CAPITOLUL 3 PARTICULARITATILE ETIOPATOGENIE] CARIEI SEVERE PRECOCE LA DINTII TEMPORARI in aparitia cariei severe precoce la dintii temporari se regtisesc PHineipalti factori implicati in producerea bolii carioase: bacteriile patogene din “avilaten bucala, carbohidratii fermentabili si calitatea tesuturilor dure dentare. inferaetimea dintre cei 3 factori patogeni, alaturi de obiceiurile incorecte de feanire gi ingrijire a copilului mic duc, in absenta masurilor de igiend orala, la apafi{ia p ce $i la evolutia rapidi a acestui tipar de carie comparativ cu alte ‘puri de carie intélnite in dentitia temporar’ (Luca si col, 2002; Attari si Raheria, 2004). Pe langa factorii determinanti, la aparitia acestei afectiuni iilervin gi factori de risc socio-economici si comportamentali. Cunoasterea Siologici si a factorilor de risc care contribuie la producerea cariei severe ffeeoce este important’ pentru a putea preveni aparifia acestei afectiuni. 3.1. FACTORI DETERMINANTI Caria sever’ precoce este un tipar de carie foarte virulent in multe cazuri isiorili prezentei catorva caracteristici unice ale cavitatii bucale a copilului mic. Favtori ca flora bacteriana nou acumulata, imaturitatea sistemului de aparare al peedei, rezistenta scazuta a suprafetei dentare imediat dupa eruptie, ca si eatreme ale substratului alimentar pot fi responsabili pentru accelerarea procesului biologic al dezvoltarii cariilor la copiii mici (Vadiakas, 2008). 3.1.1. Flora microbiani Se stie ci boala carioasi apare cfnd influenta mediului inconjurator faduce un dezechilibru ecologic in comunitatea microbian’ cantonata pe supratata dintelui, astfel inc&t microorganismele cu potential cariogen devin dominante (Milnes, 1986). La nastere, cavitatea bucali a copilului este sterilé (Iliescu si Gafar, 2003; fica, 2003). Procesul de populare cu microorganisme se face initial prin Pontaminare pasiva de la mami, alimente, lapte si apd si de la saliva persoanelor in imediata apropiere a copilului (Tinanoff si col., 2002; Luca, 2003). Saliva ese mediul de transmitere, iar obiectele folosite pentru alimentatie, sdrutarile, depetcle contaminate, suzeta “spilata” in gura mamei, printre altele, sunt iodalititi intermediare de inoculare bacteriana (Casaretto si col., 2000). inca din primele zile de viata, cavitatea bucala este foarte selectiva fat de inicroorganisme. Primele specii de microorganisme pioniere sunt reprezentate in principal de specit aerobe gi facultativ anaerobe. Desi reduse ca numiér, 25microorarii a ons iia mod item asigura conditiile pentru colonizarea cu alte specii, S au Capacitatea si ad : pe fe adere la mucoasele Pas Ce es Colonizatorii impurii sunt Teprezentati de sctii e ae a ute treptococcus oralis $i Streptococecus sanguis (Iliescu gi Rees ee oe asemenea, Streptococcus salivarius poate fi izolat in gura oe studii au demonstrat cA ta iii i ft Copii cu carie severi precoce, 4 isnuit vane mutans depiseste 30% din flora bacteriana cult vail ae fea ae Milues si Bowden, 1985; Berkowitz, 2003), in timp eh cont ee toa te nba die hee carioasa, redusi, Streptococcul fiadane rez in 2+ din flora placii bacteri i Berkowitz, 2003). Intr-un alt studiu s-a Basit c& la aoe heel CO. 5 Concentratia salivara ccului a vara a St ae a mn po infectati va cregte odata cu eruptia altor gtupe centers aan a 1 » citati de Suhonen si col, 1994; Vadiakas, 2008), iperea ana in prezent, nu se cunoa: izie i . ; % ste cu precizie varsta | infectarea cu Streptococcus mutans. Unele studii aratii icine eh ae ereastra O'Sullivan, 1997), in timp ce altele plaseazii ac (King a col, 2007), tS nutans Aceste observatij ini i : s tii subliniaz’ ideea c&, di isd pron i _€@, din punct de vedere microbian, grefarii procesului de carie pe dinfii temporari, premise cu atat 26 mai mari cu cat gradul de infectare cu Streptococcus mutans este mai mare (Luca, 2003). Principalul rezervor de la care sugarul dobéndeste Streptococcus mutans este mama. Colonizarea sugarilor cu Streptococcus mutans de la mama cste dependent’ de cativa factori: mirimea inocularii, frecventa inocularilor in (loz mic si doza minima de infectivitate (Berkowitz, 2003). Se consider’ ca prezenta la mama a mai mult de 100.000 de unitati formatoare de colonii (CFU) intr-un mililitru de salivi este un factor care favorizeazd colonizarea cu Streptococcus mutans la sugari (Casaretto si col., 2000; Wan si col., 2003; Berkowitz, 2003). Cercetarile lui Tanner si col. (2011) au aritat ci, pe langa Streptoccocul mutans, existi o specie de bacterie anaeroba, numit’ Scardovia Wigsiae care este asociata semnificativ statistic cu caria severa precoce la dintii temporari intr-un studiu caz-control efectuat pe un lot de 42 de copii cu carie severa precoce comparat cu un lot de 40 de copii indemni de carie, acesti autori au demonstrat ci peste 80% dintre copiii care ayeau att Streptoccoc mutans, cat $i Scardovia wigsiae prezentau carie sever precoce, in timp ce aproximativ 80% dintre copiii indemni de carie nu aveau nici Streptoccoc mutans, nici Scardovia wigsiae. De asemenea, au constatat c& Scardovia wigsiae este semnificativ statistic asociati cu caria severi precoce chiar si in absenta Streptoccocului mutans. Totodati, Scardovia wigsiae a fost detectati in cariile avansate in dentina atat la copii, cat si la adulti. Alte specii asociate cu caria severa precoce au fost Veillonella parvula, Streptococcus cristatus si Actinomyces gerensceriae (Tanner gi col., 2011, Marchant si col., 2001), Speciile de Veillonella sunt lactat-dependente $i, ca o consecinti, ele sunt prezente in cantitate mare in leziunile carioase deja constituite (de Grauwe gsi col, 2004). 3.1.2. Calitatea structurilor dure dentare Smaltul dintilor recent erupfi este imatur gi este foarte susceptibil la carie pani la maturarea sa finalA. Procesul de maturare a smaltuini continu’ dupa cruptia dintelui si astfel, in timp, dintele devine mai putin susceptibil la carie. Cativa factori, printre care nasterea prematura sau greutatea mic& la nagtere, deficitele nutritionale si 0 varietate de factori de mediu poluanti predispun la aparitia cariilor (Seow, 1998; Gussy si col., 2006). Unele studii au aritat c& la copiii ale céror mame au avut sarcina cu probleme sau care au avut o nastere dificila exist un rise crescut in dezvoltarea cariei severe precoce in conditiile utilizirii excesive a biberonului (Peretz si Kafka, 1997). Dintre complicatiile din timpul sarcinii se citeaza: diabet, boli renale, infectii virale sau bacteriene (Peretz si Kafka, 1997). Aceste complicatii, ca si evenimentele traumatice din timpul nasterii (cezariana sau.extragerea cu ajutorul vacuum-ului sau a forcepsului) pot determina o hipocalcemie tranzitorie, care poate fi exprimata eventual la nou-nadscut prin tulburari in 27formarea smaltului (Nikiforuk gi I'raser, 1OH1, oitafi de Beret = Ba 4997). Expunerea continua si intensi |n nefuner factories EMPIaBeH! bieyle vulnerabilitatea la carie a smaltjului cu defecte de eiyuetura (ie 203), 3.1.3. Substratul alimeniar jermentabil Persistenta microflorei orale este dependenti de capavitatey fle a obpine substratul nutritiv gi de a se dezvolta in cavitatea bucalil, Substratal mufritiv este furnizat in principal de componentele cndogene ale golive gt Hiehidalui din santul gingival. la care se adauga cu intermitenti aportul exogen prayenit din alimentatia individului, rol semnificativ avand hidrafii de carbon pr eazeine (Luca, 2003). Dintre zaharurile din alimentafie, sueroz® PATE #A fle ven mai cariogend, in parte datorita faptului ci aceasta molecull este folosita pentru A produce glucan (polizaharid extracelular), un polimer eare permite aderenta la dinte gi formarea plicii bacteriene (‘Tinanolf gi col, 2002) Frecvenja consumului de sueroza eale mai important decat cantitatea totald consumati (Reisine gi Douglass, 1998), Multe studii sugereazi c& la copii cu carie precoce la dintii temporari exist o freevenfi cre uta a consumului de zabar, nu doar din lichidele administrate cu biberonul, ci din alimentele solide indulcite (de Grauwe gi col, 2004). Cu biberonul se administre: ei matern si de vac’, formule de lapte praf, lapte tndulcit, ceai indulcit, sucuri naturale de fructe, bauturi carbonatate si necarbonatate. Frecventa si durata administrarii cu biberonul a acestor fichide dulci cu biberonul, jmpreuna cu ingestia de alimente solide cariogene (de exemplu: biscuitii) reprezinta un factor favorizant important (Johnston si Messer, 1994, citati de de Grauwe si col, 2004; Peressini, 2003). . ~- Bxpunerea dintilor temporari la substantele cariogene administrate la cerere in timpul noptii intensifica riseul la carie, deoarece in timpul somnului clearence-ul oral si fluxul salivar scad (Milnes, 1996; Berkowitz, 2003). Laptele. Laptele uman sicel de vaca, precum si laptele praf pentru sugari prezint& un rol complex in etiologia cariei severe precoce la dinjii temporari. Pe de 0 parte, contin componente de protectie impotriva caritlor cum sunt: calciu, fosfor, cazeina gi alte proteine, care realizeazi un invelig organic protector asupra smaltului (de Grauwe si col., 2004) si factori antibacterieni care interfer& cu flora microbian’ orala (Kosikowski, 1970, citat de ‘Tinanoff gi O'Sullivan, 1997), bacteriile cariogene nemaifiind capabile si utilizeze la fel lactoza ca surs& energeticé aga cum 0 fac in cazul sucrozei (Rugg, Gunn gi col. 1985, citati de Tinanoff $i O’Sullivan, 1997). Pe de alta parte, laptele are capacitate cariogen’ prin confimutal mare de lacioza care, prin degradare gi formare de glucan, ajullt la fixarea in cavitatea 28 bucala a microorganismelor gi, in acelasi timp, duce la 0 scadere a pH-ului placii pacteriene (Hallonsten si col., 1995 citati de Luca, 2003, Milnes, 1986; Pinkham, 1988; Yiu si Wei, 1992). : s fn condifii care favorizeaz aparitia cariei, laptele uman poate fi mai cariogen decat laptele de vaca datorita continutului mai mare de lactozit (7% fata de 4,8%) si din cauza ca are mai putin fluor, calciu, fosfat gi proteine decat laptele de bovine (Luca, 2003; de Grauwe si col., 2004). (tab. 3.1) Tabelul 3.1. Compozitia laptelui uman matur, a laptelui de vaci si a formulelor de lapte praf imbogatite ou fier (dupa eCureMe) Calorii (kcal) 15 69 67 Proteine (g) 1 3.5 15 Lactalbumini (%) 80 18 60 Cazeini (%) 20 82 40 ‘Apa (ml) 87.1 873 90 Lipide (g) 45 745i a, uals Carbohidrati (g) 1 49 69 Cenusi (g) 0.21 0.72 0.34 ‘Na 16 50 | a K 53 144 69 Ca 33 is em eo P / Sole Te 93 eee) Mg 4 | an | 53 Fe 0.05 Urme | 13 Zn 0.15 04 |. 0.42 Vitamina A (UD) : 182 140. =| 210 Vitamina C (mg) 5 1 ase Vitamina D (UD) 22 an Vitamina E (Ul) 0.18 0.04 0.83 Tiamina (mg) 0.01 0.03 0.04 Riboflavina (mg) 0.04 0.17 0.06 Niacina (mg) { 02 O41 07 pH Alcalin Acid | Acid Continut bacterian Steril Nesteril, Steril 2In ceea ce priveste formulele de lapte praf cele fiat Malle dinive ele sunt acidogene in vitro, favorizind dezvoltarea cariluy (sheikh Prcksan, 1996; Erickson gi col. 1998 citaji de Vaciakas, 2008) Avest luni este in mod particular adevarat pentru formulele ou lapte de sei data Poniventrafie: crescute de glucoza. Formulele de lapte pral din eoia au a Papaeilaie sefizii de tamponare comparativ cu formulele din lapte de yard, dateraia in parte absentei cazeinei (Vadiakas, 2008), Ceea ce este este inal impartant de sublinial este ea laptele poate eoustitui un vehicul pentru substan{e cariagene prin combinures tui en zahar sau alte alimente (Weiss gi Bibby, 1996 citati de Tinanult 91 O'Sullivan, 1997) Astfel, rolul laptolul in prodiveres eariet severe precoce este influenfat de obiceiurile incorecte de hranire a eopilului mie (vApire eu biberonul in timpul noptii, adiugare de zahar sau alle alimente ete.), in asociere cu o igien& orald deficitant gi o expunere minima la fluor (de Granwe al col, 2004), Sueurile naturale de fructe si biiuturile récoritoare contin © cantitate mare de sucrozi gi au pH scazut (ph = 3-4), care prezint& un potential eroziy si efect cariogen (de Grauwe gi col., 2004). Folosirea exagerat&i a sucurilor de fructe si a bauturilor ricoritoare in combinatie cu o activitate de remineralizare necorespunzatoare a salivei poate duce eventual la un proces predominant de demineralizare a smaltului (Seow, 1998). Medicamentele indulcite. La copii cu afectiuni generale cronice, care fac tratamente de lunga durata cu medicamente sub formit lichida care contin zahar, cu administrari repetate, cAteodata chiar inainte de a a dormi, pot sé apara. cari precoce daca nu se i ‘eazit cavitatea bucalii dupi administrarea medicatiei (Silva si Santos, 1994 citafi de Losso, 2009; Kenny gi Somaya, 1989). in 1991, Gehrke si Johnsen au deseris primul caz de carie de biberon asociat de administrarea terapici anti-HIV (Zidovudine, preparatul Retrovir), Caria a fost depistata la un pacient in varstd de 2 ani care in wma cu 10 luni, ieepuse un tratament cu Retrovir sub forma de clixir. Pentru a fi acceptal de picient, medicamentul, care continea sucrozi, a fost administrat cu biberonul impreund cu un lichid indulcit la randul sau cu sucroza (Luca, 2003) Un studiu caz-control a giisit ci la copiii cu boli eronive, care jau mult timp medicamente sub forma de siropuri, indicele dmfi este de 4 ori mai mare comparativ cu cel intalnit la copiii sandtosi (Roberts yi Roberta, 1870 ¢ iuati de Vadiakas, 2008). 3.1.4, Lichidul bucat Se cunoaste ca rata fluxului salivar este cen mui seleull in finpul nopti, datorita ritmului circadian. In ceea ce priveste catia precare la dintii Mporari, hranirea continua cu substanfe care contin zahiv pe Hal Hep. cand rata 30 fluxului este cea mai Scdzuté, creste semnificativ riscul la carie al copilului. Daci lichidele cariogene sunt consumate freevent, dintii pot fi expusi conditiilor cariogene pentru perioade foarte lungi, cu scurte intervale care si permita remineralizarea din saliva a smalului demineralizat (Ripa, 1988). Deoarece fesuturile dure dentare sunt inactive imunologic, mecanismele de _aparare salivare specifice (gazda) impotriva colonizirii bacteriene si activitatii patogene a organismelor cariogene sunt esentiale. Aceste mecanisme imune ale gazdei includ factori imuni specifici, derivati din saliva (imunoglobulina A seric&) sau ser gi fluidul crevicular gingival (imunoglobulina G) si sisteme antimicrobiene nespecifice derivate in principal din saliva, gi celule fagocitare care transsudeazi prin santul gingival (Lehner gi col., 1976; Twetman si col., 1981; Tenuovo sicol., 1987 citati de de Grauwe si col. 2004). 3.2, FACTORI DE RISC 3.2.1. Factori socio-economici Din literatura de specialitate reiese ci accasti afectiune apare mai ales la copiii care provin din familii cu nivel socio-economic scazut: ~ familii cu un nivel de educatie scazut al parintilor / mamelor (Kaste si col., 1996; Saito gi col., 1997; Johnsen DC, 1984; Tsai si col, 2001; Santos si Soviero, 2002; Ramos-~Gomez si col., 2002; Ismail, 2003; Ivan si col., 2005); - familii cu un venit mic pe membru de familie (Bruerd gi Jones, 1996 citati de Azevedo gi col., 2005; Kaste gi col., 1996; Ramos-Gomez si col., 2002; lida si col., 2007; Mohamad si Bames, 2008]; ~ familii monoparentale (Kaste si col., 1996; Hallet si O’Rourke 2001; Mohamad si Barnes, 2008) sau . > familii care au imigrat recent (Kaste gi col., 1996; Ferro si col, 2004), a) Nivelul de educatie al parintilor Mai multe studii au ardtat c& nivelul de educatie a mamei de cel mult 12 clase reprezinta un factor de risc semnificativ pentru aparitia cariei severe precoce (Ramos-Gomez gi col., 2002; Rajab si Hambdan, 2002; Ivan si col., 2005; Qin si col., 2008). Saito si col. (1997) au gasit, de asemenea, ci acei copii cu carie de biberon ai cdror mame aveau studii universitare sau postuniversitare prezentau un indice dnyt mediu semnificativ mai mic decat cei ale cdror mame au terminat gimnaziul (p<0,05). fntr-un alt studiu, Tsai i col. (2001) au aratat c4, in privinta nivelului de educatie a mamelor, intre cele dou gruputi de copii analizate, cu si fara carie de biberon, diferentele nu au fost semnificative Statistic, desi s-a constatat 0 asociere mai mare intre boala si un nivel de educatie al mamelor de maxim 10 clase (OR=1,60). De asemenea, Feldens si col. (2010) au gasit ca la copiii ale ciror mame au un nivel de educatie de cel mult 8 clase exista un risc mai mare de aparitie a cariei severe precoce. 312) Statusul ocupational al mamei Intr-um studiu efectuat pe aproape 6000 de copii i di i i r pli prescolari din Africa de Sud, Postma gi col. (2008) au gisit ca lipsa ocupatiei in cazul mamelor creste miscul pentru forma severii de carie precoce la copii acestora, fn schimb, Jin si col. (2003) au aritat cA statusul ocupational al mamei (nu muncesgte sau este incadraté in muncd cu timp partial sau total) nu i i i dr in influenteazi. s ei aparifia cariei severe precoce (p>0,05), » en —_ ¢) Statusul socio-economic i Clasa sociala poate influenta riscul la carie in cateva moduri. Indivizii cu status _Socio-economic mai scdizut sunt dezavantajati din punct de vedere financiar, Social si material, ceea ce compromite capacitatea lor de a avea grit de el ingisi, de a obtine servicii profesionale de ingrijire medical si de a ti intr-un mediu stindtos, toate acestea putind duce la o rezistenta redusii fat d afeofiuni ale cavitatii bucale gi alte boli (de Grauwe si col, 2004), mee . In farile in curs de dezvoltare, consensul general este ca prevalenta cariilor este in crestere, probabil datorita cresterii consumului de zaharuri rafinate din alimente si bauturi (Pakhomov, 1999 citat de Attari si Roberts, 2004). @ Lérsia mhamei la nasterea copilului nele studii au evidentiat cd varsta mamei mai mich i nasterea copilului este un factor social de anticipatie soittifsaie peter ae cartel precoce severe (rise de 1,8 pant la de 5 ori mai mare) (Mattila z col 2000; Hallet $i O°Rourke, 2001; Hallet si O°Rourke, 2006, Lue si col 2002), in timp ce altele au ardtat ci varsta mamei < 25 ani nu influenteaza denanifcatiy Statistic aparifia acestui tipar de carie (Ivan si col., 2005), Me _ ih schimb, Hallet’ si O’Rourke (2006) au demonstrat ins’ ci experienta carioasd la copiii ale ciror mame aveau mai mult sau mai putin de 25 ani Ia nasterea lor nu diferd semnificativ ene In legitura cu varsta mai micd de 25 de mai Sr net, mamele mai tinere fncep mai tarziu instituirea unor obiceiuri Preventive precum periajul dentar regulat si realizat i sub supravegherea parinti Sau consumul controlat de dulciur’ TEE ea 2 le de emigranti iu efectuat in Italia, Ferro si col. (2004) au aratat c procentul cariei severe precoce este de 6 ori mai iii imi: i as ee jai mare la copiii imigran’ i copiii localnicilor. P igrantilor comparativ cu 3.2.2. Factori comportamentali seomporadt san or, comportamental asociati aparitici cariei severe la dingii amuntite urmatoarele obiceiuri incorecte anire si ijire 4 sugarului si copilului mic: Seieetae eerie 32 - alaptatul in timpul noptii (Azevedo gi col., 2005); - prelungirea aliptatului peste varsta de 12 luni (Ayhan, 1996; Luca, 2003; Azevedo gi col., 2005; Slabsinskiene si col., 2010); - folosirea biberonului cu continut indulcit in timpul nopfii pentru linistire (Hallet si O’Rouke, 1999; Hallet si O’Rouke, 2001; Azevedo si col., 2005; Qin si col., 2008); - hrnirea cu biberonul la cerere in timpul zilei (Azevedo si col., 2005); - prelungirea hranirii cu biberonul dupa varsta de 1 an (Saito si col, 1997), - folosirea suzetei pe care se aplic& in prealabil alimente indulcite (miere, gem, sirop, zahar pudri) peste varsta de 12 luni (Peters, 1994 citat de Mohamad gi Barnes, 2008; Ayhan, 1996; Luca, 2003); - consumul frecvent de bauturi racoritoare indulcite cu zahar (Evans si col., 2013). a) Aldptatul in timpul noptii in privinta obiceiurilor gresite de ingrijire a sugarilor gi copiilor mici care duc la aparitia cariei precoce, Academia Americana de Stomatologie Pediatricd. recomanda si se evite aliptatul la cerere in timpul noptii dup’ inceperea eruptiei primilor dinti temporari (AAPD, 2013-14). ' Mai multe studii au aritat c4 aliptatul in timpul noptii reprezinté factor de rise semnificativ pentru caria severii precoce (Azevedo gi col., 2005; Al-Dashti si col., 1995; Matee si col., 1994]. De asemenea, unele studii au demonstrat ci prelungirea alaptrii peste varsta de 12 luni a fost asociaté cu producerea cariei severe precoce (Azevedo si col., 2005; Al-Dashti si col., 1995; Luca gi col. 2002, Slabsinskiene gi col., 2010). in schimb, alti autori au ardtat c acest obicei continuat dup varsta de 12 luni nu influenfeazi semnificativ aparifia acestui tipar de carie (Roberts si col., 1994; Richardson gi col., 2003, citati de Azevedo si col., 2005). in studiul efectuat de Halett si O’Rourke (2006), doar un procent de 17% dintre copiii cu carie sever precoce au fost aliptafi peste varsta de 12 luni, iar intre valorile medii ale indicilor dmfs pentru copiii care nu fuseser’. deloc alaptati, sau au fost alaptati pind la varsta de 1 an ori dupa aceasta varsti. nu exista diferente semnificative statistic. De altfel, in literatura de specialitate nu existi un consens in ceea ce priveste cariogenitatea laptelui uman. Erikson si Mazhari (1999) au aratat ca la copiii alaptafi, care au in acelasi timp si o diet’ cu multi carbohidrati, laptele uman devine puternic cariogen. De aceea, este importanté cunoasterea obiceiurilor Jegate de alaptat si asocierea acestuia cu alti carbohidrati din dieta copilului, deoarece aceasti asociere poate deveni putermic cariogen’ si poate determina aparitia cariei severe precoce (Azevedo gi col., 2005). b) Continutul indulcit al biberonului Un studiu efectuat in anul 2003 in Seul (Coreea) de Jin BH si col. a aratat ca la copiii care erau hraniti cu biberonul ce continea lichide indulcite s-a gasit 0 prevalen{a mai mare a cariei severe precoce la dintii temporari (p=0,035). 33c) Durata hranirii cu biberonul intr-un studiu efectuat de Hallet si O’Rourke (2006) la un lot de copii cu carie sever precoce s-a gisit ci nu sunt diferente semnificative statistic intre valorile medii ale indicelui dmfs la copiii care nu au fost deloc hriniti cu biberonul (dm/fs=26) si cei care au fost hraniti cu biberonul cel mult 18 luni (dmfs=24,5) sau o perioada mai mare (dmfs=28,5). d) Folosirea biberonului pentru a adormi copilul Shantinath si col.(1996) an aritat ci pacienfii cu carie de biberon se trezesc mai des noaptea, iar parintii preferi si ii Lrinesci pentru a-i linisti. Acesti cercetétori au ajuns la concluzia cA parintii folosesc brana pentru a ajuta copilul sa adoarmii, deoarece este o metod’ usor de folosit si rezultatele apar foarte rapid, datoritd actiunii sedative a laptelui cildut. Mohamad si Barnes (2008) subliniazi c& aceast’ metoda de linistire a sugarului sau copilului mic este preferatd mai ales de mamele singure si care au mai multi copii, deoarece, adesea, acestea nu au timp si-si linisteasci copilul folosind alte metode. Totodaté, intr-un studiu efectuat in Africa de Sud pe copii cu carie severi precoce tratati sub'anestezie general, ei au constatat ci peste 90% dintre copii crau adormiti folosindu-se biberonul sau alaptatul si un procent asemiinator de copii erau hranifi la cerere in timpul noptii. Hallet si O’Rourke (2006) au observat ci metoda de linistire a copilului prin folosirea biberonului a fost folosit’ mai frecvent la copiii cu valori foarte mari ale indicilor de experienfa carioas& care s-au adresat unui spital pediatric pentru tratamentul cariilor, comparativ cu copiii din populatia generala. Acesti autori au aritat ca folosirea biberonului pentru adormirea copilului creste de 1,5 ori riscul de a face carie severi precoce si un tipar anterior de carie, comparatiy cu caria precoce gi un tipar posterior de carie. Tot ci au gasit ci valoarea medic a indicelui dm/s a fost semnificativ mai mare (p=0,03) la copiii a care se folosea biberonul pentru a adormi (dmfs=28,7) fata de cei la care nu se folosea acest obicei (dmfs=22,4). Exista ins gi studi care arata ci nu exist diferente semnificative statistic intre copiii cu carii pe dintii frontali la care este folosit biberonul pentru a-i adormi si cei la care nu se foloseste acest obicei (Febres gi col., 1997; Derkson si Ponti, 1982; Serwint si col.,1993 citati de Hallet si O’Rourke, 2006). e) Mestecarea hranei copiilor de céitre pdrinti Un studiu efectuat pe un lot de copii cu carie severa precoce din Beijing (China) a ariitat ci aproape 40% dintre copii primeau hrana mestecatd anterior de parintii sau bunicii lor, acesta fiind un obicei traditional intalnit Ja chinezii mai varstnici (Qin si col., 2008). Am intalnit sporadic acest obicei si la copiii tratati in Clinica de Pedodonfie din Bucuresti, mai ales copii provenind din familii cu nivel socio-economic scizut. 34 SP Consumul de béuturi récoritoare indulcite cu zahir Evans gi col (2013), intr-un studiu de tip caz-control pe dou’ loturi mari de copii cu varste intre 2 si 6 ani, au evidentiat un consum semnificativ statistic mai mare de sucuri indulcite cu zahar Ja copiii cu carie severi precoce decat la copiii fara carii (p<0,001). in ceea ce priveste obiceiurile de igienii orald, ca factori de rise se citeazi: periajul dentar mai rar de o dati/zi (de Grauwe si col., Barcelona 2004; ivan $i col, 2005; Ollila si col, 1999) si introducerea periajului dentar dupa varsta de 2 ani (Hallet si O’Rourke, 1999). a) Varsta la care s-a inceput periajul dentar al copilului Mai multe studii au demonstrat cA introducerea periajului dentar la o varsti mic& si supravegherea de c&tre parinti a periajului reduc semnificativ severitatea afectirii carioase la copiii la care sunt folosite obiceiuri incorecte de hranire si ingrijire (Al-Malik si col., 2001; Douglass si col., 2001; Creedon gi O’Mullane, 2001; Hallet si O’Rourke, 2006; Slabsinskiene si col., 2010). Este important de subliniat ci se recomanda ca periajul dentar s& inceapai cat mai curand dupa eruptia primilor dinti temporari (Wyne si col., 1997; AAPD, 2013-14). Azrak gi Wilerhausen (2000) sustin c& introducerea periajului dentar o dati cu aparifia primilor dinti temporari si periajul asistat reduc semmificatiy aparitia leziunilor carioase. Copiii la care s-a stabilit deja obiceiul periajului dentar zilnic la varsta de 12 luni au mai multe sanse de a fi indemni de carie la varsta de 3 ani (Wendt si col., 1994). Hallet si O’Rourke (1999) au evidentiat ca factor de risc in aparitia cariei precoce inifierea periajului dentar dup’ varsta de 24 de luni. Totodati au observat ci numai la 22% dintre copiii cu carie severi precoce periajul dentar a inceput dup& varsta de 1 an. De asemenea, valoarea medic a indicelui dmjs a fost semnificativ mai mic& (p=0,03) la copii la care periajul dentar a inceput inainte de varsta de 6 luni (difs=18,6) comparativ cu cei la care periajul dentar a inceput intre 6 gi 12 luni (dmfs=28,1) sau mai tarziu de 12 luni (dmjs=25,1) (Hallet si O’Rourke, 2006). b) Freeventa perigiului dentar S-a demonstrat c& frecventa periajului mai rar de o data pe zi sau cel mult o dati pe zi reprezinti factor de risc pentru producerea cariei severe precoce (OR=0,294, p < 0,001 respectiv OR=2,45, x7 mi=9,64) (de Grauwe si col., 2004; Ivan si col., 2005). Hallet si O'Rourke (2006) au gasit insd c& frecventa periajului dentar < 0 data/zi sau > 2 ori/zi nu influenteaza semnificativ experienta carioasa a copiilor cu carie sever precoce. De asemenea, Santos gi Soviero (2002) nu au observat asocieri semnificative statistic intre frecventa periajului dentar si caria sever precoce. Totusi, calitatea igienei dentare, evaluat& prin prezenta biofilmului, a 35fost factorul de risc cel mai strans legat de prezenta cariilor (p<0,001). Acesti autori consideri ci mai important decAt obiceiul de periaj dentar de mai multe ori pe zi este capacitatea de a dezorganiza biofilmul cel putin o data pe zi. in plus, pe langa discontinuitatea periajului dentar zilnic, Tsai si col. (2001) au aratat cA exist un risc mai mare de a dezvolta cari de biberon la copiii ai ciror dinti nu sunt curutati inainte de culcare (OR=4,20; p<0,05). ¢) Modul in care se efectueazd periajul dentar Studiul lui Hallet si O’Rourke (2006) a demonstrat ca la copiii la care periajul dentar era efectuat sub supravegherea périntilor, valoarea medie a indicelui dmfs era semnificativ mai micé (dinfs=23,7) decat la cei care efectuau singuri periajul (dmfs=34,2) (p-0,009). Realizarea periajului dentar de catre copiii anteprescolari gi pregcolari fara supervizare din partea parintilor nu asiguri o curlitare corecté a dintilor, deoarece acestia nu au nici dexteritatea parintilor, nici capacitatea de a intelege si mentin’ o igiena orala bund (Hunter si col., 1997). Prin supervizarea periajului se evita folosirea in exces a pastei de dinti si se inlatura deficientele tehnicii periajului efectuat numai de copil (duraté de maximum 60 de secunde si curitarea cu preponderen{a a frontalilor inferiori) (Wyne si col., 1997; Wei, 1988). in concluzie, deoarece in producerea cariei severe precoce a dintilor temporati modul de viati al copilului reprezinti elementul care griabeste gi agraveaz4 actiunea principalilor factori cariogeni, pentru prevenirea acestei afectiuni este importanté informarea pirintilor cu privire la obiceiurile corecte de hrinire si ingrijire a sugarului si copilului mic. Activitatea de informare si de educare a parin{ilor trebuie si inceapa din perioada prenatala si si fie continuaté gi ulterior. Informatiile pot fi oferite parinfilor in maternitati, cabinete de pediatrie si cabinete storhatologice (de Grauwe si col., 2004). Bibliografie 1. Al-Dashti AA, Williams SA, Curzon MEJ. Breasifeeding, bottle feeding and dental caries in Kuwait, a country with low-fluoride levels in the water supply. Community Dent Health 1995; 12: 42-7. 2. Al-Malik MI, Holt RD, Bedi R. The relationship between erosion, caries and rampant caries and dietary habits in preschool children in Saudi Arabia, Int J Paediatr Dent 2001; 11: 430-9. 3. American Academy of Pediatric Dentistry. Policy on Early Childhood Caries (ECC): Classifications, Consequences and Preventive Strategies. Pediatr Dent (Reference Manual 2013-2014) 2013; 35(6): 50-2. 4. Attari N, Roberts JF. Restoration of primary teeth affected by Early Childhood Caries. Eur J Paed Dent 2004; 2: 92 - 7. 5. Ayhan H. Influencing factors of nursing caries. J Clin Pediatr Dent 1996; 20(4): 313-6. 36 6. Azevedo TDPL, Bezzera ACB, de Toledo OA. Feeding Habits and Severe Early Childhood Caries in Brazilian Preschool Children. Pediatr Dent 2005; 27(1): 28-33. 7. Azrak B, Willerhausen. Oral hygiene habits, nutrition behaviour pattem and caries risk of 97 infants. 5" Congress of EAPD, Bergen, June 7-11, 2000. Abstract 122. 8. Berkowitz RJ. Causes, Treatment and Prevention of Early Childhood Caries: A Microbiologic Perspective. J Can Dent Assoc 2003; 69(5): 304- 7. 9. Casaretto HC, Cesetti M, Dricas D, Mayocchi K, Blanco AF. Caries de Biberon. Buletin de la Asociacion Argentina de Ododntologia para Ninos 2000; 29(4): 7-12. 10.Chan KM, King NM, Kilpatrick NM. Can infants catch caries? A review of the current evidence on the infectious nature of dental caries in infants. NZ Dent J 2005; 101: 4-11. 11.Creedon MI, O’Mullane DM. Factors affecting caries levels amongst 5- year old children in County Kerry, Ireland. Community Dent Health 2001; 18: 72-8. 12.De Grauwe A, Aps SKM, Martens LC. Early Childhood Caries (ECC): wath’s in a name? Eur J Paediatr Dent 2004, 2: 62 ~ 70. 13.De Grauwe A, Aps JKM, Martens LC, Vanobbergen J. Determinants of severe early childhood caries (S-ECC) in a group of inner city children. qe Congress of the European Academy of Paediatric Dentistry, Barcelona 10"-13" June 2004, Abstract Book. : 14.Donglass JM, ‘Tinanoff N, Tang JMW, Altman DS. Dental caries patterns and oral health behaviours in Arizona infants and toddlers. Community Dent Health 2001; 29: 14-22. 15.Erickson PR, Mazhari E. Investigation of the role of human breast milk in caries development. Pediatr Dent 1999; 21: 86-90. ' 16.Evans EW, Hayes C, Palmer CA, Bermudez OI, Cohen SA, Must A. Dietary intake and severe early childhood caries in lowsincome, youn, children. J Acad Nutr Diet 2013; 113 (8): 1057-61. 17.Feldens CA, Giugliani ERJ, Vigo A, Vitolo MR. Early Feedins Practices and Severe Early Childhood Caries in Four-Year-Old Childrer from Southern Brazil: A Birth Cohort Study. Caries Res 2010; 44(5): 445 52, 18.Ferro R, Besostri A, Meneghetti B, Beghetto M. Comparison of data o1 Early Childhood Caries (ECC) with previous data for Baby Bottle Tool Decay (BBTD) in an Italian kindergarten population. Eur J Paediatr Den 2004; 2: 71-75 19.Gussy MG, Waters EG, Walsh O. Early childhood caries: curren evidence for aetiology and prevention. J Paediatr Child Health 2006, 42 37-43. 20.Hallet KB, O’Rourke PK. Early childhood caries and Infant Feedin Practice. Int J Pediatr Dent, 1999; 9(1): 20.21.Hallet KB, O’Rourke PK. Predictors of severe early childhood caries in hospital referred children. 19" Congress of IAPD, Paris, September 12- 15, 2001. Abstract TO1-3: 34. ; 22.Hallet KB, O’Rourke PK. Caries experience in preschool children referred for specialist dental care in‘hospital. Aust Dent J 2006; 51(2): 124-9. 23.Hallet KB, O’Rourke PK. Pattern and severity of early childhood caries. Community Dent Oral Epidemiol 2006; 34(1): 25-35. 24.lida H, Auinger P, Billings RJ, Weitzman M. Association Between Infant Breastfeeding and Early Childhood Caries in the United States. Pediatrics 2007; 120 (4): 944-52. 25.Miescu A, Gafar M. Cariologie si odontoterapie restauratoare. Editura Medicali, Bucuresti, 2003: 31-86; 95-121. 26.Ismail AI. Determinants of Health in Children and the Problem of Early Childhood Caries. Pediatr Dent 2003; 25(4): 328-32. 27.1van A, Luca R, Staneiu I, Vinereanu A. Factori socio-demografici gi comportamentali in producerea cariei severe precoce la dintii temporari. Revista Romana de Medicina Dentari 2005; VIII (2): 52-8. 28.Jin BH, Ma, DS, Moon HS, Paik DI, Hahn SH, Horowitz AM. Early childhood caries: prevalence and risk factors in Seoul, Korea. J Public Health Dent 2003, 63(3): 183-8. 29.Johnsen DC. Dental Caries Patterns in Preschool Children. Dent Clin North Am 1984; 28(1): 3-20. 30.Kaste LM, Selwitz RH, Oldakowski RJ, Brunelle JA, Winn DM, Brown LJ. Coronal caries in the primary and permanent dentition of children and adolescents 1-17 years of age: United States, 1988-1991. J Dent Res 1996; 75 Spec No: 631-41. 31.Kenny DJ, Somaya P. Sugar load of oral liquid medications on chronically ill children. J Can Dent Assoc 1989; 55: 43-6. 32.King NM, Anthonappa RP, Ittharagun A. The importance of the primary dentition to children — Part 1: consequences of not treating carious teeth. The Hong Kong Practitioner 2007; 29: 52-61. 33.Luca R. Pedodontie vol. 2, Ed. Cerma, Bucuresti, 2003: 33-69; 92-3; 163-4, 34.Luca R, Ivan A, Stanciu I, Vinereanu A. Severe early childhood caries in a sample of preschool children attending a Pediatric Dentistry Clinic from Bucharest. Oral Health and Dental Management in the Black Sea Countries 2002; 1: 29-35. 35.Luca R, Stanciu 1, Ivan A. Analiza rolului unor factori de risc in producerea cariei precoce la dintii temporari. Al Vil-ea Simpozion International al Zilelor Stomatologice Banafene, 22-24 mai 2002, Timisoara. Abstracts. 36.Marchant S, Brailsford SR, Twomey AC, Roberts GJ, Beighton D. The predominant microflora of nursing caries lesions. Caries Res 2001; 35(6): 397-406. 37.Matee M, Vant’hof M, Masele S, Mikx F, Van Palestein-Helderman W. Nursing caries, linear hypoplasia, and nursing and weaning habits in Tanzanian infants. Community Dent Oral Epidemiol 1994; 22: 289-93. 38.Mattila ML, Rautava P, Sillanapaa M, Paunio P. Caries in 5-year-old children and associations with family-related-factors. J Dent Res 2000; 79: 875-81. 39.Milnes AR. Nursing Caries Etiology and Treatment. fn: Levine N (ed): Current Treatment in Dental Practice. W.B. Saunders Company, 1986: 446-52. 40.Milmes AR. Description and epidemiology of nursing caries. J Public Health Dent 1996, 56: 38-50. 4\.Milnes AR, Bowden GH. The microflora associated with developing lesions of nursing caries. Caries Res 1985; 19 (4): 289-97. 42.Mohamad N, Barnes J. Characteristics of Children Under 6 Years of Age Treated for Early Childhood Caries in South Africa. J Clin Pediatr Dent 2008; 32 (3): 247-52. 5 43.Ollila P, Niemela M, Larmas M. Risk Factors for Early Caries Development in Children. Int J Pediatr Dent 1999; 9(1): 50. 44.Peressini S. Pacifier use and Early Childhood Caries: an evidence-based study of the literature. J Can Dent Assoc 2003; 69(1): 16-9. 45.Peretz B, Kafka I. Baby bottle tooth decay and complications during pregnancy and delivery. Pediatr Dent 1997; 19(1): 34-6. 46.Pinkham JR. Pediatric Dentistry Infancy through Adolescence. WB Saunders Company, Philadelphia, 1988: 9-12; 163-4. 47.Postma TC, Ayo-Yusuf OA, van Wyk PJ. Socio-demographic correlates of early childhood caries prevalence and severity in a developing country — South Africa. Int Dent J 2008; 58(2): 91-7. 48.Qin M, Li J, Zhang S, Ma W. Risk Factors for Severe Early Childhood Caries in Children Younger Than 4 Years Old in Beijing, China. Pediatr Dent 2008; 30(2); 122-8, 49.Rajab LD, Hamdan MA. ‘Early childhood caries and risk factors in Jordan. Community Dent Health 2002; 19(4): 224-9. . 50.Ramos-Gomez FJ, Weintraub JA, Gansky, Hoover Cl, Featherstone JDB. Bacterial, behavioral and environmental factors associated with early childhood caries. J Clin Pediatr Dent 2002; 26(2): 165-73. 31.Reisine S, Douglass JM. Psychosocial and behavioral issues in early childhood caries. Community Dent Oral Epidemiol 1998; 26 (Suppl.): 32- 4. 52.Ripa LW. Nursing caries: a comprehensive review. Pediatr Dent 1988; 10(4): 268-82. 53.Saite SK, Deccico HMU, Nobre dos Santos M. Dental caries and infant practices in Brazilian children. 16° Congress of IAPD, Buenos Aires, Argentina, September 17-20, 1997. Abstract 293. 54.Santos APP, Seviero VM. Caries prevalence and risk factors among children aged 0 to 30 months. Pesqui Odontol Bras 2002; 16(3): 203-8. 3940 55.Seow WK. Biological mechanism of Early Childhood Caries, Community Dent Oral Epidemiol 1998; 26 (Suppl. 1): 8-27. 56.Shantinath SD, Breiger D, Williams BJ, Hasazi J. The relationship of sleep problems and sleep-associated feeding to nursing caries, Pediatr Dent 1996, 18(5): 375-8, zi 57.Slabsinskiene E, Miciuviene S, Narbutaite J, Vasilianskiene I, Andruskeviciene V, Bendoraitiene EA, Saldunaite K, Severe early childhood caries and behavioral risk factors among 3-year-old children in Lithuania. Medicina (Kaunas) 2010, 46(2): 135-41. 58.Tamner AC, Mathney JM, Kent RL, Chalmers NI, Hughes CV, Loo CY, Pradhan N, Kanasi E, Hwang J, Dahlan MA, Papadopoplou MA, Dewhirst FE. Cultivable anaerobic inicrobiota of severe early childhood caries. J Clin Microbiol 2011 349 (4): 1467-74, 59. Thibodeau EA, O'Sullivan DM. Salivary mutans streptococci and dental caries patterns in pre-school children, Community Dent Oral Epidemiol 1996; 24(3): 164-8. 60.Tinanoff N, O’Sullivan DM. Early childhood caries: overview and recent findings, Pediatr Dent 1997, 19(1): 12-5. 61.Tinanoff N, Kanellis MJ, Vargas CM. Current understanding of the epidemiology, mechanisms, and prevention of dental caries in preschool children. Pediatr Dent 2002; 24(6): 543-51. 62.Tsai Al, Johnsen DC, Lin YH, Hsu KH. A study of risk factors associated with nursing caries in ‘Taiwanese children aged 24-48 months. Int J Paed Dent 2001, 11: 147-9, 63.Vadiakas G. Case definition, aetiology and risk factors of early childhood caries: a revisited review. Eur Arch Pediatr Dent 2008; 9(3): 114-25. 64.Van Houte J, Gibbs G, Butera C. Oral flora of children with “nursing bottle caries”. J Dent Res 1982; 61(2): 382-5, 65.Wan AK, Seow WK, Purdie DM, Bird PS, Walsh LJ, Tudehope DI. A longitudinal study of Streptococcus mutans colonization in infants after tooth eruption. J Dent Res 2003; 82(7): 504-8, 66.Wendt LK, Hallonsten AL, Koch G, Birkhed D. Oral hygiene in relation to caries development and immigrant status in infants and toddlers. Scand J Dent Res 1994; 102: 269-73, 67.Wyne AH, Spencer AJ, Szuster FPS, Toothbrushing practices of 2-3- year-old children and their age at first dental visit: a survey in Adelaide, South Australia, Int J Paed Dent 1997; 7: 263-4, 68.Yiu CK, Wei SH. Management of Yampant caries in children. Quintessence Int 1992; 23(3): 159-68. 69.***, Human Milk Feeding. eCureMe. CAPITOLUL 4 TABLOUL CLINIC AL CARIEI SEVERE PRECOCE LA DINTIO TEMPORARI 4.1. Manifestiri clinice a) Debutul bolii Imaturitatea dintilor recent erupti favorizeazi grefarea procesului de carie (Mathewson gi Primosh, 1995, citati de Luca, 2003). Primele semne de imbolnavire apar la varste foarte mici, la scurt timp dupa eruptia dentara. Dupa uni autori, primele leziuni apar la varsta de 20-22 de luni (Luca, 2003) (fig. 4.1.), in timp ce dupa aljii, leziunile carioase devin evidente clinic la varste cuprinse intre 12 si 16 luni (Ramos-Gomez si col., 2002) sau chiar de la varsta de 10 luni ori mai devreme (Msefer, 2006), Vig. 4.1. C. D., sex masculin, 2 ani 6 luni - Primele leziuni carioase aparute in jurul varstei de 2 ani. b) Locatizarea leziunilor carioase Distributia topografica si ordinea de aparitie a leziunilor carioase depind «le 3 factori: cronologia eruptiei dintilor temporari, durata obiceiurilor vicioase si tiparul muscular al suptului (Ripa, 1988). ; Primele leziuni carioase apar la nivelul incisivilor superiori temporari, dar, in condifiile persistentei factorilor patogeni, procesul carios se poate extinde la tofi dinfii erupti la un moment dat (Luca, 2003). Extinderea se face conform ordinii de erupfie a grupurilor dentare, cu respectarea grupului frontal inferior. Astfel, primul grup afectat este cel al incisivilor superiori, apoi cel al molarilor unu, al caninilor gi, in final, al molarilor secunzi, aceasta daca nu se indepirteaza lactorii cauzali (Milnes si Bowden, 1985; McDonald si col., 1994; Luca, 2003; Attari si Roberts, 2004), 41