel puĚin XQ SúULQWH D FRQILUPDW
siguranĚa RIHULWú GH Īcoalú Īi ponderea púrinĚilor care au confirmat siguranĚa oferitú de Īcoalú pentru
elevi
1XPùUXOXQLWùęilor FDUHvQRSLQLD 1XPùUGHHOHYLFDUHvQRSLQLD
SùULQęilorRIHUùsiguranęù în ĩcoalù ĩi în SùULQęilorEHQHILFLD]ù de siguranęù în
YHFLQùWDWHDHL ĩcoalù ĩi vQYHFLQùWDWHDHL
CJ 27 104
DJ 24 137
IL 9 50
SV 2 20
VL 29 188
VS 35 125
7RWDO 126 624
70 V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Tabelul Nr. 148 Īi Graficele Nr. 76-77
66
3.3.2. Ordinea ĩi FXUùęenia în spaęiile ĩcolare
Ordinea Īi, mai ales, FXUúĚenia în spaĚiile Īcolare VXQWVXELHFWHDPSOXGH]EúWXWHLQFOXVLYvQPDVV-

media. Ca urmare, acest subiect a fost analizat în cercetarea de IDĚú Īi a fost inclus în secĚiunea GHGLFDWú
ÅEXQúVWúULLµFRSLOXOXL5úVSXQVXULOHHOHYLORUĪi ale SúULQĚilor sunt prezentate mai jos71.
7DEHOXO1U$SUHFLHUHDQLYHOXOXLGHFXUúĚenie în Īcoli
Aprecierea nivelului de CJ DJ IL SV VL VS 7RWDO
FXUùęenie
ELEVI
(VWH IRDUWH FXUDW vQ WRDWú
26,5% 28,4% 27,4% 54,6% 31,3% 23,1%
Īcoala
În general, Īcoala HVWHFXUDWú 55,7% 50,6% 46,8% 44,4% 56,9% 66,1%
ĩcoala HVWH PDL GHJUDEú
12,8% 14,6% 11,0% 0,0% 9,2% 9,1%
PXUGDUú
(VWH IRDUWH PXUGDU vQ WRDWú
4,0% 5,8% 2,7% 0,0% 1,3% 1,3%
Īcoala
Nu Ītiu 1RQ5 1,0% 0,6% 12,2% 1,0% 1,3% 0,3%
7RWDO 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
3ø5,1ĘI
(VWH IRDUWH FXUDW vQ WRDWú
23,1% 20,8% 19,0% 0,0% 26,8% 22,4%
Īcoala
În general, Īcoala HVWHFXUDWú 69,2% 67,4% 52,7% 100,0% 64,1% 70,7%
ĩcoala HVWH PDL GHJUDEú
1,9% 7,9% 6,0% 0,0% 4,7% 5,1%
PXUGDUú
(VWH IRDUWH PXUGDU vQ WRDWú
0,3% 2,2% 1,1% 0,0% 2,8% 1,0%
Īcoala
Nu Ītiu 1RQ5 5,5% 1,6% 21,2% 0,0% 1,7% 0,8%
7RWDO
6H SRDWH REVHUYD Fú PDUHD PDMRULWDWH D SúULQĚilor Īi a elevilor (cu procente de peste 70%)
DSUHFLD]úĪcolile ca fiind curate – cu diferenĚe între judeĚe, cele mai curate Īcoli fiind în Suceava Īi cele
mai puĚin curate în IalomiĚa (atât în ceea ce îi priveĪte pe elevi, cât Īi pe SúULQĚi).
3.3.3. 7UDWDPHQWXO egal ĩi echitabil în ĩcoalù
Un aspect mult abordat în ultimul timp, dar Īi controversat, îl constituie tratamentul echitabil al
elevilor Īi, în primul rând, H[LVWHQĚa VDXQXDGLVFULPLQúULLHOHYLORUvQĪcoalú. Instrumentele de cercetare
au vizat Īi acest aspect, atât elevii, cât Īi SúULQĚii fiind solicitaĚi Vú UúVSXQGú OD vQWUHEúUL OHJDWH GH acest
aspect. Elevii au fost întrebaĚi dacú s-au simĚit trataĚi altfel în Īcoalú, de cútre profesori, în comparaĚie cu
alĚi copii Īi, dacú au resimĚit acest lucru, care cred cú DU IL PRWLYHOH. Similar, SúULQĚii au fost întrebaĚi
acelaĪi lucru, dar referitor la copiii lor. 5úVSXQVXULOHHOHYLORUĪi ale SúULQĚilor sunt prezentate mai jos72
71
72
67
Tabelul Nr. 65. PercepĚia discriminúrii (elevi Īi púrinĚi)
ELEVI
DA
NU
Nu Ītiu 1RQ5
7RWDO
3ø5,1ĘI
DA
NU
Nu Ītiu 1RQ5
7RWDO
Procentul elevilor care s-au simĚit, într-un fel sau altul, discriminaĚi este destul de mare – în
medie peste 25%, dar cu variaĚii mari între judeĚe (între circa 6% în Suceava Īi aproape o treime în
Vâlcea). Procentul SúULQĚilor FDUHDILUPúH[LVWHQĚa GLVFULPLQúULLHVWHvQVúPXOWPDLPLFGHODQLFLXQXOvQ
6XFHDYDSkQúODDSURDSHvQ9DVOXL$FHDVWúsituaĚie ne-DFRQGXVODFRQFOX]LDFú, GHUHJXOúĪi strict în
cazul Īcolilor din eĪantion, cauzele GLVFULPLQùULL nu sunt exterioare ĩcolii DGLFú DYkQG FD PRWLY
HWQLDVúUúFLDHWF, ci interioare. Acest lucru este confirmat Īi de motivele percepute de elevi Īi SúULQĚi
FDILLQGODRULJLQHDGLVFULPLQúULL'LQWUHeleviXQQXPúUGHGLQWRWDOXOGHGHrespondenĚi, deci
aproape 25%) au FRPSOHWDWUúVSXQVXULODDFHDVWúvQWUHEDUH$XIRVWLQGLFDWH
68
7DEHOXO1U0RWLYHOHGLVFULPLQúULL– opiniile elevilor
Motive 1XPùU
5ùVSXQVXULFDUHDUDWùPRWLYHOH´QHJDWLYHµDOHGLVFULPLQùULLGLQFDUH 389
Lipsa de rezultate Īi de motivaĚie pentru vQYúĚare FúQXvQYúĚúm", "alĚii învaĚú mai bine,
96
alĚii mai prost"
Existenta unor elevi favorizaĚi preferaĚiIúUúH[SOLFDUHDPRWLYXOXL 78
5úVSXQVXULJHQHUDOHQRQUúVSXQVXUL ("nu pot explica motivul") 58
Semnalarea LQHFKLWúĚii în notare 32
([LVWHQĚa unor elevi antipatizaĚiIúUúH[SOLFDUHDPRWLYXOXLDXERDOúvLXUúVFSHXQLL
27
dintre noi")
$FWHGHLQGLVFLSOLQúQHSXUWúPXUkWalĚii VHSRDUWúPDLIUXPRV 20
Motive legate de statutul social, profesional, economic al SúULQĚilor VXQWVúUDFFODVD
15
VRFLDOú
$PVXSúUDWSURIHVRUXO 10
3HQWUXFúceilalĚi sunt mai deĪtepĚi ca mine" 8
"AlĚii aduc cadouri" 5
"Am copiat la test" 4
6XQWHPRWLYVXQWmai retras" 4
$VSHFWXOIL]LFFúQXWHvPEUDFLFXPWUHEXLH 3
1XPúVXSRUWúFúDSUHFLH]alĚi profesori" 3
3HQWUXFúQH-DPH[SULPDWSúUHUHDSHUVRQDOú, iar ei nu au fost de acord" 3
3HQWUXFúVSXQHPFúIDFdiferenĚe" 3
)DYRUL]HD]úIHWHOHEúLHĚii" 2
"Din cauza SúULQĚilor" 2
0úLDXGHSURVW 2
"AlĚii fac meditaĚii" 2
"LinguĪesc SURIHVRULLVHGDXSLVLFDEOkQGú 2
5DVúHWQLH 2
"Pentru a-mi micĪora PHGLDFDDOWFLQHYDVúILHvQDLQWHDPHD 1
3HQWUXFúQHWUDWHD]úLQIHULRULORU 1
"PHQWUXFúHOHYLLVXQWdiferiĚi între ei" 1
/HJúWXULGHUXGHQLH 1
3UREOHPHGHVúQúWDWH 1
"Nu ne cunosc" 1
(LDXLPSUHVLDFúGDFúOXúPQRWHVODEHQXSXWHPVúQHvQGUHSWúP 1
"Nu au încredere în noi" 1
5ùVSXQVXULFDUHDUDWùPRWLYHOHÅSR]LWLYHµDOHGLVFULPLQùULLGLQFDUH
19
"Sunt cuminte, vQYúĚ" 15
"Sunt mai activi la ore" 4
Å6HSRDUWùIUXPRVFXPWUHEXLHµ- nu e cazul 28
7RWDO 436
69
Se poate constata predominanęa UùVSXQVXULORUOHJDWHGHHYDOXDUHĩi notare, mai ales de
FDSDFLWDWHD SURIHVRULORU GH D IDFH R HYDOXDUH FRUHFWú $FHVWH UúVSXQVXUL VH FRUHOHD]ú FX FHOH GH OD
secĚiunea dedLFDWúVWLOXOXLHYDOXDWLYDOSURfesorului (v. mai sus, p. 36-39).
/D DFHVW LWHP UúVSXQVXULOH SùULQęilor sunt mai nuanĚate 7RWRGDWú GLQFROR GH semnificaĚia
VWDWLVWLFúDXUúVSXQVGRDUGHSúULQĚiGHFLDSURDSHGLQWUHHLHVWHLQWHUHVDQWúĪi percepĚia OHJDWú
GH DFHVW VXELHFW VHQVLELO FKLDU GDFú UúVSXQVXULOH DX R frecvenĚú UHGXVú Īi sunt chiar unice. SituaĚia
PRWLYHORUGHGLVFULPLQDUHSHUFHSXWHHVWHXUPúWRDUHD
7DEHOXO1U0RWLYHOHGLVFULPLQúULL– RSLQLLOHSúULQĚilor
5ùVSXQV 1XPùUGH
opęiuni
5úVSXQVXULJHQHUDOHQXSRWH[SOLFDPRWLYXOSURIHVRULLVHFRPSRUWúXUkW 32
Copilul propriu nu învaĚú VXILFLHQWalĚii învaĚú mai bine 18
MenĚionarea existenĚei unor elevi favorizaĚi preferaĚi 10
&RSLOXOHVWHPDLQHDVWkPSúUDWDUHHQHUJLHĪi se plictiseĪte ODRUHYUHDPDLPXOWú
7
atenĚie"
"Din cauza situaĚiei PDWHULDOHVWDWXWXOXLVRFLDO 6
"Din FDXWú hainelor, tunsorii, aspectului fizic" 6
"Sunt favorizaĚi copiii mai atenĚi, mai receptivi" 4
'LQFDX]DHWQLHLHVWHĚigan" 4
3URIHVRUXOHVWHLQFRPSHWHQWQXH[SOLFúFRUHVSXQ]úWRU 4
Copilul este timid 3
Copilul este violent 2
3HQWUXFDQXVWDXFDSúULQWHODdispoziĚia profesorilor" 2
3HQWUXFúQXPúSODFHSHPLQH 2
3HQWUXFúHGLIHULWGHceilalĚi copii" 1
3HQWUXFúQXvOLPSOLFúPDLPXOWvQSURLHFWH 1
"Copilul meu nu este linguĪitor" 1
"Unul dintre copiii mei are certificat de handicap Īi dosar CES" 1
"Copilul meu este stângaci Īi doamna îl tot jigneĪte FúHVWHQHSXWLQFLRV 1
"Are autism" 1
"Am cerut explicaĚii vQOHJúWXUúFXWHPD 1
ComparaĚia cu foĪti elevi, acum SúULQĚi 1
Cultul din care face parte familia elevului 1
"Din cauza culorii politice a SúULQĚilor" 1
"Nu are FúUĚi" 1
1XHVWHFD]XOVHSRDUWúIUXPRV 11
7RWDO 122
Dincolo de recunoaĪterea diferenĚelor Īi a punctelor slabe ale propriilor copii, SúULQĚii

VHPQDOHD]ú Īi mai multe situaęii vQ FDUH GLVFULPLQDUHD HVWH SHUFHSXWù GLQ PRWLYH VRFLDOH ĩi
etnice, precum Īi preferinĚa cadrelor didactice pentru anumiĚi copii, din diverse motive. De asemenea,
sunt semnalate Īi cazuri în care problemele Īi conflictele dintre SúULQĚi Īi Īcoalú sunt percepute ca
ducând la discriminarea copiilor.
70
3.3.4. Satisfacęia IDęù de viaęa ĩcolarù
Acest subiect a fost abordat pe larg în instrument, întrucât, indiferent de definiĚia FDOLWúĚii
educaĚiei DYXWúvQYHGHUHsatisfacĚia beneficiarilor este un criteriu fundamental al unei Īcoli de calitate.
Într-RSULPúinstanĚú DPDYXWvQYHGHUHXUPúWRDUHOHDVSHFWHDOHvieĚii Īcolare, faĚú de care SùULQęii au
fost solicitaĚi Vú-Īi H[SULPHRSLQLD
Tabelul Nr. 68. Aspecte ale vieĚii Īcolare - Ěinte pentru músurarea satisfacĚiei púrinĚilor
1 Progresul realizat în ultimul an Īcolar GHFRSLOXOGXPQHDYRDVWUú

2 &OúGLUHDĪi IDFLOLWúĚile RIHULWHVúOLGHFODVúODERUDWRDUHVDOúĪi teren de sport, ateliere etc.)
Progresul în dotarea cu echipamente Īi materiale (inclusiv calculatoare) în acest an Īcolar faĚú
3 de cel precedent
4 5HVSHFWXODUúWDWGHSHUVRQDOXOĪcolii faĚú de GXPQHDYRDVWUú Īi IDĚú GHFRSLOXOGXPQHDYRDVWUú
5 &RUHFWLWXGLQHDHYDOXúULLĪi QRWúULLQRWHOHFDOLILFDWLYHOHobĚinute sunt cele meritate)
6 InformaĚia SULPLWúvQprivinĚa DFWLYLWúĚilor GHVIúĪurate în Īcoalú
7 InformaĚia SULPLWúGHODĪcoalú în privinĚa FRQWLQXúULLVWXGLLORUGXSúDEVROYLUH
8 Modul în care Īcoala UúVSXQGHVROLFLWúULORUGXPQHDYRDVWUú
,WHPXO UHSUH]LQWú R HYDOXDUH SH VFDOD RUGLQDOú SHQWUX FDUH VH XWLOL]HD]ú FD LQGLFDWRU VLQWHWLF
VFRUXOPHGLXDOUúVSXQVXULORURIHULWHSHVFDOD-5. Suplimentar se va determina Īi un al doilea indicator,
reprezentând ponderea scorului mediu realizat în maximum de 5 puncte posibile de realizat în acest caz.
Rezultatele obĚinute la nivel de judeĚ VXQWH[SULPDWHVXEIRUPDDFHVWXLLQGLFDWRUGHQDWXUúSURFHQWXDOú
6H SRDWH REVHUYD Fú UúVSXQVXULOH SúULQĚilor LQGLFú XQ JUDG PDUH GH satisfacĚie în privinĚa tuturor
aspectelor menĚionate, între 66% - progresul în dotarea cu echipamente Īi materiale - Īi 78% - respectul
DUúWDWGHSHUVRQDOXOĪcolii. DistribuĚia opiniilor SúULQĚilor HVWHSUH]HQWDWúvQWDEHOul de mai jos73
Tabelul Nr. 69. SatisfacĚia púrinĚilor faĚú de aspectele vieĚii Īcolare menĚionate
Foarte 6DWLVIúcut Nici NesatisIúFXW Foarte NonR Medie Pondere

VDWLVIúcut VDWLVIúFXW nesatisIúFXW medie în
nici nesatis- 5
IúFXW
5 4 3 2 1 0
1
2
3
4
5
6
7
8
73 V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Tabelul Nr. 151 Īi Graficul Nr. 80
71
ÍQFRPSOHWDUHDPúVXUúULLJUDGXOXLGHsatisfacĚieDWkWHOHYLL cât ĩi SùULQęii au fost solicitaĚi Vú
îĪi exprime acordul în privinĚa unor aspecte care Ěin de climatul ĩcolar FDUHFRQIRUPFHUFHWúULORUGH
profil, influenĚeazú atât participarea ĪFRODUú cât Īi rezultatele obĚinute$FHVWHDVSHFWHVXQWXUPúWRDUHOH
Tabelul Nr. 70. Aspecte ale climatului Īcolar - Ěinte pentru músurarea satisfacĚiei elevilor
Variante elevi
1 0úVLPWDSURSLDWGHSURIHVRULLĪi HOHYLLGLQDFHDVWúĪcoalú
2 6XQWIHULFLWúFúvQYúĚ vQDFHDVWúĪcoalú
3 ([LVWú întotdeauna cineva, în ĪcoalúFDUHDVFXOWúFHVSXQDWXQFLFkQGDPSUREOHPH
4 3URIHVRULLGLQDFHDVWúĪcoalú vLWUDWHD]úHFKLWDELOSHtoĚi elevii
5 ([LVWú întotdeauna cineva în Īcoalú FDUHPúODXGúSHQWUXUHDOL]úULĪi PúvQFXUDMHD]ú
6 ([LVWúvQWRWGHDXQDFLQHYDFDUHYHGHFkQGOLSVHVFGHODĪcoalú Īi VHLQWHUHVHD]úGHFHOLSVHVF
Am în Īcoalú SULHWHQLGHYkUVWDPHDVDXDSURSLDWú FXFDUHYRUEHVFĪi FDUHPúDMXWúDWXQFL
7 când dau de greu
Tabelul Nr. 71. Aspecte ale climatului Īcolar - Ěinte pentru músurarea satisfacĚiei púrinĚilor
Variante SùULQęi
1 0úVLPWDSURSLDWGHSURIHVRULLĪi HOHYLLGLQDFHDVWúĪcoalú
2 6XQWIHULFLWúFúFRSLOXOPHXînvaĚú vQDFHDVWúĪcoalú
3 ([LVWú întotdeauna cineva, în ĪcoalúFDUHDVFXOWúFHVSXQDWXQFLFkQGYRUEHVFGHVSUHFRSLOXOPHX
4 3URIHVRULLGLQDFHDVWúĪcoalú vLWUDWHD]úHFKLWDELOSHtoĚi elevii
([LVWú întotdeauna cineva în Īcoalú FDUHODXGúHOHYLLĪi SúULQĚii lor pentru rezultatele Īcolare Īi
5 îi vQFXUDMHD]ú
([LVWúvQWRWGHDXQDFLQHYDFDUHYHGHFkQGFRSLOXOPHXlipseĪte de la Īcoalú Īi VHLQWHUHVHD]úGH
6 ce lipseĪte
Copilul meu are în Īcoalú SULHWHQLGHYkUVWDOXLVDXDSURSLDWúFDUHvODMXWúDWXQFLFkQGGúGH
7 greu
,WHPXO UHSUH]LQWú R HYDOXDUHD SH VFDOD RUGLQDOú SHQWUX FDUH VH XWLOL]HD]ú FD LQGLFDWRU VLQWHWLF
VFRUXOPHGLXDOUúVSXQVXULORURIHULWHSHVFDOD-5. Suplimentar se va determina Īi un al doilea indicator,
reprezentând ponderea scorului mediu realizat în maximum de 5 puncte posibile de realizat în acest caz.
Rezultatele obĚinute la nivel de judeĚ VXQWH[SULPDWHVXEIRUPDDFHVWXLLQGLFDWRUGHQDWXUúSURFHQWXDOú
DistribuĚia opiniilor SúULQĚilor HVWHSUH]HQWDWúvQWDEHOul XUPúWRU74
74
72
Tabelul Nr. 72. SatisfacĚia elevilor Īi a púrinĚilor faĚú de aspectele climatului Īcolar menĚionate
Aspect Acord Acord Nici Dezacord Dezacord NonR Medie Pondere

perfect acord, total medie în
nici dezi- 5
cord
5 4 3 2 1 0
ELEVI
1 31,6% 42,2% 16,8% 4,9% 3,2% 1,2% 3,904 78,1%
2 41,1% 34,4% 13,3% 4,8% 4,5% 2,0% 3,968 79,4%
3 30,2% 35,3% 15,8% 8,6% 7,7% 2,4% 3,643 72,9%
4 28,8% 32,7% 18,4% 11,5% 6,2% 2,4% 3,592 71,8%
5 27,1% 34,0% 18,5% 9,9% 7,8% 2,7% 3,546 70,9%
6 34,2% 33,7% 15,0% 8,2% 6,9% 2,0% 3,739 74,8%
7 48,9% 28,3% 10,1% 5,2% 5,9% 1,6% 4,043 80,9%
3ø5,1ĘI
1 20,2% 51,9% 18,7% 3,8% 1,2% 4,2% 3,735 74,7%
2 28,4% 51,3% 11,5% 3,6% 1,4% 3,8% 3,905 78,1%
3 27,1% 51,1% 10,0% 4,1% 2,5% 5,2% 3,805 76,1%
4 24,3% 49,6% 14,3% 4,8% 2,2% 4,9% 3,744 74,9%
5 24,5% 47,8% 15,5% 5,4% 2,0% 4,9% 3,728 74,6%
6 29,5% 50,1% 7,4% 4,5% 2,8% 5,6% 3,821 76,4%
7 25,2% 45,2% 14,9% 6,8% 2,8% 5,2% 3,675 73,5%
În general, VH SRDWH FRQVWDWD Fú PDMRULWDWHD HOHYLORU Īi SúULQĚilor RIHUú XQ IHHGEDFN SR]LWLY vQ
privinĚa aspectelor mai sus menĚionate privind climatul Īcolar. TotuĪi, aici apar cele mai mari diferenęe
între opiniile elevilor ĩi cele ale SùULQęilor. $VWIHOGDFúHOHYLLDSUHFLD]ú cel mai mult H[LVWHQęa în
ĩcolile în care învaęù a apropierii afective IDęù de colegi ĩi SURIHVRUL OD FDUH VH DGDXJú
DSUHFLHUHDSR]LWLYùDĩcolii, în ansamblul ei, pentru SúULQĚi SDUHPDLLPSRUWDQWúcapacitatea ĩcolii
GHDUH]ROYDSUREOHPHOHDWXQFLFkQGDSDU (de exemplu, semnalarea absenĚelor sau capacitatea de
a recepta problemele). RúVSXQVXULOH VXQW PDL ELQH JUXSDWH DWkW vQ FD]XO HOHYLORU, cât Īi al SúULQĚilor,
existând între judeĚe diferenĚe mai mici decât la alĚi LWHPLIDSWFDUHGHQRWúvQRSLQLDQRDVWUú, tratarea
XQLWDUúODQLYHOGHVLVWHPDDVSHFWHORUPDLVXVmenĚionate.
În sfârĪit, ca ultim aspect legat de satisfacĚia copilului, menĚionúm opiniile elevilor privind
activitatea consilierilor ĩcolari aceĪtia fiind solicitaĚi Vú LQGLFH GH FkWH RUL vQ XOWLPXO VHPHVWUX Du
VWDWGHYRUEúFXXQFRQVLOLHUĪcolar5úVSXQVXULOHVXQWmenĚionate în tabelul de mai jos75
75
V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Tabelele Nr. 153 - 154 Īi Graficul Nr. 84
73
Tabelul Nr. 73. FrecvenĚa interacĚiunii elevilor cu consilierii Īcolari
Mai mult de trei ori
'HGRXúVDXGHWUHLRUL
2GDWú
1LFLRGDWú
NonR
7RWDO
Se poate constata XQ QLYHO VFù]XW DO DFFHVùULL GH FùWUH FRSLL D serviciilor consilierilor
ĩcolari cel puĚin la nivelul Īcolilor din eĪantion, un procent de circa trei sferturi dintre elevi declarând
FúvQXOWLPXOVHPHVWUXQXDXVWDWGHYRUEúQLFLRGDWúFXXQFRQVLOLHUĪcolar (cu procente de la 48% la
100% la nivel judeĚean). 'DFúvQVú OXúPvQFRQVLGHUDUHQXPúUXOXQLWúĚilor în care cel puĚin un elev a
declarat comunicarea cu consilierul Īcolar Īi vO FRUHOúP FX QXPúUXO Īi ponderea elevilor care au
menĚionat comunicarea cu consilierul Īcolar, VHSRDWHFRQVWDWDFúvQDSURDSH% dintre scoli, cel puĚin
XQ HOHY D GHFODUDW Fú D EHQHILFLDW vQ DFHVW VHPHVWUX FHO puĚin R GDWú GH VHUYLFLLOH XQXL FRQVLOLHU FX
procente între 0% - Suceava – Īi 91% - Vaslui), în timp ce ponderea elevilor care au beneficiat de astfel
de servicii variazúGHOD– din nou, Suceava -, la 41% - Cluj).
74
3.3.5. Atitudinea IDęù de vQYùęare ĩivQJHQHUDOIDęù de instituęia ĩcolarù
Atitudinea IDĚú de Īcoalú Īi faĚú de vQYúĚare este evidenĚiatú, în primul rând, de participarea
Īcolarú, în special de H[LVWHQĚa sau nu a absenĚelor QHPRWLYDWH8QQXPúUGHDSURDSHGLQWUHHOHYLĪi
circa 13% dintre SúULQĚi UDSRUWHD]ú existenĚa absenĚelor nemotivate76. MenĚionúm Īi faptul cú e[LVWú
diferenĚe semnificative între judeĚe în privinĚa acestui aspect. Astfel, dintre HOHYLcei din Suceava sunt cei
care susĚin Fú DEVHQWHD]ú QHPRWLYDW FHO PDLpuĚin (aproape 14%), cei din Dolj absentând cel mai mult
(peste 41%). 3ùULQęii din Īcolile din IalomiĚa GHFODUú în procentul cel mai mic (6.5%) absenĚe nemotivate
SHQWUX FRSLLL ORU LDU FHL GLQ 6XFHDYD FHO PDL PXOW OD DFHVW GLQ XUPú judeĚ existând Īi cea mai mare
apropiere între opiniile elevilor ĩi SùULQęilor.
În privinĚa cauzelor absenęelor nemotivate, situaĚia HVWHXUPúWRDUHD77
Graficul Nr. 4. Cauzele absenĚelor nemotivate
Un procent de aproape 17% dintre elevi Īi aproape 6% dintre púrinĚi au indicat „alt motiv” decât
cele prezentate mai susFDX]HOHPHGLFDOHILLQGFHOPDLIUHFYHQWLQYRFDWHFKLDUGDFúFHOSXĚin teoretic,
absenĚele de acest tip ar fi trebuit sú fie motivate). 'LQWUHFHOHODOWHUúVSXQVXULPDMRULWDWHDVHUHIHUúOD
situaĚii care Ěin de limitele Īi problemele copilului, aĪa FXPVXQWHOHSHUFHSXWHGHSúULQWHGDUPDLDOHVGH
FúWUHĪcoalú. Se mai poate constata Īi predominanĚa motivelor externe ĪcoliiGHQDWXUúVRFLDOúIDĚú de
cele interne, cauzate de Īcoalú. TotuĪi, procentul de circa 11% dintre elevi Īi aproape 7% dintre SúULQĚi
FDUHLGHQWLILFúSUREOHPHFDUHĚin de Īcoalú ca ducând la absenĚe nemotivate, este destul de mare.
Atitudinea IDĚú de Īcoalú HVWHGHWHUPLQDWúĪi de modul în care elevii percep utilitatea celor
vQYùęate. ĩi DFHVW LWHP UHSUH]LQWú R HYDOXDUH SH VFDOD RUGLQDOú SHQWUX FDUH VH XWLOL]HD]ú FD LQGLFDWRU
VLQWHWLFVFRUXOPHGLXDOUúVSXQVXULORURIHULWHSHVFDOD-4. Suplimentar a fost determinat Īi un al doilea
indicator, reprezentând ponderea scorului mediu realizat în maximum de 4 puncte posibile de realizat în
acest caz. Rezultatele obĚinute la nivel de judeĚ VXQW H[SULPDWH VXE IRUPD DFHVWXL LQGLFDWRU GH QDWXUú
76
77
75
SURFHQWXDOú Opiniile elevilor referitoare la utilitatea celor vQYúĚate la diferite discipline sunt prezentate
mai jos78
Tabelul Nr. 74. PercepĚia utilitúĚii Īcolii
Disci- Foarte În Nici În Complet NonR Medie Procent

plina utile general utile, nici general inutile medie
utile inutile inutile
5 4 3 2 1 0 din 4
LRO 68,3% 18,2% 4,6% 2,2% 3,9% 2,8%
LMO 46,1% 33,4% 7,0% 2,9% 5,5% 5,0%
0$7 59,2% 22,3% 6,3% 3,4% 4,6% 4,1%
67, 33,6% 39,6% 14,2% 6,4% 3,7% 2,5%
,67 33,6% 38,4% 16,0% 5,9% 4,1% 2,0%
GEO 40,4% 35,7% 12,5% 4,7% 3,9% 2,8%
$57( 23,6% 36,9% 22,9% 8,1% 5,5% 3,1%
('7 28,5% 36,3% 20,4% 7,6% 4,6% 2,7%
EDF 40,4% 31,6% 15,4% 5,1% 3,8% 3,7%
Se poate constata FHD PDL PDUH XWLOLWDWH SHUFHSXWù OD GLVFLSOLQHOH FRQVLGHUDWH
tradięional ca fiind cele mai importante OLPEDURPkQúĪi PDWHPDWLFDSHORFXULOHXUPúWRDUHILLQG
limbile moderne Īi geografia(!), cele mai puĚin utile fiind considerate artele Īi educaĚia WHKQRORJLFúFDUH
include Īi TIC). S-au constatat diferenĚe destul de mari între judeĚe, chiar de peste 20 de puncte
SURFHQWXDOHFHHDFHQHIDFHVúFUHGHPFúGHIDSWDFHDVWúGLPHQVLXQHGHSLQGHFHOPDLPXOWGHFHVH
face în fiecare Īcoalú în parte Īi mai puĚin de diferenĚele regionale.
În sfârĪit, atitudinea IDĚú de Īcoalú se poate evalua Īi prin intenęiile elevilor ĩi ale SùULQęilor
acestora de a continua studiile VDXQXGXSúWHUPLQDUHD JLPQD]LXOXL$PLQWLPIDSWXOFú la acest item
am luat în considerare numai opęiunile SùULQęilor cu elevi în gimnaziu. Datele sunt GXSú cum
XUPHD]ú79
78
V. Īi $QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWúULL– date suplimentare, Tabelele Nr. 159 - 161 Īi Graficul Nr. 85, precum Īi explicaĚiile
suplimentare
79
V. Īi $QH[D 5H]XOWDWHOH FHUFHWúULL – date suplimentare, Tabelul Nr. 162- 163 Īi Graficul Nr. 86, precum Īi explicaĚiile
suplimentare
76
Tabelul Nr. 75. IntenĚiile de continuare a studiilor
ELEVI
6úFRQWLQXi studiile în liceu
6úXUPH]RIRUPúGH
vQYúĚúmânt SURIHVLRQDOVú
vQYúĚ o meserie
6úFDXWXQORFGHPXQFúGDU
voi continua Īi studiile, când
voi putea
Nu m-DPKRWúUkW
Nu voi continua studiile
NonR
7RWDO
3ø5,1ĘI AI ELEVILOR DE GIMNAZIU
6úFRQWLQXH studiile în liceu
6úXUPH]e RIRUPúGH
vQYúĚúmânt SURIHVLRQDOVú
vQYúĚ o meserie
6úFDXWe XQORFGHPXQFú
dar va continua Īi studiile,
când va putea
Nu m-DPKRWúUkW
Nu va continua studiile
NonR
7RWDO
LD QLYHO PHGLX VH SRDWH REVHUYD Fú GRDU FLUFD GLQWUH HOHYL Īi aproape 80% dintre SúULQĚi
GHFODUúFúHLVDXUHVSHFWLYFRSLLLORUYRUFRQWLQXDVWXGLLOHvQOLFHXVDXĪcoala SURIHVLRQDOúGXSúFODVDD
VIII-a – FHHDFHDUDWúXQSURFHQWSRVLELOGHSùUùVLUHWLPSXULHDĩcolii mai mare decât media
naęionalù (17-18%) – GHFL vQJULMRUúWRU, dar cu diferenĚe mari între judeĚe, judeĚele FX FHD PDL PLFú
intenĚie de continuare a studiilor fiind Suceava Īi IalomiĚa, atât din punctul de vedere al elevilor, cât Īi al
SúULQĚilor&DSRVLELOHPRWLYHDOHQHFRQWLQXúULLVWudiilor au fost menĚionate
Tabelul Nr. 76. Motive posibile de necontinuare a studiilor
1 CondiĚiile materiale de care dispune familia nu-mi permit continuarea studiilor

2 'RUHVFVúOXFUH]SHQWUXDILLQGHSHQGHQWúPDWHULDOIDĚú de familie
3 1XFUHGvQQHFHVLWDWHDFRQWLQXúULLVWXGLLORU
4 1XFUHGFúVXQWVXILFLHQWGHSUHJúWLWú
5 Nu e cazul, pentru ca vreau sa îmi continui studiile la liceu
'XSúFXPVHSRDWHREVHUYDSUHGRPLQùPRWLYHOHHFRQRPLFHĩi financiare
77
7DEHOXO1U0RWLYHOHQHFRQWLQXúULLVWXGLLORU
ELEVI
1
2
3
4
5
1
2
3
4
5
78
&DSLWROXO&RQFOX]LLĩi recomandùri
În acest capitol vom sintetiza principalele concluzii DOH FHUFHWúULL Īi vom prezenta câteva
UHFRPDQGùULJHQHUDOH privind dezvoltarea instituĚionalú a XQLWúĚilor din eĪantion Īi, cu precauĚiile de
rigoare menĚionate vQFDSLWROXOGHGLFDWPHWRGRORJLHLFHUFHWúUii, privind politicile publice în domeniu, mai
ales cele privind dezvoltarea Īcolarú vQ ]RQHOH IRDUWH VúUDFH Īi cu un nivel redus de educaĚie în rândul
populaĚiei.
'LQ DQDOL]ú VH FRQVWDWú XQ QLYHO IRDUWH VFù]XW GH educaęie al familiilor elevilor din
XQLWùęile investigate. &RQIRUP UúVSXQVXULORU RIHULWH GH FúWUH SúULQĚi, SHVWH MXPùWDWH GLQWUH
aceĩtia sunt persoane care nu au absolvit ĩcoala JHQHUDOù QXDXFODVHLDUGDFúLQFOXGHPvQ
DFHDVWúFDWHJRULHĪi QRQUùVSXQVXULOHSRQGHUHDDFHVWRUDGHYLQHGH &RQVLGHUúPFúSkQúOD
vedere educaęLRQDO aceste ĩcoli DYkQG FX DWkW PDL PXOW QHYRLH GH DMXWRU ĩi susęinere
suplimentarù.
4.1. Activitatea de vQYùęareUH]XOWDWHOHobęinute ĩi evaluarea lor
8WLOL]DUHDED]HLORJLVWLFHDHFKLSDPHQWHORUPDWHULDOHORUĩivQJHQHUDO a resurselor
SpaĚiile de vQYúĚúmânt cu destinaĚia GH VDOú GH FODVú QX VXQW R SUREOHPú SHQWUX Īcolile
LQYHVWLJDWHGRXúWUHLPLGLQWUHHOHYLDXRVDOúGHFODVúQXPDLDORULDUDSURDSHRWUHLPHRFXSúRVDOúGH
FODVúvQGRXúVFKLPEXUL3XĚini elevi susĚin FúînvaĚú vQÅFODVH]EXUúWRDUHµRFXSkQGVúOLGHFODVúvQfuncĚie
de spaĚiul disponibil), Īcolile din judeĚul Cluj având situaĚia cea mai GHIDYRUDELOú VXE DFHVW DVSHFW (cu
aproape 7% dintre elevi), în celelalte judeĚe elevii în astfel de situaĚii fiind sub 1% dintre elevi (niciunul în
Suceava Īi în Vâlcea). La fel, în privinĚa laboratoarelor Īi cabinetelor Īcolare aproape 90% dintre Īcoli au
astfel de VSDĚii cu destinaĚie VSHFLDOú FHO PDL IUHFYHQW menĚionate ILLQG ODERUDWRDUHOHFDELQHWHOH GH
LQIRUPDWLFú&DRFRQFOX]LHvn privinĚa acestui aspect, Īcolile dispun, în marea lor majoritate, de spaĚiile
necesare GHVIúĪurúrii în bune condiĚii a procesului de vQYúĚare.
3H GH DOWú SDUWH cabinetele ĩi laboratoarele sunt sub-XWLOL]DWH OD VXE GLQ
FDSDFLWDWHinclusiv la ĩtiinęe IL]LFùFKLPLHELRORJLH aproape toĚi elevii au acces la cabinete Īi
laboratoare cel puĚin RGDWúSHOXQúODPDLPXOWGHRGLVFLSOLQúvQ&OXM9kOFHDĪi IalomiĚa Īi la mai puĚin
de o disciSOLQúOXQúvQ'ROM9DVOXLĪi Suceava. În plus, circa o treime dintre SúULQĚi fie susĚin FúQXĪtiu
de existenĚa DFHVWRUD ILH DILUPú Fú QX H[LVWú OD FDUH VH DGDXJú XQ SURFHQW GHVWXO GH PDUH GH non
UúVSXQVXUL).
Auxiliarele curriculare sunt utilizate la majoritatea orelor, la disciplinele de examen (limba

URPkQúĪi matematica) Īi la un procent din ce în ce mai mic de ore la educaĚie fL]LFúgeografie, ĪtiinĚe,
limbi moderne, istorie, educaĚie WHKQRORJLFú Īi DUWHOD DFHVWHD GLQ XUPúGRDU OD XQHOH RUH0XOWLPHGLD
(mijloacele audio Īi YLGHRVXQWVODEXWLOL]DWHmai puęin GHGLQWUHHOHYLVHPQDOHD]ùIRORVLUHD
VùSWùPkQDOù D PXOWLPHGLD FXPXODW OD WRDWH GLVFLSOLQHOH LDU GLQWUH HOHYL UDSRUWHD]ú
79
folosirea lor cel puĚin RGDWúSHOXQú, cumulat la toate disciplinele. Aproape 9% dintre elevii chestionaĚi
GHFODUúFúQXIRORVHVFGHORFPXOWLPHGLD
O situaĚie VLPLODUú vQUHJLVWUúP SULYLQG IRORVLUHD FRPSXWHUXOXL OD FODVú doar 71% dintre elevi
UDSRUWHD]ùIRORVLUHDFHOpuęin RGDWùSHOXQùDFDOFXODWRUXOXLFXPXODWODWRDWHGLVFLSOLQHOH
LQFOXVLYOD,QIRUPDWLFù7,& 'DFúH[FOXGHPGLVFLSOLQHOHGHVSHFLDOLWDWHFDOFXODWRUXOHVWHIRORVLWGRDU
la 1-GLQQXPúUXORUHORUGHFXUV, circa 10% dintre elevii chestionaĚi GHFODUkQGFúnu folosesc deloc
FDOFXODWRUXO$FHDVWúsituaĚie HVWHFRQILUPDWúGHSúULQĚi, sub 10% dintre aceĪtia GHFODUkQGIúUúHFKLYRF
FúODFODVúFRSLLLORUIRORVHVFFRPSXWHUXOXQSURFHQWVLPLODUGHFODUkQGFúQXHVWHGHORFIRORVLWvQWLPS
FH PDUHD PDMRULWDWH GHFODUú Fú QX H[LVWú FRPSXWHUH vQ Īcoalú VDX Fú QX DX informaĚii GHVSUH DFHDVWú
situaĚie. SituaĚia esWH DJUDYDWú Īi GH OLSVD FRQH[LXQLL OD ,QWHUQHW GRDU GLQWUH HOHYL DILUPkQG Fú DX
acces în timpul orelor de curs. ĩi DLFLvQUHJLVWUúPdiferenęe semnificative între afirmaęiile elevilor
ĩi cele ale SùULQęilor.
Concluzii generale:
x spaęiile ĩcolare H[LVWùvQVùLQIUDVWUXFWXUDQXHVWHvQWRWGHDXQDIRORVLWùSHQWUXDDVLJXUD

condięiile necesare unei vQYùęùri de calitateFDELQHWHOHĪi laboratoarele, auxiliarele curriculare,
mijloacele audio Īi video, precum Īi calculatorul sunt insuficient folosite;
x ca urmare, putem prezuma persistenĚa unui model tradięional de educaęie, centrat pe
informaĚia WUDQVPLVúGHFúWUHSURIHVRU– deci pe predare.
5HFRPDQGùUL
x HVWH QHFHVDUú o investigare VXSOLPHQWDUù D PRWLYHORU VXE-XWLOL]ùULL ODERUDWRDUHORU

FDELQHWHORU DX[LOLDUHORU FXUULFXODUH (inclusiv multimedia Īi calculatorul). &DX]HOH VXEXWLOL]úULL
bazei logistice pot fi diferite de la o Īcoalú la alta – de la lipsa auxiliarelor curriculare Īi lipsa de
SUHJúWLUHDSURIHVRULORUSkQúODdeficienĚe în monitorizarea Īi evaluare DFWLYLWúĚii cadrelor didactice;
x SH DFHDVWú ED]ú adoptarea unor programe personalizate de remediere a situaęiei, în
funcĚie de rezultatele investigaĚiei;
x evaluarea profesorilor VúLDvQFRQVLGHUDUHPDLPXOWGHFkWvQSUH]HQWXWLOL]DUHDED]HLORJLVWLFHD
Īcolii – de la cabinete Īi laboratoare SkQúODFRPSXWHUĪi multimedia.
4.1.2. 3URFHVXOGLGDFWLFPHWRGRORJLDXWLOL]DWùĩi autonomia elevului în procesul de vQYùęare
Beneficiarii de educaĚie din Īcolile care fac parte din eĪantionul FHUFHWúULLFRQVLGHUúSURJUDPXO
Īcolar ca adecvat, GDU SH GH DOWú SDUWH mai puęin GH MXPùWDWH GLQWUH HOHYL FRQVLGHUù WHPHOH
SHQWUX DFDVù FD ILLQG FRUHVSXQ]ùWRDUH FD GLILFXOWDWH ĩi FDQWLWDWH. 'LQ UúVSXQVXULOH HOHYLORU
deducem, dincolo de ierarhia (aĪteptatú D GLVFLSOLQHORU FX WHPH SHQWUX DFDVú FX OLPED URPkQú
PDWHPDWLFDOLPELOHPRGHUQHvQIUXQWHFúvQJHQHUDOXQHOHYDUHFXUHJXODULWDWHWHPHVFULVH- cel puęin
trei discipliQHvQILHFDUH]L (având în vedere Īi frecvenĚa disciplinelor cu cele mai multe opĚiuni).
În privinĚa FHQWUúULLDFWLYLWúĚii Īcolare pe predare, peste 80% dintre elevi susęin FùPDLPXOW
GHMXPùWDWHGLQWLPSXOXQHLRUHobiĩnuite GHFXUVDVFXOWùexplicaęiile profesorilor. 3HGHDOWú
80
parte, puĚin peste 50% dintre elevi susĚin FúDFWLYLWúĚile de vQYúĚare în grup sunt predominante, elevii fiind
descurajaĚi Vú FRODERUH]H vQ WLPSXO UHDOL]úULL DFWLYLWúĚilor de vQYúĚare ÍQ SOXV SURIHVRUXO GLULMHD]ú VWULFW
procesul de vQYúĚare, nivelul autonomiei elevilor fiind redus.
Mai putem menĚiona, ca puncte slabe ale modului în care sunt organizate situaĚiile de vQYúĚare,
caracterul aplicativ al cunoĪtinĚelor Īi, mai ales, inter/trans disciplinaritatea, elevii beneficiind, în
medie, de un singur profesor (dintre toĚi SURIHVRULL GH OD FODVú FDUH IDFH corelaĚii interdisciplinare.
5H]XOWDWHOH FHUFHWúULL DX DUúWDW Fú profesorii de istorie ĩi FHL GH IL]LFù sunt cei mai înclinaĚi spre
ieĪirea din spaĚiul strict GLVFLSOLQDUDOSUHGúULL
)DSWXOFúmai puęin GHGLQWUHHOHYLIRORVHVFODERUDWRUXOGHLQIRUPDWLFù– din care

FHYD PDL PXOW GH VùSWùPkQDO - Īi mai puĚin de 40% dintre elevi folosesc laboratoarele de
IL]LFùFKLPLHĩi biologie – din care 10% sau mai puęin VùSWùPkQDO- DIHFWHD]úQHJDWLYFDSDFLWDWHD
Īcolilor respective de a furniza o educaĚie OHJDWú GH viaĚú – deci, cu caracter aplicativ – Īi GHQRWú R
centrare a procesului educaĚional pe predare, în speĚú pe transmiterea de informaĚie. La fel, utilizarea
auxiliarelor curriculare Īi, mai ales, situarea disciplinelor tehnologice în josul clasamentului privind
utilizarea PDWHULDOXOXL GLGDFWLF FRQILUPú vQFú R GDWú FDUDFWHUXO OLYUHVF DO SUHGùULL ĩi lipsa
caracterului aplicativ.
Concluzii generale:
x H[LVWHQĚa unei DXWRQRPLLvQFùUHGXVHDHGXFDELOXOXLvQSURFHVXOGHvQYùęareDFHVWSURFHV

fiind inięiat ÅDOLPHQWDWµ ĩi HYDOXDW PDL DOHV GH FùWUH SURIHVRU DFHDVWú FRQFOX]LH HVWH
FRQILUPDWúĪi GHDOWHUH]XOWDWHDOHFHUFHWúULL- FXSUHFúGHUHFHOHSULYLQGVXEXWLOL]DUHDED]HLORJLVWLFHĪi
privind stilul evaluativ al profesorului;
x educaĚia HVWHvQFúSUHGRPLQDQWGHILQLWúFDWUDQVPLWHUHGHinformaĚie.
5HFRPDQGùUL
x SUHJùWLUHDVXSOLPHQWDUùDprofesorilor SHQWUXGH]YROWDUHDODWXULLDSOLFDWLYHOHJDWúGHviaĚú, Īi a
FHOHLLQWHUWUDQVdisciplinare ale educaĚiei;
x evaluarea profesorilor VúLDvQFRQVLGHUDUHPDL PXOWGHFkWvQSUH]HQWFDUDFWHUXODSOLFDWLYĪi cel
inteUWUDQVGLVFLSOLQDUDOSUHGúULL
x aQDOL]D YDORULL DGúXJDWH D WHPHORU SHQWUX DFDVú VWXGLHUHD SRVLELOLWúĚii reducerii DFHVWRUD vn general
prezumĚia cú elevul va învúĚa Īi acasú (ceea ce nu a reuĪit la Īcoalú duce la creĪterea diferenĚelor
între elevii care pot fi ajutaĚi de púrinĚi acasú Īi cei care nu au nici un fel de resurse pentru a continua
acasú procesul de învúĚare XQ YROXP PDUH GHWHPHSHQWUX DFDVú YD GXFH OD GLVFULPLQDUHD HOHYLORU
care provin din familii cu nivel educaĚional scúzut.
4.1.3. Evaluarea rezultatelor vQYùęùrii ĩi stilul evaluativ al profesorilor. Sprijinul acordat

elevilor
&DHOHPHQWSR]LWLYUHPDUFúPIDSWXOFúODQLYHOXOĪcolilor care fac parte din eĪantion, SURIHVRULL

vQPDMRULWDWHDORUVXQWdispuĩi VùRIHUHIHHGback ĩi sprijin elevilor, cel puĚin la unele ore (chiar
81
GDFúGLQSURIHVRULQXreacĚioneazú pozitiv în astfel de situaĚii3HVWHMXPúWDWHGLQWUHHOHYLFRQVLGHUú
chiar FútoĚi SURIHVRULLDFRUGúODFHUHUHVSULMLQĪi UúVSXQGFHUHULORUHOHYLORU'HDVHPHQHDWRWFDSXQFW
tareUHPDUFúPFúGRXúWUHLPLGLQWUHHOHYLSHUFHS evaluarea Īi notarea ca fiind obiective.
Tot în privinĚa HYDOXúULL DOWHSXQFWHWDULDOHSURIHVRULORUVXQWH[SOLFDUHDFULWHULLORUGHHYDOXDUH

vQDLQWHFDDFHDVWDVúDLEúORFĪi, apoi, H[SOLFDUHDPRWLYHORUDFRUGúULLXQHLDQXPLWHQRWH$FHDVWúsituaĚie
atrage GXSúVLQHRvQFUHGHUHVSRULWúvQĪcoalú Īi vQSURIHVRULLQGLFDWúGHIDSWXOFúvQJHQHUDOFHLFDUHVH
FRQVLGHUúQHGUHSWúĚiĚi sau care nu înĚeleg UH]XOWDWHOHHYDOXúULLVHDGUHVHD]úĪcolii, în special profesorului
respectiv, dar Īi dirigintelui sau directorului (cu un total cumulat de circa 80% dintre elevi).
În privinĚa acĚiunilor corective QHFHVDUH GXSú obĚinerea UH]XOWDWHORU vQYúĚúrii Īi comunicarea

lor), situaĚia este mai nuanĚatúVXQWLQGLFDWHFHOPDLIUHFYHQW(deĪi într-o proporĚie PDLPLFúGHFkWvQ
privinĚa FRPXQLFúULL criteriilor de evaluare Īi a rezultatelor acesteia), comportamente corective
referitoare la conęinutul ĩi rezultatele cognitive ale procesului de vQYúĚare (de exemplu, indicarea
greĪelilor, explicaĚii VXSOLPHQWDUHWHPHvQSOXVHWF3HGHDOWúSDUWHcomportamentele care ęin de
motivaęia pentru vQYùęare ĩi privind identificarea cauzelor unor perfoUPDQęe slabe sunt
mai puęin reprezentate.
Concluzii generale:
x ca Īi vQFD]XOSUHGúULLevaluarea rezultatelor vQYùęùrii HVWHFHQWUDWùPDLPXOWSHDVSHFWHOH
ĩi conęinuturilor cognitive ale vQYúĚúrii Īi mai puĚin pe cele comportamentale Īi atitudinale; chiar
GDFú vQ JHQHUDO SURIHVRULL VWDELOHVF Īi FRPXQLFú FULWHULLOH HYDOXúULL Īi, apoi, FRPXQLFú UH]XOWDWHOH
HYDOXúULLPúVXULOHFRUHFWLYHSULYHVFDVSHFWHOHVWULct cognitive.
5HFRPDQGùUL
x SUHJùWLUHDVXSOLPHQWDUùDSURIHVRULORU privind aspectele care Ěin de motivaĚia elevilor pentru
vQYúĚare Īi SHQWUXGH]YROWDUHDGLPHQVLXQLORUFRPSRUWDPHQWDOú Īi DWLWXGLQDOúDOHHYDOXúULLUH]XOWDWHORU
vQYúĚúrii.
4.1.4. Nivelul de informare privind activitatea ĩcolii
În general, elevii sunt mult mai bine informaĚi în privinĚa DFWLYLWúĚii Īcolii decât SúULQĚii lor, lipsa de
LQIRUPDUH D DFHVWRUD GLQ XUPú ILLQG evidenĚiatú SULQ UúVSXQVXULOH OD vQWUHEúUL aparĚinând mai multor
secĚiuni ale instrumentelor de cercetare, dar Īi prin proporĚia QRQUúVSXQVXULORU VDXDUúVSXQVXULORUGH
tip „nu ĪtiuQX Pú LQWHUHVHD]úµ $VWIHO PDUHD PDMRULWDWH D SúULQĚilor nu a putut indica mai mult de o
activitate GHVIúĪuratú în Īcoalú vQXOWLPDOXQúvQWLPSFHODHOHYLQXPúUXOPHGLXGHDFWLYLWúĚi indicate se
apropie de GRXú.
Un aspect colateral, dar relevant pentru cultura organizaĚionalú GRPLQDQWú HVWH dominanĚa
DFWLYLWúĚilor GHVIúĪurate în Īcoalú (FKLDU GDFú FX LPSOLFDUHD XQRU PHPEUL DL FRPXQLWúĚii, FX SUHFúGHUH
SúULQĚii), faĚú de DFWLYLWúĚile FDUHLPSOLFúieĪirea în comunitate. De departe, cel mai des invocate, atât de
SúULQĚi, cât Īi de elevi, sunt VHUEùULOHUHDOL]DWHFXGLIHULWHSULOHMXULvQFHSXWsfârĪit de an Īcolar, 1 martie
PDUWLH DQLYHUVúUL VDX FRPHPRUúUL OHJDWH GH VFULLWRUL Īi alte SHUVRQDOLWúĚi etc. Foarte puĚine sunt
82
DFWLYLWúĚile legate de cunoaĪterea „lumii reale” – mai ales vizite la diferite instituĚii, agenĚi economici sau
alte organizaĚii din comunitate.
Un alt aspect legat de modul de informare a beneficiarilor de educaĚie este perceperea pozitivú
sau negativú a activitúĚii Īcolii. Chita GDFú PDMRULWDWHD HYHQLPHQWHORU VDX D DFWLYLWúĚilor HVWH SUH]HQWDWú
ÅQHXWUXµ GLQWUH UúVSXQVXULOH SúULQĚilor Īi GLQWUH UúVSXQVXULOH HOHYLORU HOHYLL Īi SúULQĚii au
foORVLWSULOHMXORIHULWGHDFHDVWú cercetare pentru a aprecia pozitiv sau negativ viaĚa Īcolii. În acest sens,
UHPDUFúP faptul Fú atât la elevi, cât Īi la SúULQĚi SURFHQWXO UúVSXQVXULORU vQFúUFDWH ”negativ” este
aproape dublu faĚú GHFHODOUúVSXQVXULORUFXWHQWúÅSR]LWLYúµ
Concluzii generale:
x SùULQęii QXVXQWvQWRWGHDXQDVXILFLHQWGHELQHinformaęi în privinĚa DFWLYLWúĚii Īcolii.
5HFRPDQGùUL
x creĩterea nivelului de informare a elevilor ĩiPDLDOHVDSùULQęilorvQOHJúWXUúFXDFWLYLWDWHD
Īcolii, in sistându-se pe rezultatele obĚinute, pe aspectele pozitive Īi pe rolul Īcolii ca factor de
SURPRYDUHVRFLDOú
4.2. MotivaęiaLPSOLFDUHDSHUVRQDOùĩi participarea
4.2.1. Motivele alegerii unei ĩcoli
Implicarea Īi participarea la viaĚa Īcolarú pornesc de la motivele alegerii unei Īcoli. Având în
vedere tipologia Īcolilor din eĪantionHVWHFODUIDSWXOFúPDMRULWDWHDSúULQĚilor (Īi, implicit, a elevilor) nu
au fost puĪi în situaĚia de a alege, fiind, practic, obligaĚi Vú IUHFYHQWH]H Īcoala UHVSHFWLYú – din motive
ILQDQFLDUHGHDSURSLHUHGHGRPLFLOLXHWF$FHVWOXFUXDIRVWFRQILUPDWDSURDSHGLQWUHHOHYLĪi peste
77% dintre SúULQĚi au menĚionat aproprierea de domiciliu ca principal motiv de alegere a Īcolii
respective.
4.2.2. Participarea la viaęa ĩcolarù ĩi la procesul decizional
Procentul SúULQĚilor Īi al elevilor care fac parte din organismele consultative este consistent cu
cel prescris în documentele normative Īi evidenĚiat SULQDOWHFHUFHWúULFLUFDRWUHLPHGLQWUHHOHYLĪi un
sfert dintre SúULQĚi GHFODUkQGFúVXQWPHPEULvQRUJDQLVPHOHFRQVXOWDWLYH UHVSHFWLYHODQLYHOGHFODVúVDX
de Īcoalú3HGHDOWúSDUWHUúVSXQVXULOHSULYLQGfrecvenĚa întrunirii acestor organisme consultative (doar
circa o treime dintre respondenĚi, din ambele grupuri ĚintúGHFODUkQGFúacestea se întrunesc periodic) Īi
privind aspectele discutate sunt mai nuanĚate.
De exemplu, DSURDSHMXPúWDWHGLQWUHHOHYLĪi GRXúWUHLPLGLQWUHSúULQĚi GHFODUúFúVXQWconsultaĚi

în privinĚa alegerii disciplinelor opĚionale – FKLDUGDFúlegislaĚia în vigoare prevede obligativitatea acestei
FRQVXOWúUL doar o treime dintre SúULQĚi sunt consultaĚi în procesul de elaborare a bugetului Īcolii,
DSURDSHMXPúWDWHvQSURFHVXOGHSODQLILFDUH JHQHUDOú DDFWLYLWúĚii din Īcoalú Īi peste 60% sunt informaĚi
privind realizarea acestor DFWLYLWúĚi planificate. PHGHDOWúSDUWHPDUHDPDMRULWDWHDSúULQĚilor au declarat
83
FúDXFRQWULEXLWODFXPSúUDUHDXQRUDX[LOLDUHFXUULFXODUHĪivQSOXVFúDFHVWHDVXQWIRORVLWHĪi sunt utile
ODFODVú
Concluzii generale:
x participarea SúULQĚilor Īi DHOHYLORUODSURFHVXOGHFL]LRQDOHVWHDGHVHDIRUPDOúĪi se reduce la „luarea

la cunoĪtinĚú” a celor decise la nivelul Īcolii;
x DFHVW OXFUX SRDWH IL GDWRUDW LQIRUPúULL GHILFLWDUH D DFHVWRUD GDU Īi QLYHOXOXL VFú]XW GH educaĚie la
nivelul familiilor de provenienĚú DHOHYLORUVDXvQFUHGHULLVFú]XWHvQinstituĚia Īcolarú.
5HFRPDQGùUL
x realizarea unor programe de educare a SúULQĚilor în privinĚa educaĚiei de calitate, abordând, printre
DOWHOHSUREOHPDWLFDSDUWLFLSúULLODGHFL]LHĪi creĪterea nivelului de încredere în Īcoalú;
x vPEXQúWúĚirea DFWLYLWúĚii consiliilor de administraĚie ale XQLWúĚilor Īcolare, precum Īi ale organismelor
consultative ale SúULQĚilor Īi elevilor, în sensul creĪterii FDSDFLWúĚii Īi DXWRULWúĚii de decizie în privinĚa
aspectelor esenĚiale care Ěin de viaĚa Īcolii – inclusiv bugetul de venituri Īi cheltuieli Īi proiectul de
dezvoltare instituĚionalú.
4.2.3. Comunicarea cu personalul ĩcolii ĩi sprijinul primit pentru rezolvarea problemelor
0RGXOvQFDUHHVWHSHUFHSXWúFRPXQLFDUHDHOHYLORUĪi a SúULQĚilor cu personalul Īcolii întregeĪte

LPDJLQHDSDUWLFLSúULLEHQHILFLDULORUOD viaĚa Īcolii. Astfel, în privinĚa FRPXQLFúULL UHIHULWRDUHODUH]ROYDUHD
unor probleme din Īcoalú, circa 20% dintre elevi Īi circa 15% dintre SúULQĚi au semnalat Īcolii diferite
aspecte negative. Majoritatea elevilor Īi SúULQĚilor VHPQDOHD]úDFHVWHDVSHFWHQHJDWLYHdirigintelui sau
unui alt profesor, urmând, ca persoane preferate, (alĚi) SúULQĚi, directorul Īcolii Īi vQ IRDUWH PLFú
PúVXUúDXWRULWúĚile locale sau comitetul de SúULQĚi. Deci, VHSUHIHUùacęiunea LQGLYLGXDOùĩi nu cea
FROHFWLYùRUJDQL]DWù
$VSHFWHOH VHPQDODWH GH FúWUH HOHYL YL]HD]ú GH UHJXOú SUREOHPH LQGLYLGXDOH FRPSRUWDPHQWul
altor elevi), urmate de aspecte negative legate de RUGLQH FXUùęenieSD]ùĩi siguranęùsituaęie pe
FDUHRFRQVLGHUùPvQJULMRUùWRDUH aceasta cu atât mai mult cu cât aspectele menĚionate (legate de
ordine, FXUúĚenieSD]úĪi siguranĚú) VXQW´SUHIHUDWHOHµSùULQęilor. 'XSúVHPQDODUHDXQHLSUREOHPH
GHUHJXOúVLWXDĚia se îmbunútúĚeĪte (SHVWHMXPúWDWHGLQWUHrespondenĚi afirmând acest lucru).
O situaĚie GLIHULWú apare în privinĚa propunerilor de vPEXQùWùęire IùFXWH GH HOHYL

respectiv de SùULQęi: marea majoritate a respondenĚilor nu au adresat Īcolii propuneri de vPEXQúWúĚire
(elevii peste 93%, SúULQĚii peste 88%). Se poate observa aici o centrare a interesului beneficiarilor
de educaęie pe probleme ĩi nu pe vPEXQùWùęireavQJHQHUDODDFWLYLWùęii din ĩcoalù - deci o
DWLWXGLQH UHDFWLYù ĩi nu SUR DFWLYù privind participarea la viaĚa Īcolarú. ĩi în acest caz, se poate
observa “RULHQWDUHD LQWHUQùµ FHL FúUoUD OH VXQW DGUHVDWH SURSXQHUL ILLQG FX SUHFúGHUH FHL GLQ
interiorul Īcolii Īi nu instituĚii sau organizaĚii GLQDIDUú3HVWHGLQWUHFHLFDUHDXIúFXWSURSXQHULGH
vPEXQúWúĚire, atât în rândul elevilor, cât Īi al SúULQĚilor, susĚin FúSURSXQHULOHUHVSHFWLYHDXIRVWOXDWHvQ
84
considerare. TotuĪi, aproape un sfert dintre elevi ĩi circa 13% dintre SùULQęi susęin FùQX V-a
întâmplat nimic FXSURSXQHUHDUHVSHFWLYú
$FHDVWú LPDJLQH HVWH vnWUHJLWú GH PRGXO vQ FDUH VXQW SHUFHSXWH motivele pentru care Īcoala
doreĪte VúFRPXQLFHFXSúULQĚii, respectLYPRWLYHOHSHQWUXFDUHSúULQWHOHHVWHFKHPDWVúYLQúODĪcoalú,
SUHGRPLQkQGGLPHQVLXQHDÅSR]LWLYúµDDFHVWHLFRPXQLFúULSúULQĚii sunt solicitaĚi VúYLQúODĪcoalú pentru
comunicarea rezultatelor bune ale copiilor, a comportamentelor pozitive ale acestora, a rezultatelor
deosebite ale Īcolii etc.
Legatú de motivele inięierii FRPXQLFùULLĩcoalù-familie este Īi reacĚia Īcolii la problemele

persoanele ale elevilor Īi, în generalDOHIDPLOLHLFXDOWHFXYLQWHPúVXUDvQFDUHĪcoala XUPúUHĪte evoluĚia
JOREDOúDSHUVRQDOLWúĚii copilului ĪivQXOWLPúinstanĚúEXQúVWDUHDVDJHQHUDOú'LQFHUFHWDUHDUH]XOWDWFú
peste 64% dintre elevi Īi aproape 80% dintre SúULQĚi VH DGUHVHD]ú Īcolii Īi atunci când este vorba de
problemele personale ale copilului sau ale familiei. 3H OkQJú GLPHQVLXQHD SR]LWLYú FDUH DUDWú vQFUHGHUH
UHFLSURFú D DFHVWHL UHODĚii, apelul la Īcoalú poate fi datorat Īi absenĚei persoanelor resursú din
comunitate (asistenĚii sociali etc.), Īcoala fiind nevoitú sú preia probleme care nu sunt neapúrat de
competenĚa ei.
Comunicarea rezultatelor vQYùęùrii este o parte esenĚialú a sistemului de comunicare a

Īcolii ca instituĚie de educaĚie. Aici QLVHSDUHvQJULMRUúWRUIDSWXOFúvQWUHRWUHLPHĪi 80% dintre SúULQĚi
GHFODUúFúUH]XOWDWHOHĪcolare sunt comunicate lunar sau mai rar.
Concluzii generale:
x comunicarea între Īcoalú, pe de o parte, Īi elevi Īi SúULQĚi SH GH DOWú SDUWH HVWH FHQWUDWú SH
semnalarea unor probleme (aspecte negative sau probleme individuale ale elevilor Īi ale familiei) Īi,
într-o músurú mai mare sau mai micú, pe rezolvarea problemelor, dar mai puĚin pe vPEXQúWúĚirea
rezultatelor, pe creĪtere Īi dezvoltare;
x comunicarea, în general, Īi UH]ROYDUHDSUREOHPHORUvQVSHFLDOVXQWYú]XWHFDSUREOHPHLQWHUQHĪcolii,
care nu trebuie aduse în atenĚia FRPXQLWúĚii; ca urmare, o serie de instituĚii din comunitate, care ar
putea contribui la rezolvarea acestor probleme, nu sunt implicate Īi nici múcar informate;
x FRPXQLFDUHDVHUHDOL]HD]úGHUHJXOúindividual Īi QXLPSOLFúRUJDQLVPHOHFRQVXOWDWLYHDOHHOHYLORUĪi
SúULQĚilor.
5HFRPDQGùUL
x realizarea unor programe de educare a SúULQĚilor SULYLQG FH vQVHDPQú R educaĚie de calitate,
abordând, printre altele, Īi SUREOHPDWLFDSDUWLFLSúULLODGHFL]LHĪi creĪterea nivelului de încredere în
Īcoalú;
x vPEXQúWúĚirea DFWLYLWúĚii consiliilor de administraĚie ale XQLWúĚilor Īcolare, precum Īi a organismelor
consultative ale SúULQĚilor Īi elevilor, în sensul creĪterii FDSDFLWúĚii Īi DXWRULWúĚii de decizie în privinĚa
aspectelor esenĚiale care Ěin de viaĚa Īcolii – inclusiv bugetul de venituri Īi cheltuieli Īi proiectul de
dezvoltare instituĚionalú;
85
x dezvoltarea FDSDFLWúĚii managementului XQLWúĚii Īcolare de a iniĚia comunicarea cu elevii Īi cu SúULQĚii,
prin intermediul organismelor lor consultative ĪiWRWRGDWúGHDcentra comunicarea pe prevenirea
problemelor Īi pe vPEXQúWúĚirea rezultatelor Īcolare Īi a vieĚii Īcolare, în general;
x dezvoltarea FDSDFLWúĚii managementului XQLWúĚii Īcolare de a iniĚia Īi de a optimiza comunicarea cu
instituĚiile, organizaĚiile Īi persoanele de la nivelul FRPXQLWúĚii, atât pentru rezolvarea problemelor
DSúUXWHFkWĪi pentru vPEXQúWúĚirea rezultatelor Īcolare Īi a vieĚii Īcolare, în general.
4.3. Nivelul satisfacęiei ĩi „starea de bine” la ĩcoalù
4.3.1. Siguranęa elevilor în incinta ĩcolii ĩi vQYHFLQùWDWH2UGLQHDĩi FXUùęenia în spaęiile

ĩcolare
În general, în aproape toate Īcolile din eĪantion, marea majoritate a elevilor Īi a SúULQĚilor se simt
în siguranĚú în incinta Īcolii Īi (într-RPúVXUúPDLPLFúvQYHFLQúWDWHDDFHVWHLD, nefiind probleme legate de
siguranĚú. AceleaĪi FRQVWDWúULvQprivinĚa ordinii Īi FXUúĚeniei din ĪcoalúPDUHDPDMRULWDWHDSúULQĚilor Īi a
elevilor (cu procente de peste 70%) apreciazúĪcolile ca fiind curate.
Nivelul satisfacĚiei privind siguranĚa, ordinea Īi FXUúĚenia din Īcoalú trebuie, totuĪi Vú ILH
SRQGHUDW DYkQG vQ YHGHUH Fú DQDOL]kQG FRPXQLFDUHD FX Īcoala, atât SúULQĚii, cât Īi elevii, au semnalat
aspectele negative legate de ordine, FXUúĚenieSD]úĪi siguranĚú ca fiind importante.
4.3.27UDWDPHQWXOHJDOĩi echitabil în ĩcoalù
Procentul elevilor care s-au simĚit, într-un fel sau altul, discriminaĚi este destul de mare – în
medie peste 25%, dar cu variaĚii mari între judeĚe. Procentul SúULQĚilor FDUHDILUPúH[LVWHQĚa GLVFULPLQúULL
HVWH vQVú PXOW PDL PLF GH OD QLFLXQXO vQ 6XFHDYD SkQú OD DSURDSH vQ 9DVOXL $FHDVWú situaĚie ne-a
condus la conclu]LDFúvQsituaĚiile de discriminare, cauzele nu sunt (în general, Īi strict în cazul Īcolilor
din eĪantion), exterioare Īcolii DGLFú DYkQG FD PRWLY HWQLD VúUúFLD HWF, FL LQWHULRDUH ęinând mai
mult de FDOLWùęile ĩi FDSDFLWùęile elevilor. Acest lucru este confirmat Īi de motivele percepute de
elevi Īi SúULQĚi FD ILLQG OD RULJLQHD GLVFULPLQúULL OLSVD GH motivaĚie pentru vQYúĚare Īi a rezultatelor,
capacitate Īi competenĚe insuficiente etc.
RúVSXQVXULORU OHJDWH GH HYDOXDUH Īi notare, mai ales de capacitatea profesorilor de a face o
HYDOXDUH FRUHFWú sunt dominante (situaĚie confirmatú de rúspunsurile de la secĚiunea GHGLFDWú VWLOXOXL
evaluativ al profesorului). Dincolo de recunoaĪterea diferenĚelor Īi a punctelor slabe ale propriilor copii,
SúULQĚii VHPQDOHD]úPDLPXOWGHFkWHOHYLL, VLWXDĚLLvQFDUHGLVFULPLQDUHDHVWHSHUFHSXWúGLQPRWLYHVRFLDOH
Īi etnice, precum Īi preferinĚa cadrelor didactice pentru anumiĚi copii (din diferite motive). De
asemenea, sunt semnalate Īi cazuri în care problemele Īi conflictele dintre SúULQĚi Īi Īcoalú sunt
percepute ca ducând la discriminarea copiilor. 3H GH DOWD SDUWH HVWH SRVLELO FD OLSVD VHPQDOúULL
GLVFULPLQúULL în ĪFRDOú Vú DLEú GH-a face cu nevoia de educare a SúULQĚilor Īi elevilor cu privire la
discriminare, în general.
86
4.3.3. Satisfacęia IDęù de viaęa ĩcolarù
Pe fondul unei satisfacĚii generale IDĚú de activitatea ĪcoliiDVSHFWHOHFDUHVHEXFXUúGHFHOPDL

ridicat nivel de satisfacĚie în rândul SúULQĚilor VXQW ÅUHVSHFWXO DUúWDW GH SHUVRQDOXO Īcolii” Īi
ÅFRUHFWLWXGLQHD HYDOXúULL Īi D QRWúULLµ FX SHVWH GLQWUH opĚiuni), iar cel mai redus în privinĚa
„progresului în dotarea cu echipamente Īi materiale”.
AcelaĪi lucru este valabil Īi pentru aspectele care Ěin de climatul Īcolar$LFLvQVúDSDUdiferenĚe
mai mari între opiniile elevilor Īi cele ale SúULQĚilor $VWIHO HOHYLL DSUHFLD]ú FHO PDL PXOW H[LVWHQĚa în
Īcolile în care învaĚú a apropierii afective faęù de colegi ĩi profesoriODFDUHVHDGDXJúaprecierea
SR]LWLYù D ĩcolii, în ansamblu. Pentru SúULQĚi, SDUH PDL LPSRUWDQWú FDSDFLWDWHD Īcolii de a rezolva
problemele, atunci când apar – aspecte care au mai fost evidenĚiate Īi vQDOWHUúVSXQVXUL6FRUXULOHFHOH
mai mici, în privinĚa elevilor, VH UHIHUú OD aspectele care Ěin de ceea ce se numeĪte „EXQúVWDUHD
relaĚionalúµH[LVWHQĚa în Īcoalú a unor prieteni de aceeaĪi YkUVWúFDUHsusĚin o motivaĚie SR]LWLYúSULQ
încurajare Īi recunoaĪterea PHULWHORU$FHVWOXFUXVHFRUHOHD]úcu absenĚaDSURDSHWRWDOúDDFWLYLWúĚii de
consiliere - FLUFDWUHLVIHUWXULGLQWUHHOHYLGHFODUkQGFúvQXOWLPXOVHPHVWUXQXDXVWDWGHYRUEúQLFLRGDWú
cu un consilier Īcolar (cu procente de la 48% la 100% la nivel judeĚean).
Concluzii generale:
x climatul Īcolar, aĪa FXPUH]XOWúGLQFHUFHWDUHHVWHvQJHQHUDOSR]LWLY

x siguranĚa, ordinea Īi FXUúĚenia sunt la un nivel considerat ca acceptabil Īi nu sunt înregistrate cazuri
grave de discriminare pe alte criterii decât cele legate de ”merit”;
x Īi în aFHDVWú privinĚú HVWH YL]LELOú RULHQWDUHD Īcolii FúWUH UH]ROYDUHD SUREOHPHORU DVSHFWH QHJDWLYH
sau probleme individuale ale elevilor Īi ale familiei) Īi mai puĚin pe vPEXQúWúĚirea rezultatelor,
creĪtere Īi dezvoltare;
x UH]ROYDUHDSUREOHPHORUHVWHUHDOL]DWúLQWHUQĪi VHUHDOL]HD]úGHUHJXOúindividual;
x aspectele care Ěin GHÅEXQúVWDUHDrelaĚionalú” la nivel de egali, au scoruri mai mici decât cele legate
de relaĚiile cu profesorii Īi, în general, cu personalul Īcolii;
x DFWLYLWDWHDGHFRQVLOLHUHHVWHDSURDSHDEVHQWú
5HFRPDQGùUL
x realizarea unor programe de educare a profesorilor Īi a SúULQĚilor în privinĚa educaĚiei de calitate,

abordând, printre altele, problemele de climat Īcolar GLQ SHUVSHFWLYD FRQFHSWXOXL GH ÅEXQúVWDUe a
FRSLOXOXLµFDUHVúLQFOXGú Īi aspectele relaĚionale;
x FRQWLQXDUHD FHUFHWúULL vQ GRPHQLXO ethosului Īi climatului Īcolar, precum Īi în domeniul culturii
organizaĚionale Īcolare, în general, în vederea identificúULLPHFDQLVPHORUGHvPEXQúWúĚire DEXQúVWúULL
copiilor, mai ales din perspectiva relaĚiilor din cadrul grupului de egali.
87
4.3.4. Atitudinea faęù de vQYùęare ĩivQJHQHUDOfaęù de instituęia ĩcolarù
Un indicator important al atitudinii elevilor Īi SúULQĚilor IDĚú de Īcoalú vOUHSUH]LQWúexistenĚa sau

nu a absenĚelor QHPRWLYDWH ÍQ DFHVW VHQV XQ QXPúU GH DSURDSH GLQWUH HOHYL Īi circa 13% dintre
SúULQĚi UDSRUWHD]ú existenta absenĚelor nemotivate. Dintre cauzele amintite pentru absenĚele
nemotivate, marea lor PDMRULWDWHVXQWH[WHUQHSUREOHPHSHUVRQDOHVDXSUREOHPHGHVúQúWDWHPXQFDvQ
JRVSRGúULHILLQGFHOPDLGHVLQYRFDWH. 'DUSHGHDOWúSDUWHDSURDSHGLQWUHHOHYLUDSRUWHD]úFDX]H
care Ěin de Īcoalú, mai ales de caracterul neatraFWLYDOSUHGúULLVHYHULWúĚii profesorului sau neînĚelegerii
celor predate. MenĚionúmWRWRGDWúFúvQGLIHULWHVWDWLVWLFLĪcolile din eĪantion au situaĚii foarte diferite
în privinĚa QXPúUXOXL GH absenĚe, motivate sau nemotivate (de la sub 5 absenĚHHOHY Sknú la peste 60
absenĚeHOHYvQcondiĚiile în care abandonul Īcolar raportat este Īi el variabil – GHUHJXOúVDXPXOWVXE
1%.
Atitudinea IDĚú de Īcoalú HVWHGHWHUPLQDWúĪi de modul în care elevii percep utilitatea celor
vQYùęate. Cea mai mare XWLOLWDWH SHUFHSXWú VH vQUHJLVWUHD]ú OD GLVFLSOLQHOH FRQVLGHUDWH, tradiĚional, ca
ILLQGFHOHPDLLPSRUWDQWHOLPEDURPkQúĪi PDWHPDWLFDSHORFXULOHXUPúWRDUHILLnd limbile moderne Īi
geografia, cele mai puĚin utile fiind considerate artele Īi educaĚia tHKQRORJLFúFDUHLQFOXGHĪi TIC).
În sfârĪit, atitudinea faĚú de Īcoalú se poate evalua Īi prin intenęiile elevilor ĩi ale SùULQęilor
acestora de a continua studiile VDXQXGXSúWHUPLQDUHDJLPQD]LXOXLLa nivel mediu, doar circa 75%
dintre elevi Īi aproape 80% dintre SúULQĚi GHFODUúFúHLVDXUHVSHFWLYFRSLLLORUYRUFRQWLQXDVWXGLLOHvQ
liceu sau Īcoalú SURIHVLRQDOú GXSú FODVD D 9,,,-a – FHHD FH DUDWú XQ SURFHQW SRVLELO GH SùUùVLUH
timpurie a ĩcolii mai mare decât media naęionalù (circa 17%), GHFL vQJULMRUúWRU Între cauzele
QHFRQWLQXúULLVWXGLLORUFHOHHFRQRPLFHĪi financiare sunt predominante.
Concluzii generale:
x toate aspectele menĚionate – de la slaba utilizare a infrastructurii, echipamentelor Īi auxiliarelor

curriculare, trecând prin caracterul rupt de realitate, al educaĚiei, Īi terminând cu o comunicare Īi
relaĚionare între Īcoalú Īi EHQHILFLDUL FHQWUDWú SH SUREOHPH SH LQGLYLG Īi SH FH VH vQWkPSOú vQ
interiorul Īcolii – GHWHUPLQúRDQXPLWúDWLWXGLQHfaĚú de vQYúĚare Īi faĚú de Īcoalú; astfel, cele mai utile
sunt considerate disciplinele de examen iar, între cele mai puĚin utile, sunt unele care ar putea
asigura, într-R PDL PDUH PúVXUú VXFFHVXO SHUVRQDO FXP VXQW FHOH din domeniul educaĚiei
tehnologice);
x VHSRDWHFRQVWDWDvQJHQHUDORQHJOLMDUHDIRUPúULLcompetenĚelor cheie, în favoarea disciplinelor „de
examen”;
5HFRPDQGùUL
x IRUPDUHD SURIHVRULORU SHQWUX GH]YROWDUHD SULQ ILHFDUH GLVFLSOLQú GH VWXGLX Īi DULH FXUULFXODUú D
competenĚelor cheie, aĪa cum sunt definite în politicile naĚionale Īi europene.
88
Capitolul 5. Anexe:
5.1.$QH[D,QVWUXPHQWHOHFHUFHWùULL
5.1.1. Chestionarul pentru elevi
127ø: În FRORDQDGLQGUHDSWDvQWUHEúULL sunt trecute aspectele rezultate din operaĚionalizarea

menĚionatú în Capitolul 2.
World Vision RomâQLDUHDOL]HD]úXQVWXGLXGHVSUHFkWGHEXQúHVWHHGXFDĚLDRIHULWúvQĪFRDODWD3úUHULOHWDOH

sunt foarte importante pentru noi ĪLWHLQYLWúPVúOHH[SULPi ĪLVúQHDMXĚLSHQWUXDvPEXQúWúĚi activitatea Īcolii.
&KHVWLRQDUHOHVXQWDQRQLPHLDUGDWHOHUúPkQFRQILGHQĚiale – DGLFúQXYRUILGH]YúOXLWHQLFLXQHLDOWHSHUVRDQHÍĚi
mulĚumim pentru participare ĪLWHUXJúPVúUúVSXQ]LODWRDWHvQWUHEúULOHGLQFKHVWLRQDU.
a1 $UHFODVDWDRVDOùGHFODVùQXPDLDHL"DOHJHRVLQJXUúYDULDQWú
'DvQVDOúînvaĚú numai clasa mea
'DvQVDOúînvaĚú clasa mea, dar în FHOúODOW schimb învaĚú DOWúFODVú
1XQHPXWúPGHVGLQWU-RVDOúGHFODVúvQDOWDDFRORXQGHHVWHOLEHU
a1 ([LVWùvQĩcoala ta laboratoare ĩi cabinete"ELIHD]úWRDWHsituaĚiile care se potrivesc Īi

FRPSOHWHD]úGDFúHVWHFD]XO
)L]LFú
Chimie
Biologie
/LPELVWUúLQH
,QIRUPDWLFú
$OWWLSGHODERUDWRUFDELQHWĪi anume .......................................
Nu Ītiu ca în Īcoala PHDVúH[LVWHODERUDWRDUHĪi cabinete
a1 3. 'DFù vQ ĩcoala WD H[LVWù ODERUDWRDUH ĩi FDELQHWH FkW GH GHV VXQW HOH IRORVLWH
a2 pentru a face experimente sau alte DFWLYLWùęi care au OHJùWXUD directa cu ceea ce
VHSUHGù" ELIHD]úWRDWHsituaĚiile care se potrivesc Īi FRPSOHWHD]úGDFúHVWHFD]XO
)RORVLPvQILHFDUHVúSWúPkQúODERUDWRDUHOHĪi cabinetele de...................................................
Folosim la unele ore (cel puĚin R GDWú SH OXQú ODERUDWRDUHOH Īi cabinetele
de...................................................
Nu folosim deloc laboratoarele Īi cabinetele de ......................................................
a1 /D FDUH GLQWUH GLVFLSOLQHOHPDWHULLOH ĩcolare ĩi cât de des profesorii folosesc
a2 PDWHULDOGLGDFWLF" ELIHD]úsituaĚia care se potriveĪte, pentru fiecare rând din tabel)
Exemple de material didactic: FXOHJHULGHWH[WHODOLPEDURPkQúVDXODLVWRULHFXOHJHUL
de exerciĚii Īi SUREOHPH OD PDWHPDWLFú VDX IL]LFú plase, KúrĚi, modele, truse pentru
experimente, culori, hârtie Īi carton pentru desen, mingi sau cercuri pentru educaĚie IL]LFú
diferite unelte pentru educaĚie WHKQRORJLFúHWF
89
La toate La La (Aproape)
orele majoritatea unele 1LFLRGDWú
orelor ore
/LPEDURPkQúOLPEDPDWHUQú
4.2. Limbi moderne
0DWHPDWLFú
4.4. ĩtiinĚe DOHQDWXULLIL]LFúFKLPLH
biologie)
4.5. Istorie Īi educaĚie FLYLFú
4.6. Geografie
$UWHPX]LFúĪi desen)
4.8. $ELOLWúĚi SUDFWLFHeducaĚie WHKQRORJLFú
4.9. EducaĚie IL]LFú
4.10. Discipline opĚionaleDQXPH
.............................
$OWHGLVFLSOLQHGHVWXGLXDQXPH
........................
a1 5. La care dintre disciplinele ĩcolare menęionate mai sus profesorii folosesc

a2 mijloace audio ĩi YLGHRGHH[HPSOXILOPHVDXDOWHLPDJLQLSURLHFWDWHSHHFUDQ
SH SHUHWH VDX Yù]XWH OD WHOHYL]RU PDWHULDOH vQUHJLVWUDWH – SLHVH GH WHDWUX
conversaęiiexplicaęii HWF" ELIHD]úWRDWHsituaĚiile care se potrivesc Īi FRPSOHWHD]úGDFú
este cazul)
Folosim mijloacele audio ĪiVDXYLGHRvQILHFDUHVúSWúPkQúODGLVFLSOLQHOH
Folosim mijloacele audio ĪiVDXYLGHRFHOpuĚin RGDWúSHOXQúODGLVFLSOLQHOH
Nu folosim deloc mijloacele audio ĪiVDXYLGHRla disciplinele........................
a1 6. La care dintre disciplinele ĩcolare menęionate mai sus foloseĩti tu calculatorul

a2 FRPSXWHUXO" (ELIHD]úWRDWHsituaĚiile care se potrivesc Īi FRPSOHWHD]úGDFúHVWHFD]XO
)RORVHVFFDOFXODWRUXOVúSWúPkQDOODGLVFLSOLQHOH
Folosesc calculatorul, cel puĚin RGDWúSHOXQúODGLVFLSOLQHOH
Nu folosesc deloc calculatorul la disciplinele........................
a1 7. Ai acces la Internet în ĩcoalù" ELIHD]úWRDWHsituaĚiile care se potrivesc Īi FRPSOHWHD]ú,

a2 GDFúHVWHFD]XO
Da, la orele obiĪnuite de curs, la disciplinele ........................................
'DvQDIDUDRUHORUGHFXUVSHQWUXSUHJúWLUHDlecĚiilor
Da, în afara orelor de curs, pentru obĚinerea de informaĚii noi
Da, în afara orelor de curs, în scop de recreere (comunicare, jocuri etc)
Nu am acces la Internet în Īcoalú
90
a2 (VWLPHD]ù FkW WLPS GLQWU-R RUù GH FXUV asculęi GH RELFHL explicaęiile
profesorului" DOHJHRVLQJXUúYDULDQWú
Majoritatea timpului
0DLPXOWGHMXPúWDWHGLQWLPSXORUHL
Mai puĚin GHMXPúWDWHGLQWLPSXORUHL
Foarte puĚin din timpul unei ore
a2 (VWLPHD]ùFkWWLPSGLQWU-RRUùGHFXUVOXFUH]LODRVDUFLQùGDWùGHSURIHVRUSH
JUXSXULîmpreuna cu alęi FROHJL" DOHJHRVLQJXUúYDULDQWú
Majoritatea timpului
0DLPXOWGHMXPúWDWHGLQWLPSXORUHL
Mai puĚin GHMXPúWDWHGLQWLPSXORUHL
Foarte puĚin din timpul unei ore
a2 10. Îęi FHUSURIHVRULLVùIDFLOHJùWXULvQWUHinformaęiile SUHGDWHODGLIHULWHGLVFLSOLQH"

DOHJHRVLQJXUúYDULDQWúĪi FRPSOHWHD]úGDFúHVWHFD]XO
([HPSOH GH DVWIHO GH OHJùWXUL OD LVWRULH VH UHDPLQWHVF cunoĪtinĚe GH JHRJUDILH OD IL]LFú
sunt utilizate cunoĪtinĚe GH OD PDWHPDWLFú OD OLPED VWUúLQú VXQW XWLOL]DWH cunoĪtinĚele de
JUDPDWLFú D OLPELL URPkQH OD Å$ELOLWúĚi practice” sunt folosite cunoĪtinĚe GH OD IL]LFú FKLPLH
sau biologie etc.
Da, Īi anume profesorii de..............................................
Nu, niciunul dintre profesori
Nu îmi dau seama
a4 11. Când SURIHVRULLSXQQRWHFXPVHvQWkPSOù de obicei"DOHJHRVLQJXUúYDULDQWú

3URIHVRULLQHWUDWHD]úODIHOSHtoĚi
Profesorii au anumiĚi elevi preferaĚi
Profesorii au anumiĚi elevi pe care îi sancĚioneazú când prind ocazia
91
a3 &kWGHGHVVHSHWUHFXUPùWRDUHOHsituaĚii ODRUHOHGHFXUV"ELIHD]úsituaĚia care se
potriveĪte, pentru fiecare rând din tabel)
Toate La La (Aproa-
orele majoritatea unele pe)
orelor ore nLFLRGDWú
3URIHVRULLQHFHUVúDSOLFúPFHOHvQYúĚate
la situaĚii de viaĚú obiĪnuite
11.2. Profesorii ne dau sarcini individuale de
lucru
3URIHVRULLQHFHUVúQHDUJXPHQWúP
punctul de vedere asupra subiectului discutat
3URIHVRULLQHvQFXUDMHD]úVúJúVLP
PRGDOLWúĚi proprii de rezolvare a anumitor
SUREOHPHexerciĚii situaĚii
3URIHVRULLQHDMXWúVúînĚelegem unele
subiecte cu exemple din viaĚa noastrú
3URIHVRULLQHvQFXUDMHD]úVúQHH[SULPúP
punctul nostru de vedere asupra subiectelor
discutate
3URIHVRULLH[SOLFúFXclaritate elevilor ce
WUHEXLHVúînveĚe aceĪtia Īi ce se aĪteaptú de la
ei
3URIHVRULLQHODVúVúGLVFXWúPvQWUHQRL
DWXQFLFkQGDYHPRVDUFLQúGHOXFUX
3URIHVRULLVHVXSúUúDWXQFLFkQGSXQHP
vQWUHEúULVDXVROLFLWúPinformaĚii suplimentare
a5 13. Câęi profesori rùspund la cererile tale de ajutor pentru înęelegerea /

DSURIXQGDUHDFHORUSUHGDWH" DOHJHRVLQJXUúYDULDQWú
ToĚi profesorii
Majoritatea profesorilor
Unii profesori
Niciun profesor
1XDPVROLFLWDWQXDPDYXWQHYRLHGHDMXWRU
a4 14. Cât de des ęi VH H[SOLFù vQDLQWH GH HYDOXDUH WH]ù OXFUDUH VFULVù DVFXOWDUH
RUDOù FULWHULLOH FDUH YRU IL IRORVLWH SHQWUX HYDOXDUH ĩi QRWDUH" DOHJH R VLQJXUú
YDULDQWú
Înainte de fiecare evaluare
Doar în momentele importante - cum ar fi înainte de teze
1LFLRGDWú
92
a4 15. Cât de des ęi VHH[SOLFùPRWLYHOHSHQWUXFDUHDLobęinut RDQXPLWùQRWù" (alege
RVLQJXUúYDULDQWú
'HILHFDUHGDWúFkQGVXQWHYDOXDWĪi notat
Doar în momentele importante, de exemplu atunci când ne sunt prezentate rezultatele la
teze
1LFLRGDWú
a5 ÍQ PRPHQWXO vQ FDUH WX VDX XQXO GLQWUH FROHJLL WùL aveęi rezultate slabe la
vQYùęùturù FXP VH FRPSRUWù SURIHVRULL" ELIHD]ú WRDWH situaĚiile care se potrivesc Īi
Continuú sú SXQú QRWHPLFLVDXODVúcorijenĚi
Dau mai mult de lucru pentru a putea vQYúĚa mai bine
([SOLFúGLQQRXlecĚia UHVSHFWLYú
6HLQWHUHVHD]úGHPRWLYXOSHQWUXFDUHVHobĚin note slabe
1HDUDWúXQGHgreĪim Īi FXPVúvQYúĚúm ODPDWHULDUHVSHFWLYú
1HvQFXUDMHD]úLQVLVWkQGSHUH]XOWDWHOHEXQHobĚinute
Altfel, anume ................
a5 17. Cum procedezi când nu înęelegi GHFHDLSULPLWRDQXPLWùQRWùVDXFkQGFUH]L

Fù QRWD SULPLWù QX HVWH FHD PHULWDWù" ELIHD]ú WRDWH situaĚiile care se potrivesc Īi
Vorbesc cu SúULQĚiiVúUH]ROYHHLSUREOHPD
5RJSURIHVRUXOUHVSHFWLYVúPúOúPXUHDVFú
Vorbesc cu dirigintele Īi vOURJVúUH]ROYHSUREOHPD
Vorbesc cu directorul Īcolii Īi vOURJVúUH]ROYHSUREOHPD
AcĚionez DOWIHODQXPH
Nu fac nimic
a3 $L IRVW FRQVXOWDW DQXO WUHFXW vQ privinęa alegerii disciplinelor opęionale din
b2 acest an ĩcolar" DOHJHRVLQJXUúYDULDQWú
Da
Nu
a2 19. Cum ęi VH SDU WHPHOH SHQWUX DFDVù SULPLWH vQWU-R VùSWùPkQù obiĩnuitù de
ĩcoalù" DOHJHRVLQJXUúYDULDQWú
Prea multe Īi prea dificile;
3RWULYLWGHPXOWHVLGHGLILFLOH
PuĚine Īi uĪoare;
Foarte uĪoare;
$OWúsituaĚie, anume ........................
93
a2 20. Care sunt disciplinele la care ai de SUHJùWLW FX UHJXODULWDWH WHPH VFULVH"
FRPSOHWHD]úvQspaĚiul de mai jos)
.....................................
.....................................
.....................................
.....................................
b1 &XPDLDMXQVODDFHDVWùĩcoalù"ELIHD]úWRDWHsituaĚiile care se potrivesc)

a 6 Este singura din localitate - FHDPDLDSURDSHGHFDVú
A fost decizia mea
Nu Ītiu 1XDPDYXWXQPRWLYDQXPH
Alt motiv, anume .....................
b2 )DFLSDUWHGLQ&RQVLOLXOHOHYLORU"
Da (doar din consiliul elevilor pe FODVú
Da (din consiliul consultativ al elevilor pe Īcoalú)
Nu
b2 'DFù IDFL SDUWH GLQ FRQVLOLXO FRQVXOWDWLY DO HOHYLORU SH ĩcoalù Fât de des se
întruneĩte DFHVWFRQVLOLX" DOHJHRVLQJXUúYDULDQWú
Regulat, lunar sau mai des
Regulat la 2-3 luni
5HJXODWRGDWúVDXGHGRXúRULSHVHPHVWUX
'HFkWHRULHVWHQHYRLHIúUúRSHULRGLFLWDWHDQXPH
Nu se întruneĪte
Nu Ītiu
b2 $L VHPQDODW vQ XOWLPXO DQ YUHXQ DVSHFW QHJDWLY FRQGXFHULL ĩcolii" (alege o
b3 VLQJXUúYDULDQWú
Da
Nu
b2 25. Atunci când observi un aspect negativ în ĩcoalù FXP SURFHGH]L GH RELFHL"
b3 ELIHD]úWRDWHsituaĚiile care se potrivesc Īi FRPSOHWHD]úGDFúHVWHFD]XO
0úDGUHVH]SúULQĚilorSHQWUXFúHLĪtiu FHVúIDFú
ÍQWUHEFROHJLLVúYúGFHDXIúFXWHLvQDVWIHOGHsituaĚii
Semnalez aspectul respectiv dirigintelui sau unui alt profesor
Semnalez aspectul respectiv directorului Īcolii
0úDGUHVH]FRQVLOLXOXLGHHOHYLSHFODVúVDXSHĪcoalú)
Procedez altfel, anume .......................
Nu fac nimic
94
b2 'DFù DL UùVSXQV ÅGDµ OD vQWUHEDUHD DQWHULRDUù OD FH V-a referit problema
b3 VHPQDODWù" ELIHD]úWRDWHsituaĚiile care se potrivesc Īi FRPSOHWHD]úGDFúHVWHFD]XO
Paza Īi siguranĚa din Īcoalú Īi în jurul Īcolii
Ordinea Īi FXUúĚenia din Īcoalú
&RPSRUWDPHQWXOXQRUHOHYLDGLFúPRGXOvQFDUH
&RPSRUWDPHQWXOXQRUSURIHVRULDGLFúPRGXOvQFDUH
$OWúSUREOHPúDQXPH
b2 27. Ce s-a vQWkPSODWGHRELFHLDWXQFLFkQGDLFRPXQLFDWXQDVSHFWQHJDWLY" (alege

b3 RVLQJXUúYDULDQWú
Aproape întotdeauna am observat o vPEXQúWúĚire a aspectului semnalat
'HUHJXOúDPREVHUYDWRvPEXQúWúĚire a aspectului semnalat
&kWHRGDWúDPREVHUYDWRvPEXQúWúĚire a aspectului semnalat
Foarte rar sau QLFLRGDWú am observat o vPEXQúWúĚire a aspectului semnalat
b2 $L IùFXW vQ XOWLPXO DQ ĩcolar SURSXQHUL GH vPEXQùWùęire a DFWLYLWùęii din
b3 ĩcoalù" DOHJHRVLQJXUúYDULDQWú
Da, de exemplu .........................................................................................................................................
Nu
b2 'DFù DL UùVSXQV ÅGDµ OD vQWUHEDUHD DQWHULRDUù FH V-a întâmplat cu cea mai
b3 UHFHQWùSURSXQHUHIùFXWù" DOHJHRVLQJXUúYDULDQWú
$IRVWSUHOXDWúĪi DSOLFDWúGLUHFW
Am discutat despre propunere cu alte persoane (dirigintele, directorul, alĚi profesori etc.) Īi
apoi DIRVWDSOLFDWúWRWDOVDXparĚial
Am discutat despre propunere cu alte persoane, dar propunHUHDQXDIRVWDSOLFDWú
Nu s-a întâmplat nimic
b3 (QXPHUùFHOpuęin WUHLHYHQLPHQWHSRWILOXFUXULFDUHęi-au SOùFXW sau lucruri

a6 care nu ęi-au SOùFXW FDUH V-au întâmplat în ĩcoalù vQ XOWLPD OXQù FRPSOHWHD]ú vQ
spaĚiul de mai jos).
1........................................................
2........................................................
3.......................................................
b3 (QXPHUù FHO puęin 3 DFWLYLWùęi derulate în ĩcoalù vQ DIDUD RUHORU GH FXUV vQ
a6 XOWLPHOHWUHLOXQLLQGLIHUHQWGDFùDLSDUWLFLSDWVDXQX FRPSOHWHD]úvQspaĚiul de mai
jos).
ExempleVHUEúULVSHFWDFROHYL]LWHODPX]HHVDXODDOWHinstituĚii, excursii, întâlniri cu diverse
SHUVRQDOLWúĚi, discuĚii pe diferite teme – reguli de circulaĚie, viaĚa VúQúWRDVúHWF
1........................................................
2........................................................
3........................................................
95
b3 32. Obiĩnuieĩti Vù vorbeĩti despre problemele tale personale cu cineva din ĩcoalù"
ELIHD]úWRDWHsituaĚiile care se potrivesc Īi FRPSOHWHD]úGDFúHVWHFD]XO
'DFXFROHJLLGHFODVúVDXGLQĪcoalú
Da, cu dirigintele
Da, cu anumiĚi profesori
Da, cu directorul Īcolii
'DFXFRQVLOLHUXOSVLKRORJXOGLQĪcoalú
'DFXDOWúSHUVRDQúDQXPH
Nu, nu vorbesc cu nimeni din Īcoalú despre problemele mele personale
b3 'DFù DL UùVSXQV ÅGDµ OD vQWUHEDUHD DQWHULRDUù FXP FRPXQLFL FX SHUVRDQD
SHUVRDQHOHLQGLFDWHDWXQFLFkQGHVWHYRUEDGHSUREOHPHSHUVRQDOH" ELIHD]úWRDWH
situaĚiile care se potrivesc Īi FRPSOHWHD]úGDFúHVWHFD]XO
Simple discuĚiiDWXQFLFkQGJúVHVFSHUVRDQDUHVSHFWLYú
ConsultaĚii individuale
Telefon (inclusiv SMS)
Email
$OWúPRGDOLWDWHDQXPH
b3 'DFù DL UùVSXQV ÅGDµ OD vQWUHEDUHD QU FkW GH GHV FRPXQLFL XWLOL]kQG
RULFDUH GLQWUH PRGDOLWDWH GH FRPXQLFDUH LQGLFDWH PDL VXV FX SHUVRDQD
SHUVRDQHOHLQGLFDWHGHVSUHSUREOHPHSHUVRQDOH" (alege o sLQJXUúYDULDQWú
=LOQLF
6úSWúPkQDO
Lunar
De 1-3 ori pe semestru
2GDWúSHDQVDXPDLUDU
b3 'HFkWHRULvQXOWLPXOVHPHVWUXDLVWDWGHYRUEùFXXQFRQVLOLHUĩcolar" (alege o
VLQJXUúYDULDQWú
Mai mult de trei ori
'HGRXúVDXGHWUHLRUL
2GDWú
1LFLRGDWú
c1 7Hsimęi în siguranęù în incinta ĩcolii" DOHJHRVLQJXUúYDULDQWú

ÍQWRWGHDXQDPúVLPWvQsiguranĚú
'HFHOHPDLPXOWHRULPúVLPWvQsiguranĚú
'HFHOHPDLPXOWHRULQXPúVLPWvQsiguranĚú
1LFLRGDWúQXPúVLPWvQsiguranĚú
96
c2 37. Cum apreciezi nivelul de FXUùęenie din ĩcoalù" DOHJHRVLQJXUúYDULDQWú
(VWHIRDUWHFXUDWvQWRDWúĪcoala
În general, Īcoala HVWHFXUDWú
ĩcoala HVWHPDLGHJUDEúPXUGDUú
(VWHIRDUWHPXUGDUvQWRDWúĪcoala
c3 7X VDX FROHJL GH-DL WùL Y-aęi simęit YUHRGDWù discriminaęi DGLFù SURIHVRULL VH
purtau diferit cu voi în raport cu ceilalęi HOHYL" DOHJHRVLQJXUúYDULDQWú
Da
Nu
c3 'DFùDLELIDWÅGDµODvQWUHEDUHDDQWHULRDUùGLQFHPRWLYFUH]LFùSURIHVRULLVH
SRDUWùRULV-DXSXUWDWGLIHULW" FRPSOHWHD]úvQspaĚiul de mai jos)
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
c4 40. Ai absenęe QHPRWLYDWH" DOHJHRVLQJXUúYDULDQWú

c 5 Da
Nu
c4 'DFùDLUùVSXQVÅGDµODvQWUHEDUHDDQWHULRDUùFDUHVXQWPRWLYHOHabsenęelor"
c5 ELIHD]úWRDWHsituaĚiile care se potrivesc Īi FRPSOHWHD]úGDFúHVWHFD]XO
nu îmi place materia
nu înĚeleg FHPLVHSUHGú
profesorul este sever
alt motiv, anume ...................
97
c5 ÍQFHPùVXUùeĩti de acord cu afirmaęiile GHPDLMRV" ELIHD]úsituaĚia care se
Acord Acord Nici Dezacord Dezacord
perfect acord, total
nici
dezacord
0ú VLPW DSURSLDW GH
profesorii Īi HOHYLL GLQ DFHDVWú
Īcoalú
6XQW IHULFLWú Fú vQYúĚ în
DFHDVWúĪcoalú
42.3. ([LVWú întotdeauna cineva, în
ĪcoalúFDUHDVFXOWúFHVSXQDWXQFL
când am probleme
3URIHVRULLGLQDFHDVWúĪcoalú
vLWUDWHD]úHFKLWDELOSHtoĚi elevii
42.5. ([LVWú întotdeauna cineva în
Īcoalú FDUH Pú ODXGú SHQWUX
UHDOL]úULĪi PúvQFXUDMHD]ú
([LVWú vQWRWGHDXQD FLQHYD
care vede când lipsesc de la
Īcoalú Īi VH LQWHUHVHD]ú GH FH
lipsesc
42.7. Am în Īcoalú prieteni de
YkUVWD PHD VDX DSURSLDWú FX
care vorbesc Īi FDUH Pú DMXWú
atunci când dau de greu
98
c6 43. Cât de utile ęi se par cele vQYùęate în ĩcoalùODGLIHULWHGLVFLSOLQH" ELIHD]úsituaĚia
care se potriveĪte, pentru fiecare rând din tabel)
Foarte În Nici În Complet
utile general utile, general inutile
utile nici inutile
inutile
/LPEDURPkQúOLPEDPDWHUQú
43.2. Limbi moderne
430DWHPDWLFú
43.4. ĩtiinĚe DOHQDWXULLIL]LFúFKLPLH
biologie)
43.5. Istorie Īi educaĚie FLYLFú
43.6. Geografie
43$UWHPX]LFúĪi desen)
43.8. $ELOLWúĚi SUDFWLFHeducaĚie
WHKQRORJLFú
43.9. EducaĚie IL]LFú
43.10. Discipline opĚionaleDQXPH
.............................
43.11. Alte discipline de studiu,
DQXPH
c6 44. Ce ęi-DLSURSXVVùIDFLGXSùDEVROYLUH"DOHJHRVLQJXUúYDULDQWú

6úFRQWLQXLVWXGLLOHvQOLFHX
6úXUPH]RIRUPúGHvQYúĚúmânt SURIHVLRQDOVúvQYúĚ o meserie
6úFDXWXQORFGHPXQFúGDUYRLFRQWLQXDĪi studiile, când voi putea
Nu m-DPKRWúUkW
Nu voi continua studiile
c6 'DFùQXintenęionezi VùFRQWLQXLVWXGLLOHFDUHVXQWPRWLYHOH" DOHJHRVLQJXUú

YDULDQWú
CondiĚiile materiale de care dispune familia nu-mi permit continuarea studiilor
'RUHVFVúOXFUH]SHQWUXDILLQGHSHQGHQWúPDWHULDOIDĚú de familie
1XFUHGvQQHFHVLWDWHDFRQWLQXúULLVWXGLLORU
1XFUHGFúVXQWVXILFLHQWGHSUHJúWLWú
Alt motiv, anume .................................
Nu e cazul, pentru ca vreau sa îmi continui studiile la liceu
99
La sfârĩitWHUXJùPVùQHUùVSXQ]LODFkWHYDvQWUHEùULGHVSUHWLQH:
a. Numele ĩcolii tale FRPSOHWHD]úvQspaĚiul DOúWXUDW: ...................................
b. Clasa FRPSOHWHD]úvQspaĚiul DOúWXUDW: ......................
F9kUVWDvQDQLîmplinięiFRPSOHWHD]úvQspaĚiul DOúWXUDW: .....................
d. Localitatea 0XQLFLSLXOraĩ &RPXQù6DW (coPSOHWHD]úvQspaĚiul de mai jos

.........................................................
e. Gen DOHJHRVLQJXUúYDULDQWú:
Masculin
Feminin
f. Nivelul de educaęie al SùULQęilor ELIHD]úFúVXĚa FRUHVSXQ]úWRDUHSHQWUXILHFDUH

SúULQWHFDUHFRUHVSXQGHXOWLPHLĪcoli DEVROYLWH
f.1. Mama DOHJHRVLQJXUúYDULDQWú:
ĩcoala JHQHUDOúVDXĪcoala SURIHVLRQDOú
Liceu sau Īcoalú WHKQLFú
Universitate sau colegiu
1XDDEVROYLWQLFLRIRUPúGHvQYúĚúmânt
Nu Ītiu care este ultima Īcoalú DEVROYLWú
I7DWùODOHJHRVLQJXUúYDULDQWú:
ĩcoala JHQHUDOúVDXĪcoala SURIHVLRQDOú
Liceu sau Īcoalú WHKQLFú
Universitate sau colegiu
1XDDEVROYLWQLFLRIRUPúGHvQYúĚúmânt
Nu Ītiu care este ultima Īcoalú DEVROYLWú
Îęi mulęumim pentru participare ĩi te invitùm sù te implici în întâlnirile viitoare prin

care sù îmbunùtùęim împreunù condięiile din ĩcoala ta!
100
5.1.2. Chestionarul pentru SùULQęi
127øÎn coloana din dreapta vQWUHEúULL sunt trecute aspectele rezultate din operaĚionalizarea
menĚionatú în Capitolul 2
ÍQ FRQIRUPLWDWH FX SUHYHGHULOH OHJDOH instituĚiile de vQYúĚúmânt au obligaĚia de a informa Īi consulta
SúULQĚii HOHYLORUvQprivinĚa FDOLWúĚii educaĚiei RIHULWHvQĪcoalú. World Vision RomâQLDUHDOL]HD]úXQVWXGLX
GHVSUH FkW GH EXQú HVWH educaĚia RIHULWú vQ Īcoala vQ FDUH vQYDĚú FRSLLL GXPQHDYRDVWUú 3úUHULOH
GXPQHDYRDVWUú VXQW IRDUWH LPSRUWDQWH SHQWUX QRL Īi Yú LQYLWúP Vú OH H[SULPDĚi Īi Vú DMXWDĚi Īcoala vQ
DFHVWIHO sú-Īi vPEXQúWúĚeascú DFWLYLWDWHD&KHVWLRQDUHOHVXQWDQRQLPHLDUGDWHOHUúPkQconfidenĚiale –
DGLFú QX YRU IL GH]YúOXLWH QLFLXQHL DOWH SHUVRDQH 9ú mulĚumim pentru participare Īi Yú UXJúP Vú
UúVSXQGHĚi ODWRDWHvQWUHEúULOHGLQFKHVWLRQDU
a2 1. Cum vi se pare orarul ĩcolar ]LOQLFDOFRSLOXOXLGXPQHDYRDVWUù" (alegeĚi RVLQJXUú

YDULDQWú
(VWHSUHDvQFúUFDW
Este prea lejer
Este adecvat
a5 &kWH GLQ FDGUHOH GLGDFWLFH UùVSXQG OD FHUHULOH GH DMXWRU SHQWUX FRSLOXO
GXPQHDYRDVWUù DVWIHO vQFkW FRSLLL Vù înęeleagù cele SUHGDWH" (alegeĚi R VLQJXUú
YDULDQWú
Toate cadrele didactice
Majoritatea cadrelor didactice
Unele cadre didactice
Niciun cadru didactic
Nu am solicitat – nu am avut nevoie de ajutor
a4 &kWGHGHVYLVHH[SOLFùPRWLYHOHSHQWUXFDUHFRSLOXOGXPQHDYRDVWUùDobęinut
RDQXPLWùQRWù" (alegeĚi RVLQJXUúYDULDQWú
'XSúILHFDUHHYDOXDUH
Doar în momentele importante, de exemplu atunci când sunt prezentate rezultatele la teze
1LFLRGDWú
Nu ĪtiuQXPúLQWHUHVHD]ú
a5 ÍQ PRPHQWXO vQ FDUH FRSLOXO GXPQHDYRDVWUù DUH UH]XOWDWH VODEH OD vQYùęùturù
cum acęioneazù SURIHVRULL" (bifaĚi toate situaĚiile care se potrivesc Īi completaĚi, GDFú
este cazul)
&RQWLQXú sú SXQú QRWHPLFLVDXODVúcorijenĚi
Dau mai mult de lucru pentru a putea vQYúĚa mai bine
([SOLFúGLQQRXlecĚia UHVSHFWLYú
6HLQWHUHVHD]úGHPRWLYXOSHQWUXFDUHVHobĚin note slabe
$UDWúXQGHVHgreĪeĪte Īi FXPVúînveĚe ODPDWHULDUHVSHFWLYú
ÍQFXUDMHD]úFRSLLLLQVLVWkQGSHUH]XOWDWHOHEXQHobĚinute
101
Altfel, anume ................
Nu este cazul, copilul meu are numai rezultate bune la vQYúĚúturú
a4 &kWGHGHVYùVXQWFRPXQLFDWHUH]XOWDWHOHĩcolare ale copilului GXPQHDYRDVWUù"

(alegeĚi RVLQJXUúYDULDQWú
=LOQLF
Cel puĚin RGDWúSHVúSWúPkQú
Cel puĚin RGDWúSHOXQú
0DLUDUGHRGDWúSHOXQúVDXGHORF
a4 6. Care este modalitatea obiĩnuitù de comunicare a rezultatelor ĩcolare ale

FRSLOXOXLGXPQHDYRDVWUù" (alegeĚi RVLQJXUúYDULDQWú
Individual, în scris (de exemplu, prin carnetul de note sau scrisori)
Individual, verbal (de exemplu, prin consultaĚii sau discuĚii individuale)
Public, în scris (de exemplu prin afiĪare la avizier)
Public, verbal (de exemplu, în ĪedinĚe)
a1 7. Foloseĩte FRSLOXOGXPQHDYRDVWUùIDFLOLWùęile oferite de ĩcoalù"(bifaĚi situaĚia care

se potriveĪte, pentru fiecare rând din tabel)
Da Nu Nu Ītiu 1XH[LVWú
în Īcoalú
8.1. Biblioteca
8.2. Sala sau terenul de sport
/DERUDWRDUHOHGHIL]LFúFKLPLHVDX
biologie
8.4. Calculatorul
8.5. Internetul
a2 8. Aęi IRVW VROLFLWDW GH FùWUH ĩcoalù SURIHVRUL Vù FXPSùUDęi GLQ EDQLL IDPLOLHL
b2 PDQXDOH FXOHJHUL PDWHULDOH SHQWUX DELOLWùęi practice ĩi alte materiale necesare
GHVIùĩurùrii procesului de vQYùęùmânt SHQWUX GLIHULWH GLVFLSOLQH" (alegeĚi R VLQJXUú
YDULDQWú
Am fost solicitat, le-am FXPSúUDt, sunt utile Īi VXQWIRORVLWHODFODVú
Am fost solicitat, le-DPFXPSúUDW, GDUQXVXQWXWLOHVDXQXVXQWIRORVLWHODFODVú
Am fost solicitat, dar nu le-DPFXPSúUDW
Nu am fost solicitat
a3 9. Aęi IRVW FRQVXOWDW DQXO WUHFXW vQ privinęa alegerii disciplinelor opęionale din
b2 acest an ĩcolar" (alegeĚi RVLQJXUúYDULDQWú
Da
Nu
1XPúLQWHUHVHD]úVXELHFWXO
102
b 10. Aęi fost consultat în elaborarea bugetului ĩcolii din anul ĩcolar FXUHQW" (alegeĚi o
2 VLQJXUúYDULDQWú
Da
Nu
1XPúLQWHUHVHD]úsubiectul
b2 11. Aęi IRVWLQIRUPDWvQYUHXQIHOSULQafiĩareODĩedinęele cu SùULQęii HWFvQ

OHJùWXUùFXPRGXOvQFDUHDIRVWFKHOWXLWEXJHWXOĩcolii" (alegeĚi RVLQJXUúYDULDQWú
Da
Nu
b2 12. Aęi fost consultat în planificarea DFWLYLWùęii din ĩcoalùLQGLIHUHQWGHWLSXO

DFWLYLWùęii" (alegeĚi RVLQJXUúYDULDQWú
Da
Nu
b2 13. Aęi IRVWLQIRUPDWvQYUHXQIHOSULQafiĩareODĩedinęele cu SùULQęii HWFvQ

b3 OHJùWXUùFXPRGXOvQFDUHDXIRVWUHDOL]DWHDFWLYLWùęile SODQLILFDWH" (alegeĚi RVLQJXUú
YDULDQWú
Da
Nu
b1 14. De ce aęi RSWDWSHQWUXDDGXFHFRSLLLGXPQHDYRDVWUùODDFHDVWùĩcoalù" (bifaĚi
a6 toate situaĚiile care se potrivesc)
Este singura din localitate sau este cea mai aproape de domiciliu
A fost decizia mea în calitate de SúULQWH
A fost decizia copilului meu
Nu Ītiu 1XDPDYXWXQPRWLYDQXPH
b2 15. Faceęi parte din Comitetului de SùULQęi" (bifaĚi situaĚia care se potriveĪte)
Da, din comitetul de SúULQĚi SHFODVú
Da, din comitetul de SúULQĚi pe Īcoalú
Nu
b2 'DFù aęi UùVSXQV ÅGDµ OD vQWUHEDUHD DQWHULRDUù FkW GH GHV VH întruneĩte
Comitetul de SùULQęi" (alegeĚi RVLQJXUúYDULDQWú
Regulat, lunar sau mai des
Regulat la 2-3 luni
5HJXODWRGDWúVDXGHGRXúRULSHVHPHVWUX
'HFkWHRULHVWHQHYRLHIúUúRSHULRGLFLWDWHDQXPH
Nu se întruneĪte
Nu Ītiu când se întruneĪte
103
b2 17. Atunci când constataęi un aspect negativ în ĩcoalù sau aveęi o nemulęumire
b3 cum procedaęiGHRELFHL" (bifaĚi toate situaĚiile care se potrivesc)
0úDGUHVH]DOWRUSúULQĚiVúYHGHPFHSXWHPIDFHvPSUHXQú
Semnalez aspectul respectiv dirigintelui sau unui alt profesor
Semnalez aspectul respectiv directorului Īcolii
0úDGUHVH]DXWRULWúĚii ORFDOHSULPúULHFRQVLOLXORFDOHWF
0úDGUHVH]FRPLWHWXOXLGHSúULQĚi din Īcoalú
Procedez altfel, anume .......................
Nu fac nimic
b2 18. Aęi VHPQDODW vQ XOWLPXO DQ YUHXQ DVSHFW QHJDWLY FRQGXFHULL ĩcolii" (alegeĚi o
b3 VLQJXUúYDULDQWú
Da
Nu
b2 'DFù aęi UùVSXQV ÅGDµ OD vQWUHEDUHD DQWHULRDUù OD FH V-a referit problema
b3 VHPQDODWù" (bifaĚi toate situaĚiile care se potrivesc Īi completaĚiGDFúHVWHFD]XO
Paza Īi siguranĚa din Īcoalú Īi în jurul Īcolii
Ordinea Īi FXUúĚenia din Īcoalú
&RPSRUWDPHQWXOXQRUHOHYLDGLFúPRGXOvQFDUH
&RPSRUWDPHQWXOXQRUSURIHVRULDGLFúPRGXOvQFDUH
$OWúSUREOHPúDQXPH
b2 20. Ce s-D vQWkPSODW GH RELFHL DWXQFL FkQG aęi comunicat un aspect negativ
b3 LQGLIHUHQWFXL" (bifaĚi toate situaĚiile care se potrivesc)
Aproape întotdeauna am putut constata o vPEXQúWúĚire a aspectului semnalat
'HUHJXOúDPSXWXWFRQVWDWDRvPEXQúWúĚire a aspectului semnalat
&kWHRGDWúDPSXWXWFRQVWDWDRvPEXQúWúĚire a aspectului semnalat
)RDUWHUDUVDXQLFLRGDWúDPSXWXWFRQVWDWDRvPEXQúWúĚire a aspectului semnalat
b2 21. Aęi IùFXW vQ XOWLPXO DQ ĩcolar SURSXQHUL GH vPEXQùWùęire a DFWLYLWùęii din
b3 ĩcoalù" (alegeĚi RVLQJXUúYDULDQWú
Da
Nu
b2 'DFù aęi UùVSXQV ÅGDµ OD vQWUHEDUHD DQWHULRDUù FXL aęi IùFXW SURSXQHUHD
b3 UHVSHFWLYù"(bifaĚi toate situaĚiile care se potrivesc Īi completaĚiGDFúHVWHFD]XO
Altor SúULQĚilorVúYHGHPFHSXWHPIDFHvPSUHXQú
Dirigintelui sau unui alt profesor
Directorului Īcolii
$XWRULWúĚilor ORFDOHSULPúULHFRQVLOLXORFDOHWF
&RPLWHWXOXLGHSúULQĚi din Īcoalú
Altor persoane sau instituĚii, anume .......................
104
b2 'DFù aęi UùVSXQV ÅGDµ OD vQWUHEDUHD QU FH V-a întâmplat cu cea mai
b3 UHFHQWùSURSXQHUHIùFXWù" (alegeĚi RVLQJXUúYDULDQWú
$IRVWSUHOXDWúĪi DSOLFDWúGLUHFW
Am discutat despre propunere cu alte persoane (dirigintele, directorul, alte cadre didactice
etc.) Īi, DSRLDIRVWDSOLFDWúWRWDOVDXparĚial
$PGLVFXWDWGHVSUHSURSXQHUHFXDOWHSHUVRDQHGDUSURSXQHUHDQXDIRVWDSOLFDWú
Nu s-a întâmplat nimic
b3 $WXQFLFkQGGLULJLQWHOHGLUHFWRUXOVDXDOWFLQHYDGLQĩcoalùYùVROLFLWùVùvenięi
a6 la ĩcoalùFDUHVXQWSULQFLSDOHOHPRWLYHOH" (PuteĚi bifa maximum 3 opęiuni)
6ú-mi comunice notele Īi rezultatele bune ale copilului meu
6ú-mi comunice notele rezultatele slabe ale copilului meu
6úPúLQIRUPH]HGHVSUHprezenĚa la ore a copilului meu
6úPúLQIRUPH]HGHVSUHabsenĚele de la ore ale copilului meu
6úPúLQIRUPH]HGHVSUHFkWGHELQHVHFRPSRUWúFRSLOXOPHX
6úPúLQIRUPH]HGHVSUHLQGLVFLSOLQDFRSLOXOXLPHX
6úPúLQIRUPH]HGHVSUHUH]XOWDWHOHGHRVHELWHDOHĪcolii
6úPúLQIRUPH]HGHVSUHSUREOHPHOHĪcolii
6úPúLQIRUPH]HGHVSUHUHVXUVHOHĪcolii
6ú-mi solicite contribuĚia vQ EDQL VDX PXQFú OD SURFXUDUHD UHDOL]DUHD XQRU PDWHULDOH VDX
resurse pentru Īcoalú
b2 25. Enumeraęi cel puęin WUHL HYHQLPHQWH SOùFXWH VDX QHSOùFXWH FDUH V-au
a6 întâmplat în ĩcoalù vQXOWLPDOXQù (completaĚi în spaĚiile de mai jos)
1........................................................
2........................................................
3.......................................................
b3 26. Obiĩnuięi Vù vorbięi GHVSUHSUREOHPHOHSHUVRQDOHDOHFRSLOXOXLGXPQHDYRDVWUù

cu cineva din ĩcoalù" (bifaĚi toate situaĚiile care se potrivesc Īi completaĚiGDFúHVWHFD]XO
Da, cu alĚi SúULQĚi DLHOHYLORUGLQFODVúVDXGLQĪcoalú
Da, cu dirigintele
Da, cu anumiĚi profesori
Da, cu directorul Īcolii
'DFXFRQVLOLHUXOSVLKRORJXOGLQĪcoalú
'DFXDOWúSHUVRDQúDQXPH
Nu, nu vorbesc cu nimeni din Īcoalú despre problemele personale ale copilului meu
b3 'DFù aęi UùVSXQV ÅGDµ OD vQWUHEDUHD DQWHULRDUù FkW GH GHV comunicaęi GH
RELFHLFXSHUVRDQDSHUVRDQHOHLQGLFDWHSHQWUXSUREOHPHSHUVRQDOHDOHFRSLOXOXL
GXPQHDYRDVWUù" (alegeĚi RVLQJXUúYDULDQWú
=LOQLF
6úSWúPkQDO
Lunar
105
2GDWúSHDQVDXPDLUDU
c1 28. Care este nivelul de siguranęù pentru copii în incinta XQLWùęii ĩcolare" (alegeĚi o
VLQJXUúYDULDQWú
Foarte mare
Mare
Mediu
Mic
Foarte mic
c1 'DU vQ YHFLQùWDWHD ĩcolii LQFOXVLY SH GUXPXO GH DFDVù OD ĩcoalù ĩi vQDSRL"
(alegeĚi RVLQJXUúYDULDQWú
Foarte mare
Mare
Mediu
Mic
Foarte mic
c2 30. Cum apreciaęi nivelul de FXUùęenie din ĩcoalù" (alegeĚi RVLQJXUúYDULDQWú

(VWHIRDUWHFXUDWvQWRDWúĪcoala
În general, Īcoala HVWHFXUDWú
ĩcoala HVWHPDLGHJUDEúPXUGDUú
(VWHIRDUWHPXUGDUvQWRDWúĪcoala
c3 $IRVWYUHRGDWùFRSLOXOGXPQHDYRDVWUùGLVFULPLQDWDGLFùSURIHVRULLVHSXUWDX
diferit cu el în raport cu ceilalęi HOHYL" (alegeĚi RVLQJXUúYDULDQWú
Da
Nu
c3 'DFùaęi ELIDWÅGDµODvQWUHEDUHDDQWHULRDUùGLQFHPRWLYcredeęi FùSURIHVRULL

s-DXSXUWDWGLIHULW" (completaĚi în spaĚiile de mai jos)
.....................................................................................................................
.....................................................................................................................
c4 $UHFRSLOXOGXPQHDYRDVWUùabsenęe QHPRWLYDWH" (alegeĚi RVLQJXUúYDULDQWú

c 5 Da
Nu
c4 'DFùaęi UùVSXQVÅGDµODvQWUHEDUHDDQWHULRDUùFDUHVXQWPRWLYHOHabsenęelor"
c5 (bifaĚi toate situaĚiile care se potrivesc)
Nu îi place materia
106
Nu înĚelege FHLVHSUHGú
Profesorul este sever
Alt motiv, anume .......................
c4 ÍQFHPùVXUùsunteęi VDWLVIùFXWGHXUPùWRDUHOHDVSHFWHDOHvieęii ĩcolare" (bifaĚi

situaĚia care se potriveĪte, pentru fiecare rând din tabel)
Foarte 6DWLVIú- Nici Nesatis- Foarte

VDWLVIú- cut VDWLVIú- IúFXW nesatis-
cut cut, nici IúFXW
nesatis-
IúFXW
35.1. Progresul realizat în ultimul an
Īcolar GHFRSLOXOGXPQHDYRDVWUú
&OúGLUHD Īi IDFLOLWúĚile RIHULWH VúOL
GH FODVú ODERUDWRDUH VDOú Īi teren de
sport, ateliere etc.)
35.3. Progresul în dotarea cu
echipamente Īi materiale (inclusiv
calculatoare) în acest an Īcolar IDĚú de
cel precedent
5HVSHFWXO DUúWDW GH SHUVRQDOXO
Īcolii IDWú de GXPQHDYRDVWUú Īi IDĚú de
FRSLOXOGXPQHDYRDVWUú
&RUHFWLWXGLQHDHYDOXúULLĪi QRWúULL
QRWHOHFDOLILFDWLYHOH obĚinute sunt cele
meritate)
35.6. InformaĚia SULPLWú vQ privinĚa
DFWLYLWúĚilor GHVIúĪurate în Īcoalú
35.7. InformaĚia SULPLWú GH OD Īcoalú în
privinĚa FRQWLQXúULL VWXGLLORU GXSú
absolvire
35.8. Modul în care Īcoala UúVSXQGH
VROLFLWúULORUGXPQHDYRDVWUú
107
c4 ÍQFHPùVXUùsunteęi de acord cu afirmaęiile GHPDLMRV" (bifaĚi situaĚia care se
Acord Acord Nici Deza- Deza-

perfect acord, cord cord
nici total
deza-
cord
0ú VLPW DSURSLDW GH SURIHVRULL Īi
HOHYLLGLQDFHDVWúĪcoalú
6XQW IHULFLWú Fú FRSLOXO PHX învaĚú
vQDFHDVWúĪcoalú
36.3. ([LVWú întotdeauna cineva, în Īcoalú,
FDUHDVFXOWúFHVSXQDWXQFLFkQGYRUEHVF
despre copilul meu
3URIHVRULL GLQ DFHDVWú Īcoalú îi
WUDWHD]úHFKLWDELOSHtoĚi elevii
36.5. ([LVWú întotdeauna cineva în Īcoalú,
FDUH ODXGú HOHYLL Īi SúULQĚii lor pentru
rezultatele Īcolare Īi îi vQFXUDMHD]ú
([LVWúvQWRWGHDXQDFLQHYDFDUHYHGH
când copilul meu lipseĪte de la Īcoalú Īi
VHLQWHUHVHD]úGHFHlipseĪte
36.5. Copilul meu are în Īcoalú prieteni
GHYkUVWDOXLVDXDSURSLDWúFDUHvODMXWú
DWXQFLFkQGGúGHJUHX
c5 37. Ce va IDFHFRSLOXOGXPQHDYRDVWUùGXSùDEVROYLUH" (alegeĚi RVLQJXUúYDULDQWú

Va continua studiile în liceu
9DXUPDRIRUPúGHvQYúĚúmânt SURIHVLRQDOYDvQYúĚa o meserie
9DFúXWDXQORFGHPXQFúGDUYDFRQWLQXDVWXGLLOHFkQGYDSXWHD
Nu ne-am KRWúUkW
Nu va continua studiile
c5 'DFùcredeęi FùFRSLOXOGXPQHDYRDVWUùQXYDFRQWLQXDVWXGLLOHFDUHVXQW
PRWLYHOH" (bifaĚi toate situaĚiile care se potrivesc Īi completaĚiGDFúHVWHFD]XO
CondiĚiile materiale de care dispune familia nu permit ca acesta sa continue studiile
'RULPVúOXFUH]HSHQWUXDILLQGHSHQGHQWúPDWHULDOIDWú de familie
1XFUHGvQQHFHVLWDWHDFRQWLQXúULLVWXGLLORU
1XFUHGFúHVWHVXILFLHQWGHSUHJúWLW
Alt motiv, anume ..............................
Nu e cazul
108
La sfârĩitYùUXJùPVùQHUùVSXQGHęi ODFkWHYDvQWUHEùULGHVSUHcopilul
GXPQHDYRDVWUù
a. Ĩcoala (completaĚi în spaĚiul DOúWXUDW: ....................
b. Clasa / clasele în care învaęù FRSLLLGXPQHDYRDVWUù(completaĚi în spaĚiul

DOúWXUDW...........
c. Vârsta lor (completaĚi în spaĚiul DOúWXUDW: .......................................
G/RFDOLWDWHD0XQLFLSLXOraĩ &RPXQù6DW(completaĚi în spaĚiul de mai jos

.................................
e. Sunteęi (alegeĚi RVLQJXUúYDULDQWú:

Mama unui copil din Īcoalú
7DWúOXQXLFRSLOGLQĪcoalú
3HUVRDQúvQvQJULMLUHDFúUHLDVHDIOúFRSLOXO
7XWRUHUHSUH]HQWDQWOHJDO
$OWúsituaĚie, anume............................
f. Nivelul de educaęie XOWLPDĩcoalù DEVROYLWùGHFùWUHGXPQHDYRDVWUù (bifaĚi

situaĚia care se potriveĪte
Ultima ĩcoalú Liceu, ĪFRDOú Universitate Altele (nu am
ĩcoalù JHQHUDOúVDX WHKQLFúVDX sau colegiu absolvit nicio
DEVROYLWù ĪFRDOú Īcoalú Īcoalú)
SURIHVLRQDOú SRVWOLFHDOú
g. Locuięi (alegeĚi RVLQJXUúYDULDQWú:

În aceeaĪi localitate cu Īcoala
Într-RDOWúORFDOLWDWHFRPXQúVDWGLQPHGLXOUXUDO
Într-RDOWúORFDOLWDWHGLQPHGLXOXUEDQODoraĪ)
h. În timpul ĩcoliiFRSLOXOGXPQHDYRDVWUùlocuieĩte (bifaĚi situaĚia care se potriveĪte,

SHQWUXILHFDUHUkQGGLQWDEHO
Da Nu
$FDVúFXSúULQĚii
Într-RDOWúORFDOLWDWHFRPXQúVDWGLQPHGLXO rural
Într-RDOWúORFDOLWDWHGLQPHGLXOXUEDQODoraĪ)
La bunici sau alte rude
ÍQJD]Gú
La internat
$OWúsituaĚie, anume............................
109
L&kWGXUHD]ùGHSODVDUHDFRSLOXOXLGXPQHDYRDVWUùODĩcoalù ĩi DFDVùvQWRWDO
drumul dus-vQWRUV" (alegeĚi RVLQJXUúYDULDQWú
Sub 30 de minute
Între 30 Īi 60 de minute
Peste 60 de minute
M&XFHVHGHSODVHD]ùFRSLOXOGXPQHDYRDVWUùODĩcoalù" (bifaĚi toate situaĚiile care se
potrivesc)
Pe jos
Cu FúUXĚa sau cu bicicleta
Cu mijloacele de transport în comun (tren, autobuz sau microbuz)
Cu mijloacele de transport Īcolar (microbuz, autobuz special)
&XDOWPLMORFGHWUDQVSRUWDQXPH
N&kWGHGHVVHvQWkPSOùFRSLOXOXLGXPQHDYRDVWUùXUPùWRarele situaęii" (bifaĚi

situaĚia care se potriveĪte, pentru fiecare rând din tabel)
=LOQLF Cel puĚin Cel puĚin Mai rar

VúSWú- lunar sau deloc
mânal
N1XSRDWHDMXQJHODĪcoalú, din cauza
lipsei mijloacelor de transport
NÍQWkU]LHODĪcoalú, la începutul
programului
N 6WúPDLPXOWGHFkWWUHEXLHOD
Īcoalú, din lipsa mijloacelor de
transport
9ùmulęumim pentru participare ĩi vù invitùm sù vù implicaęi în întâlnirile viitoare

SULQFDUHVùvPEXQùWùęim împreunù condięiile din ĩcoala copilului dvs!
110
5.2. Anexa 2. Eĩantionul de ĩcoliHOHYLĩi SùULQęi
5.2.1. Eĩantionul de ĩcoli
81,7$7( Judeę Nr. Nr.

ELEVI PøRINĘI
1. LICEUL TEHNOLOGIC "STEFAN PASCU" APAHIDA CJ 34 45
2. LICEUL TEHNOLOGIC RASCRUCI CJ 10 8
3. LICEUL TEORETIC "GELU VOIEVOD" GILAU CJ 29 25
4. ĩ&2$/$*,01$=,$/$$*+,5(6 CJ 22 22
5. ĩCOALA *,01$=,$/$$*+,5(68-FABRICI CJ 3 7
6. ĩCOALA *,01$=,$/$%$&,8 CJ 6 13
7. ĩCOALA *,01$=,$/$%$&,80(5$ CJ 10 6
8. ĩCOALA *,01$=,$/$%$&,868&($*8 CJ 8 3
9. ĩCOALA *,01$=,$/$%$,62$5$ CJ 12 14
10. ĩCOALA *,01$=,$/$%217,'$ CJ 4 18
11. ĩCOALA *,01$=,$/$&$0$5$68 CJ 32 14
12. ĩCOALA *,01$=,$/$&$5$ CJ 7 5
13. ĩCOALA *,01$=,$/$&$6(,8 CJ 15 10
14. ĩ&2$/$*,01$=,$/$&$6(6,858*$6(67, CJ 11 14
15. ĩ&2$/$*,01$=,$/$&2-2&1$ CJ 12 17
16. ĩ&2$/$*,01$=,$/$'81$SUCEAGU CJ 2
17. ĩ&2$/$*,01$=,$/$),=(68-GHERLII CJ 2
18. ĩ&2$/$*,01$=,$/$),=(68-GHERLII NICULA CJ 2
19. ĩ&2$/$*,01$=,$/$,$5$ CJ 20 14
20. ĩ&2$/$*,01$=,$/$,$5$$*5,6 CJ 1
21. ĩ&2$/$*,01$=,$/$,$5$&$386 CJ 3
22. ĩ&2$/$*,01$=,$/$,&/2' CJ 12 12
23. ĩCOALA *,01$=,$/$/,9$'$ CJ 13 6
24. ĩ&2$/$*,01$=,$/$02&,8 CJ 15 16
25. ĩ&2$/$*,01$=,$/$5$6&58&, CJ 2 7
26. ĩ&2$/$*,01$=,$/$6Ç1,&2$5$ CJ 14 10
27. ĩ&2$/$*,01$=,$/$620(685(&( CJ 7 9
28. ĩ&2$/$*,01$=,$/$63(&,$/$75$16,/9$1,$%$&,8 CJ 2
29. ĩ&2$/$35,0$5$),=(68-GHERLII SACALIA CJ 1
30. ĩ&2$/$*,01$=,$/$,/,(0$57,1%5$%29$ DJ 13 13
31. ĩ&2$/$*,01$=,$/$3(75$&+(&(51$7(6&8 DJ
CERNATESTI 15 1
32. ĩ&2$/$*,01$=,$/$$5*(72$,$6$/&,$ DJ 11
33. ĩ&2$/$*,01$=,$/$%5$/267,7$ DJ 23 28
111
ELEVI PøRINĘI
34. ĩ&2$/$*,01$=,$/$%5($67$ DJ 38 32
35. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$%8&29$7 DJ 14 17
36. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$%8&29$73$/,/8/$ DJ 8 6
37. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$&$53(1 DJ 11 9
38. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$&$53(1&/($129 DJ 10 11
39. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$&(51$7(67, DJ 3
40. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$&(51$7(67,5$61,& DJ 5
41. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$&272)(1,,',1'26 DJ 13 29
42. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$&272)(1,,',1'260,+$,7$ DJ 8
43. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$3/(62, DJ 16 15
44. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$35('(67, DJ 15 34
45. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$6$5%$72$5($ DJ 5 7
46. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$6&$(67, DJ 22 8
47. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$62327%(/27 DJ 13 13
48. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$623273,(752$,$ DJ 2
49. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$9$/($)$17$1,/25 DJ 19 18
50. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$9$/($/8,3$758 DJ 14
51. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$9$59258'(-26 J 29 23
52. ĩ&2$/$ PRIMARA ARGETOAIA LEURDOASA J 3
53. ĩ&2$/$ PRIMARA BRALOSTITA RACOVITA DJ 1
54. ĩ&2$/$ PRIMARA BREASTA OBEDIN DJ 6
55. ĩ&2$/$ PRIMARA CERNATESTI TIU DJ 2
56. ĩ&2$/$ PRIMARA SOPOT PIETROAIA DJ 2
57. ĩ&2$/$ PRIMARA VALEA LUNGULUI DJ 5
58. ĩ&2$/$ PROFESIONALA "CONSTANTIN ARGETOIANU"
DJ 56 42
ARGETOAIA
59. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$9$59258'(-26&,8785$ DJ 5
60. /,&(8/7(+12/2*,&,25'$&+(=266,0$$50$6(67, IL 23 6
61. LICEUL TEHNOLOGIC FIERBINTI-TARG IL 31 35
62. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$0$,&$'2018/8,029,/,7$
IL 37 24
ROSIORI
63. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$$'$1&$7$ IL 25 13
64. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$$50$6(67,0$/8-ROSU IL 6
65. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$'5,'8 IL 30 29
66. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$-,/$9(/( IL 48 21
67. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$0$,$ IL 20 12
68. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$029,/,7$ IL 40 22
112
ELEVI PøRINĘI
69. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$5$'8/(67, IL 9 10
70. ĩ&2$/$ PRIMARA DRIDU MOLDOVENI IL 6
71. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$%2*$7$ SV 25 30
72. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$%81(67, SV 19
73. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$%81(67,3(7,$ SV 12 11
74. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$)Í17,1$0$5( SV 22 24
75. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$15%$,$ SV 53 62
76. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$15%$,$ SV 31 38
77. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$15%$,$ SV 34 48
78. ĩ&2$/$ PRIMARA BUNESTI UNCESTI SV 4
79. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$%,562,8-STOILESTI VL 3 6
80. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$'$(67,-POPESTI VL 13 14
81. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$'5$*2(67, VL 10 12
82. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$)5$1&(67, VL 9 15
83. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$)5$1&(67,68583$7(/( VL 3 1
84. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$)5$1&(67,'(=52%,7, VL 8 14
85. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$)5$1&(67,*(181(1, VL 14 16
86. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$*$/,&($ VL 22 27
87. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$*$/,&($%5$7,$-DEAL VL 7 8
88. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$,21(67, VL 19 23
89. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$,21(67,0$5&($ VL 10 10
90. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$/$81(/('(-26 VL 6 6
91. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$0,+$(67,%8/(7$ VL 7 11
92. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$0,+$(67,*2925$ VL 3 15
93. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$0,+$(67,0$*85$ VL 21 20
94. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$2/$18 VL 16 10
95. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$25/(67, VL 15 14
96. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$35('(67, VL 7 12
97. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$527$5$67, VL 18 17
98. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$6&81'8 VL 11 12
99. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$6,5,1($6$ VL 20 24
100. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$672,/(67, VL 7 9
101. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$672/(67,,=9258-RECE VL 6 6
102. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$8'5(67, VL 10 8
103. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$856,323(67, VL 11 11
104. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$856,672,/(67, VL 11 14
105. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$9,720,5(67, VL 17 15
113
ELEVI PøRINĘI
106. ĩ&2$/$ PRIMARA OLANU CASA VECHE VL 4
107. ĩ&2$/$ PRIMARA OLANU CIOBOTI VL 4
108. ĩ&2$/$ PRIMARA OLANU DRAGIOIU VL 4
109. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$$1'21(&803$7(6&8
VS 19 24
RAFAILA
110. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$*+(25*+(&,2$7$
VS 25 17
TODIRESTI
111. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$/8,=$=$9/26&+,26(67,
VS 14 20
BUDA
112. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$0$5(6$/&2167$17,1
VS 11 12
35(=$1'80(67,
113. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$0,+$,'$9,'1(*5(67, VS 48 56
114. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$0,+$,(0,1(6&8/$=$ VS 17 20
115. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$0,+$,(0,1(6&826(67, VS 12
116. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$0,+$,(0,1(6&8=$32'(1, VS 28 11
117. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$'(/(67, VS 26 10
118. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$'(/(67,+$5629$ VS 15 6
119. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$,9$1(67, VS 21 16
120. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$,9$1(67,8562$,$ VS 13 15
121. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$15%$/7(1, VS 7 11
122. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$15'5$;(1, VS 23 10
123. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$153$53$1,7$1(*5(67, VS 9 7
124. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$3$53$1,7$9$/($-MARE VS 10 10
125. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$32,(1(67, VS 9 9
126. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$381*(67, VS 18 13
127. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$381*(67,&856(67,-VALE VS 1
128. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$5(%5,&($ VS 21 17
129. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$98/785(67, VS 13 13
130. ĩ&2$/$ *,01$=,$/$=$32'(1,%878&$5,$ VS 7 6
131. ĩ&2$/$ *,01$=,/$15235,6,7$ VS 13 9
132. ĩ&2$/$ PRIMARA BALTENI BALTENI-DEAL VS 1
133. ĩ&2$/$ PRIMARA DELESTI FUNDATURA VS 2
134. ĩ&2$/$ PRIMARA IVANESTI HARSOVENI VS 1
135. ĩ&2$/$ 35,0$5$/$=$5$61,7$ VS 1
136. ĩ&2$/$ 35,0$5$/$=$6$8&$ VS 2
137. ĩ&2$/$ 35,0$5$1(*5(67,&$=$1(67, VS 3
138. ĩ&2$/$ PRIMARA NEGRESTI CIOATELE VS 3
114
ELEVI PøRINĘI
139. ĩ&2$/$ PRIMARA NEGRESTI GLODENI VS 2
140. ĩ&2$/$ PRIMARA NEGRESTI POIANA VS 1
141. ĩ&2$/$ PRIMARA PUNGESTI ARMASOAIA VS 3
142. ĩ&2$/$ PRIMARA PUNGESTI CURSESTI-DEAL VS 2
143. ĩ&2$/$ PRIMARA PUNGESTI SILISTEA VS 2
144. ĩ&2$/$ PRIMARA PUNGESTI TOPORASTI VS 3
145. ĩ&2$/$ PRIMARA REBRICEA RATESUL-&8=(, VS 4
146. ĩ&2$/$ PRIMARA REBRICEA SASOVA VS 1
147. ĩ&2$/$ PRIMARA REBRICEA TATOMIRESTI VS 1
148. ĩ&2$/$ PRIMARA TODIRESTI COTIC VS 3
149. ĩ&2$/$ PRIMARA TODIRESTI DRAGESTI VS 3
150. ĩ&2$/$ PRIMARA TODIRESTI HUC VS 4
151. ĩ&2$/$ PRIMARA TODIRESTI PLOPOASA VS 2
152. ĩ&2$/$ PRIMARA TODIRESTI SOFRONESTI VS 2
153. ĩ&2$/$ PRIMARA VALEA MARE (NR. 2 DUMESTI) VS 5 9
154. ĩ&2$/$ PRIMARA VULTURESTI BUHAIESTI VS 2
155. ĩ&2$/$ 35,0$5$=$32'(1,&,2)(1, VS 3
156. ĩ&2$/$ 35,0$5$=$32'(1,'(/($ VS 2
157. ĩ&2$/$ 35,0$5$=$32'(1,81&(67, VS 2
7RWDOĩcoli 1761 1825
5.2.2. Date suplimentare despre elevi ĩi pùrinęi
Graficul Nr. 5. DistribuĚia pe judeĚe a eĪantionului
115
Tabelul Nr. 78. DistribuĚia eĪantionului SHPHGLLUXUDOurban) Īi pe judeĚe
ELEVI 3øRINĘI
Rural Urban 7RWDO Rural Urban 7RWDO
CJ 298 298 308 308
DJ 328 328 365 365
IL 232 31 263 149 35 184
SV 196 196 217 217
VL 304 304 362 362
VS 324 48 372 333 56 389
7RWDO 1682 79 1761 1734 91 1825
Tabelul Nr. 79. Date suplimentare privind eroarea de selecĚie
Baza de eĪantionare (reĚea Ěintú) PopulaĚia LQYHVWLJDWúeĪantion) Eroarea de

selecĚie în
1XPúUGH 1XPúUGHHOHYL 1XPúUGH 1XPúUGHHOHYL eĪantionul elevilor
XQLWúĚi V – VIII XQLWúĚi V - VIII
CJ 60 2084 22 298
DJ 43 1492 18 328
IL 18 2156 9 263
SV 15 943 7 196
VL 16 1708 27 304
VS 29 1275 22 372
7RWDO 181 9658 105 1761
În aceste condiĚii, se poate afirma FXRSUREDELOLWDWHGHFúUH]XOWDWHOHobĚinute ca urmare a

investigaĚiei la nivel de judeĚ sunt reprezentative la nivelul judeĚului. În ce priveĪte cel de-al Īaselea judeĚ
(Suceava), eroarea de VHOHFĚLe de ±6,2% este consecinĚa QXPúUXOXLPLFGHHOHYLinvestigaĚi, acesta fiind
doar cu puĚin PDLULGLFDWGHFkWMXPúWDWHDYROXPXOXLXQXLeĪantion reprezentativ pentru cei 943 elevi.
&KLDU GDFú GLQ SXQFW GH YHGHUH WHRUHWLF FRQFDWHQDUHD FHORU Īase eĪantioane judeĚene nu
conduce la un eĪantion general reprezentativ, confirmarea aceste situaĚii s-DIúFXWĪi pe baza testului Hi-
SúWUDWGHFRPSDUDUHDdistribuĚiei eĪantionului cu distribuĚia populaĚiei, în funcĚie de judeĚul reprezentat.
Abordând întregul eĪantion DO HOHYLORU GH JLPQD]LX LQYHVWLJDW YDORDUHD UH]XOWDWú D FRHILFLHQWXOXL +L-
S HVWH FX PXOW PDL PDUH GHFkW YDORDUHD WDEHODUú SHQWUX JUDGH GH OLEHUWDWH +L-tab=11,07),
LQGLFkQG Fú eĪantionul general nu este reprezentativ pentru elevii de gimnaziu Īi Fú R DQDOL]ú UHOHYDQWú
HVWHDFHHDODQLYHOXOILHFúUXLjudeĚ.
2FDOLWDWHULGLFDWúDXQXLeĪantion o constituie vPSUúĪtierea mare a elementelor componente, în

scopul de a surprinde multiplele caracteristici ale populaĚiei investigate. Acest aspect se poate afirma
referitor la eĪantionul elevilor de gimnaziu, subiecĚii fiind selectaĚi din 105 XQLWúĚi Īcolare – reprezentând
în cazul studiului medii educaĚionale diferite.
116
nivelurile de educaĚie ale mamei Īi WDWúOXL
Nivelul de educaĚie DWDWúOXL

Nivelul de educaĚie 1 2 3 4 5 NonR 7RWDO
a mamei
1 12 11 4 1 5 2 35
2 17 443 174 19 39 12 704
3 2 114 287 28 38 8 477
4 2 12 40 52 8 2 116
5 6 26 45 2 248 4 331
NonR 5 21 14 5 53 98
7RWDO 44 627 564 102 343 81 1761
distribuĚia în funcĚie de nivelul de educaĚie Īi în funcĚie de Īcoala XUPDWúGHFRSLOJLPQD]LX– FG – sau
alte forme de vQYúĚúmânt – FA)
Gimnaziu (FG) Alte (FA) 7RWDO

1 1XDDEVROYLWQLFLRIRUPú
587 431 1018
de vQYúĚúmânt
2 ĩcoala JHQHUDOúVDXĪcoala
58 55 113
SURIHVLRQDOú
3 Liceu sau Īcoalú WHKQLFú 84 41 125
4 Universitate sau colegiu 276 220 496
5 Nu Ītiu 1RQ5 44 29 73
6 7RWDO 1049 776 1825
Compararea informaĚiilor oferite de elevi referitoare la nivelul de educaĚie al familiei cu

informaĚiile furnizate de SúULQĚi s-a realizat la nivelul unei populaĚii similare, respectiv cu subeĪantionul
SúULQĚilor elevilor de gimnaziu, ca echivalent al acestora. Analiza celor douúsubeĪantioane ale SúULQĚilor
rezultate din gruparea copiilor în funcĚie de nivelul de studii a condus la structuri similare pe niveluri de
educaĚie, atât între ele, cât Īi la nivelul întregului eĪantion. Valoarea coeficientului de comparare Hi-
SúWUDW GHWHUPLQDW vQ FRPSDUDUHD eĪantionului SúULQĚilor elevilor de gimnaziu (FG) cu cel al
SúULQĚilor unor copii înscriĪi vQDOWHQLYHOXUL)$PDLPLFúGHFkWYDORDUHDWDEHODUú+L-tab=7,82 pentru 3
grade dHOLEHUWDWHQHSHUPLWHVúDILUPúPFúFHOHGRXùeĩantioane provin din aceeaĩi populaęie.
Cu atât mai mult, valoarea Hi-S UH]XOWDWúGLQFRPSDUDUHDeĪantionului FG cu structura pe niveluri
de educaĚie a întregului eĪantion a condus la aceeaĪi concluzie, FHOH GRXù VWUXFWXUL ILLQG
DVHPùQùWRDUH
117
distribuĚia QXPHULFúDeĪantionului de elevi Īi de SúULQĚi, în funcĚie de nivelurile de educaĚie ale familiei,
pe medii de provenienĚú Īi pe judeĚe
Eĩantion elevi
5 6 1 11 3 4 30
vQYúĚúmânt
106 128 65 63 74 133 569
SURIHVLRQDOú
Liceu sau Īcoalú WHKQLFú 100 125 109 98 120 134 686
Universitate sau colegiu 31 26 30 11 29 39 166
Nu Ītiu 1RQ5 56 43 58 13 78 62 310
7RWDO 298 328 263 196 304 372 1761
Eĩantion SùULQęi
123 240 116 116 189 234 1018
vQYúĚúmânt
55 11 2 24 6 15 113
SURIHVLRQDOú
NonR 21 14 8 18 12 73
7RWDO 308 365 184 217 362 389 1825
Eĩantionul SùULQęilor GHHOHYLGHJLPQD]LX)*
70 131 64 78 102 142 587
vQYúĚúmânt
32 4 1 13 2 6 58
SURIHVLRQDOú
NonR 13 11 5 9 6 44
7RWDO 192 194 101 141 192 229 1049
118
Graficul Nr. 6. DistribuĚia eĪantionului de elevi în funcĚie de nivelurile de educaĚie ale SúULQĚilor – GXSú
afirmaĚiile elevilor Īi afirmaĚiile púrinĚilor
Graficul Nr. 7. DistribuĚia eĪantionului de elevi în funcĚie de nivelurile de educaĚie ale SúULQĚilor – pe
judeĚe
Graficul Nr. 8. DistribuĚia eĪantionului de elevi în funcĚie de nivelurile de educaĚie ale SúULQĚilor – SúULQĚii
elevilor de gimnaziu, pe judeĚe
119
Graficul Nr.9. DistribuĚia eĪantionului de elevi în funcĚie de clasa în care învaĚú
Tabelul Nr. 83. DistribuĚia eĪantionului de púrinĚi în privinĚa calitúĚii respondentului, pe judeĚe
Mama unui copil din Īcoalú 254 265 129 186 255 301 1390
7DWúOXQXLFRSLOGLQĪcoalú 30 55 10 5 68 50 218
3HUVRDQúvQvQJULMLUHDFúUHLDVH
4 14 2 23 10 9 62
DIOúFRSLOXO
7XWRUHUHSUH]HQWDQWOHJDO 1 4 1 8 9 23
$OWúVLWXDĚie 6 15 2 8 9 40
NonR 13 12 40 3 13 11 92
7RWDO 308 365 184 217 362 389 1825
Mama unui copil din Īcoalú
7DWúOXQXLFRSLOGLQĪcoalú
3HUVRDQúvQvQJULMLUHDFúUHLDVH

DIOúFRSLOXO
7XWRUHUHSUH]HQWDQWOHJDO
$OWúVLWXDĚie
NonR
7RWDO 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
120
Tabelul Nr. 84. DistribuĚia eĪDQWLRQXOXL GH SúULQĚi în funcĚLH GH QLYHOXULOH GH vQYúĚúmânt în care sunt
cuprinĪi copiii în Īcoalú Īi pe judeĚe
Nivel CJ DJ IL SV VL VS 7RWDO
G 149 144 56 97 171 183 800
P 112 144 83 67 145 143 694
P-G 36 40 32 30 17 39 194
Z 16 7 24 11 58
G-L 4 3 8 2 1 18
Z-G 1 1 12 2 1 17
Z-P 1 5 2 3 11
KP 2 5 1 1 9
P-G-L 2 1 2 1 6
K-G 1 1 2 4
K 1 1 1 3
K-P-G 2 1 3
Z-P-G 1 2 3
P-L 2 2
K-Z-G 1 1
K-Z-P 1 1
K-Z-P-G 1 1
7RWDO 308 365 184 217 362 389 1825
G 153 147 64 97 173 184 818

G&Alte 39 47 37 44 19 45 231
Alte 116 171 83 76 170 160 776
7RWDO 308 365 184 217 362 389 1825
Nivel CJ DJ IL SV VL VS 7RWDO
KZ 1 17 0 7 24 12 61
P 115 154 83 69 146 148 715
G&Alte 43 50 45 44 21 46 249
G 149 144 56 97 171 183 800
7RWDO 308 365 184 217 362 389 1825
KZ

P
G&Alte
G
7RWDO
Pentru SUHVFXUWúULYFRUHVSRQGHQĚHOHGHODSDUDJUDIXOS
121
$QH[D5H]XOWDWHOHFHUFHWùULL– date suplimentare
$FWLYLWDWHDGHvQYùęDUHUH]XOWDWHOHREęinute ĩi evaluarea lor
Tabelul Nr. 85. SituaĚia spaĚiilor de învúĚúmânt, pe judeĚe
1 230 228 194 0 266 259 1177
2 48 98 67 196 38 110 557
3 20 2 2 0 0 3 27
4 298 328 263 196 304 372 1761
1

2
3
4
Graficul Nr. 10. SituaĚia spaĚiilor de învúĚúmânt
Tabelul Nr. 86. SituaĚia spaĚiilor de învúĚúmânt, pe clase
V VI VII VIII 7RWDO V VI VII VIII 7RWDO

1 263 287 307 308 1177
2 145 154 123 132 557
3 8 5 8 6 27
7RWDO 416 446 438 446 1761
122
Graficul Nr. 11. Prezenta în Īcoalú a laboratoarelor Īi cabinetelor
Tabelul Nr. 87. Disciplinele pentru care este menĚionatú existenta în Īcoalú a laboratoarelor Īi
cabinetelor
INF 67,8% 63,1% 80,2% 100,0% 80,3% 58,6%
BIO 63,4% 43,0% 28,1% 0,0% 58,6% 23,9%
FIZ 62,8% 27,1% 44,1% 0,5% 56,6% 19,4%
CHI 58,4% 22,6% 38,4% 0,0% 60,2% 23,4%
LMO 13,4% 6,7% 0,8% 0,0% 9,5% 2,4%
GEO 2,7% 0,3% 0,8% 0,0% 4,9% 0,3%
0$7 0,3% 0,0% 0,0% 0,0% 6,6% 0,8%
REL 5,7% 0,0% 0,0% 0,0% 0,7% 0,3%
LRO 0,7% 0,0% 0,0% 0,0% 2,3% 0,8%
Graficul Nr. 12. Gradul de utilizare a laboratoarelor Īi cabinetelor, pe discipline de studiu
123
Tabelul Nr. 88. FrecvenĚa utilizúrii a laboratoarelor Īi cabinetelor, pe judeĚe
Discipline cu utilizare VùSWùPkQDOù
INF 22,8% 34,5% 48,7% 36,2% 46,1% 28,8%
FIZ 20,5% 4,3% 15,2% 0,0% 19,1% 1,3%
CHI 18,1% 3,0% 8,0% 0,0% 16,8% 1,9%
BIO 16,8% 7,3% 7,6% 0,5% 13,8% 1,6%
LMO 5,0% 4,0% 0,0% 0,0% 1,3% 0,3%
0$7 2,3% 0,0% 0,0% 2,6% 5,3% 0,0%
LRO 2,7% 0,6% 0,0% 2,0% 1,0% 0,5%
GEO 2,3% 0,0% 0,0% 0,5% 2,0% 0,0%
REL 4,0% 0,0% 0,0% 0,5% 0,0% 0,0%
Discipline cu utilizare (cel puĚin) OXQDUù
INF
CHI
BIO
FIZ
GEO
LMO
Discipline care QXXWLOL]HD]ù ODERUDWRU
INF 6,7% 5,8% 1,1% 0,0% 1,6% 5,6%
CHI 4,7% 3,0% 1,5% 0,0% 2,3% 6,2%
BIO 1,0% 4,0% 1,1% 0,0% 3,3% 4,3%
FIZ 2,0% 2,1% 1,5% 0,0% 2,6% 3,5%
LMO 0,3% 1,2% 0,8% 0,0% 0,0% 0,0%
REL 0,3% 0,0% 1,5% 0,0% 0,0% 0,3%
8QQXPúUGHelevi (din totalul de 1761 de respondenĚi, deci aproape 9%) au bifat varianta „Alt tip de
ODERUDWRUFDELQHWĪLDQXPHµ5úVSXQVXULOHDXLQGLFDWXUPúWRDUHOHYDULDQWH
- VariaQWHGHMDH[LVWHQWHLQIRUPDWLFú, IL]LFúHWF
- Geografie (27)
- 0DWHPDWLFú(25)
- /LPEDURPkQú
- Religie (10)
- Istorie (3)
- 0X]LFú
- Desen (1)
/DDFHVWHDVHDGDXJúPHQĚionarea altor spatii ĪFRODUH
- Sala de sport (15)
- 3VLKRORJLHFRQVLOLHUH
- Medical (11)
- &',ELEOLRWHFú
În plus, au fost identificate Īi spaĚii utilitare (cancelarie, cabinetul directorului) (11) ĪLHOHYLDXUúVSXQV
„nu Ītiu”).
124
Tabelul Nr. 89. Utilizarea spaĚiilor Īcolare – opiniile púrinĚilor (situaĚia pe judeĚe)
%LEOLRWHFù
7RWDO
subiecęi 308 365 184 217 362 389 1825
DA 19,5% 5,8% 2,7% 45,6% 3,9% 11,6%
NU 13,3% 3,6% 2,7% 15,7% 3,6% 3,9%
Nu Ītiu 13,3% 16,4% 14,7% 7,4% 16,3% 18,5%
1XH[LVWú 42,5% 65,5% 69,0% 31,3% 70,2% 60,2%
NonR 11,4% 8,8% 10,9% 0,0% 6,1% 5,9%
Sala sau terenul de sport
7RWDO
subiecęi 308 365 184 217 362 389 1825
DA 34,4% 6,8% 2,2% 12,0% 5,0% 9,3%
NU 3,9% 3,3% 1,6% 9,2% 1,9% 1,3%
Nu Ītiu 6,8% 12,3% 4,3% 0,0% 8,3% 9,8%
1XH[LVWú 46,8% 71,5% 79,9% 78,8% 75,1% 73,8%
NonR 8,1% 6,0% 12,0% 0,0% 9,7% 5,9%
/DERUDWRDUHOHGHIL]LFùFKLPLHVDXELRORJLH
7RWDO
subiecęi 192 194 101 141 192 229 1049
DA 32,3% 8,8% 6,9% 52,5% 8,9% 24,9%
NU 13,5% 9,3% 5,9% 14,2% 6,8% 15,3%
Nu Ītiu 9,9% 15,5% 21,8% 5,7% 8,3% 19,7%
1XH[LVWú 29,7% 51,0% 43,6% 27,7% 64,1% 28,4%
NonR 14,6% 15,5% 21,8% 0,0% 12,0% 11,8%
Graficul Nr. 13. Utilizarea spaĚiilor Īcolare – opiniile púrinĚilor (situaĚia pe judeĚe)
125
Tabelul Nr. 90. DiferenĚe, între judeĚe, în utilizarea materialului didactic
LRO LMO 0$7 67, ,67 GEO $57( ('7 EDF

CJ 60,2% 52,2% 65,0% 51,9% 54,5% 59,8% 52,3% 50,9% 55,8%
DJ 78,0% 62,8% 79,1% 61,8% 56,9% 65,0% 58,8% 57,3% 67,0%
IL 78,8% 57,3% 81,0% 63,0% 52,7% 63,8% 55,3% 50,5% 56,3%
SV 81,5% 55,1% 86,4% 63,8% 51,3% 54,1% 20,0% 45,3% 99,8%
VL 77,4% 59,5% 80,9% 67,4% 63,3% 72,9% 57,8% 60,0% 67,4%
VS 72,8% 55,3% 77,9% 59,2% 54,5% 65,3% 56,1% 49,4% 65,7%
Minim 60,2% 52,2% 65,0% 51,9% 51,3% 54,1% 20,0% 45,3% 55,8%
Maxim 81,5% 62,8% 86,4% 67,4% 63,3% 72,9% 58,8% 60,0% 99,8%
Amplit
Medie
Graficul Nr. 14. DiferenĚe, între judeĚe, în utilizarea materialului didactic
126
Tabelul Nr. 91. Utilizarea materialelor didactice la disciplinele opĚionale
Judeę/Domeniul de Cluj Dolj Ialomięa Suceava Vâlcea Vaslui 7RWDO
"opęional"
,QIRUPDWLFúTIC 20 59 21 119 32 251
0DWHPDWLFú 16 14 29 10 20 89
EducaĚLHSHQWUXVúQúWDWH 11 10 1 6 8 36
Geografie 3 1 1 18 23
/LPEDURPkQúOLPEDPDWHUQú 3 3 2 1 10 19
Istorie Īi educaĚLHFLYLFú 7 1 1 2 8 19
Limbi moderne 3 2 3 6 14
Religie 12 1 13
$JULFXOWXUú 11 11
DirigenĚie 1 1 6 3 11
$UWHPX]LFúĪi desen) 1 3 5 9
ĩtiinĚe ale naturii - biologie 5 2 1 8
EducaĚLHIL]LFú 3 3 1 7
ĩtiinĚe ale naturii - IL]LFú 2 1 3 6
EducaĚLHHXURSHDQú 5 5
Consiliere 3 3
$ELOLWúĚi SUDFWLFH
1 1 1 3
educaĚLHWHKQRORJLFú
EducaĚLHLQWHUFXOWXUDOú 2 2
ĩtiinĚe ale naturii - chimie 1 1
EducaĚLHILQDQFLDUú 1 1
Micul gospodar 1 1
7RWDO 87 95 62 0 171 117 532
7RWDOHOHYL 298 328 263 196 304 372 1761
5úVSXQVXULJHQHUDOHQRQ-
3 4 6 13
UúVSXQVXUL"opĚional";"nu avem";
Tabelul Nr. 92. Utilizarea materialelor didactice la „alte discipline de studiu”

Religie 5 2 3 4 14
,QIRUPDWLFú7,& 4 2 2 4 12
/LPEDODWLQú 3 2 1 6
DirigenĚie 1 1 2 4
Total 0 10 7 0 8 11 36
Nu ĪWLXQXDYHP 3 2 5
Discipline din trunchiul comun 3 9 8 20 40
Discipline opĚionale 11 4 1 16
127
1RWú3HQWUXWDEHOHOHQUĪLYarianta „Altele” („OpĚionale sau alte discipline”) QXDSHUPLVHYDOXúULSH
VFDOúILLQGSUHIHUDWú situarea acesteLDvQDIDUDWDEHOXOXLprin enumerarea doar a celorlalte discipline de studiu la
care este folosit material didactic.
Tabelul Nr. 93. Utilizarea multimedia, pe judeĚe
Discipline cu utilizare frecventùVùSWùPkQDOù
LMO 4,0% 3,0% 6,5% 0,0% 17,4% 4,0%
MUZ 3,7% 7,6% 3,8% 0,0% 5,6% 5,9%
INF 0,7% 3,0% 7,6% 0,0% 6,6% 5,9%
GEO 11,1% 1,8% 0,0% 0,0% 5,9% 0,8%
,67 3,7% 2,4% 1,1% 0,0% 5,3% 2,7%
BIO 2,0% 1,5% 0,4% 0,0% 5,6% 4,3%
FIZ 3,0% 0,3% 1,1% 0,0% 3,6% 0,3%
LRO 0,3% 0,0% 3,4% 0,0% 1,6% 1,1%
CHI 1,0% 0,0% 0,4% 0,0% 3,3% 0,8%
REL 0,7% 0,3% 0,8% 0,0% 1,3% 2,2%
('7 3,4% 0,0% 0,4% 0,0% 0,0% 0,0%
7,& 0,0% 0,6% 1,9% 0,0% 0,3% 0,0%
0$7 0,3% 0,3% 0,0% 0,0% 0,3% 0,8%
DRG 0,0% 0,0% 0,4% 0,0% 1,3% 0,0%
Discipline cu utilizare PDLUDUùFHOSXęLQOXQDUù
LMO 12,8% 7,6% 8,4% 16,8% 19,1% 9,1%
LRO 6,4% 1,8% 8,7% 14,3% 11,8% 8,9%
,67 9,4% 5,5% 3,8% 17,9% 2,6% 4,8%
BIO 5,4% 2,4% 1,9% 12,2% 1,0% 11,3%
MUZ 3,7% 5,5% 6,1% 9,7% 3,9% 5,6%
GEO 16,1% 2,4% 4,2% 0,0% 4,6% 1,9%
INF 1,3% 7,3% 6,8% 0,0% 5,6% 2,7%
FIZ 4,4% 0,6% 3,8% 2,6% 2,3% 4,8%
REL 1,0% 0,9% 0,8% 0,0% 2,3% 5,4%
0$7 2,0% 0,0% 0,4% 1,0% 0,7% 1,9%
('7 2,7% 1,2% 1,9% 0,0% 0,0% 0,0%
CHI 2,0% 0,0% 0,8% 0,5% 1,3% 0,5%
DES 0,0% 0,0% 0,0% 5,6% 0,0% 1,1%
DRG 1,7% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 2,2%
CIV 0,7% 0,9% 0,0% 0,0% 0,7% 0,0%
7,& 1,3% 0,0% 0,4% 0,0% 0,0% 0,0%
Discipline care QXXWLOL]HD]ùPLMORDFHOHDXGLRĩi/sau video:
0$7 5,7% 0,9% 1,9% 0,0% 2,6% 5,1%
LRO 2,0% 1,2% 0,4% 0,0% 1,3% 3,0%
LMO 1,7% 0,3% 0,4% 0,0% 1,3% 0,5%
,67 0,7% 0,0% 0,4% 0,0% 1,3% 0,3%
BIO 0,7% 0,0% 0,0% 0,0% 0,7% 1,1%
GEO 2,0% 0,0% 0,4% 0,0% 0,3% 0,3%
FIZ 0,0% 0,0% 1,1% 0,0% 0,3% 0,8%
128
DES 1,7% 0,0% 0,0% 0,0% 0,3% 0,3%
CHI 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,3% 1,1%
INF 0,3% 0,3% 0,0% 0,0% 0,0% 0,8%
Tabelul Nr. 94. Utilizarea multimedia – cumulat (frecvenĚa súptúmânalú Īi frecvenĚú lunarú)

Procent elevi
FDUHXWLOL]HD]ú
mijloace audio-
video 33% 20% 28% 0% 58% 31% 30%
VúSWúPkQDOOD
cel puĚin o
GLVFLSOLQú
Procent elevi
FDUHXWLOL]HD]ú
mijloace audio-
video cel puĚin o 72% 37% 47% 79% 52% 61% 57%
GDWúSHOXQúOD
cel puĚin o
GLVFLSOLQú
*UDILFXO1U)RORVLUHDFRPSXWHUXOXLODFODVú
129
Tabelul Nr. 95. Disciplinele ĪFRODUHFXXWLOL]DUHVúSWúPkQDOúOXQDUúDFRPSXWHUXOXL
Disciplinele ĩFRODUHFXXWLOL]DUHVùSWùPkQDOùDFRPSXWHUXOXL
INF 9,4% 36,9% 49,4% 87,2% 50,0% 29,6%
7,& 5,7% 6,4% 1,9% 0,0% 1,0% 4,6%
LMO 2,3% 0,9% 3,0% 0,0% 1,3% 1,6%
LRO 1,3% 0,3% 1,5% 0,0% 2,0% 2,7%
('7 8,1% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0%
,67 0,3% 0,6% 0,0% 0,0% 2,6% 2,4%
FIZ 1,3% 0,3% 0,8% 0,0% 1,0% 1,9%
GEO 0,7% 0,6% 0,0% 0,0% 2,3% 1,1%
0$7 0,3% 0,0% 0,0% 0,0% 1,3% 1,6%
BIO 0,0% 0,6% 0,4% 0,0% 0,7% 1,1%
MUZ 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 1,6% 0,3%
REL 0,7% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,8%
237 1,7% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0%
CHI 0,7% 0,3% 0,4% 0,0% 0,0% 0,0%
DRG 0,7% 0,0% 0,8% 0,0% 0,0% 0,0%
Disciplinele ĩFRODUHFXXWLOL]DUHOXQDUùDFRPSXWHUXOXL
INF 2,0% 2,1% 6,1% 0,0% 8,2% 3,8%
LMO 2,3% 1,2% 1,1% 0,0% 4,6% 3,2%
LRO 1,0% 1,2% 0,8% 0,0% 4,9% 1,6%
BIO 3,7% 0,9% 0,8% 0,0% 0,0% 2,7%
,67 2,0% 0,6% 0,4% 0,0% 0,3% 2,7%
FIZ 1,0% 0,0% 1,9% 0,0% 0,7% 2,2%
GEO 3,0% 0,3% 0,0% 0,0% 1,3% 1,1%
CHI 1,7% 0,3% 0,0% 0,0% 1,0% 1,6%
0$7 1,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,7% 0,5%
MUZ 1,7% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,5%
('7 2,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0%
237 1,3% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0%
Disciplinele ĩFRODUHFDUHQXXWLOL]HD]ùFRPSXWHUXO
LMO 2,3% 0,3% 0,0% 44,4% 0,7% 0,3%
237 0,0% 0,0% 0,0% 21,9% 0,0% 0,0%
INF 0,0% 6,4% 1,1% 0,0% 3,0% 2,2%
0$7 2,0% 0,3% 1,1% 0,5% 0,3% 5,9%
DES 0,0% 0,0% 0,0% 14,3% 0,0% 0,3%
LRO 1,7% 0,9% 1,5% 0,0% 0,7% 2,7%
,67 1,3% 0,0% 0,0% 0,0% 1,3% 0,5%
GEO 1,3% 0,0% 0,0% 0,0% 1,0% 0,5%
CHI 0,7% 0,0% 0,0% 0,5% 0,0% 0,8%
BIO 0,3% 0,0% 0,0% 0,5% 0,7% 0,5%
FIZ 0,3% 0,0% 0,4% 0,5% 0,0% 0,5%
('7 0,3% 0,0% 0,4% 1,0% 0,3% 0,0%
MUZ 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,3% 0,8%
130
Tabelul Nr. 96. DistribuĚia eĪantionului de elevi în funcĚie de utilizarea calculatorului în procesul didactic
1XPùUXOXQLWùęilor în care cel puęin un 1XPùUGHHOHYLFDUHDXPHQęionat

elev a declarat utilizarea calculatorului utilizarea calculatorului în ĩcoalù
CJ 18 134
DJ 15 165
IL 9 170
SV 7 171
VL 21 208
VS 21 195
7RWDO 91 1043
Graficul Nr. 16. DistribuĚia eĪantionului de elevi în funcĚie de utilizarea calculatorului în procesul didactic
7DEHOXO1U3URFHQWXOHOHYLORUFDUHXWLOL]HD]úVúSWúPkQDOĪi cumulat (súptúmânal Īi lunar) calculatorul,

la toate disciplinele de studiu
Procent elevi care

raporteazú
folosirea 40% 46% 58% 87% 62% 49% 55%
VúSWúPkQDOúD
calculatorului
Procent elevi
cumulat (utilizare
64% 53% 69% 87% 87% 70% 71%
VúSWúPkQDOú
OXQDUú
131
Tabelul 1U2SLQLLOHSúULQĚilor despre folosirea computerului în procesul didactic
7RWDOHĩantion
DA 21,8% 10,7% 1,6% 0,0% 4,4% 8,7%
NU 9,7% 9,9% 3,3% 16,6% 5,8% 7,7%
Nu Ītiu 18,5% 27,7% 19,6% 5,5% 22,1% 24,4%
Nu H[LVWú 33,1% 41,9% 54,3% 77,9% 51,4% 50,9%
NonR 16,9% 9,9% 21,2% 0,0% 16,3% 8,2%
7RWDO 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
EĩDQWLRQXOSùULQęilor cu copii de gimnaziu
DA 29,2% 7,2% 0,0% 0,0% 2,1% 7,0%
NU 7,8% 12,9% 2,0% 14,9% 6,3% 8,3%
Nu Ītiu 13,0% 16,0% 11,9% 5,7% 12,5% 13,1%
1XH[LVWú 37,5% 51,0% 72,3% 79,4% 65,1% 65,5%
NonR 12,5% 12,9% 13,9% 0,0% 14,1% 6,1%
7RWDO
Graficul Nr. 17. Opiniile elevilor Īi ale púrinĚilor despre folosirea computerului în procesul didactic
Tabelul Nr. 99. DistribuĚia subiecĚilor în funcĚie de opinia privind utilizarea Internetului în Īcoalú
Elevi 3ùULQęi
Total utilizatori Internet La orele de curs 7RWDOHĩantion Eĩantion FG
CJ 202 126 51 37
DJ 79 50 44 16
IL 131 93 7 4
SV 170 170 0 0
VL 182 143 24 9
VS 160 83 49 26
7RWDO 927 665 175 92
132
Graficul Nr. 18. Utilizarea Internetului
Tabelul Nr. 100. SituaĚia accesului la Internet, pe judeĚe Īi în funcĚLHGHPRGDOLWúĚile enumerate
Judeę CJ DJ IL SV VL VS 7RWDO
La orele obiĪnuite de curs 126 50 93 170 143 83 665
ÍQDIDUDRUHORUGHFXUVSHQWUXSUHJúWLUHD
34 14 21 0 33 51 153
lecĚiilor
În afara orelor de curs, pentru obĚinerea de
42 19 17 0 30 48 159
informaĚii noi
În afara orelor de curs, în scop de recreere 29 9 19 0 23 44 124
Situaęia procentualù:
Judeę CJ DJ IL SV VL VS 7RWDO
La orele obiĪnuite de curs 42,3% 15,2% 35,4% 86,7% 47,0% 22,3%
ÍQDIDUDRUHORUGHFXUVSHQWUXSUHJúWLUHD
11,4% 4,3% 8,0% 0,0% 10,9% 13,7%
lecĚiilor
În afara orelor de curs, pentru obĚinerea de
14,1% 5,8% 6,5% 0,0% 9,9% 12,9%
informaĚii noi
În afara orelor de curs, în scop de recreere 9,7% 2,7% 7,2% 0,0% 7,6% 11,8%
133
7DEHOXO1U'LVFLSOLQHFDUHXWLOL]HD]úInternetul la orele de curs - opiniile elevilor
INF 9,4% 10,1% 28,5% 56,1% 41,4% 11,0%
237 2,3% 0,0% 0,0% 48,0% 0,0% 0,3%
7,& 2,3% 0,0% 3,4% 0,0% 1,0% 2,7%
FIZ 1,3% 2,7% 0,8% 0,0% 0,0% 1,1%
LMO 1,3% 2,4% 0,0% 1,5% 0,0% 1,1%
('7 5,4% 0,0% 0,0% 0,0% 0,3% 0,0%
BIO 1,7% 0,3% 0,4% 0,0% 0,3% 2,2%
CHI 2,0% 0,6% 0,4% 0,0% 0,3% 0,3%
GEO 0,7% 0,3% 0,0% 0,0% 1,3% 0,3%
MUZ 0,7% 0,0% 0,4% 0,0% 1,0% 0,3%
LRO 0,3% 0,0% 0,8% 0,0% 0,0% 0,5%
Tabelul Nr.102. Utilizarea Internetului la orele de curs - RSLQLLOHSúULQĚilor
DA
NU
Nu Ītiu
1XH[LVWú
NonR
7RWDO 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
Graficul Nr. 19. Utilizarea Internetului la orele de curs - opiniile elevilor Īi ale púrinĚilor, pe judeĚe
134
7DEHOXO1U2SLQLLOHSúULQĚilor despre orarul copiilor – distribuĚLDQXPHULFú
Este prea
71 38 16 47 69 42 283
vQFúUFDW
Este prea lejer 6 23 8 0 16 20 73
Este adecvat 230 302 123 170 273 325 1423
Nu Ītiu1RQ5 1 2 37 0 4 2 46
7RWDO 308 365 184 217 362 389 1825
7DEHOXO1U2SLQLLOHSúULQĚilor despre orarul copiilor – distribuĚia procentualú
CJ DJ IL SV VL VS Min. Max. Ampl Medie

Este prea
23,1% 10,4% 8,7% 21,7% 19,1% 10,8% 8,7% 21,7% 13,0%
vQFúUFDW
Este prea lejer 1,9% 6,3% 4,3% 0,0% 4,4% 5,1% 0,0% 6,3% 6,3%
Este adecvat 74,7% 82,7% 66,8% 78,3% 75,4% 83,5% 66,8% 83,5% 16,7%
Nu ĪtiuNonR 0,3% 0,5% 20,1% 0,0% 1,1% 0,5%
7RWDO
% % % % % %
*UDILFXO1U2SLQLLOHSúULQĚilor despre orarul copiilor
135
7DEHOXO1U2SLQLLOHSúULQĚilor GHVSUHRUDUXOFRSLLORUGLIHUHQĚa între opiniile púrinĚilor elevilor de
gimnaziu, fDĚúGHFHLODOĚLSúULQĚi
Eĩantionul FG Eĩantionul FA
(VWHSUHDvQFúUFDW 186 97
Este prea lejer 37 36
Este adecvat 800 623
Nu Ītiu 1RQ5 26 20
7RWDO 1049 776
Tabelul Nr. 106. Opiniile elevilor despre temele pentru DFDVú- numeric
Prea multe Īi prea
dificile 89 98 56 78 116 85 522
3RWULYLWGH PXOWH Īi de
dificile 135 147 123 110 126 184 825
PuĚine Īi uĪoare 43 53 41 4 42 70 253
Foarte uĪoare 26 26 9 0 12 27 100
Nu Ītiu 1RQ5 5 4 34 4 8 6 61
7RWDO 298 328 263 196 304 372 1761
Tabelul Nr. 107. Opiniile elevilor despre tHPHOHSHQWUXDFDVú- procentual

CJ DJ IL SV VL VS Min. Max. Am Medie
Prea multe Īi 29,9 29,9 21,3 39,8 38,2% 22,8%
prea dificile % % % %
Potrivit de 45,3 44,8 46,8 56,1 41,4% 49,5%
multe Īi de % % % %
dificile
PuĚine Īi 14,4 16,2 15,6 2,0% 13,8% 18,8%
uĪoare % % %
Foarte 8,7% 7,9% 3,4% 0,0% 3,9% 7,3%
uĪoare
Nu 1,7% 1,2% 12,9 2,0% 2,6% 1,6%
ĪtiuNonR %
7RWDO 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
136
*UDILFXO1U2SLQLLOHHOHYLORUGHVSUHWHPHOHSHQWUXDFDVú
*UDILFXO1U2SLQLLOHHOHYLORUGHVSUHWHPHOHSHQWUXDFDVú– situaĚia pe judeĚe
8Q QXPúU GH HOHYL GLQ WRWDOXO GH GH UHVSRQGHQĚL GHFL DSURDSH DX ELIDW YDULDQWD Å$OWú
situaĚLHDQXPHµ5úVSXQVXULOHDXLQGLFDWXUPúWRDUHOHYDULDQWH
- Nu fac temele (14)
- „Potrivit de multe Īi uĪoare” (9)
- Multe Īi uĪoare (6)
- PuĚine, dar grele (5)
- Grele (4)
- Multe (2)
- Foarte multe (2)
- Å1XDPDMXWRUDFDVúµ
- PuĚine (1)
- „Majoritatea nu le rezolv ĪLSURIDDUWUHEXLVúPúDMXWHµ
- „Urâte” (1)
- 5úVSXQVgeneral, nerelevant („am probleme”) (1)
137
7DEHOXO1U'LVFLSOLQHOHODFDUHHOHYLLDXGHSUHJúWLWFXUHJXlaritate, teme scrise - numeric
/LPEDURPkQúOLPED
275 302 232 92 297 343 1541
PDWHUQú
0DWHPDWLFú 280 309 213 32 287 328 1449
Limbi moderne 212 148 152 62 215 204 993
ĩtiinĚe ale naturii – IL]LFú 51 82 82 32 77 82 406
ĩtiinĚe ale naturii - chimie 38 41 38 7 42 46 212
ĩtiinĚe ale naturii - biologie 28 45 23 17 47 160
Istorie Īi educaĚLHFLYLFú 19 37 18 36 41 151
Geografie 22 13 13 20 42 110
$ELOLWúĚLSUDFWLFHHGXFDĚie
3 5 7 8 15 38
WHKQRORJLFú
Religie 6 3 1 18 28
,QIRUPDWLFú7,& 1 4 1 3 2 11
$UWHPX]LFúĪi desen) 1 1 2 1 3 8
DirigenĚie 2 1 1 4
/DWLQú 2 2 4
EducaĚLHIL]LFú 3 3
OpĚionale 1 2 3
Total 930 997 786 225 1007 1176 5121
Total elevi 298 328 263 196 304 372 1761
Procent elevi 312% 283% 299% 115% 331% 316% 291%
Nu-PLGDXVHDPDQLFLXQD-
7 2 1 7 17
QRQUúVSXQVXUL
"Toate" 3 1 4
7DEHOXO1U'LVFLSOLQHOHODFDUHHOHYLLDXGHSUHJúWLWFXUHJXODUitate, teme scrise – procentual

0$7 47,7% 56,7% 54,4% 15,3% 64,1% 62,4%
LMO 60,4% 45,4% 53,6% 0,0% 70,4% 55,9%
LRO 38,9% 33,2% 30,4% 3,6% 35,2% 30,4%
FIZ 16,4% 23,8% 22,8% 4,1% 24,7% 20,7%
CHI 12,8% 11,9% 11,8% 4,1% 13,5% 12,1%
BIO 6,0% 13,7% 6,8% 0,0% 4,9% 11,6%
,67 4,7% 7,9% 7,2% 0,0% 10,9% 9,1%
GEO 6,7% 4,0% 7,6% 0,0% 6,3% 8,6%
('7 1,0% 1,5% 1,1% 0,0% 2,3% 3,5%
REL 0,0% 1,5% 1,1% 0,0% 0,3% 4,8%
CIV 1,3% 2,4% 0,8% 0,0% 0,7% 1,3%
INF 0,7% 1,5% 0,4% 0,0% 1,0% 0,3%
138
*UDILFXO1U'LVFLSOLQHOHODFDUHHOHYLLDXGHSUHJúWLWFXUHJXODULWDWHWHPHVFULVH
Graficul Nr. 24. Centrarea demersului didactic pe profesor sau pe elev (pe activitatea în grup)
139
Tabelul Nr. 110. Centrarea demersului didactic pe profesor sau pe elev (pe activitatea în grup) – situaĚia
pe judeĚe (numeric)
7LPSXODORFDWexplicaęiilor profesorului
Majoritatea timpului 168 189 137 81 158 217 950
0DL PXOW GH MXPúWDWH GLQ WLPSXO
82 77 63 49 99 99 469
orei
Mai puĚLQ GH MXPúWDWH GLQ WLPSXO
32 31 24 39 28 33 187
orei
Foarte puĚin din timpul unei ore 9 24 5 27 13 16 94
Nu Ītiu 1RQ5 7 7 34 0 6 7 61
7RWDO 298 328 263 196 304 372 1761
7LPSXODFWLYLWùęilor de grup
Majoritatea timpului 105 131 90 6 83 97 512
73 65 42 69 80 92 421
orei
77 50 59 64 81 105 436
orei
Foarte puĚin din timpul unei ore 37 79 39 34 58 76 323
Nu Ītiu 1RQ5 6 3 33 23 2 2 69
7RWDO 298 328 263 196 304 372 1761
Tabelul Nr. 111. Centrarea demersului didactic pe profesor sau pe elev (pe activitatea în grup) – situaĚia
pe judeĚe (procentual)
7LPSXODORFDWH[SOLFDęiilor profesorului
Majoritatea timpului 56,4% 57,6% 52,1% 41,3% 52,0% 58,3%
27,5% 23,5% 24,0% 25,0% 32,6% 26,6%
orei
Mai puĚLQ GH MXPúWDWH GLQ timpul
10,7% 9,5% 9,1% 19,9% 9,2% 8,9%
orei
Foarte puĚin din timpul unei ore 3,0% 7,3% 1,9% 13,8% 4,3% 4,3%
Nu Ītiu 1RQ5 2,3% 2,1% 12,9% 0,0% 2,0% 1,9%
7RWDO 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
7LPSXODFWLYLWùęilor de grup
Majoritatea timpului 35,2% 39,9% 34,2% 3,1% 27,3% 26,1%
24,5% 19,8% 16,0% 35,2% 26,3% 24,7%
orei
25,8% 15,2% 22,4% 32,7% 26,6% 28,2%
orei
Foarte puĚin din timpul unei ore 12,4% 24,1% 14,8% 17,3% 19,1% 20,4%
Nu Ītiu 1RQ5 2,0% 0,9% 12,5% 11,7% 0,7% 0,5%
7RWDO 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
140
Graficul Nr. 25. Centrarea demersului didactic pe profesor– situaĚia pe judeĚe
Graficul Nr. 26. Centrarea demersului didactic pe elev (pe activitatea în grup) – situaĚia pe judeĚe
Tabelul Nr. 112. SituaĚiile dezirabile din perspectiva maximizúULLUH]XOWDWHORUvQYúĚúrii
1 3URIHVRULLQHFHUVúDSOLFúPFHOHvQYúĚate la situaĚii de viaĚú obiĪnuite

2 Profesorii ne dau sarcini individuale de lucru
3 3URIHVRULLQHFHUVúQHDUJXPHQWúPSXQFWXOGHYHGHUHDVXSUDVXELHctului discutat
3URIHVRULLQHvQFXUDMHD]úVúJúVLPPRGDOLWúĚLSURSULLGHUH]ROYDUHDDQXPLWRUSUREOHPH
4 exerciĚLLVLWXDĚii
5 3URIHVRULLQHDMXWúVúvQĚelegem unele subiecte cu exemple din viaĚa noastrú
6 3URIHVRULLQHvQFXUDMHD]úVúQHH[SULPúPSXQFWXOQRVWUXGHYHGHre asupra subiectelor discutate
7 3URIHVRULLH[SOLFúFXFODULWDWHHOHYLORUFHWUHEXLHVúvQYHĚe aceĪtia Īi ce se aĪteaptú de la ei
8 3URIHVRULLQHODVúVúGLVFXWúPvQWUHQRLDWXQFLFkQGDYHPRVDUFLQúGHOXFUX
141
vQYúĚúrii (numeric)
Toate orele La majoritatea La unele ore (Aproape) NonR
orelor 1LFLRGDWú
1 281 533 699 206 42
2 318 628 625 139 51
3 482 615 483 119 62
4 571 504 515 130 41
5 491 629 488 110 43
6 525 632 463 87 54
7 793 481 345 89 53
8 452 361 549 344 55
vQYúĚúrii (procentual)
Toate La majoritatea La unele ore (Aproape) NonR Medie Procent
orele orelor 1LFLRGDWú medie din
4
4 3 2 1 0
1 16,0% 30,3% 39,7% 11,7% 2,4%
2 18,1% 35,7% 35,5% 7,9% 2,9%
3 27,4% 34,9% 27,4% 6,8% 3,5%
4 32,4% 28,6% 29,2% 7,4% 2,3%
5 27,9% 35,7% 27,7% 6,2% 2,4%
6 29,8% 35,9% 26,3% 4,9% 3,1%
7 45,0% 27,3% 19,6% 5,1% 3,0%
8 25,7% 20,5% 31,2% 19,5% 3,1%
7DEHOXO1U&DUDFWHUXOLQWHUWUDQVGLVFLSOLQDUDOSUHGúULLQXPHULF
1. Da, la unele discipline 198 208 154 112 255 231 1158
2. Niciunul dintre profesori 45 56 42 47 22 79 291
3. Nu îmi dau seama 47 58 33 31 25 59 253
4. Nu Ītiu 1RQ5 8 6 34 6 2 3 59
7RWDO 298 328 263 196 304 372 1761
7DEHOXO1U&DUDFWHUXOLQWHUWUDQVGLVFLSOLQDUDOSUHGúULLSURFHQWXDO
1. Da, la unele discipline 66,4% 63,4% 58,6% 57,1% 83,9% 62,1%
2. Niciunul dintre profesori 15,1% 17,1% 16,0% 24,0% 7,2% 21,2%
3. Nu îmi dau seama 15,8% 17,7% 12,5% 15,8% 8,2% 15,9%
4. Nu Ītiu 1RQ5 2,7% 1,8% 12,9% 3,1% 0,7% 0,8%
7RWDO 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
142
*UDILFXO1U&DUDFWHUXOLQWHUWUDQVGLVFLSOLQDUDOSUHGúULL
Tabelul Nr. 117. SituaĚia diferitelor discipline în privinĚDSUHGúULLLQWHUWUDQVGLVFLSOLQDUHQXPúUGHHOHYL
Istorie Īi educaĚLHFLYLFú 73 75 51 60 108 94 461

ĩtiinĚe ale naturii - IL]LFú 51 35 63 4 83 82 318
Limbi moderne 56 53 28 48 67 252
Geografie 37 47 33 6 78 31 232
0DWHPDWLFú 33 23 51 13 51 40 211
/LPEDURPkQúOLPEDPDWHUQú 35 26 26 7 35 36 165
ĩtiinĚe ale naturii - chimie 17 9 18 3 42 42 131
ĩtiinĚe ale naturii - biologie 20 12 16 36 28 112
,QIRUPDWLFú7,& 1 1 15 6 23
$UWHPX]LFúĪi desen) 4 1 13 3 2 23
$ELOLWúĚLSUDFWLFHHGXFDĚie
3 1 4 2 5 15
WHKQRORJLFú
Religie 3 6 1 2 1 13
EducaĚLHIL]LFú 1 3 4
EducaĚLHSHQWUXVúQúWDWH 3 3
Total 334 288 292 106 506 437 1963
Total elevi 298 328 263 196 304 372 1761
Procent elevi 112% 88% 84% 54% 166% 117% 111%
"ToĚLDSURDSHWRĚi" 11 2 2 1 16
Non-UúVSXQVXULUúVSXQVXUL
1 1 2
IúUúUHOHYDQĚú)
143
Graficul Nr. 28. SituaĚia diferitelor discipline în privinĚDSUHGúULLLQWHUWUDQVGLVFLSOLQDUHSURFHQWHOHYL
Graficul Nr. 29. SituaĚia sinteticú a aspectelor ”dezirabile”
Tabelul Nr. 118. Atitudinea profesorilor faĚú de solicitúrile elevilor (numúr de elevi)
(Aproape) La unele ore La majoritatea Toate orele NonR 7RWDO
1LFLRGDWú orelor
CJ 119 62 35 72 10 298
DJ 202 51 36 31 8 328
IL 142 64 20 22 15 263
SV 189 7 196
VL 185 54 31 19 15 304
VS 249 64 23 30 6 372
7RWDO 1086 295 145 174 61 1761
144
Graficul Nr. 30. Atitudinea profesorilor faĚú de solicitúrile elevilor
Graficul Nr. 31. Atitudinea profesorilor faĚú de solicitúrile de ajutor ale elevilor
Tabelul Nr. 119. Atitudinea profesorilor faĚú de solicitúrile de ajutor ale elevilor (numeric Īi procentual,
pe judeĚe)
ELEVI
ToĚi profesorii 151 177 122 129 159 178 916
Majoritatea profesorilor 69 79 53 37 75 99 412
Unii profesori 71 63 51 10 64 70 329
Niciun profesor 1 1 2 14 0 3 21
2 7 4 6 6 19 44
nevoie de ajutor
Nu Ītiu 1RQ5 4 1 31 0 0 3 39
7RWDO 298 328 263 196 304 372 1761
PøRINĘI
Toate cadrele didactice 77 151 42 164 125 133 692
Majoritatea cadrelor
93 118 50 52 106 90 509
didactice
Unele cadre didactice 91 45 31 0 84 77 328
Niciun cadru didactic 6 7 1 0 3 2 19
37 41 21 0 43 81 223
nevoie de ajutor
Nu ĪWLX1RQ5 4 3 39 1 1 6 54
7RWDO 308 365 184 217 362 389 1825
145
Situaęia procentualù
ELEVI
ToĚi profesorii 50,7% 54,0% 46,4% 65,8% 52,3% 47,8%
Majoritatea profesorilor 23,2% 24,1% 20,2% 18,9% 24,7% 26,6%
Unii profesori 23,8% 19,2% 19,4% 5,1% 21,1% 18,8%
Niciun profesor 0,3% 0,3% 0,8% 7,1% 0,0% 0,8%
0,7% 2,1% 1,5% 3,1% 2,0% 5,1%
nevoie de ajutor
Nu Ītiu 1RQ5 1,3% 0,3% 11,8% 0,0% 0,0% 0,8%
7RWDO 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
PøRINĘI
Toate cadrele didactice 25,0% 41,4% 22,8% 75,6% 34,5% 34,2%
Majoritatea cadrelor
30,2% 32,3% 27,2% 24,0% 29,3% 23,1%
didactice
Unele cadre didactice 29,5% 12,3% 16,8% 0,0% 23,2% 19,8%
Niciun cadru didactic 1,9% 1,9% 0,5% 0,0% 0,8% 0,5%
12,0% 11,2% 11,4% 0,0% 11,9% 20,8%
nevoie de ajutor
Nu Ītiu 1RQ5 1,3% 0,8% 21,2% 0,5% 0,3% 1,5%
7RWDO
Graficul Nr. 32. Atitudinea profesorilor faĚú de solicitúrile de ajutor ale elevilor (pe judeĚe) – opinii elevi
146
Graficul Nr. 33. Atitudinea profesorilor faĚú de solicitúrile de ajutor ale elevilor (pe judeĚe) – opinii
púrinĚi
7DEHOXO1U&DUDFWHUXORELHFWLYDOQRWúULLQXPúUGHHOHYL
3URIHVRULLQHWUDWHD]ú la
196 200 174 159 185 251 1165
fel pe toĚi
70 101 34 17 100 83 405
preferaĚi
pe care îi sancĚioneazú 20 19 22 20 17 36 134
când prind ocazia
Nu Ītiu 1RQ5 12 8 33 0 2 2 57
7RWDO 298 328 263 196 304 372 1761
*UDILFXO1U&DUDFWHUXORELHFWLYDOQRWúULL
147
Tabelul Nr. 121. Explicarea criteriilor de evaluare (date numerice)
Înainte de fiecare evaluare 221 230 174 128 211 264 1228
Doar în momentele
60 83 47 68 83 99 440
importante
1LFLRGDWú 9 14 8 0 8 6 45
Nu ĪtiuNonR 8 1 34 0 2 3 48
7RWDO 298 328 263 196 304 372 1761
Graficul Nr. 35. Motivarea notelor
Tabelul Nr. 122. Motivarea notelor (situaĚia pe judeĚe)
ELEVI
'XSúfiecare evaluare 174 211 141 131 189 226 1072
Doar în momentele
104 79 63 63 76 119 504
importante
1LFLRGDWú 13 34 24 2 33 25 131
Nu ĪtiuNonR 7 4 35 0 6 2 54
7RWDO 298 328 263 196 304 372 1761
3ø5,1ĘI
'XSúILHFDUHHYDOXDUH 120 221 90 169 184 229 1013
Doar în momentele
140 126 54 35 147 128 630
importante
1LFLRGDWú 36 13 1 0 17 21 88
Nu ĪtiuNonR 12 5 39 13 14 11 94
7RWDO 308 365 184 217 362 389 1825
148
DistribuęLDSURFHQWXDOù
ELEVI
'XSúILHFDUHHYDOXDUH 58,4% 64,3% 53,6% 66,8% 62,2% 60,8%
Doar în momentele
34,9% 24,1% 24,0% 32,1% 25,0% 32,0%
importante
1LFLRGDWú 4,4% 10,4% 9,1% 1,0% 10,9% 6,7%
Nu ĪtiuNonR 2,3% 1,2% 13,3% 0,0% 2,0% 0,5%
7RWDO 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
3ø5,1ĘI
'XSúILHFDUHHYDOXDUH 39,0% 60,5% 48,9% 77,9% 50,8% 58,9%
Doar în momentele
45,5% 34,5% 29,3% 16,1% 40,6% 32,9%
importante
1LFLRGDWú 11,7% 3,6% 0,5% 0,0% 4,7% 5,4%
Nu ĪtiuNonR 3,9% 1,4% 21,2% 6,0% 3,9% 2,8%
7RWDO 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
1RWú'RDUvQPRPHQWHOHLPSRUWDQWH- cum ar fi când ne sunt prezentate rezultatele la teze
Graficul Nr. 36. Comportamentul elevilor atunci când apar neînĚelegeri sau nemulĚumiri IDĚú GH
UH]XOWDWHOHHYDOXúULL
Tabelul Nr.123. Comportamentul elevilor atunci când apar neînĚelegeri sau nemulĚumiri IDĚú GH
UH]XOWDWHOHHYDOXúULLVLWXDĚia pe judeĚe, numeric Īi procentual)
1 55 33 30 71 45 46 283
2 201 222 167 27 210 274 1101
3 36 42 25 40 62 55 260
4 8 7 8 6 12 11 52
5 6 7 7 22 5 14 61
6 35 55 20 20 37 50 217
149
Distribuęia procentualù
1 18,5% 10,1% 11,4% 36,2% 14,8% 12,4%
2 67,4% 67,7% 63,5% 13,8% 69,1% 73,7%
3 12,1% 12,8% 9,5% 20,4% 20,4% 14,8%
4 2,7% 2,1% 3,0% 3,1% 3,9% 3,0%
5 2,0% 2,1% 2,7% 11,2% 1,6% 3,8%
6 11,7% 16,8% 7,6% 10,2% 12,2% 13,4%
1RWúFHOHĪase situaĚii enumerate vQJUDILFXOGHPDLVXVVXQWQXPHURWDWHvQWDEHOFXQXPHUHGHODOD
Graficul Nr. 37. Comportamentul elevilor atunci când apar neînĚelegeri sau nemulĚumiri IDĚú GH
UH]XOWDWHOHHYDOXúULLVLWXDĚia pe judeĚe)
Circa 3% (54 dintre elevi) GHFODUúFúDFĚioneazú DOWIHOGHFkWLQGLFúYDULDQWHOHGHPDLVXV5úVSXQVXULOHDX

LQGLFDWXUPúWRDUHOHYDULDQWH
- Repetarea unei opĚiuni deja existente (solicitarea de explicaĚii profesorului) (20)
- „Sunt VXSúUDWQHUYRVSOkQJµ
- ÅÍQYúĚ mai bine” (7)
- „ÎnYúĚ mai puĚin” (2)
- „Vorbesc cu colegii” (2)
- „Nu spun nimLFGHRDUHFHvPLHVWHIULFúµ
- ÅÍOURJVúPúDVFXOWHVú-PLPúUHVFQRWDµ
- „Îmi spun punctul de vedere asupra notei” (2)
- „Calculez eu punctajul Īi nu îl întreb” (1)
- ÅÍQFHUFVúIDFSUREOHPDDFDVúĪi PúYHULILFúPDPDµ
- 1RQUúVSXQVuri („nu mi s-a întâmplat”) (3)
150
*UDILFXO1U9DORULILFDUHDUH]XOWDWHORUHYDOXúULL
7DEHOXO1U9DORULILFDUHDUH]XOWDWHORUHYDOXúULLVLWXDĚi pe judeĚe)

ELEVI
1 22,1% 14,0% 11,8% 0,0% 15,1% 11,3%
2 35,2% 30,8% 25,5% 17,3% 36,8% 33,3%
3 33,9% 35,4% 36,5% 18,9% 53,6% 49,5%
4 24,5% 18,6% 19,0% 40,8% 20,7% 23,4%
5 41,3% 42,4% 34,2% 12,8% 50,3% 48,4%
6 23,8% 25,6% 16,0% 10,2% 32,9% 30,1%
3ø5,1ĘI
1 14,3% 9,3% 3,3% 0,0% 5,2% 9,3%
2 28,9% 28,5% 28,3% 26,3% 24,6% 20,6%
3 28,6% 41,1% 37,5% 15,2% 35,6% 34,7%
4 19,8% 30,7% 25,0% 16,1% 33,1% 27,2%
5 27,6% 36,7% 33,7% 10,1% 34,8% 32,9%
6 18,5% 23,8% 29,9% 12,4% 20,7% 25,4%
151
*UDILFXO1U9DORULILFDUHDUH]XOWDWHORUHYDOXúULLVLWXDĚi pe judeĚe) – opiniile elevilor
*UDILFXO1U9DORULILFDUHDUH]XOWDWHORUHYDOXúULLVLWXDĚi pe judeĚe) – RSLQLLOHSúULQĚilor
8Q QXPúU GH HOHYL GLQ WRWDOXO GH GH UHVSRQGHQĚi, deci aproape 2%) au bifat varianta
FRUHVSXQ]úWRDUH DOWXL FRPSRUWDPHQW VROLFLWkQGX-VH LQGLFDUHD DFHVWXLD 5úVSXQVXULOH DX LQGLFDW
XUPúWRDUHOHYDULDQWH
- 5úVSXQVXULJHQHUDOHVDXQHUHOHYDQWHQRQUúVSXQVXUL) (12)
- RepHWDUHDHYDOXúULLQRWúULL
- Repetarea unei opĚiuni deja existente (3)
- Dezinteres („pun note Īi predau lecĚia XUPúWRDUHµ
152
- Å1HFHDUWúµ
- "De obicei luFUHD]úFXFHLFXQRWHEXQH
SituaĚLD HVWH VLPLODUú vQ FD]XO SúULQĚLORU XQ QXPúU GH GLQWUH DFHĪtia (din totalul de 1825 de
respondenĚLGHFLVXEDXELIDWYDULDQWDFRUHVSXQ]úWRDUHDOWXLFRPSRUWDPHQWVROLFLWkQGX-se indicarea
DFHVWXLD5úVSXQVXULOHYL]HD]úXUPúWRDUHOHDVSHFWH
- 5úVSXQVXUL FDUH H[SULPú QHSXWLQĚa de a-ĪL DMXWD SURSULXO FRSLO QX SRW Vú vO DMXW DWkW poate
copilul"; " e greu") (4)
- Semnalarea situaĚiilor ĪLLQIRUPDUHDSúULQĚilor, pentru a-i ajuta ei pe copii (3)
- Exprimarea unei nemulĚumiri IDĚú GH FDGUHOH GLGDFWLFH QX H LQWHUHVDWQX SUHD VH RFXSú GH
FRSLOvOODVúvQEDQFúPRWLYkQGFúQXDXWLPSXOQHFHVDUSHQWUXH[plicaĚii") (3)
- Repetarea unor variante deja menĚLRQDWHUúVSXQVXULJHQHUDOHQHUHOHYDQWHÅVLWXDĚii diverse”) sau
QRQUúVSXQVXULUHVWXO
$FWLYLWùęi extra
FXUULFXODUHWRWDOGLQ 357 370 268 403 437 261 2096
care:
6HUEúULĪLIHVWLYLWúĚi (cu
GLIHULWHRFD]LLVDX
42 172 23 111 165 52 565
martie, ziua Īcolii,
DQLYHUVúULHWF
$FWLYLWúĚi extra
curriculare realizate în
afara Īcolii (excursii,
ieĪLULvQSDUFODSúGXUH
56 42 46 51 50 66 311
vizite la muzee,
vizionarea de spectacole
de teatru Īi circ etc.)
etc.
3ODQWDUHDGHFRSDFL
flori ĪLDFWLYLWúĚi de 40 56 61 36 33 47 273
FXUúĚHQLHHFRORJL]DUH
$FWLYLWúĚi extra
curriculare Īi jocuri cu 56 11 37 37 57 27 225
specific sportiv
Diferite concursuri Īi
olimpiade legate de 32 26 26 76 49 13 222
diferite discipline Īcolare
$OWHDFWLYLWúĚi extra
FXUULFXODUHGHFOXE
realizate la nivelul Īcolii 33 25 30 56 21 25 190
(inclusiv cu specific ISU
sau de VúQúWDWHSXEOLFú
"ĩFRDODVúSWúPkQD
63 10 30 0 6 11 120
altfel"
153
3URLHFWHSDUWHQHULDWH
(de exemplu, "ĩcoala lui
16 3 0 27 31 5 82
Andrei"), inclusiv
DFWLYLWúĚi de voluntariat
$FWLYLWúĚi extra
curriculare cu specific 8 7 6 9 14 7 51
muzical coregrafic
JRFXULMRDFDFXFROHJLL 6 13 9 0 5 6 39
Vizite în alte Īcoli Īi
schimburi de experienĚú 5 5 0 0 0 2 12
cu elevi din alte Īcoli
$PIúFXWIRWRJUDILL 0 0 0 0 6 0 6
Evenimente care ęin
de programul de
studiu ĩi de viaęa
ĩcolarù FXH[FHSęia 65 34 86 143 79 137 544
DFWLYLWùęilor extra
FXUULFXODUHWRWDO
din care:
Evenimente legate de
evaluare Īi notare (note
19 7 27 41 15 32 141
EXQHUHOHVLPXOúUL
etc.)
MenĚionarea unor ore
de curs Īi a altor
DFWLYLWúĚi Īcolare (de
exemplu, meditaĚii) sau 21 3 22 0 16 47 109
care Ěin de viaĚa Īcolarú
(orarul Īcolii "careu"
etc.)
ConfecĚionarea de
RELHFWHPúUĚiĪoare,
2 20 16 0 24 5 67
IHOLFLWúULHWFFD
activitate aparte
InspecĚii Īi "lecĚii
0 3 8 0 2 30 43
deschise"
Întâlniri cu copiii din
Īcoalú (pentru
1 1 0 26 0 4 32
rezolvarea unor
probleme)
"ĩedinĚe" 0 0 0 26 5 1 32
ĩedinĚe ĪLDOWHDFWLYLWúĚi
0 0 3 25 3 0 31
FXSúULQĚii
$FWLYLWúĚi de orientare Īi
3 0 0 21 0 0 24
consiliere
$FWLYLWúĚi de sprijinire a
ĪFROLLGHFúWUHSúULQĚi 0 0 2 0 10 0 12
(strângere de fonduri)
154
6FKLPEDUHDvQYúĚútoarei
XQXLSURIHVRU 0 0 0 0 0 12 12
GLUHFWRUXOXL
0X]LFúvQSDX]H 10 0 0 0 0 0 10
$FWLYLWúĚi cu conĚinut
religios (vizitarea
1 0 0 0 4 1 6
PkQúVWLULORUPHUVXOOD
ELVHULFúHWF
Am luat YDFDQĚa 3 0 1 0 0 1 5
2UHUHFXSHUDWHVkPEúWD 0 0 4 0 0 0 4
&ROHJLQRLFROHJL
0 0 3 0 0 1 4
plecaĚi
Convorbiri la dirigenĚie 0 0 0 4 0 0 4
Montarea camerelor
4 0 0 0 0 0 4
video
"Ne-am mutat cu clasa" 0 0 0 0 0 2 2
1XDPvQYúĚat o zi" 0 0 0 0 0 1 1
"Lucru pe echipe" 1 0 0 0 0 0 1
Aspecte pozitive
legate de ĩcoalù ĩi de
3 2 5 0 20 27 57
activitatea ĩcolarù
WRWDOGLQFDUH
$FFHVODDFWLYLWúĚi cu
3 2 3 0 12 6 26
calculatoarele
ReparaĚLLFRQVWUXFĚii
noi ("s-au pus porĚL
gard la Īcoalú", "s-a 0 0 2 0 6 11 19
asfaltat curtea") ĪLGRWúUL
materiale noi
$FWLYLWúĚLFDULWDELOH
DMXWRUDUHDXQXLFRSLO 0 0 0 0 2 0 2
unei familii
3UHJúWLUHPDLEXQú
comportament 0 0 0 0 0 9 9
ameliorat al profesorilor
1HGúYRLHODPDJD]LQ 0 0 0 0 0 1 1
Aspecte negative
legate de ĩcoalù ĩi de
23 41 21 9 64 112 270
activitatea ĩcolarù
WRWDOGLQFDUH
'LIHULWHSUREOHPH
plângeri legate de
absenteism, indisciplina
Īi alte comportamente 13 34 17 9 47 75 195
QHFRUHVSXQ]úWRDUHDOH
elevilor (inclusiv YLROHQĚa
IL]LFúĪLYHUEDOú
155
'LIHULWHSUREOHPH
plângeri legate de
SURIHVRULDEVHQĚe, lipsa
GHSUHJúWLUHYLROHQĚa
IL]LFúĪLYHUEDOúQHJOLMDUH
etc 3 4 0 0 9 15 31
Probleme legate de
VúQúWDWHDĪi siguranĚa
copilului (accidente, lipsa 4 0 0 0 3 10 17
pazei Īi a supravegherii,
PkQFDUHDOWHUDWúHWF
'HWHULRUúULVWULFúFLXQL
VWDUHDSURDVWúD
LQIUDVWUXFWXULLvQFúO]LUH
0 3 3 0 5 4 15
GHILFLWDUúOLSVDDSHL
curente etc.), lipsa
FXUúĚeniei
Lipsa accesului la sala de
0 0 0 0 0 2 2
sport
"Nu avem voie cu
1 0 0 0 0 1 2
mobil"
1XQHODVúvQSDX]ú 0 0 0 0 0 2 2
Discriminarea copiilor 1 0 0 0 0 0 1
Lipsa transportului
1 0 0 0 0 0 1
Īcolar
Lipsa cabinetului medical 0 0 0 0 0 1 1
Lipsa laboratoarelor 0 0 0 0 0 1 1
"Control la telefoane" 0 0 1 0 0 0 1
"Nu putem intra pe
0 0 0 0 0 1 1
Internet"
5ùVSXQVXULJHQHUDOH
ĩLQRQUùVSXQVXUL 35 5 20 24 20 78 182
WRWDOGLQFDUH
5úVSXQVXULJHQHUDOHGH
H[HPSOXDFWLYLWúĚi 31 5 16 24 15 62 153
interesante")
Nu Ītiu QXV-a
4 0 4 0 5 16 29
întâmplat nimic"
156
*UDILFXO1U&DWHJRULLGHHYHQLPHQWHDFWLYLWúĚi menĚionate
*UDILFXO1U&DWHJRULLGHHYHQLPHQWHDFWLYLWúĚi menĚionate - DFWLYLWúĚi extra curriculare
Graficul Nr. 43. Categorii de HYHQLPHQWHDFWLYLWúĚi menĚionate - DFWLYLWúĚi Īcolare
157
*UDILFXO1U&DWHJRULLGHHYHQLPHQWHDFWLYLWúĚi menĚionate - elemente pozitive din viaĚa Īcolii
*UDILFXO1U&DWHJRULLGHHYHQLPHQWHDFWLYLWúĚi menĚionate - elemente negative
158
Judeęul / Activitatea Cluj Dolj Ialomięa Suceava Vâlcea Vaslui 7RWDO

6HUEúULFXGLIHULWH
prilejuri (1 Īi 8 martie 78 147 77 115 186 150 753
etc.)
Excursii, ieĪiri în parc, la
103 55 65 50 61 86 420
SúGXUHSLFQLFHWF
Spectacole de teatru, circ
74 41 59 1 57 103 335
etc.
EducaĚLDSHQWUXVúQúWDWH 23 57 34 54 18 34 220
$FWLYLWúĚi de educaĚie
13 16 16 81 13 71 210
UXWLHUú
Concursuri Īi olimpiade
14 8 9 64 49 18 162
WHPDWLFHGLVFLSOLQDUH
$FWLYLWúĚi Īi concursuri
25 11 20 7 64 31 158
sportive
DiscuĚii pe diferite teme 19 21 25 13 24 54 156
Vizite la muzee 20 12 31 19 9 18 109
ÍQWkOQLULFXSHUVRQDOLWúĚL
12 15 15 30 6 25 103
foĪWLHOHYLIRĪti profesori
Evenimente cu conĚinut
muzical ("fanfara", "cor") 19 5 6 1 39 3 73
Īi de dans
=LXDSRUĚLORUGHVFKLVH
0 0 1 56 0 0 57
=LXDĪcolii"
$FWLYLWúĚi extra
curriculare de club 2 7 5 18 7 11 50
SLFWXUúOHFWXUúHWF
$FWLYLWúĚi anti-YLROHQĚa 0 12 2 18 0 6 38
$FWLYLWúĚi GHFXUúĚenie,
7 1 11 6 4 8 37
ecologizare
Ore de curs la diferite
GLVFLSOLQHDFWLYLWúĚi 4 1 4 0 9 16 34
Īcolare
ConfecĚionarea de
RELHFWHPúUĚiĪoare, 0 9 1 0 10 8 28
IHOLFLWúULHWF
"Jocuri" 2 16 4 0 1 4 27
$FWLYLWúĚi cu specific ISU
5 4 7 0 1 8 25
(PSI, prim ajutor etc.)
Schimb de experienĚú cu
2 3 0 16 0 0 21
elevi din alte Īcoli
Vizionarea de filme 5 4 4 0 5 3 21
$FWLYLWúĚi de voluntariat 2 0 0 16 0 0 18
ProLHFWHSDUWHQHULDWH
6 0 0 0 8 2 16
(ex. "ęara lui Andrei")
159
Judeęul / Activitatea Cluj Dolj Ialomięa Suceava Vâlcea Vaslui 7RWDO
ĩFRDODVúSWúPkQDaltfel 12 0 1 0 1 1 15
InspecĚie 2 1 0 0 0 9 12
3ODQWDUHDGHFRSDFLIORUL
0 5 3 0 4 0 12
- JUúGLQúULW
Vizite în ferme Īi instituĚii 0 0 0 0 0 11 11
$FWLYLWúĚi privind
0 11 0 0 0 0 11
drepturile copilului
"Întâlnire cu World
0 6 4 0 0 0 10
Vision"
%úWúLFHUWXULvQWUHHOHYL 1 2 0 0 4 3 10
$FWLYLWúĚi cu specific
0 0 7 1 1 0 9
JDVWURQRPLFDPJúWLW
$PPHUVODELVHULFú 2 1 0 0 1 4 8
"Simpozion" 3 3 0 0 0 0 6
Schimbarea unui profesor
0 0 0 0 0 6 6
QRXYHQLWSOHFDW
$FWLYLWúĚi de consiliere Īi
4 0 0 1 0 0 5
orientare
"A venit SROLĚLDGLVFXĚii
0 0 0 0 3 2 5
cu SROLĚia
"ĩedinĚe" 0 0 1 1 0 1 3
Simularea examenelor 0 0 3 0 0 0 3
$FWLYLWúĚi de strângere de
2 0 0 0 1 0 3
fonduri
3UH]HQWúULSHGLIHULWH
0 2 1 0 0 0 3
teme
9L]LWúODPúQúVWLUL 0 2 0 0 0 0 2
&RQIOLFWHvQWUHHOHYLDFWH
0 0 1 0 0 1 2
GHLQGLVFLSOLQú
ĩedinĚHFXSúULQĚii 0 0 0 0 2 0 2
Recuperarea orelor
0 0 1 0 0 0 1
VkPEúWD
/DELEOLRWHFú 0 0 0 0 1 0 1
"Am luat YDFDQĚa" 0 0 0 0 1 0 1
$QLYHUVúULRQRPDVWLFL 0 0 0 0 0 1 1
6WULFúFLXQLGHWHULRUúUL 0 0 0 0 0 1 1
$FWLYLWúĚi caritabile 0 0 0 0 0 1 1
Consiliul elevilor 0 0 0 0 0 1 1
5úVSXQVXULJHQHUDOH 3 0 2 0 9 17 31
1LPLFQXvPLSDVú
8 8 5 4 2 23 50
"nu îmi place"
7RWDO 472 486 425 572 601 741 3297
160
Graficul Nr. &DWHJRULLGHHYHQLPHQWHDFWLYLWúĚi menĚionate
7DEHOXO1U&DWHJRULLGHHYHQLPHQWHDFWLYLWúĚi menĚionate - púrinĚi
$FWLYLWùęi extra
181 237 110 379 361 159 1427
FXUULFXODUHWRWDOGLQFDUH
6HUEúULĪLIHVWLYLWúĚi (cu diferite
RFD]LLVDXPDUWLH]LXD 44 108 18 147 185 59 561
ĪFROLLDQLYHUVúULHWF
Diferite concursuri Īi
olimpiade legate de diferite 18 30 37 23 59 45 212
discipline Īcolare
$FWLYLWúĚi extra curriculare
28 38 13 62 51 15 207
realizate în afara Īcolii
161
(excursii, ieĪiri în parc, la
SúGXUHYL]LWHODPX]HH
vizionarea de spectacole de
teatru Īi circ etc.) etc.
3ODQWDUHDGHFRSDFLIORULĪi
DFWLYLWúĚLGHFXUúĚHQLH 9 27 13 60 19 4 132
ecologizare
$OWHDFWLYLWúĚi extra curriculare
GHFOXEUHDOL]DWHODQLYHOXO
22 15 3 56 7 14 117
Īcolii (inclusiv cu specific ISU
VDXGHVúQúWDWHSXEOLFú
$FWLYLWúĚi extra curriculare Īi
11 9 23 0 30 7 80
jocuri cu specific sportiv
"ĩFRDODVúSWúPkQDaltfel" 41 3 2 0 2 3 51
3URLHFWHSDUWHQHULDWHGH
exemplu, "ĩcoala lui Andrei"), 6 0 0 24 1 2 33
LQFOXVLYDFWLYLWúĚi de voluntariat
$FWLYLWúĚi extra curriculare cu
2 7 1 0 7 10 27
specific muzical Īi coregrafic
Vizite în alte Īcoli Īi schimburi
de experienĚú cu elevi din alte 0 0 0 7 0 0 7
Īcoli
Evenimente care ęin de
programul de studiu ĩi de
viaęa ĩcolarù FXH[FHSęia
42 77 56 208 130 45 558
DFWLYLWùęilor extra
FXUULFXODUHWRWDOGLQ
care:
ĩedinĚe ĪLDOWHDFWLYLWúĚi cu
8 29 6 118 48 13 222
SúULQĚii
Evenimente legate de evaluare
ĪLQRWDUHQRWHEXQHUHOH 19 2 19 36 10 15 101
VLPXOúULHWF
ConfecĚionarea de obiecte
PúUĚiĪRDUHIHOLFLWúULHWFFD 2 24 21 0 39 0 86
activitate aparte
MenĚionarea unor ore de curs
ĪLDDOWRUDFWLYLWúĚi Īcolare (de
exemplu, meditaĚii), sau care 5 2 6 9 7 10 39
Ěin de viaĚa Īcolarú (orarul
Īcolii, "careu" etc.)
$FWLYLWúĚi de orientare Īi
2 0 0 30 0 0 32
consiliere
Introducerea uniformei 0 0 0 0 24 0 24
InspecĚii Īi "lecĚii deschise" 1 10 3 0 0 6 20
162
$FWLYLWúĚi de sprijinire a Īcolii
GHFúWUHSúULQĚi (strângere de
fonduri, participarea la 0 0 0 15 1 1 17
repararea materialului didactic
etc.)
$FWLYLWúĚi cu conĚinut religios
YL]LWDUHDPkQúVWLULORUPHUVXO 1 7 1 0 0 0 9
ODELVHULFúHWF
Schimbarea vQYúĚúWRDUHLXQXL
4 3 0 0 1 0 8
SURIHVRUGLUHFWRUXOXL
ĩcoalù ĩi de activitatea 9 12 10 20 26 3 80
ĩcolarùWRWDOGLQFDUH
ReparaĚLLFRQVWUXFĚii noi ("s-
au pus porĚLJDUGODĪcoalú",
5 2 0 0 25 0 32
"s-a asfaltat curtea") ĪLGRWúUL
materiale noi
$FWLYLWúĚLFDULWDELOHDMXWRUDUHD
1 2 0 20 1 0 24
XQXLFRSLOXQHLIDPLOLL
Primirea de burse, ajutoare,
2 8 1 0 0 3 14
daruri pentru copii
3UHJúWLUHPDLEXQú
comportament ameliorat al
1 0 6 0 0 0 7
elevilor (inclusiv frecvenĚú mai
EXQú
3UHJúWLUHPDLEXQú
comportament ameliorat al 0 0 3 0 0 0 3
profesorilor
ĩcoalù ĩi de activitatea 24 58 20 11 34 43 190
ĩcolarùWRWDOGLQFDUH
'LIHULWHSUREOHPHSOkQJHUL
legate de absenteism,
indisciplina Īi alte
comportamente 12 18 19 11 14 20 94
QHFRUHVSXQ]úWRDUHDOHHOHYLORU
(inclusiv YLROHQĚDIL]LFúĪi
YHUEDOú
'LIHULWHSUREOHPHSOkQJHUL
OHJDWHGHSURIHVRULDEVHQĚe,
6 13 0 0 8 10 37
OLSVDGHSUHJúWLUHYLROHQĚa
IL]LFúĪLYHUEDOúQHJOLMDUHHWF
3UREOHPHOHJDWHGHVúQúWDWHD
Īi siguranĚa copilului
(accidente, lipsa pazei Īi a 4 17 1 0 3 10 35
supravegherii, mâncare
DOWHUDWúHWF
163
'HWHULRUúULVWULFúFLXQLVWDUHD
SURDVWúDLQIUDVWUXFWXULL
0 9 0 0 3 3 15
vQFúO]LUHGHILFLWDUúOLSVDDSHL
FXUHQWHHWFOLSVDFXUúĚeniei
"Ne-DFRPXQLFDWFúVH
0 0 0 0 4 0 4
desfiinĚeazú Īcoala"
"Nu am mai primit cornul Īi
0 0 0 0 2 0 2
laptele"
Discriminarea copiilor 2 0 0 0 0 0 2
Lipsa transportului Īcolar 0 1 0 0 0 0 1
5ùVSXQVXULJHQHUDOHĩi non
27 26 5 0 26 76 160
UùVSXQVXULWRWDOGLQFDUH
Nu ĪWLXQXV-a întâmplat
14 23 0 0 9 56 102
nimic"
5úVSXQVXULJHQHUDOHGH
H[HPSOXDFWLYLWúĚi 13 3 5 0 17 20 58
interesante")
Graficul Nr. 47. Categorii de HYHQLPHQWHDFWLYLWúĚi menĚionate – púrinĚi
*UDILFXO1U&DWHJRULLGHHYHQLPHQWHDFWLYLWúĚi menĚionate – púrinĚi, activitúĚi extra curriculare
164
*UDILFXO1U&DWHJRULLGHHYHQLPHQWHDFWLYLWúĚi menĚionate – púrinĚi, activitúĚi Īcolare
*UDILFXO1U&DWHJRULLGHHYHQLPHQWHDFWLYLWúĚi menĚionate – púrinĚi, aspecte pozitive
*UDILFXO1U&DWHJRULLGHHYHQLPHQWHDFWLYLWúĚi menĚionate – púrinĚi, aspecte negative
165
5.3.2 MotivaĚLDLPSOLFDUHDSHUVRQDOùĩi participarea
Tabelul Nr. 128. Motivele alegerii Īcolii (situaĚia numericú)

ELEVI
Apropierea de domiciliu 185 201 149 152 163 196 1047
$IRVWGHFL]LDSúULQĚilor 99 96 71 7 103 116 493
A fost decizia copilului 30 39 21 2 44 53 190
Nu Ītiu )úUú un motiv anume 22 24 11 134 32 56 279
3ø5,1ĘI
Apropierea de domiciliu 283 314 141 65 286 324 1413
$IRVWGHFL]LDSúULQĚilor 38 64 53 107 129 85 476
A fost decizia copilului 2 11 10 3 24 21 71
Nu Ītiu )úUú un motiv anume 1 7 4 37 4 6 59
Graficul Nr. 52. Motivele alegerii Īcolii
8Q QXPúU GH HOHYL GLQ WRWDOXO GH GH UHVSRQGHQĚi, deci circa 1,6%) au bifat varianta „Alt
PRWLYµ5úVSXQVXULOHDXLQGLFDWXUPúWRDUHOHYDULDQWH
- “M-am mutat cu domiciliul” (5)
- “Am fost mutat de fosta mea Īcoalú” (5)
- ´ÍPLSODFHDFHDVWúĪcoalú” (4)
- “S-a desfiinĚat vechea Īcoalú” (4)
- “Am fost luat în plasament familial” (2)
- ´(VWHFHDPDLEXQúĪcoalú” (2)
- ´1HSúVDUHDODPRPHQWXODFHODGLQSúFDWHµ
- ´3úULQĚLLQXDXDYXWEDQLVúPúGHDODDOWúĪcoalú” (1)
- ´$PYHQLWGLQDOWúĚara” (1)
- “Am fost nevoit” (1)
- ´6XURULOHPHOHDXIúFXWDFHDVWúĪcoalú” (1)
- “Este o Īcoalú mai mare” (1)
- 5HSHWDUHDXQHLYDULDQWH´3úULQĚii au ales”) (1)
166
Tabelul Nr. 129. Participarea la activitatea organismelor consultative (numeric)
ELEVI
'DGLQFRQVLOLXOHOHYLORUSHFODVú 60 103 76 28 32 101 400
Din consiliul consultativ al elevilor pe Īcoalú 30 17 31 15 40 41 174
Nu 198 206 121 139 224 225 1113
Nu Ītiu 1RQ5 10 2 35 14 8 5 74
7RWDO 298 328 263 196 304 372 1761
3ø5,1ĘI
'DGLQFRPLWHWXOGHSúULQĚLSHFODVú 44 74 43 69 76 124 430
'DGLQFRPLWHWXOGHSúULQĚi pe Īcoalú 6 15 7 7 7 17 59
Nu 252 268 97 139 268 241 1265
Nu Ītiu 1RQ5 6 8 37 2 11 7 71
7RWDO 308 365 184 217 362 389 1825
Graficul Nr. 53. Consultarea elevilor ĪLSúULQĚilor în selectarea disciplinelor opĚionale
7DEHOXO 1U 1XPúUXO ĪL SRQGHUHD XQLWúĚilor în care cel puĚin un elev a declarat participarea la
stabilirea opĚLRQDOHORU1XPúUXOĪi ponderea elevilor care DXDILUPDWFúVXQWFRQVXOWDĚi, pe judeĚe
1XPùUXOXLSURFHQWXOXQLWùęilor în 1XPùUXOSURFHQWXOHOHYLORUFDUHDX
care cel puęin un elev a declarat menęionat participarea la stabilirea
participarea la stabilirea opęionalelor opęionalelor
CJ 18 134
DJ 16 165
IL 7 170
SV 7 171
VL 18 208
VS 21 195
7RWDO 87 1043
167
*UDILFXO 1U 3RQGHUHD XQLWúĚilor în care cel puĚin un elev a declarat participarea la stabilirea
opĚLRQDOHORU3RQGHUHDHOHYLORUFDUHDXDILUPDWFúVXQWFRQVXOWDĚi, pe judeĚe
7DEHOXO1U,PSOLFDUHDSúULQĚilor în procesul decizional - pe judeĚe, numeric Īi procentual
308 365 184 217 362 389 1825
Alegerea opęionalelor
DA 211 206 107 207 206 242 1179
NU 83 143 33 0 132 139 530
1XPúLQWHUHVHD]ú 4 11 2 10 9 6 42
NonR 10 5 42 0 15 2 74
Elaborare buget
DA 92 113 38 163 111 90 607
NU 193 233 99 40 210 271 1046
1XPúLQWHUHVHD]ú 14 13 7 13 23 20 90
NonR 9 6 40 1 18 8 82
Cheltuieli
DA 146 135 53 170 162 122 788
NU 142 207 80 41 164 238 872
1XPúLQWHUHVHD]ú 13 21 13 6 23 21 97
NonR 7 2 38 0 13 8 68
3ODQLILFDUHDDFWLYLWùęii
DA 167 193 81 46 191 228 906
NU 116 155 59 126 138 146 740
1XPúLQWHUHVHD]ú 7 11 5 41 19 11 94
NonR 18 6 39 4 14 4 85
5HDOL]DUHDSODQXOXLGHDFWLYLWùęi
DA 204 216 88 144 223 238 1113
NU 92 138 50 62 103 134 579
1XPúLQWHUHVHD]ú 6 6 7 8 23 10 60
NonR 6 5 39 3 13 7 17
168
7DEHOXO1U,PSOLFDUHDSúULQĚilor în procesul decizional - pe judeĚe, procentual
308 365 184 217 362 389 1825
Alegerea opęionalelor
DA
NU
1XPúLQWHUHVHD]ú
NonR
Elaborarea bugetului
DA
NU
1XPúLQWHUHVHD]ú
NonR
Cheltuieli
DA
NU
1XPúLQWHUHVHD]ú
NonR
3ODQLILFDUHDDFWLYLWùęii
DA
NU
1XPúLQWHUHVHD]ú
NonR
5HDOL]DUHDSODQXOXLGHDFWLYLWùęi
DA
NU
1XPúLQWHUHVHD]ú
NonR
*UDILFXO1U,PSOLFDUHDSúULQĚilor în procesul decizional - pe judeĚe
169
Tabelul Nr. 133. ContribuĚia financiarú a púrinĚilor (numeric)
Am fost solicitat, le-DP FXPSúUDt
236 284 115 183 248 279 1345
sunt utile ĪLVXQWIRORVLWHODFODVú
Am fost solicitat, le-DP FXPSúUDW,
dar nu sunt utile sau nu sunt 3 8 2 0 8 8 29
IRORVLWHODFODVú
Am fost solicitat, dar nu le-am
23 15 8 31 35 22 134
FXPSúUDW
Nu am fost solicitat 37 55 19 0 66 78 255
NonR 9 3 40 3 5 2 62
7RWDO 308 365 184 217 362 389 1825
Graficul Nr. 56. ContribuĚia financiarú a púrinĚilor
Tabelul Nr. 134. SituaĚia numericú Īi procentualú a elevilor Īi púrinĚilor care au semnalat aspecte
negative
ELEVI
Da 55 93 49 25 46 74 342
Nu 239 233 176 169 255 296 1368
NonR 4 2 38 2 3 2 51
7RWDO 298 328 263 196 304 372 1761
3ø5,1ĘI
Da 50 66 23 14 65 51 269
Nu 251 291 123 201 278 333 1477
NonR 7 8 38 2 19 5 79
7RWDO 308 365 184 217 362 389 1825
170
Situaęia procentualù:
ELEVI
Da
Nu
NonR
7RWDO 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
3ø5,1ĘI
Da
Nu
NonR
7RWDO 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
7DEHOXO1U9DULDQWHGHUúVSXQVPRGXOGHUHDFĚie la constatarea unui aspect negativ
9DULDQWHGHUùVSXQVSHQWUXHOHYL 9DULDQWHGHUùVSXQVSHQWUXSùULQęi
0úDGUHVH]SúULQĚLORUSHQWUXFúHLĪtiu FHVú 0úDGUHVH]DOWRUSúULQĚLVúYHGHPFHSXWHP
1 IDFú IDFHvPSUHXQú
ÍQWUHEFROHJLLVúYúGFHDXIúFXWHLvQDVWIHOGH Semnalez aspectul respectiv dirigintelui sau
2 situaĚii unui alt profesor
Semnalez aspectul respectiv dirigintelui sau Semnalez aspectul respectiv directorului Īcolii
3 unui alt profesor
Semnalez aspectul respectiv directorului Īcolii 0ú DGUHVH] DXWRULWúĚLL ORFDOH SULPúULH FRQVLOLX
4 local etc.)
0ú DGUHVH] FRQVLOLXOXL GH HOHYL SH FODVú VDX 0úDGUHVH]FRPLWHWXOXLGHSúULQĚi din Īcoalú
5 pe Īcoalú)
6 Nu fac nimic Nu fac nimic
Tabelul Nr. 136. ReacĚia elevilor Īi a púrinĚilor la constatarea unui aspect negativ

ELEVI
1 30,9% 20,4% 19,8% 23,0% 24,3% 27,7%
2 28,9% 9,8% 19,4% 39,3% 27,3% 29,0%
3 46,0% 48,5% 41,1% 32,1% 57,6% 50,5%
4 13,4% 23,8% 14,4% 5,1% 28,0% 19,6%
5 6,0% 4,3% 8,4% 1,0% 8,9% 8,9%
6 9,7% 16,2% 12,2% 0,0% 16,1% 14,2%
3ø5,1ĘI
1 21,4% 20,5% 27,7% 23,5% 19,1% 21,1%
2 63,0% 68,5% 62,5% 49,3% 70,7% 68,4%
3 20,5% 29,6% 28,8% 16,6% 33,7% 19,3%
4 1,3% 2,5% 2,7% 0,0% 1,9% 3,1%
5 2,6% 4,9% 6,0% 5,5% 6,4% 5,9%
6 8,1% 5,5% 6,5% 7,4% 3,9% 6,7%
171
Graficul Nr. 57. ReacĚia elevilor la constatarea unui aspect negativ
Graficul Nr. 58. ReacĚia púrinĚilor la constatarea unui aspect negativ
172
8Q QXPúU GH elevi (din totalul de 1761 de respondenĚi, deci circa 1,6%) au bifat varianta
Å3URFHGH]DOWIHODQXPHµ5úVSXQVXULOHDXLQGLFDWXUPúWRDUHOHYDULDQWH
- &DXWUúVSXQVXULDIOXFHYRU
- "0úUHYROWPúHQHUYHD]ú
- ´$MXWµPúEDJvQWUHHLĪi îi despart" (3)
- 5úVSXQVYLROHQW ("fac pe Rambo", "îi bat") (2)
- “ExplLFHOHYXOXLVúILHFXPLQWHµ
- “Îi spun fratelui meu” (1)
- “Nu a fost cazul” (3)
- 9DULDQWHGHMDH[LVWHQWHPHUJODGLUHFWRUSURIHVRU)
În cazul SùULQĚilor XQ QXPúU GH GLQWUH DFHĪtia (din totalul de 1825 de respondenĚi, deci circa
DXELIDWYDULDQWDÅ3URFHGH]DOWIHODQXPHµ5úVSXQVXULOHYL]HD]úXUPúWRDUHOHDVSHFWH
- DiscuĚia cu mediatorul Īcolar (4)
- Adresarea unei reclamaĚii scrise (2)
- ,QIRUPDUHDVXSOLPHQWDUú
- Repetarea unor variante deja menĚLRQDWHUúVSXQVXULJHQHUDOHQHUHOHYDQWHÅVLWXDĚii diverse”) sau
QRQUúVSXQVXULUHVtul)
Graficul Nr. 59. DistribuĚia rúspunsurilor în funcĚie de categoriile de probleme menĚionate – elevi
173
Graficul Nr. 60. DistribuĚia rúspunsurilor în funcĚie de categoriile de probleme menĚionate
Graficul Nr. 61. DistribuĚia rúspunsurilor în privinĚa urmúrilor semnalúrii unei probleme - elevi
Graficul Nr. 62. DistribuĚLDUúVSXQVXULORU în privinĚa urmúrilor semnalúrii unei probleme – púrinĚi
174
Tabelul Nr. 137. DistribuĚia rúspunsurilor în privinĚa propunerilor de îmbunútúĚire (numeric)
ELEVI
DA 44 59 35 13 50 75 276
NU 249 263 195 183 251 293 1434
NonR 5 6 33 0 3 4 51
7RWDO 298 328 263 196 304 372 1761
3ø5,1ĘI
DA 87 88 48 21 113 114 471
NU 211 268 96 192 229 267 1263
NonR 10 9 40 4 20 8 91
7RWDO 308 365 184 217 362 389 1825
*UDILFXO1U&XLDXDGUHVDWSúULQĚLLSURSXQHULOHGHvPEXQúWúĚire
Graficul Nr. 64. DistribuĚia opiniilor privind urmúrile propunerilor de îmbunútúĚire - elevi
175
Graficul Nr. 65. DistribuĚia opiniilor privind urmúrile propunerilor de îmbunútúĚire – púrinĚi
Tabelul Nr. 138. DistribuĚia opiniilor privind motivele pentru care Īcoala doreĪWHVúFRPXQLFHFXSúULQĚii
(numeric)
1 166 269 134 52 214 282 1117
2 109 147 63 36 125 138 618
3 76 130 53 0 75 99 433
4 39 71 18 16 31 41 216
5 65 113 60 0 111 134 483
6 44 42 18 8 34 32 178
7 13 32 8 21 32 37 143
8 40 62 19 77 80 63 341
9 45 18 5 1 24 12 105
10 30 16 7 6 24 9 92
Graficul Nr. 66. DistribuĚia opiniilor privind motivele pentru care Īcoala doreĪWHVúFRPXQLFHFXSúULQĚii
(numeric)
176
Tabelul Nr. 139. DistribuĚia rúspunsurilor privind apelul púrinĚilor Īi elevilor la Īcoalú pentru rezolvarea
ELEVI
DA 215 255 152 65 192 250 1129
NU 74 69 77 110 112 121 563
NonR 9 4 34 21 0 1 69
7RWDO 298 328 263 196 304 372 1761
3ø5,1ĘI
DA 217 281 136 203 308 313 1458
NU 80 80 41 14 43 74 332
NonR 11 4 7 0 11 2 35
7RWDO 308 365 184 217 362 389 1825
ELEVI
DA 72,1% 77,7% 57,8% 33,2% 63,2% 67,2%
NU 24,8% 21,0% 29,3% 56,1% 36,8% 32,5%
NonR 3,0% 1,2% 12,9% 10,7% 0,0% 0,3%
7RWDO
3ø5,1ĘI
DA 70,5% 77,0% 73,9% 93,5% 85,1% 80,5%
NU 26,0% 21,9% 22,3% 6,5% 11,9% 19,0%
NonR 3,6% 1,1% 3,8% 0,0% 3,0% 0,5%
7RWDO
problemelor personale – elevi, în funcĚLHGHFODVú
V VI VII VIII 7RWDO

DA 238 253 253 223 974
NU 125 149 124 168 572
NonR 53 44 61 55 215
7RWDO 416 446 438 446 1761
V VI VII VIII 7RWDO

DA 57,2% 56,7% 57,8% 50,0%
NU 30,0% 33,4% 28,3% 37,7%
NonR 12,7% 9,9% 13,9% 12,3%
7RWDO
177
problemelor personale – elevi, în funcĚie de nivelul de educaĚie a púrinĚilor
Nu a absolvit nicio ĩFRDODJHQHUDOúVDX Liceu sau Universitate 7RWDO

IRUPúGHvQYúĚúmânt ĪFRDODSURIHVLRQDOú Īcoalú WHKQLFú sau colegiu
DA 16 316 404 92 974
NU 12 188 211 59 572
NonR 2 65 71 15 215
7RWDO 30 569 686 166 1761
Nu a absolvit nicio ĩFRDODJHQHUDOúVDX Liceu sau Universitate 7RWDO

IRUPúGHvQYúĚúmânt ĪFRDODSURIHVLRQDOú Īcoalú WHKQLFú sau colegiu
DA 53,3% 55,5% 58,9% 55,4%
NU 40,0% 33,0% 30,8% 35,5%
NonR 6,7% 11,4% 10,3% 9,0%
7RWDO
Graficul Nr. 67. DistribuĚia rúspunsurilor privind persoanele preferate de elevi pentru discutarea
8QQXPúUGHHOHYLGLQWRWDOXOGHGHUHVSRQGHQĚi, deci circa11%) au bifat varianta „Da, cu

DOWú SHUVRDQú DQXPH µ 5úVSXQVXULOH DX LQGLFDW XUPúWRDUHOH YDULDQWH FDUH LQGLFù PDL DOHV
persoane din afara Īcolii
- Prieteni (98)
- 3úULQĚi (39)
- Colegi (26)
- FraĚi VXURUL
- Bunici (7)
- Alte rude (veri) (4)
178
- AnumiĚi profesori (2)
- 1RQUúVSXQVXUL
*UDILFXO1U0RGDOLWúĚile de comunicare preferate de elevi
8Q QXPúU GH HOHYL GLQ WRWDOXO GH GH UHVSRQGHQĚL GHFL FLUFD DX ELIDW YDULDQWD ÅDOWú
PRGDOLWDWHµ5úVSXQVXULOHDXLQGLFDWXUPúWRDUHOHYDULDQWH
- )DĚúvQIDĚú (33)
- ReĚele GHVRFLDOL]DUHLQWHUQHW
- 7HOHIRQ606
- "Nu ĪWLXQXFRPXQLFQRQUúVSXQVXUL (9)
*UDILFXO1U0RGDOLWúĚile de comunicare preferate de púrinĚi
179
Graficul Nr. 70. FrecvenĚa comunicúrii elevilor Īi púrinĚilor cu Īcoala
Tabelul Nr. 142. FrecvenĚa comunicúrii între púrinĚi Īi Īcoalú în funcĚie de clasú Īi de nivelul de
învúĚúmânt
Distribuęia pe ani de studiu a DistribuęLDSùULQęilor în

elevilor funcęie de nivelul de
vQYùęùmânt al copilului
V VI VII VIII G (gim.) G&Alt Alte
e
=LOQLF 131 108 123 126 32 9 77
6úSWúPkQDO 76 99 89 70 134 53 190
Lunar 31 40 40 31 274 72 224
De 1-3 ori pe semestru 30 24 25 26 150 37 91
2GDWúSHDQVDXPDLUDU 28 37 26 16 33 5 24
NonR 120 138 135 177 158 58 153
7RWDO 416 446 438 446 781 234 759
=LOQLF

6úSWúPkQDO
Lunar
2GDWúSHDQVDXPDLUDU
NonR
7RWDO
180
Tabelul Nr.143. FrecvenĚa comunicúrii cu Īcoala în funcĚie de judeĚ
CJ DJ IL
SV VL VS 7RWDO
ELEVI
=LOQLF
6úSWúPkQDO
Lunar
2GDWúSHDQVDXPDLrar
NonR
7RWDO
3ø5,1ĘI CARE AU DOAR COPII DE GIMNAZIU
=LOQLF
6úSWúPkQDO
Lunar
2GDWúSHDQVDXPDLUDU
NonR
7RWDO
Graficul Nr. 71. FrecvenĚa comunicúrii cu Īcoala în funcĚie de judeĚ - elevi
Graficul Nr. 72. FrecvenĚa comunicúrii cu Īcoala în funcĚie de judeĚ – SúULQĚi
181
Tabelul Nr. 144. FrecvenĚa comunicúULLUH]XOWDWHORUvQYúĚúrii (numeric)
=LOQLF 38 69 23 0 67 104 301
Cel puĚLQRGDWúSHVúSWúPkQú 75 137 42 11 105 107 477
Cel puĚLQRGDWúSHOXQú 136 129 73 174 161 138 811
0DLUDUGHRGDWúSHOXQúVDXGHORF 54 26 7 20 25 34 166
Nu ĪWLXQXPúLQWHUHVHD]ú 2 2 1 6 1 1 13
NonR 3 2 38 6 3 5 57
7RWDO 308 365 184 217 362 389 1825
Tabelul Nr. 145. FrecvenĚa comunicúrii rezultatelor învúĚúri – diferenĚiat, pe niveluri de învúĚúmânt
Gim. Gim & Alte Gim. Gim. & Alte
Alte Alte
=LOQLF 109 33 148
Cel puĚLQRGDWúSHVúSWúPkQú 191 53 218
Cel puĚLQRGDWúSHOXQú 362 112 320
0DLUDUGHRGDWúSHOXQúVDXGHORF 95 21 45
Nu ĪWLXQXPúLQWHUHVHD]ú 4 2 6
NonR 20 13 22
7RWDO 781 234 759
7DEHOXO1U0RGDOLWúĚi de comunicare a rezultatelor Īcolare - numeric

Individual, în scris 144 113 62 65 183 126 693
Individual, verbal 69 136 42 42 106 123 518
Public, în scris 2 2 0 0 2 4 10
Public, verbal 79 111 43 109 67 131 540
NonR 14 3 37 1 4 5 64
7RWDO 308 365 184 217 362 389 1825
*UDILFXO1U6LQWH]ú)UHFYHQĚa comunicúrii rezultatelor Īcolare Īi modalitúĚi preferate
182
5.3.3. Nivelul satisfacęiei ĩi „starea de bine” la ĩcoalù
Tabelul Nr. 147. Nivelul siguranĚei din Īcoalú – elevi

ÍQWRWGHDXQDPúVLPWvQVLJXUDQĚú 142 211 134 144 182 200 1013
'H FHOH PDL PXOWH RUL Pú VLPW vQ
104 51 59 51 75 110 450
siguranĚú
'H FHOH PDL PXOWH RUL QX Pú VLPW
22 41 24 0 19 36 142
în siguranĚú
1LFLRGDWúQXPúVLPWvQVLJXUDQĚú 23 24 11 0 22 24 104
Nu Ītiu 1RQ5 7 1 35 1 6 2 52
7RWDO 298 328 263 196 304 372 1761
ÍQWRWGHDXQDPúVLPWvQVLJXUDQĚú
'H FHOH PDL PXOWH RUL Pú VLPW vQ

siguranĚú
'H FHOH PDL PXOWH RUL QX Pú VLPW

în siguranĚú
1LFLRGDWúQXPúVLPWvQVLJXUDQĚú
Nu Ītiu 1RQ5
7RWDO 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
Graficul Nr. 74. Nivelul siguranĚei din Īcoalú – elevi
Graficul Nr. 75. Nivelul siguranĚei din Īcoalú – elevi, distribuĚia pe judeĚe
183
Tabelul Nr. 148. Sentimentul de siguranĚú în Īcoalú Īi în vecinútatea Īcolii (púrinĚi) – distribuĚie numericú
Foarte mare Mare Mediu Mic Foarte mic NonR

5 4 3 2 1 0
În ĩcoalù 326 733 558 95 60 53
În YHFLQùWDWH 212 492 814 151 89 67
Graficul Nr. 76. Sentimentul de siguranĚú în Īcoalú Īi în vecinútatea Īcolii (púrinĚi)
Graficul Nr. 77. Sentimentul de siguranĚú - numúUXO XQLWúĚilor în care cel puĚLQ XQ SúULQWH D FRQILUPDW
siguranĚD RIHULWú GH Īcoalú Īi ponderea púrinĚilor care au confirmat siguranĚa oferitú de Īcoalú pentru
elevi
184
7DEHOXO1U$SUHFLHUHDQLYHOXOXLGHFXUúĚenie în Īcoli (distribuĚia numericú)
Aprecierea nivelului de
FXUùęenie CJ DJ IL SV VL VS 7RWDO
ELEVI
(VWHIRDUWHFXUDWvQWRDWúĪcoala 79 93 72 107 95 86 532
În general, ĪFRDODHVWHFXUDWú 166 166 123 87 173 246 961
ĩFRDODHVWHPDLGHJUDEúPXUGDUú 38 48 29 0 28 34 177
(VWHIRDUWHPXUGDUvQWRDWúĪcoala 12 19 7 0 4 5 47
Nu Ītiu 1RQ5 3 2 32 2 4 1 44
7RWDO 298 328 263 196 304 372 1761
3ø5,1ĘI
(VWHIRDUWHFXUDWvQWRDWúĪcoala 71 76 35 0 97 87 366
În general, ĪFRDODHVWHFXUDWú 213 246 97 217 232 275 1280
ĩFRDODHVWHPDLGHJUDEúPXUGDUú 6 29 11 0 17 20 83
(VWHIRDUWHPXUGDUvQWRDWúĪcoala 1 8 2 0 10 4 25
Nu Ītiu 1RQ5 17 6 39 0 6 3 71
7RWDO 308 365 184 217 362 389 1825
*UDILFXO1U$SUHFLHUHDQLYHOXOXLGHFXUúĚenie în Īcoli
*UDILFXO1U$SUHFLHUHDQLYHOXOXLGHFXUúĚenie în Īcoli – elevi, pe judeĚe
185
Tabelul Nr. 150. PercepĚia discriminúrii (elevi Īi púrinĚi) – distribuĚia numericú
ELEVI
DA 83 93 58 12 99 111 456
NU 211 230 173 183 202 259 1258
Nu Ītiu 1RQ5 4 5 32 1 3 2 47
7RWDO 298 328 263 196 304 372 1761
3ø5,1ĘI
DA 26 28 9 0 21 53 137
NU 272 331 137 217 324 332 1613
Nu Ītiu 1RQ5 10 6 38 0 17 4 75
7RWDO 308 365 184 217 362 389 1825
Tabelul Nr. 151. SatisfacĚia púrinĚilor faĚú de aspectele vieĚii Īcolare menĚionate
1 2 3 4 5 6 7 8
CJ 65,7% 61,2% 59,4% 61,8% 62,1% 59,2% 56,6% 59,3%
DJ 79,5% 75,1% 71,6% 83,5% 80,6% 77,9% 76,5% 78,8%
IL 76,6% 71,7% 62,8% 79,3% 76,2% 72,5% 67,4% 72,9%
SV 65,3% 73,1% 68,9% 80,8% 80,4% 80,0% 80,0% 76,5%
VL 79,7% 75,7% 67,1% 81,5% 79,1% 74,5% 72,4% 76,6%
VS 79,5% 70,9% 66,5% 80,1% 79,4% 74,8% 70,7% 74,9%
Minim
Maxim
Amplit
Medie
Graficul Nr. 80. SatisfacĚia púrinĚilor faĚú de aspectele vieĚii Īcolare menĚionate
186
Graficul Nr. 81. SatisfacĚia elevilor Īi a púrinĚilor faĚú de aspectele climatului Īcolar menĚionate
Tabelul Nr. 152. SatisfacĚia elevilor Īi a púrinĚilor faĚú de aspectele climatului Īcolar menĚionate –
distribuĚia pe judeĚe
1 2 3 4 5 6 7
ELEVI
CJ 66,4% 67,4% 64,0% 61,1% 61,7% 64,3% 69,1%
DJ 80,8% 83,2% 75,3% 74,6% 74,5% 79,9% 87,0%
IL 71,5% 71,3% 64,4% 65,8% 61,4% 69,7% 75,3%
SV 78,9% 78,0% 77,1% 74,2% 74,7% 68,0% 69,1%
VL 82,1% 85,5% 75,9% 71,8% 70,7% 78,4% 85,5%
VS 79,6% 83,9% 72,7% 75,3% 74,3% 76,9% 84,2%
Minim
Maxim
Amplit
Medie
3ø5,1ĘI
CJ 62,5% 61,6% 59,3% 60,2% 61,3% 59,7% 59,4%
DJ 80,9% 82,4% 81,5% 80,9% 81,7% 82,2% 80,7%
IL 72,6% 80,3% 76,0% 75,4% 74,0% 73,6% 74,5%
SV 75,7% 79,3% 84,9% 75,9% 72,2% 84,4% 67,9%
VL 77,6% 82,2% 78,2% 77,7% 78,4% 80,1% 77,3%
VS 76,4% 81,6% 77,5% 77,4% 76,4% 78,1% 79,1%
Minim
Maxim
Amplit
Medie
187
Graficul Nr. 82. SatisfacĚia elevilor faĚú de aspectele climatului Īcolar menĚionate
Graficul Nr. 83. SatisfacĚia púrinĚilor faĚú de aspectele climatului Īcolar menĚionate
188
Tabelul Nr. 153. FrecvenĚa interacĚiunii elevilor cu consilierii Īcolari – distribuĚLDQXPHULFú
Mai mult de trei ori 43 17 37 0 9 25 131
'HGRXúVDXGHWUHL
33 10 36 0 9 32 120
ori
2GDWú 46 22 22 0 21 50 161
1LFLRGDWú 162 274 127 196 262 258 1279
NonR 14 5 41 0 3 7 70
7RWDO 298 328 263 196 304 372 1761
Tabelul Nr. 154. FrecvenĚa interacĚiunii elevilor cu consilierii Īcolari - numúUXOXQLWúĚilor în care cel puĚin
un elev a confirmat interacĚiunea cu consilierul Īcolar Īi ponderea elevilor care au confirmat
interacĚiunea cu consilierul Īcolar
1XPùUXOXQLWùęilor în care cel puęin un 1XPùUGHHOHYLFDUHDXPHQęionat

elev a declarat comunicarea cu comunicarea cu consilierul ĩcolar
consilierul ĩcolar
CJ 19 122
DJ 12 49
IL 8 95
SV 0
VL 13 39
VS 20 107
7RWDO 72 412
Graficul Nr. 84. Acordul (Consilier - Īcolar). FrecvenĚa interacĚiunii elevilor cu consilierii Īcolari -
numúrul unitúĚLORU vQ FDUH FHO SXĚLQ XQ HOHY D confirmat interacĚiunea cu consilierul Īcolar Īi ponderea
HOHYLORUFDUHDXFRQILUPDWLQWHUDFĚLXQHDFXFRQVLOLHUXO Īcolar
189
Tabelul Nr. 155. ExistenĚa absenĚelor nemotivate – distribuĚia numericú Īi procentualú, pe judeĚe
ELEVI
DA 84 135 57 27 83 100 486
NU 208 188 170 169 214 266 1215
Nu Ītiu 1RQ5 6 5 36 0 7 6 60
7RWDO 298 328 263 196 304 372 1761
3ø5,1ĘI
DA 52 42 12 38 27 63 234
NU 248 317 134 179 315 323 1516
Nu Ītiu 1RQ5 8 6 38 0 20 3 75
7RWDO 308 365 184 217 362 389 1825
ELEVI
DA 28,2% 41,2% 21,7% 13,8% 27,3% 26,9%
NU 69,8% 57,3% 64,6% 86,2% 70,4% 71,5%
Nu Ītiu 1RQ5 2,0% 1,5% 13,7% 0,0% 2,3% 1,6%
7RWDO
3ø5,1ĘI
DA 16,9% 11,5% 6,5% 17,5% 7,5% 16,2%
NU 80,5% 86,8% 72,8% 82,5% 87,0% 83,0%
Nu Ītiu 1RQ5 2,6% 1,6% 20,7% 0,0% 5,5% 0,8%
7RWDO
190
Tabelul Nr. 156. Cauzele absenĚelor nemotivate – elevi Īi púrinĚi, procentual, pe judeĚe
Cauze ale CJ DJ IL SV VL VS Min. Max. Amp Med

absenęelor
nemotivate
ELEVI
Nu îmi place 10,1
10,7% 3,8% 5,1% 8,2% 6,2%
materia % %
Nu înĚeleg ce
4,0% 4,3% 2,3% 4,6% 2,6% 3,0%
mi se SUHGú
Profesorul
4,0% 7,3% 2,3% 1,0% 2,0% 6,2%
este sever
Probleme 16,8 19,1
26,2% 17,9% 5,1% 27,4%
personale % % % % %
Chiul,întârzieri
3,0% 5,2% 3,4% 0,0% 3,3% 6,2%
la ore
Probleme de
3,7% 3,4% 3,0% 3,1% 4,3% 1,9%
VúQúWDWH
$FWLYLWúĚi în 10,9
8,1% 12,2% 11,8% 1,0% 13,2%
JRVSRGúULH % % % %
3ø5,1ĘI
Nu îmi place
4,9% 3,8% 0,5% 9,2% 3,3% 3,6%
materia
Nu înĚeleg ce
2,6% 2,2% 1,1% 5,1% 1,7% 2,1%
PLVHSUHGú
Profesorul
0,3% 1,6% 0,0% 0,0% 0,3% 2,3%
este sever
Probleme
7,5% 6,0% 8,7% 2,8% 3,3% 13,1%
personale % %
Chiul,
întârzieri la 3,2% 1,4% 1,6% 3,2% 0,8% 1,3%
ore
Probleme de
1,6% 3,0% 3,3% 0,0% 1,1% 6,9%
VúQúWDWH
$FWLYLWúĚi în
0,3% 1,1% 0,5% 0,0% 0,0% 3,1%
JRVSRGúULH
191
Tabelul Nr. 157. Cauzele absenĚelor nemotivate (altele decât cele indicate) – elevi
Motiv
0RWLYGHERDOúDPIRVWODGRFWRUGHQWLVW 142
5úVSXQVJHQHUDODOWúWUHDEúDPDYXWSUREOHPH 64
Am întârziat 15
'HSODVDUHDvQDOWúORFDOLWDWH 13
"S-a întâmplat ceva în familie" 10
"Mi-am ajutat SúULQĚLLODWUHDEú 8
"Am chiulit din când în când" 7
1HGDXDIDUú 5
"Am fost sa-mi fac buletinul" 4
$PSLHUGXWPLFUREX]XOSUREOHPHGHWUDQVSRUWĪcolar 4
1XPúSRWWUH]LVXQWRERVLW 3
"Joc fotbal" 3
1XDPvQYúĚDWQXDPVFULV- din FDX]DWHPHORUSHQWUXDFDVú 3
1XDPFKHIIúUúPRWLY 2
"Unii profesori pun absenĚHFKLDUGDFúHĪti învoit" 1
"Am mers la spectacol" 1
3OLFWLVHDOú 1
6LOúGHĪcoalú" 1
"Am emoĚii" 1
"E greu la Īcoalú" 1
"Nu are rost" 1
9L]LWúODUXGH 1
"Nu PúSUHDvQĚeleg cu colegii" 1
7RWDO 292
"Nu am absenĚe" 11
192
Tabelul Nr. 158. Cauzele absenĚelor nemotivate (altele decât cele indicate) – púrinĚi
5ùVSXQV
%RDOúYL]LWúODGRFWRUGHQWLVW 53
$MXWúvQJRVSRGúULH 7
1XPDLYUHDQXîi place" 7
'HSODVDUHDvQDOWúORFDOLWDWHYL]LWúODUXGHDIRVWODFXPSúUúWXUL 4
DistanĚDPDUHIDWúGHĪcoalú DEVHQĚa mijlocului de transport 2
"Haine insuficiente" 2
"Este discriminat de colegi" 1
1XDPFHVú-i pun în pachet" 1
"Se plictiseĪte" 1
&UHGFúQXSRDWH1XĪWLH1XHVWHDWHQW 3
"Este leneĪ" 1
"L-DPVFúSDWGLQPkQú 1
1XFRPXQLFú 1
1XLVHH[SOLFúSHvQĚelesul lui" 1
"O ameninĚú FXEúĚul ĪLFRSLOXOXLvLHIULFú 1
"A întârziat" 1
"Face sport de performanta" 1
Nu are absenĚe 1
Nu ĪWLXUúVSXQVJHQHUDODOWúWUHDEúDPDYXWSUREOHPH 18
7RWDO 107
Tabelul Nr. 159. PercepĚia utilitúĚii Īcolii – distribuĚia numericú

Foarte În Nici În Complet NonR
utile general utile, general inutile
utile nici inutile
inutile
/LPEDURPkQúOLPED
LRO 1202 321 81 39 69 49
PDWHUQú
Limbi moderne LMO 812 589 124 51 97 88
0DWHPDWLFú 0$7 1043 393 111 60 81 73
ĩtiinĚHDOHQDWXULLIL]LFú
67, 592 697 250 113 65 44
chimie, biologie)
Istorie Īi educaĚLHFLYLFú ,67 591 676 282 104 73 35
Geografie GEO 712 629 220 82 68 50
$UWHPX]LFúĪi desen) $57( 415 650 403 142 97 54
$ELOLWúĚLSUDFWLFH
('7 502 639 359 133 81 47
educaĚLHWHKQRORJLFú
EducaĚLHIL]LFú EDF 711 556 271 90 67 66
193
Tabelul Nr. 160. PercepĚia utilitúĚii Īcolii – distribuĚia pe judeĚe
LRO LMO 0$7 67, ,67 GEO $57( ('7 EDF

CJ 72,0% 64,4% 69,6% 65,3% 67,8% 67,7% 67,5% 67,3% 66,3%
DJ 88,6% 80,8% 84,9% 83,9% 83,8% 86,8% 74,4% 76,2% 85,3%
IL 82,6% 73,8% 78,8% 69,0% 66,3% 68,1% 61,3% 66,2% 68,0%
SV 80,0% 77,0% 79,1% 74,7% 73,6% 72,2% 75,4% 75,0% 70,1%
VL 93,6% 86,2% 85,5% 79,2% 82,5% 81,9% 70,0% 74,1% 81,8%
VS 92,4% 82,7% 88,4% 79,6% 80,5% 83,9% 71,8% 74,8% 81,0%
Minim
Maxim
Amplit
Medie 85,6% 77,9% 81,6% 75,8% 76,4% 77,7% 70,1% 72,4% 76,3%
Graficul Nr. 85. PercepĚia utilitúĚii Īcolii
194
Tabelul Nr. 161. PercepĚia utilitúĚii Īcolii – disciplinele opĚionale
Discipline opęionale
,QIRUPDWLFú7,& 293
OpĚLRQDOHGHPDWHPDWLFú 93
EducaĚLDSHQWUXVúQúWDWH 40
OpĚLRQDOHGHDUWHPX]LFúGDQVXULĪi desen) 29
OpĚLRQDOHGHOLPEDURPkQúOLPEDPDWHUQú 28
OpĚionale de istorie Īi educaĚLHFLYLFú 23
OpĚionale de geografie 20
OpĚionale de limbi moderne 19
OpĚionale de educaĚLHIL]LFú 17
OpĚLRQDOHGHDELOLWúĚLSUDFWLFHHGXFDĚLHWHKQRORJLFú 10
"OpĚLRQDOUúVSXQVXULJHQHUDOH 9
EducaĚLHDQWUHSUHQRULDOú 9
ĩWLLQĚHDOHQDWXULL- biologie 7
$JURWXULVPDJULFXOWXUú 7
Religie 6
DirigenĚie 6
EducaĚLHHXURSHDQú 4
"MeditaĚii" 3
EducaĚLHILQDQFLDUú 3
EducaĚie intercultural 2
ĩtiinĚe ale naturii – chimie 1
ĩah 1
7RWDO 630
´1XDYHPµQRQUúVSXQVXUL 9
Alte discipline de studiu menĚionate Īi IDĚúGHFDUHV-DXH[SULPDWRSLQLLVXQWSUH]HQWDWHvQPDLMRV

- Religie (32)
- DirigenĚie (31)
- /LPEDODWLQú
- MeditaĚii (3)
- Orientare Īi consiliere (1)
- OpĚiuni prezente deja în tabel (discipline din trunchiul comun sau opĚionale) (127)
- 1RQUúVSXQVXUL- nu ĪWLXQXDYHPUúVSXQVXULJHQHUDOHRSĚionale") (17)
195
Tabelul Nr. 162. IntenĚiile de continuare a studiilor – distribuĚie numericú
IntenĚLLGXSúDEVROYLUH CJ DJ IL SV VL VS 7RWDO
ELEVI
6úFRQWLQXLVWXGLLOH în liceu 203 236 154 77 221 253 1144
6úXUPH]RIRUPúGHvQYúĚúmânt profesional
37 22 24 51 21 35 190
VúvQYúĚ o meserie
6úFDXWXQORFGHPXQFúGDUYRLFRQWLQXDĪi
15 11 14 12 11 6 69
studiile, când voi putea
Nu m-DPKRWúUkW 35 45 29 44 35 66 254
Nu voi continua studiile 3 8 2 12 3 9 37
NonR 5 6 40 0 13 3 67
7RWDO 298 328 263 196 304 372 1761
6úFRQWLQXHVWXGLLOHvQOLFHX 121 123 63 49 151 137 644
6úXUPH]HRIRUPúGHvQYúĚúmânt
26 26 6 44 27 24 153
SURIHVLRQDOVúvQYúĚ o meserie
6úFDXWHXQORFGHPXQFúGDUYDFRQWLQXDĪi
1 6 16 2 25
studiile, când va putea
Nu ne-DPKRWúUkW 30 25 7 17 8 40 127
Nu va continua studiile 1 4 1 13 1 5 25
NonR 2 22 2 3 12 41
7RWDO 181 184 99 141 190 220 1015
Graficul Nr. 86. IntenĚiile de continuare a studiilor
196
7DEHOXO1U0RWLYHOHQHFRQWLQXúULLVWXGLLORU– distribuĚia numericú
ELEVI
1 13 28 15 0 13 35 104
2 34 29 25 0 21 31 140
3 6 11 8 1 5 4 36
4 9 11 8 4 13 25 70
5 5 2 1 2 2 9 21
3ø5,1ĘI
1 56 87 20 15 20 98 296
2 13 13 8 1 17 24 76
3 8 9 0 3 3 5 28
4 11 11 4 4 4 14 48
5 4 6 3 16 1 10 40
8QQXPúUGHHOHYLGLQWRWDOXOGHGHUHVSRQGHQĚi, deci sub 1%) au bifat varianta „Alt motiv,

DQXPHµ5úVSXQVXULOHDXLQGLFDWXUPúWRDUHOHYDULDQWH
- „Nu m-DPKRWúUkW” (5)
- „Banii” (1)
- „Nu Ītiu” (1)
- „9UHDXVúDMXQJIRWEDOLVWFHOHEUXvQWRDWúOXPHDĪLVúMRFODFOXEXO5HDO0DGULG” (1)
- „Nu vreau” (1)
- „Plec VúPXQFHVFvQVWUúLQúWDWHµ
- Å6úQúWDWHDµ
197

Iosifescu, Novak - Dialog Pt. Calitatea Educatiei - 2014

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Iosifescu, Novak - Dialog Pt. Calitatea Educatiei - 2014

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Şerban Iosifescu

Şerban Iosifescu Cornelia Novak

Coordonatori din partea World Vision România

Opiniile exprimate în această carte aparţin autorului şi nu reprezintă punctul de vedere

Director editură: GHEORGHE POP

Realizat: PREMIERE M S.R.L.

În procesul de colectare a informaĚiilor din teren pentru realizarea acestei cercetúri o

Sumarul concluziilor ĩi al recomandùrilor 6

Capitolul 1. Introducere: scopul ĩLFRQWH[WXOFHUFHWùULL 13

Capitolul 4. Concluzii ĩLUHFRPDQGùUL 79

Pornind de la standardele în vigoare privind calitatea educaĚiei, aspectele analizate au fost

Înainte de a prezenta FRQFOX]LLOHWUHEXLHVúPHQĚionúm faptul cú Īcolile investigate funcĚiRQHD]ú

$$FWLYLWùęile de învùęDUHUH]XOWDWHOHREęinute ĩi evaluarea acestora:

3úUHUHDTXDVL-XQDQLPúH[SULPDWúGHUHSUH]HQWDQĚi ai opiniei publice, clasei politice, mediului de

Diversele analize realizate la nivel naĚional se referú cu prioritate la rezultatele învúĚúrii, la

În strategiile de dezvoltare ORFDOú VXVĚinute de World Vision România, în parteneriat cu

DefiniĚia FDOLWúĚii educaĚiei, aĪa FXPDSDUHHDvQ/HJHDDVLJXUúULLFDOLWúĚii educaĚieiDGRSWDWúSULQ

Ca urmare, standardele de referinĚú privind calitatea educaĚiei conĚin SUHYHGHUL FXSULQ]úWRDUH

&HUFHWDUHDUHDOL]DWúSULQLnstrumentele propuse FHOHGRXúFKHVWLRQDUHSUH]HQWDWHvQ$QH[D ,

a. Activitatea de vQYùęareUH]XOWDWHOHobęinute ĩi evaluarea lor. $FHDVWúGLPHQVLXQHVHUHIHUú

1.Utilizarea bazei logistice, a echipamentelor, materialelor Īi, în general a resurselor disponibile în

b. MotivaęiaLPSOLFDUHDSHUVRQDOùĩi participarea. $FHDVWúGLPHQVLXQHVHUHIHUúOD

1. Motivele alegerii unei anumite Īcoli.

c. Nivelul satisfacęiei ĩi „starea de bine” la ĩcoalù. $FHDVWúGLPHQVLXQHVHUHIHUúOD

1. SiguranĚa elevilor în incinta Īcolii Īi în spaĚiile adiacente.

ÍQFDSLWROXODOWUHLOHDUHIHULWRUODUH]XOWDWHOHFHUFHWúULL (completat cu Anexa 5), precum Īi în cel

8UPúWRDUHDobservaĚie VHUHIHUúODsemnificaĚia termenului de “eĩantion” utilizat pe parcursul

Metodologia de prelucrare Īi DQDOL]ú D GDWHORU D IRVW GHSHQGHQWú GH QDWXUD informaĚiilor Īi a

3RUQLQGGHODDFHDVWúSUHPLVúV-a procedat la asimilarea scalei ordinale a unei scale cantitative,

1 0$7 0DWHPDWLFú 11 MUZ 0X]LFú

1 K ÍQYúĚúmânt preĪcolar (*UúGLQLĚú)

F 5HIHULULODFHOHGRXúsubeĪantioane cuprinse în eĪantionul SúULQĚilor (familiilor)

1 FG 3úULQĚi (familii) care au copii cuprinĪi în gimnaziu (1049 subiecĚi)

d) JudeĚele cuprinse în investigaĚie VXQWXUPúWRDUHOH

Evaluarea s-a realizat pe baza informaĚiilor FXOHVHSHED]úGHFKHVWLRQDUVSHFLILFILHFúUHLDGLQFHOH

Astfel, activitatea de vQYùęare UH]XOWDWHOHobęinute ĩi evaluarea lor este o dimensiune

Cea de-a doua dimensiune, motivaęia LPSOLFDUHD SHUVRQDOù ĩi participarea, a avut o

În sfârĪitLWHPLLFRUHVSXQ]úWRULFHOHLGH-a treia dimensiuni, nivelul satisfacęiei ĩi „starea de

2.4. Populaęia LQYHVWLJDWù

Distribuęia pe judeęe a eĪantionului (XQLWúĚi, elevi Īi SúULQĚi) este XUPúWRDUHD1

1 V. Īi Anexa 2., Date suplimentare despre elevi ĪLSúULQĚi - Graficul Nr. 5

2.4.1. Caracteristicile populaęiei investigate

DistribuĚia SURFHQWXDOùDFHORUGRXùeĩantioane (de elevi Īi, de data aceasta, Īi de púrinĚi) în

2 DOWú FDUDFWHULVWLFú D HĪantionului, luatú în considerare, este genul. DistribuĚia eĩantionului

Tabelul Nr. 4. DistribuĚia eĪantionului de elevi în funcĚie de gen Īi pe judeĚe

Masculin Feminin NonR 7RWDO Masculin Feminin NonR 7RWDO

5 V. Anexa 2., Date suplimentare despre elevi Īi púrinĚi, Graficul Nr. 9

V VI VII VIII NonR 7RWDO

V VI VII VIII NonR 7RWDO

În privinĚa eĩantionului de SùULQęi ĩi a FDOLWùęii respondentului (persoanei investigate) în

Tabelul Nr. 6. DistribuĚia eĪantionului de púrinĚi în privinĚa calitúĚii respondentului

1 Mama unui copil din Īcoalú 1390 

DistribuĚia VLQWHWLFú D eĩantionului de SùULQęi în funcęie de nivelurile de vQYùęùmânt în

&RUHVSXQ]úWRU RELHFWLYHORU VWXGLXOXL GH D HYDOXD feedEDFN-ul beneficiarilor sistemului IDĚú de

În funcĚie de localitatea de domiciliu, distribuĚia eĩantionului de SùULQęi este cea de mai

Tabelul Nr. 7. DistribuĚia eĪantionului de SúULQĚi în funcĚie de localitatea de domiciliu

1 În aceeaĪi localitate cu Īcoala 1516 

Locul în care locuieĩte copilul în raport cu familia D IRVW R DOWú FDUDFWHULVWLFú D

1 $FDVúFXSúULQĚii 1397 

1 Sub 30 de minute 1408 

3.1. Activitatea de vQYùęareUH]XOWDWHOHobęinute ĩi evaluarea lor

În privinĚa spaęiilor de vQYùęùmânt cu destinaęia ÅVùOL GH FODVùµ marea majoritate a

Tabelul Nr. 10. SituaĚia spaĚiilor de învúĚúmânt

Înainte de a prezenta FRQFOX]LLOHWUHEXLHVúPHQĚionúm faptul cú Īcolile investigate funcĚiRQHD]ú

$$FWLYLWùęile de învùęDUHUH]XOWDWHOHREęinute ĩi evaluarea acestora:

DefiniĚia FDOLWúĚii educaĚiei, aĪa FXPDSDUHHDvQ/HJHDDVLJXUúULLFDOLWúĚii educaĚieiDGRSWDWúSULQ

&HUFHWDUHDUHDOL]DWúSULQLnstrumentele propuse FHOHGRXúFKHVWLRQDUHSUH]HQWDWHvQ$QH[D,

a. Activitatea de vQYùęareUH]XOWDWHOHobęinute ĩi evaluarea lor. $FHDVWúGLPHQVLXQHVHUHIHUú

b. MotivaęiaLPSOLFDUHDSHUVRQDOùĩi participarea. $FHDVWúGLPHQVLXQHVHUHIHUúOD

c. Nivelul satisfacęiei ĩi „starea de bine” la ĩcoalù. $FHDVWúGLPHQVLXQHVHUHIHUúOD

ÍQFDSLWROXODOWUHLOHDUHIHULWRUODUH]XOWDWHOHFHUFHWúULL (completat cu Anexa 5), precum Īi în cel

3RUQLQGGHODDFHDVWúSUHPLVúV-a procedat la asimilarea scalei ordinale a unei scale cantitative,

F5HIHULULODFHOHGRXúsubeĪantioane cuprinse în eĪantionul SúULQĚilor (familiilor)

d) JudeĚele cuprinse în investigaĚie VXQWXUPúWRDUHOH

Astfel, activitatea de vQYùęare UH]XOWDWHOHobęinute ĩi evaluarea lor este o dimensiune

Cea de-a doua dimensiune, motivaęia LPSOLFDUHD SHUVRQDOù ĩi participarea, a avut o

În sfârĪitLWHPLLFRUHVSXQ]úWRULFHOHLGH-a treia dimensiuni, nivelul satisfacęiei ĩi „starea de

Distribuęia pe judeęe a eĪantionului (XQLWúĚi, elevi Īi SúULQĚi) este XUPúWRDUHD1

1 Mama unui copil din Īcoalú 1390

&RUHVSXQ]úWRU RELHFWLYHORU VWXGLXOXL GH D HYDOXD feedEDFN-ul beneficiarilor sistemului IDĚú de

1 În aceeaĪi localitate cu Īcoala 1516

1 $FDVúFXSúULQĚii 1397

1 Sub 30 de minute 1408

3.1. Activitatea de vQYùęareUH]XOWDWHOHobęinute ĩi evaluarea lor

În privinĚa spaęiilor de vQYùęùmânt cu destinaęia ÅVùOL GH FODVùµ marea majoritate a

3HQWUXDYHULILFDDFHDVWúLSRWH]úDPUHDOL]DWĪi analiza FXPXODWú DXWLOL]úULLXWLOL]DUHVúSWúPkQDOú

'XSúFXPVHSRDWHFRQVWDWDdiferenĚele nu sunt foarte mari între diferitele discipline. Surprinde,

Referitor la accesul la Internet situaĚia HVWHVLPLODUú1XPúUXOHOHYLORUFDUHGHFODUúFúDXDFFHV

Referitor la utilizarea Internetului - DQXPHGDFúDFHVWDHVWHIRORVLWODĪcoalú Īi la lecĚii - distribuĚia

3.1.2. Procesul didacWLFPHWRGRORJLDXWLOL]DWùĩi autonomia elevului în procesul de vQYùęare

1 3URIHVRULLQHFHUVúDSOLFúPFHOHvQYúĚate la situaĚii de viaĚú obiĪnuite

În ansamblusituaęia privind cele 9 aspecte „dezirabile” menęionate mai sus (inclusiv

Centrarea educaĚiei pe vQYúĚare FDUDFWHUXO DSOLFDWLY DO SUHGúULL SUHFXP Īi posibilitatea de a

În privinĚa percepĚiei FDUDFWHUXOXLRELHFWLYQHGLVFULPLQDWRULXVDXVXELHFWLYDOQRWùULL,

1 Vorbesc cu SúULQĚiiVúUH]ROYHHLSUREOHPD 283

'XSúFXPVHSRDWHREVHUYDFomportamentele indicate cel mai frecvent sunt FHOHFRUHFWLYH

7DEHOXO1U3RQGHUHDSúULQĚilor care considerú cú proprii copii nu au nevoie de ajutor

Tabelul Nr. 32. 1XPúUXOGHHYHQLPHQWHDFWLYLWúĚi menĚionate

În privinĚa tipurilor de DFWLYLWùęi indicate, situaĚia HVWHXUPúWRDUHD45

În privinĚa categoriilor de DFWLYLWùęi menęLRQDWHacestea sunt similare celor indicate la itemul

7DEHOXO1U&DWHJRULLGHHYHQLPHQWHDFWLYLWúĚi menĚionate – púrinĚi

3.2 MotivaęiaLPSOLFDUHDSHUVRQDOùĩi participarea

3DUWLFLSDUHDODGHFL]LHHVWHYL]LELOúGHDVHPHQHDSULQimplicarea în selectarea disciplinelor

7DEHOXO1U,PSOLFDUHDSúULQĚilor în procesul decizional