Studiu comparativ

privind fenomenul
corupţiei în
Ministerul Afacerilor
Interne
Sondaj de opinie

Direcţia Generală Anticorupţie, Serviciul Studii şi

Proiecţii Anticorupţie
Cuprins
I. CADRUL CONCEPTUAL AL STUDIULUI ................................................................................................ 2
1. Obiective ..................................................................................................................................................... 2
2. Eșantionare ................................................................................................................................................. 3
3. Culegerea datelor........................................................................................................................................ 4
II. ASPECTE POZITIVE SI NEGATIVE PERCEPUTE LA NIVEL MACROSISTEMIC (ROMÂNIA) ȘI
MICROSISTEMIC (M.A.I. ȘI INSTITUȚII DIN CADRUL M.A.I.) ................................................................... 6
III. PERCEPȚII ASUPRA CORUPȚIEI ........................................................................................................ 12
1. Estimări de ansamblu privind prezența corupţiei ...................................................................................... 12
2. Tendinţe privind evoluţia nivelului corupţiei............................................................................................ 20
IV. FACTORI FAVORIZANȚI AI CORUPȚIEI ȘI VULNERABILITĂŢI ORGANIZAŢIONALE...................................... 24
1. Factori favorizanţi ai corupţiei .................................................................................................................. 24
2. Atitudini şi experienţe personale în legătură cu problemele din sfera corupţiei ....................................... 29
3. Atitudinea/comportamentul față de necesitatea informării/semnalării faptelor de corupție, motivarea
comportamentului şi protecția avertizorului ..................................................................................................... 39
V. EVALUAREA MĂSURILOR DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A CORUPŢIEI ....................................................... 46
1. Exercitarea controlului instituţional asupra fenomenului ........................................................................ 46
2. Aprecierea activității D.G.A. şi încrederea în instituție ............................................................................. 48
3. Aşteptări/propuneri privind prevenirea corupţiei .................................................................................... 56
VI. PRINCIPALELE CONSTATĂRI ŞI CONCLUZII ................................................................................................ 60
1. Aspecte generale ...................................................................................................................................... 61
2. Percepții asupra corupției ......................................................................................................................... 62
3. Factori favorizanți ai corupției şi vulnerabilităţi organizaţionale ............................................................. 64
4. Aprecierea activității D.G.A. și aşteptări în ceea ce priveşte prevenirea fenomenului ............................ 66

1
 I. CADRUL CONCEPTUAL AL STUDIULUI

Prin intermediul prezentului studiu, Direcția Generală Anticorupție își continuă

preocuparea de a furniza decidenţilor din Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.) reperele
principale privind percepţia asupra problemelor din sfera corupţiei regăsite la nivelul
instituției. În opinia noastră, menținerea unui interes constant de a studia fenomenul
corupției, utilizându-se date de percepție, precum și dimensiuni şi indicatori
comparabili de la o perioadă la alta (validați prin utilizarea în sondajele desfăşurate în
perioada 2008–2013), reprezintă un mijloc important de a evalua impactul luptei
împotriva corupţiei, asupra principalilor săi beneficiari: cetăţenii și angajaţii M.A.I..
În cadrul prezentului studiu, am reușit să ne extindem grupul țintă al cercetării,
printr-un parteneriat cu Fundația Hans Seidel, care ne-a sprijinit în realizarea unui
sondaj de opinie la nivelul populației generale, concomitent desfășurării acestuia
D.G.A. realizând un sondaj de opinie pe un eșantion reprezentativ de angajați ai M.A.I.
Raportul de față, ce are în vedere datele colectate în cadrul ambelor sondaje de
opinie, cuprinde o analiză completă a factorilor sociologici evaluaţi și trebuie privit a
avea o dublă finalitate. Pe de-o parte, raportul va contribui la o mai bună înţelegere a
cunoștințelor, experiențelor, atitudinilor şi reprezentărilor populaţiei majoritare și ale
populației M.A.I. cu privire la fenomenul de corupție, iar, pe de altă parte, va constitui
un suport conceptual în vederea creșterii eficienței acțiunilor destinate prevenirii
fenomenului de corupție de la nivelul M.A.I..

1. Obiective

Studiul de faţă a avut drept obiectiv general îmbunătăţirea capacităţii de

prevenire a faptelor de corupţie la nivelul structurilor Ministerului Afacerilor Interne,
printr-o mai bună înţelegere a fenomenului corupţiei, în îndeplinirea acestuia fiind
avute în vedere următoarele obiective specifice:
 evidenţierea dimensiunii fenomenului corupţiei (amploare, evoluţie) aşa cum este
perceput că se manifestă acesta la nivelul societății românești, respectiv la nivelul
M.A.I. și al structurilor sale componente .
 identificarea şi analiza formelor concrete de manifestare a corupţiei.
 identificarea şi analiza principalilor factori care generează şi întreţin corupţia.
 evidenţierea modului în care se realizează implicarea personalului M.A.I. cu
funcţii de execuţie şi de conducere în prevenirea faptelor de corupţie (atitudinea faţă de
corupţie, comportament preventiv).

2
 atitudinea/comportamentul față de necesitatea informării/semnalării faptelor de
corupție, motivarea comportamentului şi protecția avertizorului.
 analiza eficacităţii măsurilor de prevenire a corupţiei adoptate până în prezent la
nivelul structurilor instituţionale supuse studiului, precum şi identificarea de posibile
noi măsuri de prevenire şi control al riscurilor de corupţie.
 evaluarea activităţii de prevenire/combatere realizată de D.G.A.
2. Eșantionare

Cercetarea a fost realizată prin intermediul a două sondaje de opinie, populația

țintă fiind reprezentată de:
a. Eșantionul de populație generală

Acesta cuprinde cetăţenii români rezidenţi în mediul urban și rural din România,
având vârsta de peste 18 ani. Eşantionul a fost unul probabilist, stadial şi stratificat, în
funcţie de criteriile regiunii de dezvoltare (NUTS), mediul de rezidenţă și tipul de
localitate, fiind planificat pentru un nivel de încredere de 95%, cu o marjă de eroare de
± 2,8%, volumul acestuia fiind format din aproximativ 1209 de persoane.

b. Eșantionul de angajați ai M.A.I.

Eşantionul a fost unul stratificat şi probabilist, planificat pentru un nivel de

încredere de 95%, cu o marjă de eroare de ± 2.8 % şi având un volum de aproximativ
1240 de persoane. El a fost realizat cu ajutorul aplicaţiei E-DIRECTOR, disponibilă în
cadrul Direcţiei Generale Resurse Umane, fiind reprezentativ după criteriile loc de
muncă şi funcţie. Aplicaţia a furnizat, în mod aleatoriu, persoanele care au fost
chestionate, anterior acestei operaţiuni fiind excluşi angajaţii suspendaţi, cei puşi la
dispoziţie ori care nu erau numiţi pe funcţii până la data constituirii eşantionului,
precum și cei care au mai participat anterior la astfel de sondaje de opiniei.
3
 Ponderarea eșantionului, în funcție de locul de muncă
Structuri Frecvență în eșantion Procent
AC sau structuri subordonate
136 11%
IGPR
475 38%
IGPF
117 9%
IGJR
250 20%
IGSU
262 21%
Total 100%
1240

Ponderarea eșantionului, în funcție de tipul funcției

Tip al funcţiei Frecvență în eșantion Procent
1135 92%
De execuţie
105 8%
De conducere
1240 100%
Total

Pentru a diminua efectele pe care o rată ridicată a non-răspunsurilor ar fi putut-o

avea asupra validităţii datelor colectate (determinată de refuzul de a participa la sondaj
ori de indisponibilitatea celor incluşi în eşantion etc.), au fost realizate 2 (două)
eşantioane, unul principal, iar celălalt de rezervă, ofițerii psihologi utilizându-le
conform instrucţiunilor transmise.
3. Culegerea datelor

a. Eșantionul de populație generală

Interviurile au fost realizate de către un operator specializat de sondare a opiniei

publice, MAPPERS, în perioada 25 octombrie - 8 noiembrie 2015, perioadă ce a fost
marcată de două tragedii (20 octombrie 2015 - accidentul în care a decedat poliţistul din
coloana oficială a viceprim-ministrului Gabriel Oprea şi 30 octombrie - incendiul din
clubul Colectiv în care şi-au pierdut viaţa mai mulţi tineri care participau la un concert),
urmate de ample mişcări de stradă. Cu toate că impactul emoţional al acestor
evenimente nu poate fi cuantificat, rezultatele studiului trebuie interpretate în context,
având în vedere posibilitatea ca aceste evenimente să se fi repercutat semnificativ în
percepția asupra instituției M.A.I.
b. Eșantionul de angajați ai M.A.I.

Activităţile din teren s-au derulat în două etape: faza pregătitoare şi activitatea
propriu-zisă de colectare a datelor, prima dintre acestea fiind consacrată îndeplinirii
formalităţilor administrative, identificării şi instruirii operatorilor de teren, asigurării
mijloacelor logistice şi multiplicării instrumentelor necesare desfăşurării interviurilor,
respectiv informării autorităţilor de la toate nivelurile M.A.I., cu privire la derularea
studiului.
4
 Aplicarea chestionarelor s-a realizat în perioada 19.10 – 20.11.2015, de către
ofiţerii Direcției Generale Anticorupție, Serviciul Studii şi Proiecţii Anticorupţie, pentru
personalul din Municipiul Bucureşti şi Județul Ilfov selectat să participe la sondaj, iar în
unitățile teritoriale activitatea a fost îndeplinită cu sprijinul ofiţerilor psihologi existenţi
în cadrul unităților M.A.I.
Aplicarea chestionarelor s-a desfăşurat în condiţii care au garantat pe deplin
anonimatul respondenţilor şi confidenţialitatea opiniilor exprimate, fiind realizată prin
auto-administrare colectivă. În acest context, trebuie evidenţiate contribuția,
profesionalismul, precum şi disponibilitatea pe care structurile de psihologie din cadrul
M.A.I le-au arătat, atât în cazul prezentului studiu, dar și în decursul timpului, pentru a
sprijini efortul D.G.A. de studiu al problematicii corupţiei.
Instrumentele utilizate în cadrul sondajului au fost reprezentate de chestionarul
specific, fişele cu eşantioanele realizate pentru fiecare structură a ministerului de la
nivel judeţean, ghidul cu instrucţiuni pentru operatorii de teren şi fişierele pentru
achiziţia datelor. Chestionarul a fost structurat pe întrebări în general închise,
articulându-se în jurul indicatorilor care reflectă principalele centre de interes privind
fenomenul corupţiei. El a fost întocmit de către specialiştii D.G.A., modul de
operaţionalizare a diverselor domenii şi dimensiuni de analiză fiind validat prin
utilizarea în sondajele desfăşurate în perioada 2008–2013. De asemenea, instrumentul a
fost îmbunătăţit pentru uzul prezentului studiu, prin introducerea de noi întrebări,
eliminarea unora dintre cele utilizate anterior, precum și o mai bună adaptare a
enunţurilor întrebărilor şi a variantelor de răspuns incluse de în chestionar etc.
Analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor colectate cu ocazia sondajului de
opinie au fost realizate de către personalul Serviciului Studii şi Proiecţii Anticorupţie,
finalizându-se cu alcătuirea prezentului raport ce cuprinde rezultatele şi concluziile
activităţii.

5
II. ASPECTE POZITIVE SI NEGATIVE PERCEPUTE LA NIVEL
MACROSISTEMIC (ROMÂNIA) ȘI MICROSISTEMIC (M.A.I. ȘI
INSTITUȚII DIN CADRUL M.A.I.)

În vederea analizării modului în care se raportează angajații M.A.I. la problemele

existente la nivelul societății, vom analiza mai întâi poziționarea generală a românilor.
În anul 2015, se constată o îmbunătățire semnificativă a percepției populației cu privire
la direcţia în care se îndreaptă România. Evoluția multianuală a datelor reflectă, în
acelaşi timp, o reducere importantă, comparativ cu rezultatele din 2011, a ponderii
persoanelor care consideră că direcţia este greşită, sugerând o îmbunătăţire asupra
percepţiei privind direcţia ţării (o scădere cu 13 puncte procentuale). Cu toate acestea,
percepţia asupra situaţiei României rămâne pesimistă, 3 din 5 respondenţi considerând
că direcţia în care se îndreaptă România este greşită.

În general, consideraţi că România în momentul de faţă se îndreaptă într-

o direcţie bună sau într-o direcţie greşită?

2011
100 83 79
90 76 2012
80 63
70 2014
60
50 2015
40 29
19
30 13 15
20 4 6 5 7
10
0
Într-o direcție bună Într-o direcție Nu știu/ refuz
greșită

Eșantionul de angajați ai M.A.I. percepe situația radical diferit, atât în ceea ce

privește situația de la nivel național, cât și cu referire la propria instituție. În același
timp, pe măsură ce nivelul de raportare coboară de la general (România), către
particular (M.A.I. și instituția în care lucrează), procentul celor care indică direcția bună
către care ne-am îndrepta crește de la 61%, până la 73% și, respectiv, 78% dintre
respondenți. Totuși, aceste date reflectă și un nivel previzibil de atașament față de
instituția în care își desfășoară activitatea, fapt care ar putea ridica un semn de întrebare
în ceea ce privește onestitatea răspunsurilor oferite la întrebări legate de evenimentele
ce țin de “bucătăria” internă a propriilor instituții.
6
 Credeti ca în prezent lucrurile merg într-o directie buna sau într-o
directie gresita ?

Propria institutie 78 10.6 11.9

MAI 73 14.2 12.6

România 61 25.9 13.2

0.0 20.0 40.0 60.0 80.0 100.0

directia este buna directia este gresita Nu stiu/Nu raspund

Analiza multianuală a datelor reflectă, de asemenea, o constanță în ceea ce

privește direcția în care s-a îndreptat M.A.I., începând cu anul 2012, menţinerea
tonusului pozitiv înregistrat în anii precedenţi corelându-se și cu tendinţele exprimate de
lucrători, când vine vorba de evoluţia instituţiei unde fiecare îşi desfăşoară activitatea.

Credeţi că în cadrul M.A.I., în prezent, lucrurile merg într-o direcţie

bună sau într-o direcţie greşită?
2008 78 10 13

2009 66 19 15

2010 60 26 13

2012 77 17 7

2013 76 14 10

2015 73 14 13

direcţia este bună direcţia este greşită NS/NR

Extinzând domeniul de cuprindere al sondajului, de la nivel instituțional, la nivel

național, angajaților M.A.I. li s-a solicitat să furnizeze percepția proprie în ceea ce
privește cele mai importante probleme actuale ale României, corupția fiind indicată de
aproape doi din cinci dintre angajații M.A.I. (37%), urmată, la o distanță semnificativă,
de lipsa locurilor de muncă (18%).

7
 Care considerati ca este cea mai grava problema actuala a României?

Coruptia 37
Lipsa locurilor de munca / Somajul 18
Lipsa infrastructurii (drumuri, poduri etc.) 13
Functionarea institutiilor centrale 9
Functionarea sistemului de sanatate 6
Infractionalitatea 6
Functionarea sistemului de învatamânt 3
Nu stiu/Nu raspund 3
Functionarea institutiilor locale 2
Altele 2
Poluarea mediului 1
Situatia pensionarilor 1
Problema locuintelor 0

.0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0 30.0 35.0 40.0

Situația este identică în ceea ce privește răspunsurile provenite din partea

societății civile, corupția și lipsa locurilor de muncă aflându-se, de asemenea, pe
primele două locuri, cu 51%, respectiv 12%.
În încercarea de a trasa un cadru general în ceea ce privește percepția angajaților
M.A.I. vis-a-vis de problematica funcționalității instituțiilor publice din România,
respondenților li s-a solicitat să își exprime opinia referitoare la cele mai grave trei
probleme cu care acestea se confruntă în momentul de față. Drept urmare, corupția a
fost identificată ca principalul element perturbator al bunei funcționări a instituțiilor
publice autohtone, aceasta fiind considerată și cea mai gravă problemă actuală a
României, mai mult de o treime (37%) dintre participanții la studiu oferind răspunsuri
în acest sens.
Dintre cele mai grave trei probleme cu care se confruntă instituțiile publice din
România, corupția se situează pe prima poziție (19%), fiind urmată de problemele
logistice ori de subfinanțare a instituțiilor statului (12%), problemele de personal (12%),
birocrația (12%), salarizarea (10%), slaba pregătire profesională (9%), problemele
financiare (6%), legislația (4%), intervenția politicului (4%) și extinderea sistemului de
pile, relații, cunoștințe în activitățile M.A.I. (3%).

8
 Care considerați că sunt cele mai grave trei probleme cu
care se confruntă instituțiile publice din România, în
momentul de față? opinii angajați MAI

coruptia 19%
problemele logistice ori de subfinanțare 12%
problemele de personal 12%
birocratia 12%
salarizarea 10%
slaba pregatire profesionala 9%
problemele financiare 6%
legislatia 4%
interventia politicului 4%
extinderea sistemului de pile, relatii,… 3%
managementul defectuos 3%
lipsa transparentei 2%
lipsa de incredere din partea societatii 1%
0.00% 5.00% 10.00% 15.00% 20.00%

Principala și cea mai gravă problemă ce ar putea apărea în propria instituție este tot
cea a corupției și la nivelul M.A.I., fiind indicată de două treimi dintre respondenți (66%).
Tot două treimi dintre lucrătorii M.A.I. (65%) reclamă extinderea sistemului de pile,
relații, cunoștințe în activitățile M.A.I. și salarizarea insuficientă a personalului, iar un
procent asemănător (64%) amestecul politicului în activitatea specifică.
Observăm că aspecte precum pregătirea redusă a angajaților, deficiențele
manifestate la nivelul managementului sau procesul de selecție și promovare coboară la
mai puțin de jumătate din opțiunile respondenților, fapt ce ne permite să apreciem că nu
sunt percepute a avea aceeași gravitate precum cele menționate anterior. Însă nu putem
omite faptul că procentajul aprecierilor de tip grav sau foarte grav îl surclasează pe cel
al aprecierilor de tip puțin gravă sau deloc gravă, în cazul tuturor răspunsurilor oferite.
La polul opus sunt evidențiate aspectele percepute ca având conotații pozitive.
Cele mai multe opțiuni în acest sens le întrunește creșterea încrederii publicului,
schimbarea în bine a organizației. Această schimbare, percepută de 23% dintre
respondenți, nu se datorează doar strategiilor de PR, ci și schimbării de atitudine a
angajaților în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cu responsabilitate și corectitudine, în
spiritul eticii și al deontologiei profesionale.

9
 Cum evaluati gravitatea urmatoarelor probleme care ar putea
aparea în institutia dumneavoastra?
coruptia 66 12 15 7
extinderea sistemului de pile, relatii, cunostinte în activitatile M.A.I. 65 13 15 7
salarizarea insuficienta a personalului, maniera în care sunt asigurate… 65 22 11 2
amestecul politicului in activitatea specifica 64 14 14 8
deficitul de personal 58 27 14 2
caracterul interpretabil al legilor si dificultatea punerii în aplicare a… 56 24 14 6
organizarea defectuoasa si birocratizarea excesiva a activitatilor… 56 24 16 4
autoritatea în scadere a personalului MAI 55 23 17 5
fonduri si dotari insuficiente pentru desfasurarea optima a activitatilor 53 33 12 2
diminuarea încrederii cetatenilor în angajatii MAI 50 23 23 5
pregatirea redusa a angajatilor, experienta profesionala insuficienta 43 24 28 4
deficientele manifestate la nivelul managementului 43 27 24 6
procesul de selectie si promovare din unitatile MAI 40 33 20 7
instabilitatea ce caracterizeaza locul de munca si evolutia în cariera 37 30 28 4
altceva 40 95

0 20 40 60 80 100

Gravă sau foarte gravă Moderata Putin grava sau deloc grava Nu stiu/nu raspund

Ideea expusă este confirmată de unul din cinci respondenți (19%) care
evidențiază prezența sporită pe teren, eficiența, eficacitatea și operativitatea
activităților specifice ca aspect pozitiv, la nivelul sistemului. Este vorba despre
vizibilitatea și profesionalismul angajaților M.A.I. care contribuie, desigur, la
creionarea unei imagini instituționale favorabile, fapt care atrage după sine creșterea
încrederii populației. Unul din zece angajați (11%) întărește faptul că pregătirea și
competenta angajaților reprezintă aspecte pozitive la nivelul oricărei instituții. În
categoria punctelor forte sunt menționate, de asemenea, și aspectele referitoare la
relațiile dintre șefi și angajați, putând afirma că, la nivelul instituțiilor ministerului,
există o bună comunicare, extrem de importantă în optimizarea relațiilor profesionale.
Prea puțin vizibile se fac însă, accesul tinerilor în funcții de decizie, precum și
restructurarea, reorganizarea și optimizarea activității instituției/ unității.

10
 Care este principalul aspect pozitiv vizibil actualmente în cadrul
institutiei/unitatii dumneavoastra?

cresterea increderii publicului, schimbarea in bine a imaginii 23

institutiei
prezenta sporita pe teren, eficienta, eficacitatea si operativitatea 19
activitatilor specifice

pregatirea si competenta profesionala ale angajatilor 11

relatiile dintre sefi/comandanti si subordonati 8

asigurarea stabilitatii/sigurantei locului de munca 8

asigurarea de fonduri pentru dotari si desfasurarea in conditii 8
optime a activitatilor specifice

diminuarea semnificativa a coruptiei 6

alinierea la legislatia si standardele europene, modernizarea 6
institutiei
accesul tinerilor in functii de decizie, incurajarea acestui aspect la 4
nivelul institutiei
cooperarea, colaborarea si comunicarea cu celelalte 4
institututii/structuri ale ministerului
restructurarea, reorganizarea, optimizarea functionarii 0
instutiei/unitatii

ALTUL

NR 2

0 5 10 15 20 25

11
III. PERCEPȚII ASUPRA CORUPȚIEI

Înainte de a nuanţa prezenţa acestui fenomen şi de a încerca să identificăm

cauzele ori factorii care generează presiuni de această natură în activităţile curente ale
ministerului, este extrem de important să identificăm dimensiunea percepută a
problemelor din sfera corupţiei, prin raportare, pe de-o parte, la ansamblul societăţii, iar,
pe de altă parte, prin comparaţie cu modalitatea în care respondenţii îşi percep propria
instituţie în ansamblul celorlalte structuri ale ministerului. De altfel, având în vedere
constanţa cu care dimensiunile incluse în cadrul acestui capitol au fost analizate în
studiile derulate la nivelul MAI, în perioada 2009- 2015, acestea reprezintă unele dintre
cele mai importante repere de analiză a tendinţelor fenomenului.
1. Estimări de ansamblu privind prezența corupţiei

Similar cu anii anteriori, cei mai mulţi (82%) dintre cetăţenii intervievaţi de către
MAPPERS (82%) consideră că nivelul corupţiei în România este foarte ridicat sau
ridicat, în vreme ce doar un număr mic de respondenţi au indicat un nivel destul de
scăzut (3%) sau foarte scăzut (1%) al corupţiei.

Dupa părerea Dvs., nivelul corupției în România este...?

3 13
11
Foarte ridicat
44
Destul de ridicat

Mediu

38 Destul de
scăzut
Foarte scăzut

Nu știu/ refuz

Evoluţia multianuală a datelor evidenţiază o stagnare a percepţiei asupra

răspândirii corupţiei, eforturile de prevenire şi combatere derulate la nivel naţional
neinfluenţând semnificativ modul în care populaţia percepe răspândirea acestui
fenomen.

12
 100 Dupa părerea Dvs., nivelul corupției în România este...?
90
80
70 53 53 2007
60 44 41 46 42 44 2008
38
50 31 34 36 35 37 36
40 2009
30 2011
20
10 2012
0 2014
Destul de ridicat Foarte ridicat 2015

În privința angajaților M.A.I., remarcăm, pe de-o parte, similitudinea de opinie

cu ansamblul societăţii româneşti (cei mai mulţi angajaţi M.A.I., 80%, consideră
corupţia foarte răspândită sau răspândită), iar, pe de altă parte, o modificare
semnificativă a percepției privind răspândirea fenomenului la nivelul societății
românești, comparativ cu ultima evaluare a opiniei acestora (2013): creștere de 22 de
puncte procentuale a ponderii angajaţilor M.A.I. care indică o răspândire “foarte
ridicată” ori “ridicată” a corupției.

In opinia dvs., cat de raspandita estimati ca este coruptia?

80
80
70 58
60
50
40 27
30 13 2013
20 8 4 8
3 2015
10
0
Foarte Moderată Puţin răspândită Nu ştiu/Nu
raspandita sau sau inexistentă răspund
destul de
răspândită

Solicitaţi să evalueze nivelul corupţiei din propria lor instituție, în comparație cu

celelalte instituții publice, angajaţii M.A.I. redau un nivel al corupţiei mult mai redus,
faţă de ce se întâmplă la nivel naţional: mai mult de o treime dintre respondenți (34%)
consideră corupția din M.A.I. inexistentă sau foarte redusă, aproape o treime dintre
participanți (31%) o apreciază la un nivel moderat, în timp ce un sfert dintre angajații
chestionați (24%) consideră că în M.A.I. corupția este destul de răspândită sau foarte
răspândită (dublu față de perioada anterioară).

13
 Datele obţinute evidenţiază, de asemenea, o delimitare extrem de bine conturată
în răspunsurile angajaților M.A.I., în ceea ce privește fenomenul corupției în cadrul
instituției din care fac parte și M.A.I., pe de o parte, respectiv fenomenul general, pe de
altă parte. Astfel, numai un procent foarte mic (2%) din eșantion consideră că, în
propria instituție, corupţia este foarte răspândită sau considerabilă, 4% dintre
respondenți resimt de aceeaşi manieră prezenţa corupţiei în ansamblul M.A.I., însă mai
mult de o treime (36%) o consideră foarte răspândită la nivel național.

In opinia dvs., cat de raspandita estimati ca este coruptia ?

Propria institutie 24 11 31 34 18
MAI 4 20 31 27 7 11
România 36 44 13 13 3

0 20 40 60 80 100
Foarte raspandita Destul de raspandita Moderata Putin raspandita Inexistentă Nu stiu/Nu raspund

Analiza după variabila loc de muncă scoate în evidenţă diferenţe notabile în ceea
ce privește opțiunile care indică un nivel ridicat al corupției în M.A.I., cel mai mare
grad de insatisfacție fiind regăsit în rândul angajaților IGPR, mai mult de un sfert dintre
aceștia (28%) estimând un nivel foarte și destul de răspândit al corupției din M.A.I. Pe
pozițiile următoare, din acest punct de vedere, se situează angajații IGPF (23%), IGJR
(22%), respectiv IGSU și Aparatul Central (20%).

În opinia dvs., cat de raspandita estimați că este corupția în M.A.I.?

Total 4% 20% 31% 27% 7% 11%

AC sau structuri subordonate 6% 14% 36% 20% 5% 19%
IGPR 5% 23% 37% 26% 4% 5%
IGPF 3% 20% 38% 29% 3% 9%
IGSU 2% 18% 19% 27% 11% 22%
IGJR 2% 20% 29% 31% 9% 9%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Foarte raspandita Destul de raspandita Moderata Putin raspandita Inexistenta Nu stiu/ Nu raspund

De remarcat că,dacă la întrebarea legată de nivelul corupției în România

regăseam o similitudine între răspunsurile oferite de către societatea civilă și angajații
M.A.I., în cazul aceleiași întrebări, dar restrânsă la nivelul Ministerului, situația diferă
destul de vizibil, după cum urmează: doar 5% din eşantionul M.A.I. percepe corupţia ca
un fenomen răspândit în foarte mare măsură la nivelul instituţiei, faţă de 18% din
eşantionul de populaţie generală, 22% dintre angajați, respectiv 48% dintre membrii
societății civile percepând corupţia ca fiind răspândită în destul de mare măsură.

14
 Dupa parerea dumneavoastra, în ce masura este
raspândita coruptia în cadrul următoarelor instituţii?
rezultate M.A.I.
48
50 39
40
30 22 24 22
18
20
8 5
10
0
In foarte mică In destul de In destul de In foarte mare
masură mică masură mare masură masură
Opinii angajaţi MAI Opinii populaţie generală

În ceea ce privește percepția răspândirii corupției la nivelul structurilor

componente ale M.A.I., de către proprii angajați, datele furnizate relevă o ordine a
rezultatelor relativ similară celei din sondajul precedent: Poliția de Frontieră (43%),
Structurile Regim Permise de Conducere și Instituția Prefectului (31%), respectiv
Poliția Română (27%) sunt apreciate a fi cele mai vulnerabile componente ale
ministerului la acest fenomen.

Dupa parerea dumneavoastra, în ce masura este raspândita corupția în cadrul

urmatoarelor structuri din MAI ?

Poliția de Frontieră 11 32 24 17 16

Institutia Prefectului 9 22 25 18 26

Permise de conducere și Înmatriculări 7 24 29 23 17

Politia Romana 5 22 36 23 13

Servicii de Evidență a Pașapoartelor 2 9 30 34 25

Servicii de Evidență a Persoanei 1 7 29 38 24

IGSU 1 7 24 43 25

IGI 1 8 29 30 31

Jandarmeria Romana 13 23 48 25

Arhivele Nationale 02 15 46 37

Foarte mare masura Destul de mare masura Destul de mica masura Foarte mica masura Nu stiu/ Nu raspund

15
 În schimb, analiza multianuală a datelor privind percepția răspândirii corupției în
cadrul structurilor componente ale M.A.I., de către eșantionul de populație generală
consultată în cadrul prezentului studiu, reflectă o tendință îngrijorătoare, cele mai multe
dintre structurile M.A.I. înregistrând creșteri semnificative ale nivelurilor destul de
mare măsură și în foarte mare măsură, revenindu-se sau chiar situându-se peste datele
de percepție din anul 2012. Cele mai ridicate creșteri le-au înregistrat Poliția Română
(28 de puncte procentuale mai mult decât în 2014), Inspectoratul pentru Situații de
Urgență (creştere de 26 de puncte procentuale) și Serviciile de Evidență a Pașapoartelor
(un plus de 23 de puncte procentuale).
Răspândirea corupției la nivelul structurilor M.A.I. - opinii populație generală
(În destul de mare masură + În foarte mare masură)
42 71
Poliţia Română 70
56 78
Poliţia de Frontieră 65
72
2012
Permise de Conducere şi înmatriculări 54
55 2014
35 55
Prefectura 55 2015
Inspectoratul General pentru Imigrări 36 43 50

27 43
Servicii de Evidență a Paşapoartelor 50
29 33
Jandarmeria Română 46
31 35
Servicii de Evidență a Persoanei 45
25
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă 17 43
28
Arhivele Naţionale 20 42

Deşi creşterea este una semnificativă, faţă de anul 2014, ea trebuie totuşi
înţeleasă în contextul în care a fost realizat studiul. Mediatizarea excesivă a cazurilor de
corupţie a pus în discuţia opiniei publice chestiuni de corupţie care, deşi conştientizate
în trecut, erau trecute cu vederea. 55% dintre respondenţii din populația generală au
afirmat că au auzit despre cazuri de corupţie descoperite de instituţii ce luptă pentru
prevenirea şi combaterea corupţiei. În acest sens, rezultatele obţinute în funcţie de data
incendiului de la clubul Colectiv şi a scandalurilor de corupţie, precum şi a amplelor
mişcări de stradă ce au urmat după aceea, arată cum percepţia unui nivel ridicat de
corupţie poate fi influenţată de contextul mediatic şi opinia publică. În concordanţă cu
această situaţie, nivelul perceput al corupţiei a fost mai mare în perioada de după
accidentul de la clubul „Colectiv”, în interviurile făcute imediat după eveniment,
procentajul celor care au menţionat existenţa unui nivel foarte ridicat de corupţie în
România fiind de 50%, în creştere, de la 37% înainte de eveniment.

16
 Pe de altă parte, comparația datelor cu cele obținute în anii anteriori la întrebarea
referitoare la nivelul corupției din M.A.I., în ansamblul său, reflectă o tendință de
constanță a nivelului corupției în percepția populației generale, variațiile fiind de
această dată nesemnificative, fapt ce denotă, cu unele excepții, lipsa de informare
corectă a populației generale privind competențele și problematica structurilor
componente ale M.A.I.

După părerea Dvs., nivelul corupției în structurile Ministerului Afacerilor

Interne este...?
100
90 2011
80
70 2012
60 46
50 37 4240
40 2932 30 2014
30 1924 201518
10 6 8 6 2015
20 1 1 2 1 4 3 4 3
10
0
Foarte Destul de Mediu Destul de Foarte Nu știu/
scăzut scăzut ridicat ridicat refuz

În ceea ce priveşte evaluarea situaţiei corupţiei din M.A.I., comparativ cu

ansamblul societăţii româneşti, populaţia generală nu distinge semnificativ între cele
două paliere analizate. Totuşi, analiza a datelor înregistrate în anul 2015, comparativ cu
ultimele două studii realizate la nivelul populaţiei generale, evidenţiază o diminuare de
peste 10 puncte procentuale a ponderii celor care susţin că în M.A.I. corupţia ar fi mai
mare (de la 19% în 2012, respectiv 17% în 2014, la 7% în 2015), situație se
semnalizează o ușoară îmbunătățire a percepției față de nivelul corupției din ansamblul
M.A.I.

Dupa părerea dvs., nivelul corupției în structurile Ministerului Afacerilor

100
Interne comparativ cu nivelul corupției în România este...?
90
80
64 66 2011
70
57 2012
60 49 2014
50
2015
40
30 19 19 17 20
16 15 15
20 10 7 8 11 8
10
0
Mai mic La fel Mai mare Nu știu/ refuz

17
 Nu în ultimul rând, trebuie evidențiată modalitatea în care se formează percepția
privind corupția, atât în ceea ce priveşte populația generală, cât și a angajaților M.A.I.
Studiul arată o situaţie similară cu studiul din 2014 în ceea ce privește contactul populaţiei
cu instituţiile publice, cu o ușoară scădere pentru Serviciile de Evidența Persoanei (12% în
2015 față de 20% în 2014). Astfel, 59% din eşantionul de societate civilă consultată au
intrat în contact cu serviciile medicale (la fel ca în 2014), 43% cu Administrația publică/
primării (44% în 2014),16% cu sistemul de învățământ, 15% cu structuri de poliţie/
poliţiști (14% în 2014), iar 9% cu structurile de Permise conducere și Înmatriculare a
Vehiculelor (9% în 2014).

Interacţiunile populaţiei cu structurile M.A.I., în anul 2015

2012

100 2014

2015
19 20
13 14 15 12 11 9 9
7
10
4 4 4 4 4
3 3 3 3
2
1
1
Poliție / Polițist Evidența Permise de Prefecturi Pompieri Poliție de Jandarmerie /
Populației / Conducere / frontieră / Jandarm
Pașapoarte / înmatriculare Polițist de
Cazier vehicule frontieră

În acest caz, al contactului cu instituțiile statului, există o consecvență cu datele din

anii trecuți. Plasând această situație în contextul unui nivel ridicat al corupției percepute
comparativ cu anii anteriori, aceasta relevă, încă o dată, faptul că, cel puțin în 2015,
populația nu și-a format opiniile despre fenomen pe baza experiențelor directe.
Edificatoare în acest sens este și întrebarea care amintește sursele principale pe baza
cărora se formează această percepție. Sursa principală a informațiilor pe baza cărora se
formează percepția cu privire la nivelul corupției, atât la nivelul populației generale, cât și
în ceea ce îi privește pe angajații M.A.I. este mass media - 59% dintre respondenții
populației generale, respectiv 55% dintre angajații M.A.I., “word of mouth”- 22%
populația generală (17% discuții cu rude, prieteni sau persoane apropiate, 3% discuții cu
colegii ori șefii și 2% relatările unor persoane din activitatea curentă), respectiv 25% din
respondenții M.A.I., iar 19% din experiența personală sau observațiile directe.

18
 Opiniile dvs., privind amploarea ori evolutia coruptiei, sunt bazate in principal
pe […]
Informaţiile disponibile ori transmise în mass-media…
55
59
Discuţii cu rude, prieteni sau persoane apropiate
16
17
14 angajați ai
Experienţa personală 15 M.A.I.
5
Observații directe 4 populație
Discuţii cu colegii ori şefii
5
3 generală
Relatările unor persoane în activitatea curentă 24
Altele 01
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

În același context, considerăm important de evidenţiat unele schimbări care au

apărut în privința modului în care angajații M.A.I. susțin că s-au informat privind
fenomenul corupției, comparativ cu rezultatele studiului realizat în anul 2013. Astfel,
informaţiile disponibile ori transmise prin mass-media înregistrează o creștere
importantă de 14 puncte procentuale, rămânând principala sursă de informare pentru
mai mult de jumătate dintre respondenţi (55%, față de 41% în 2013, creșterea fiind de
14 puncte procentuale), iar discuțiile cu rude, prieteni sau persoane apropiate au
înregistrat o diminuare de 7 puncte procentuale (de la 23%, în 203, la 16% în 2015).
Aceste ultime constatări par a confirma mediatizarea mult mai intensă a cazurilor de
corupţie, evidențiată și în răspunsurile populației generale, preocuparea legată de tema
corupției la nivelul mass-media determinând conştientizarea unor aspecte, pe care, în
trecut, atât populația generală, cât și angajații M.A.I. le treceau mai ușor cu vederea.

Opiniile dvs., privind amploarea ori evolutia coruptiei, sunt bazate in principal
pe […]
Informaţiile disponibile ori transmise în mass-media… 55
41
16 2015
Discuţii cu rude, prieteni sau persoane apropiate 23 2013
Experienţa personală 14
16
Observații directe 5
8
Discuţii cu colegii ori şefii 5
6
Relatările unor persoane în activitatea curentă 45

Altele 12

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

19
 2. Tendinţe privind evoluţia nivelului corupţiei

Pentru a realiza estimarea tendinţelor de evoluţie a fenomenului corupţiei, în

cadrul prezentului studiu au fost utilizate două opţiuni metodologice. Pe de-o parte, au
fost incluse în chestionar dimensiuni şi variabile ce au fost evaluate constant, începând
cu anul 2012, permiţând astfel analiza dinamicii în timp a acestora. Pe de altă parte,
utilizând aceleaşi repere de analiză a răspândirii corupţiei (naţional, M.A.I., propria
instituţie), s-a solicitat participanților estimarea evoluţiei problematicii din sfera
corupţiei pentru anul 2015, respectiv proiectarea aşteptărilor pentru anul 2016.
Analiza comparativă a opiniilor exprimate de angajaţii M.A.I. participanţi la
prezentul studiu cu cele redate în anii anteriori evidenţiază diferenţe importante privind
nivelul de percepție a corupţiei din M.A.I., atât în ceea ce priveşte ponderea celor care
regăsesc un nivel crescut al corupţiei (cu 11 puncte procentuale mai mare decât în anul
2012, respectiv 10 puncte procentuale faţă de 2013), cât şi în privinţa personalului care
regăseşte un nivel mai degrabă redus al fenomenului (de la 48%, în 2012, la 38%, în
2013 şi 33%, în 2015). Trendul constatat este unul îngrijorător, putându-şi găsi
explicaţia atât în evenimentele care au marcat sfârşitul anului 2015, cât şi în escaladarea
unor probleme instituționale care au determinat degradarea percepției angajaților în
ceea ce privește situaţia corupției.

In opinia dvs., cat de raspandita estimati ca este coruptia în MAI?

48
50
38 2012
40 33
30 32 31
24 2013
30
17 2015
20 11 13 14
10
10
0
NS/NR Moderata Foarte redusa sau Foarte raspandita
inexistenta sau destul de
răspândită

Analiza dinamicii multianuale a datelor de percepţie privind evoluția

fenomenului, în ansamblul instituției, atenuează, însă, constatarea anterioară. Doar un
plus de patru puncte procentuale resimt o amplificare a răspândirii fenomenului la
nivelul M.A.I. în anul 2015 (de la 4%, la 8%), mai mult de jumătate dintre respondenţii
chestionaţi semnalând diminuarea amplitudinii fenomenului (o creştere semnificativă,
de 12 puncte procentuale, de la 44%în 2013, la 56%, în 2015).

20
 În comparaţie cu anii anteriori, apreciaţi că nivelul corupţiei în
cadrul M.A.I., pe ansamblul componentelor sale ...
60
57 56
50 49 a scăzut
44
40 40
30 31 34 32 a ramas
24 23 25 constantă
20 21
13
10 8 a crescut
10 6
4 4
0
2008 2009 2010 2012 2013 2015

O tendință mai degrabă pozitivă este reflectată de analiza opiniilor populației

generale, care redau o îmbunătățire a felului în care s-a perceput situația corupției de la
nivelul M.A.I., în anul 2015, unde doar un număr mic de respondenți (10%) au răspuns
că nivelul corupției din M.A.I. a crescut (reducerea este semnificativă, de 20 de puncte
procentuale, față de anul 2014), înregistrându-se, de asemenea, un plus de 8 puncte
procentuale de respondenți care susțin că nivelul corupției a scăzut, la nivelul M.A.I.

În comparație cu anii anteriori, în ultimul an (2014 și perioada scursa din 2015),

100 în structurile Ministerului Afacerilor Interne nivelul corupției...?
90
80
2011
70 61
2012
60 48 44 2014
50 41
36 34 30 2015
40
30 18 15 11 16 11
20 8 7 10 10
10
0
A scăzut A rămas la fel A crescut Nu știu/ refuz

Analizând opiniile exprimate de angajații M.A.I. cu privire la resimţirea prezenţei

fenomenului, în anul 2015, constatăm aceleaşi dezechilibre între nivelurile naţional,
M.A.I. şi instituţional. Tendinţa dominantă a respondenților este de a indica o menţinere
la acelaşi nivel sau o reducere a corupţiei din M.A.I., indiferent de nivelul de raportare
(propria instituţie sau ansamblul ministerului): doar un număr mic dintre subiecţi
percepe o amplificare a fenomenului (1% - propria instituție, respectiv 2% - M.A.I.),
aproape doi din cinci constată o scădere a nivelului corupţiei în propria instituţie (37%),
iar trei din zece la nivelul M.A.I. (29%).

21
 In comparație cu perioada anterioară (anul 2014), cum credeți că a evoluat
fenomenul corupţiei, în anul 2015?

Propria institutie 11 15 12 37 34

MAI 24 21 27 29 17

România 6 12 36 32 10 4

0 20 40 60 80 100
a crescut foarte mult a crescut destul de mult nu s-a modificat semnificativ
a scazut moderat a scazut semnificativ Nu stiu/Nu raspund

La nivel național, însă, angajaţii M.A.I. regăsesc o situație mult diferită de cea
existentă la nivel instituțional, datele prezentului studiu semnalând o accentuare a
prezenței fenomenului: doar aproape o treime din eşantion resimte o reducere a
incidenţei corupţiei (32%),aproape unul din cinci dintre respondenţi (18%) afirmând că
în România nivelul corupţiei a crescut destul sau foarte mult, iar mai mult de o treime
din eşantion (36%) subliniază că fenomenul nu a suferit modificări semnificative.
În mod similar, proiectându-și așteptările față de evoluția fenomenului în 2016,
angajaţii M.A.I. redau aceleași opțiuni, în general optimiste atunci când sunt analizate
propria instituție și ansamblul ministerului: un număr mic de respondenți (1%) așteaptă
creșterea incidenţei corupției în perioada următoare, aproximativ unul din zece (11%)
estimează o constanță a fenomenului, iar mai mult de trei sferturi din eșantion consideră
că problemele analizate vor cunoaște o diminuare.

În cursul acestui an si în perioada urmatoare (anul 2016), va asteptati ca

nivelul coruptiei?

Propria structură 1 11 60 28
MAI 1 11 74 13
România 4 15 77 4

0 20 40 60 80 100
sa creasca sa ramana relativ la fel cu cel actual sa scada Nu stiu/Nu raspund

Dinamica multianuală reliefează un ton pozitiv privind estimarea evoluției

nivelului corupției din M.A.I. în anul următor: o migrare a aşteptărilor de stagnare a
fenomenului corupţiei către exprimarea unor opţiuni optimiste, în 2015, înregistrându-
se cu 14 puncte procentuale mai mulţi respondenţi care au indicat că se aşteaptă la o
diminuare a fenomenului de corupţie, respectiv o reducere minoră a celor care se
aşteaptă la tendinţe de creştere.
22
 În următorul an, vă aşteptaţi ca nivelul corupţiei din M.A.I.,
pe ansamblul componentelor sale […]
80
71 74
60 60
55 53
40
31
20 19 19 20 18 20
16 15 11
0 3 3 4 2
2008 2009 2010 2012 2013 2015
să scadă să rămână constant să crească

În același timp, în anii 2012, 2013 şi 2015, se constată o stabilizare a așteptărilor

pesimiste (angajații care așteptau o înrăutățire a situației corupției în anul următor), în
jurul unor ponderi foarte scăzute (2-4%), după nivelurile atinse în anii 2009 și 2010,
când trei din douăzeci de respondenți se așteptau la creșteri ale nivelului corupției.
Similar opiniilor exprimate de angajații M.A.I., populația generală are așteptări
optimiste privind evoluția fenomenului corupției în anul 2016, existând un ușor trend
descrescător în privința evoluției nivelului corupției atât la nivelul M.A.I., dar și la nivel
național. Astfel, mai mult de jumătate din eşantion (52%) consideră că nivelul corupției
din M.A.I. va rămâne la fel, un sfert (26%) consideră că acest nivel va scădea în
următorul an (cu 9 pp în creștere față de 2014 și cu 14 pp în creștere față de 2012),
opţiunile pesimiste, de amplificare a fenomenului, reducându-se semnificativ faţă de
studiile anterioare ( în scădere cu 24 de puncte procentuale, faţă de 2014, respectiv cu
26 de puncte procentuale faţă de 2012).

După părerea dvs., în următorul an, în M.A.I. nivelul corupției...?

100
90
80
70 2011
60 52
42
50 35 40 34 34 32 2012
40 26
20 2014
30 11 12 17 8
14 9 13
20 2015
10
0
Va scădea Va rămâne la Va crește Nu știu/ refuz
fel

23
IV. FACTORI FAVORIZANȚI AI CORUPȚIEI ȘI VULNERABILITĂŢI ORGANIZAŢIONALE

1. Factori favorizanţi ai corupţiei

Unul dintre aspectele abordate în cadrul studiului prezent este cel privitor la
factorii favorizanţi ai corupţiei şi la măsura în care aceştia influenţează fenomenul
studiat. În acest sens, respondenţii M.A.I. au fost solicitaţi să menţioneze în ce măsură o
serie de 17 factori predefiniţi favorizează corupţia din cadrul instituţiei în care lucrează.
Totodată, respondenţilor li s-a solicitat să identifice dintre factorii incluşi în
analiză care sunt primii trei cei mai importanţi care ar trebui să beneficieze de atenţia
crescută, din partea conducerii M.A.I. ori D.G.A., respectiv pentru minimizarea cărora
ar trebui alocate principalele resurse. Metoda de analiză a fost utilizată şi în studiile
anterioare, permiţând analiza de tip încrucişat a frecvenţelor răspunsurilor care măsoară
satisfacţia (S) şi a celor care indică gradul de importanţă (I) a celor mai acute probleme
semnalate de respondenţi. Scorul (IS) este calculat prin însumarea procentelor de
răspunsuri pentru problemele indicate ca fiind prima, a doua şi a treia în ordinea
importanţei (I) intervenţiei, suma rezultată fiind apoi înmulţită cu 1 minus procentajul
respondenţilor care au indicat că sunt pozitiv satisfăcuţi (S) de modul în care autorităţile
soluţionează problema în cauză [IS=Importanţă (I) x (1-Satisfacţie(S)].
Ţinând cont de opiniile exprimate şi de modul în care acestea se grupează,
distingem trei categorii de analiză:

1. factori de importanţă majoră (scor IS>=0.20), ce necesită cea mai mare

concentrare a eforturilor şi a resurselor pentru intervenţie
În această categorie de analiză apar menţionaţi trei factori de importanţă majoră,
asupra cărora trebuie să se intervină în mod prioritar, aceştia fiind: generalizarea
obiceiurilor de genul „pilă”, „intervenţie”, „relaţie” (scor IS: 0,25), insuficienţa
drepturilor financiare şi sociale ale angajaţilor (scor IS: 0,25986) şi presiunile şi
influenţa politică în adoptarea oricărei decizii la nivelul instituţiilor/structurilor M.A.I.
(0,25924).
Factori de importanţă majoră

generalizarea obiceiurilor de genul „pila",

0.25
„interventie", „relatie
insuficienta drepturilor financiare si sociale ale
0.21
angajatilor
presiunile si influenta politica în adoptarea
0.21
oricarei decizii la nivelul…

0.00 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30

24
 Analiza multianuală a datelor relevă faptul că, spre deosebire de anii anteriori
când, pe prima poziţie în topul factorilor de importanţă majoră se situa „insuficienţa
drepturilor financiare şi sociale ale angajaţilor”, prezentul studiu evidenţiază pe primul
loc factorul „generalizarea obiceiurilor de genul „pilă”, „intervenţie”, „relaţie”, ceea ce
înseamnă că problema presiunilor de corupţie este percepută ca devenind mult mai
importantă decât cea financiară.
Analiza indicelui importanţă/satisfacţie (IS) realizată pe categorii de personal
(personal de conducere/personal de execuţie) şi pe tipuri de arme situează pe primul loc
acelaşi factor menţionat anterior.

2. factori de importanţă mare ( scor IS 0,10-0,20 )

În această categorie, se regăsesc factori favorizanţi ai corupţiei care sunt apreciaţi
ca având o importanţă mare în ansamblul factorilor prezentaţi pentru a fi analizaţi, dar
care prezintă o prioritate ceva mai redusă în ceea ce priveşte intervenţia şi aplicarea de
măsuri, deşi sunt consideraţi ca având un potenţial mai mare de a determina fapte de
corupţie comparativ cu categoria de factori menţionată anterior. Scorul IS obţinut,
plasează pe primele locuri din cadrul acestei categorii factori precum: sisteme de
selecţie şi promovare lipsite de transparenţă, măsurile insuficiente de protecţie a
angajaţilor care ar putea denunţa corupţia din instituţii publice, fonduri şi dotări
insuficiente pentru desfăşurarea optimă a activităţilor.

Factori de importanță mare

sisteme de selectie si promovare lipsite de 0.13

transparenta

masurile insuficiente de protectie a angajatilor care 0.12

ar putea denunta coruptia din institutiile publice

fonduri si dotari insuficiente pentru desfasurarea 0.11

optima a activitatilor

Şi în acest caz, se constată o schimbare a nemulţumirilor angajaţilor M.A.I. cu

privire la modul în care este asigurată implementarea efectivă a unor politici de resurse
umane care să asigure predictibilitate şi transparenţă în ceea ce priveşte evoluţia în
carieră, pe de-o parte, dar şi asigurarea protecţiei clamate ca nefiind suficientă de către
o pondere importantă a angajaţilor M.A.I.

25
3. factori de importanţă medie (scor IS<0,10)
În topul acestei categorii, a factorilor care nu au un rol determinant în apariţia
corupţiei având o importanţă medie, se situează menţionaţi determinanţi precum:
sentimentul că nu pot fi pedepsiţi al celor care săvârşesc fapte de corupţie, lipsa
valorilor şi a principiilor etice la nivelul majorităţii angajaţilor, presiunile venind din
direcţia propriilor şefi.

Factori de importanţă medie

sentimentul ca nu pot fi pedepsiti al celor care savârsesc 0.07925

fapte de coruptie
lipsa valorilor si a principiilor etice la nivelul majoritatii 0.07508
angajatilor

presiunile venind din directia propriilor sefi 0.07047

reglementarile interpretabile ori contradictorii 0.06106

convingerea ca structurile anticoruptie nu functioneaza cu 0.03863
adevarat ori functioneaza defectuos

organizarea defectuoasa a activitatilor 0.03598

lipsa transparentei în modul de desfasurare a activitatii 0.03203

„oportunitatile" de zi cu zi, aparute în contextul îndeplinirii 0.0311
atributiilor de serviciu
presiunile exercitate de publicul larg pentru rezolvarea cât 0.02332
mai rapida a solicitarilor

presiunile exercitate de colegi 0.00752

supervizarea/controlul redus din partea sefilor nemijlociti 0.00745

0.000 0.020 0.040 0.060 0.080 0.100

Pentru a analiza eventualele vulnerabilităţi la corupţie, specifice unor categorii de

structuri sau personal, s-au avut în vedere trei criterii: categoria funcţiei (personal de
conducere/personal de execuţie), categoria vechime în activitate (personal aflat la
începutul carierei/personal aflat la finalul carierei) şi nivelul ierarhic al unităţilor, cu
scopul de a se identifica o posibilă corelaţie între acestea şi vulnerabilitatea la corupţie.
Analizând răspunsurile ce vizează percepţia vulnerabilităţii la corupţie a
personalului M.A.I. vizând categoria funcţiei, se observă o diferenţă semnificativă,
personalul de conducere fiind menţionat de către 37% dintre respondenţi ca fiind mai
vulnerabil la corupţie, spre deosebire de personalul încadrat pe funcţii de execuţie,
considerat ca fiind vulnerabil de către 15% dintre cei intervievaţi. Totuşi, aproape o
treime (32%) din eşantionul de angajaţi ai M.A.I. nu distinge între categoriile avute în
vedere la această întrebare, ambele categorii fiind considerate expuse la corupţie în
egală măsură.

26
 Din experienta, credeti ca exista categorii de personal MULT MAI SENSIBILE/
VULNERABILE la coruptie decat altele?
15% da, personalul de executie
16%
da, personalul de
32% conducere
37%
NU

NS/NR

În privinţa răspunsurilor ce vizează vulnerabilitatea la corupţie în funcţie de

vechimea/experienţa în muncă, categoria mai predispusă este considerată a fi aceea care
se apropie de sfârşitul carierei. Astfel, un sfert din cei intervievaţi semnalează existenţa
unei vulnerabilităţi la corupţie în rândul personalului de execuţie, în timp ce 23% dintre
respondenţi menţionează că cei aflaţi la sfârşitul carierei profesionale sunt mai
predispuşi la astfel de fapte.

Din experienta, credeti ca exista categorii de personal MULT MAI

SENSIBILE/ VULNERABILE la coruptie decat altele?
da, cei aflati la inceputul
18% 25% carierei
da, cei ce se apropie de
sfarsitul carierei
34% 23% NU

NS/NR

Analizând vulnerabilitatea la corupţie în funcţie de nivelul ierarhic al unităţilor ce

încadrează personalul la care se face referire în cadrul studiului, evidenţiem o diferenţă
semnificativă între numărul celor care consideră ca fiind mai sensibil la corupţie
personalul care încadrează unităţile subordonate ori teritoriale/judeţene (12%) spre
deosebire de cele centrale (37%).
Din experienta, credeti ca exista categorii de personal MULT MAI
SENSIBILE/ VULNERABILE la coruptie decat altele?

12% da, personalul care incadreaza

21%
unitatile subordonate ori
teritoriale/judetene
37% da, personalul din unitatile
30% centrale, de la nivel inalt

NU

27
 La nivelul societății, percepția asupra factorilor ce favorizează apariția corupției
în cadrul MAI, diferă într-o foarte mare măsură. Astfel, cele mai determinante cauze ale
fenomenului sunt identificate a fi intervenția politicului (85%), obișnuința la nivelul
societății de a da sau lua mită, tolerarea abaterilor de către șefi și necunoașterea
drepturilor cetățenești (84%), respectiv ineficiența structurilor de control (83%).
De remarcat că, posibil prin prisma prejudecăților sociale, factorul salarial este
considerat a fi cel mai puțin important în generarea fenomenului corupției, o parte
considerabilă a populației având o percepție eronată asupra nivelului salarial de la
nivelul MAI.

Percepția factorilor favorizanți

opinii populație generală
85
Intervenția politicului 84
82
61
84
88
Obișnuința la nivelul societății de a da sau a lua mita 88 2015
83
84 2014
Necunoașterea de către cetățeni a serviciilor la care
au dreptul 2012
84
Tolerarea/ acceptarea de către șefi a unor abateri in 87
87
2008
rândul subordonaților 77
83
Ineficiența structurilor de control 82
84
71
82
Birocrația, caracterul neclar al procedurilor 87
84
72
82
Presiunile venind din direcția propriilor șefi ori colegi

81
Pregătirea scăzută a funcționarilor

81
Moralitatea angajaților 81
80
65
80
73
Selecția angajaților Ministerului Afacerilor Interne 74
60
69
72
Salariile mici ale angajaților Ministerului Afacerilor Interne 71
38

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90100

28
 2. Atitudini şi experienţe personale în legătură cu problemele din sfera
corupţiei

Analizând percepţia referitoare la capacitatea de schimbare în sens pozitiv sau

negativ a atitudinii faţă de corupţie a angajaţilor M.A.I., observăm că aproape trei
sferturi dintre răspunsuri converg către ideea unei schimbări în bine faţă de perioada
ultimilor ani (72%, față de 64%, în 2013), doar un număr foarte mic de respondenţi
(1%) considerând că schimbarea s-a produs în sens negativ, iar 15% considerând că
schimbările nu sunt vizibile.
O analiză a distribuţiei răspunsurilor în funcţie de structura de apartenenţă a
respondenţilor evidenţiază o percepţie crescută a schimbării în bine în cadrul structurii
IGPR (42% din totalul respondenţilor) şi IGJR (21%), comparativ cu nivelul cel mai
scăzut (40%), regăsit la nivelul Aparatului Central.

Fata de perioada ultimilor ani, credeti ca atitudinea fata de coruptie,

specifica majoritatii angajatilor institutiei dvs., face tot mai mult vizibila […]

1% o schimbare in bine
12%
15%
nu sunt vizibile schimbari
fata de anii anteriori

72% o schimbare in rau

Nu stiu/Nu raspund

În scopul de evalua atitudinea personalului M.A.I. și a populației privind

fenomenul de corupție, în cadrul studiului a fost inclusă o întrebare ce a vizat
evidenţierea acceptabilităţii respondenţilor vis-a-vis de o serie de comportamente non-
etice ce pot să apară în interacțiunile dintre funcționari și populație. Răspunsurile oferite
au reliefat cea mai scăzută respingere ca fiind corelată comportamentelor ce presupun
oferirea de bani/cadouri unor persoane (funcţionar, medic sau profesor) urmare a
exercitării de către acestea a atribuţiilor de serviciu, ca semn de mulţumire sau
recunoştinţă.
Procentele cele mai mici de respingere (mai mult de jumătate dintre cei
intervievaţi, între 51% şi 72%) s-au înregistrat în raport cu oferirea de bani/cadouri unor
categorii profesionale implicate în satisfacerea unor necesităţi deosebit de importante în
contextul vieţii oricărei persoane: medicul (sănătatea şi viaţa) şi cadrul didactic
(educaţia corelată cu viitorul și cariera copiilor respondenților).
29
 La polul opus de respingere/acceptabilitate (cele mai mari procente ce
evidenţiază respingerea comportamentului non-etic, peste 94% dintre cei chestionaţi) se
plasează răspunsurile ce reliefează comportamente non-etice şi ilegale ce se înscriu în
sfera corupţiei, pentru fapte de o gravitate crescută, cum ar fi: darea şi luarea de mită şi
traficul de influenţă. Aceste fapte sunt în legătură cu categorii profesionale sau cu
activităţi des menţionate în mass – media ca făcând parte din categoria „aşa nu”,
precum: activitatea de clasare a unui dosar penal desfăşurată de poliţişti (procent de
respingere 97%), controlul fiscal (respingere 96%), aplicarea de amenzi rutiere (95%),
acordarea de fonduri /contracte unor instituţii publice (94%), recuperarea permiselor
auto (94%).
În opinia dumneavoastra, în ce masura urmatoarele fapte sunt acceptabile sau nu?
A accepta o suma de bani de catre un magistrat/politist pentru
clasarea/încetarea unui dosar penal
97 202
A încasa mita pentru a trece cu vederea neregulile cu ocazia unui
control fiscal
96 102
Furnizarea de informatii accesate sau obtinute în cadrul serviciului,
catre persoane interesate
95 1103

A primi o suma de bani pentru a nu aplica o amenda rutiera 95 203

A favoriza firma unui prieten pentru a obtine fonduri/contracte din
institutiile publice
94 303
Neîndeplinirea atributiilor ori acordarea de sprijin pentru
colegi/sefi, fosti angajati ai M.A.I. care intermediaza furnizarea…
94 303
A ajuta o cunostinta sa îi fie înapoiat permisul de conducere
suspendat
94 3102
Prezentarea procedurilor ca fiind foarte complexe si îndelungate,
pentru a-i determina pe solicitanti sa se simta obligati sa ofere…
93 3003
A accepta un cadou/o atentie pentru a urgenta eliberarea unui
document
91 6 102
Favorizarea unor rude, prieteni ori cunoscuti pentru a scapa de o
sanctiune ori pentru a fi avantajati în rezolvarea unor probleme
90 7 102
A recurge la relatii personale pentru a angaja fraudulos o ruda într-
o institutie
89 8 102
Functionarul care primeste un cadou DUPA solutionarea favorabila
a unei solicitari, fara încalcarea atributiilor de serviciu
72 17 6 23

A oferi bani/cadouri unui medic pentru a te trata 67 22 7 13

A da bani sau cadouri unui medic de care ai fost multumit cum te-a
tratat
53 22 19 43
A da cadouri unui profesor sau învatator de care ai fost multumit
cum ti-a educat copiii
51 21 22 43

0 20 40 60 80 100
Deloc acceptabil Nu prea este acceptabil Oarecum acceptabil Perfect acceptabil Nu stiu/Nu raspund

Există un procent, foarte mic, cuprins între 1% şi 4% din cei chestionaţi, ce

evidenţiază comportamentele „perfect acceptabile”, acestea aparţinând categoriilor
profesionale despre care aminteam că sunt implicate în satisfacerea unor necesităţi
importante în contextul vieţii (medicul, educatorul şi funcţionarul).

30
 Îngrijorător este, însă, faptul că un procent de 8% dintre angajații M.A.I.
consideră perfect sau oarecum acceptabil ca un funcționar să primească un cadou după
soluționarea favorabilă a unei solicitări, fără încălcarea atribuțiilor de serviciu, situație
ce arată un nivel destul de ridicat de acceptanță pentru una dintre formele infracțiunii de
„luare de mită”.
Utilizând aceleași repere de analiză, la nivelul populației generale, observăm un
grad de acceptanță mult mai ridicat, din partea acestei categorii de respondenți, pentru
majoritatea situațiilor descrise în chestionar.

Cultura “dării şi luării ”mitei, interpretată în contextul în care cetăţeanul ce se

adresează instituţiilor M.A.I. vine „ pregătit” să influenţeze comportamentul angajatului
M.A.I. aflat în ipostaza de a-şi exercita atribuţiile de serviciu, a făcut obiectul unei
evaluări distincte, context în care, mai mult de două treimi din eșantionul M.A.I.
intervievat (69%) s-a pronunţat în total dezacord cu ideea potrivit căreia „majoritatea
celor care apelează la un angajat al M.A.I pentru rezolvarea unei probleme legale ştiu
dinainte că trebuie să pregătească să ofere acestuia un stimulent”. Astfel spus, în opinia
angajaților M.A.I. nu există un obicei încetăţenit care să se manifeste în contextul
menţionat.
31
 Acord fata de afirmatia „In general, atunci cand au de-a face cu un angajat al
institutiei mele, majoritatea celor care apeleaza pentru rezolvarea unei probleme
legale stiu dinainte ca trebuie sa se pregateasca sa ofere acestuia ceva, un
"stimulent".
69

15 9
3 4

În total dezacord Mai degraba în Mai degraba de Total de acord Nu stiu/ Nu raspund
dezacord acord

În scopul de a afla incidenţa corupţiei în activitatea concretă a angajaților M.A.I.,

participanții la studiu au fost întrebați dacă, de-a lungul carierei, s-au confruntat cu
situaţii in care cineva a încercat sa îi implice, direct sau indirect, în fapte de corupţie,
mai mult de două treimi (69% ) dintre respondenţi menţionând că nu s-au confruntat cu
astfel de evenimente, în timp ce un sfert (25%) dintre aceştia au afirmat că au avut astfel
de experienţe negative. Frecvenţa cu care aceştia din urmă au fost tentaţi să se implice
direct sau indirect (prin încercarea celorlalţi de a-i atrage în săvârşirea faptelor ilegale)
este menţionată ca fiind mai rară (18% din totalul celor intervievaţi) şi extrem de rară
(„uneori”) de către 6% din participanţii la sondaj.

De-a lungul carierei, v-ati confruntat cu situatii in care cineva a incercat sa va

implice, direct sau indirect, in fapte de coruptie?

da, dar rar

nu, niciodata 18%
69% DA
25%

da, uneori da, in mod frecvent

6% 1%
Nu stiu/ Nu raspund
6%
Nu stiu/ Nu raspund nu, niciodata da, in mod frecvent da, uneori da, dar rar

În legătură cu aspectele tocmai menţionate, respondenților care au admis

existența în trecut a unor interacțiuni cu persoane care ar fi încercat să îi corupă li s-a
solicitat să ofere detalii privitoare la intenţiile, modul de acţiune şi aşteptările celor care
au încercat să îi influenţeze. Astfel, referindu-se la motivaţia pentru care cei din exterior
au acţionat, aproape trei sferturi dintre respondenţi (73%) au indicat că problemele şi
interesele personale au stat la baza acţiunii, în timp ce problemele sau interesele terţilor
a reprezentat o motivaţie posibilă, în opinia a doar 18% dintre cei chestionaţi.
32
 Gandindu-va la aceste cazuri, cel/cei care au incercat sa va implice in savarsirea
unor fapte de coruptie urmareau/doreau rezolvarea […]

9%
Problemelor sau intereselor
18%
personale

Problemelor sau intereselor

73% unor terti (veneau în numele
altcuiva

Referitor la modul de acţiune utilizat de potențialii mituitori, abordarea directă

pare să îi fi caracterizat, aproape două treimi dintre respondenţii M.A.I. indicând că
cel/cei care au încercat sa îi implice în săvârșirea unor fapte de corupţie au acționat
direct, în timp ce un sfert dintre aceştia au indicat intervenţiile indirecte (11% susțin că
acțiunea de influențare s-a încercat prin intermediul unor persoane din exteriorul
instituţiei, 8% - au apelat la membrii familiei, prieteni sau cunoştinţe, iar 7% - au recurs
la colegii sau şefi).

Gandindu-va la aceste cazuri, cel/cei care au incercat sa va implice in savarsirea

unor fapte de coruptie au actionat […]

indirect, prin intermediul

unor persoane din
indirect, prin intermediul exteriorul
Direct, 64% colegilor sau sefilor, 7% institutiei/unitatii dvs.,
11%
Indirect, 26%

indirect, prin membrii

familiei, prieteni sau
cunostinte, 8%

Nu stiu/Nu raspund, 8%
altfel, 2%

Analiza motivelor implicării în acţiunea de influenţare evidenţiază că pentru

aproape o jumătate (44%) dintre respondenţii aflați în situații dintre cele amintite
anterior solicitarea a vizat evitarea unei măsuri sancţionatorii, aproape unul din cinci
(18%) au menţionat că cei care încercau să-i influenţeze nu aşteptau ceva anume, aşa
fiind obişnuiţi, iar aproape trei din douăzeci au invocat drept motivaţie nevoia de a se
asigura că sunt trataţi corect.

33
 Gandindu-va la aceste cazuri, cel/cei care au incercat sa va implice in
savarsirea unor fapte de coruptie asteptau din partea dvs. […]

sa nu aplicati o masura sanctionatorie (ex: aplicarea unei

amenzi, intocmirea unui dosar penal)
44

nu asteptau ceva anume, asa sunt obisnuiti 18

voiau sa se asigure ca vor fi tratati corect 12

sa urgentati procedurile derulate in contextul atributiilor 9

sa luati o decizie sau sa eliberati un document la care acestia
nu ar avea dreptul (de exemplu: aviz, autorizatie etc.)
4

altceva 3

Nu stiu/Nu raspund 9

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50

Încercând să evaluăm, de această dată, gradul de acceptabilitate vis-a-vis de

comportamentele non-etice ale celorlalţi angajaţi ai M.A.I., participanţii la studiu au
fost solicitaţi să aprecieze frecvenţa cu care personalului instituţiei/unităţii unde
lucrează i se întâmplă să cedeze şi să accepte servicii, cadouri sau bani pentru a-şi
îndeplini mai rapid sau în mod preferenţial atribuţiile, context în care, mai mult de
jumătate (56%) au indicat varianta „niciodată”. Numărul mare al non-răspunsurilor
(21%) îl egalează pe cel al răspunsurilor ce evidenţiază acceptarea „câteodată” a
foloaselor necuvenite.
Cat de des estimati ca i se intampla personalului institutiei/unitatii dvs. sa
cedeze si sa accepte servicii, cadouri sau bani pentru a-si indeplini mai
rapid sau in mod preferential atributiile?
se intampla aproape permanent 0.3
adesea 3
cateodata 21
niciodata 56
NS 21

0 10 20 30 40 50 60

Mecanismul prin care se iniţiază comportamentul corupt poate fi pus exclusiv pe

seama unuia dintre factorii umani implicaţi (cel care oferă mită şi cel care acceptă) sau
poate fi explicat prin existenţa unor obiceiuri, a unor mentalităţi care creează un cadru
favorabil, preexistent şi care înlesneşte producerea faptei, aceasta având la bază o
acceptare reciprocă, tacită din partea persoanelor implicate. Conform opiniilor
angajaților M.A.I., în cele mai multe situații inițiativa îi aparține mituitorului (o treime
din eșantion), în mult mai puține situații existând o procedură prestabilită, fapt ce
denotă o natură relativ spontană a corupției, caracteristică, în special, micii corupții.
34
 În încercarea de evalua confruntarea cu problemele din sfera corupţiei din partea
populaţiei generale, precum şi reacţia pe care au întâlnit-o în rândul angajaţilor M.A.I.,
am explorat modalitatea de concretizare a corupției, în anul 2015. Patru din cinci
respondenţi (79%) au declarat că, în anul 2015, nu au fost puşi într-o astfel de situaţie,
cei care, totuşi, au avut astfel de interacţiuni declarând că iniţiativa a aparţinut, de
regulă angajaţilor din instituţiile publice: unui procent de 6% i s-a solicitat direct să
ofere o mică atenţie, o sumă de bani, 10% din eşantion susţine că prin comportamentul
şi atitudinea angajatului s-a sugerat să se ofere o mică atenţie, o sumă de bani, doar 3%
din populaţia consultată afirmând că s-au aflat la originea faptelor de corupţie, oferind
din proprie iniţiativă o sumă de bani.

Acum, vă rog sa vă gândiți la ultima situație din acest an (2015) în care ați fost
pus să dați un cadou, o mică atenție, o sumă de bani...
2012
100 77 78 79 2014
90
80
70 2015
60
50
40 10 12 5 10 6 6
30 3 2 4 4 1 1
20
10
0
Am încercat să ofer o mică Prin comportamentul şi Mi s-a solicitat direct să ofer Nu am fost pus în ultimul an Nu știu/ refuz
atenţie, o sumă de bani din atitudinea angajatului mi s-a o mică atenţie, o sumă de bani în această situaţie
proprie iniţiativă sugerat să ofer o mica atenţie,
o sumă de bani

Răspunsurile oferite de populaţia generală consultată denotă un nivel ridicat de

acceptabilitate pentru ofertele de mită iniţiate, indiferent de partea cui aparţine
iniţiativa, cei mai mulţi (86%) dintre respondenţi arătând că angajaţii din instituţiile
publice au primit sumele de bani oferite din proprie iniţiativă, 7% dintre aceştia declară
că nu au oferit atenţia/sumele de bani solicitate şi nici nu au reclamat situaţia
instituţiilor competente, refuzul mitei de către angajaţi fiind consemnat doar în 5%
dintre situaţii.

35
 Care a fost rezultatul situației în care ați fost pus să dați un cadou, o mică
atenție, o sumă de bani?

100 86 2012
90 81
80 71
70 2014
60
50 2015
40 18
30 8
20 4 6 7 7 5 5
1 0 1
10
0
NU am oferit atenţia NU am oferit atenţia Angajatul a refuzat Angajatul a primit Nu știu/ refuz
/ / sumele de bani să primească sumele atenţia / sumele de
sumele de bani solicitate şi NU am oferite bani oferite de mine
solicitate şi reclamat situaţia din proprie iniţiativă
am reclamat situaţia instituţiilor
instituţiilor competente
competente

În legătură cu experienţele personale privind corupţia, ce au apărut în

interacţiunile cu diferite structuri din cadrul M.A.I., acestea se situează la niveluri
extrem de reduse, dar într-o evidentă constanţă faţă de perioadele anterioare: unui
procent de 6% din eşantion i s-a întâmplat ca un angajat al M.A.I. să îi solicite bani sau
alte foloase pentru rezolvarea problemelor.

Vi s-a întâmplat ca un angajat al M.A.I. să vă solicite bani sau alte foloase pentru
rezolvarea problemelor dvs.?

92 94 93 2012
100
90 2014
80
70
60 2015
50
40
30 6 6 6 2 2
20
10
0
Da Nu Nu știu/ refuz

Felul şi structurile unde interacţiunile de corupţie se manifestă, confirmă susţinerea

anterioară, şi anume că atunci când fie angajatul din instituţiile publice, fie cetăţeanul
sunt iniţiatori ai unei situaţii potenţiale de corupţie, aceasta, de regulă, se consumă.

36
 Experienţe personale cu probleme din sfera corupţiei

15
Servicii medicale 16
59
2
Administraţie publică locală 4
43 Accept
2
Poliție / Polițist 4
15
Situaţie
0
Evidența Populației / Pașapoarte / Cazier 0 de mită
12
Permise de Conducere / înmatriculare 1 Contact
1
vehicule 9
1
Prefecturi 1
7
0
Poliție de frontieră / Polițist de frontieră 0
4
0
Pompieri 0
4
0
Jandarmerie / Jandarm 0
3

0 10 20 30 40 50 60

Adeseori faptele de corupţie se materializează ca urmare a presiunii exercitate de

către diverse categorii de persoane interesate asupra angajaţilor M.A.I. Solicitate să
răspundă dacă la locul de muncă s-au exercitat presiuni asupra lor, nouă din zece
persoane (89%) au oferit un răspuns negativ.

La locul de munca, au existat situatii in care asupra dvs. sau a

colegilor s-au exercitat presiuni, din partea sefilor sau a altor
categorii de persoane, pentru a va incalca atributiile ?

5% 6%

Da
Nu
89% Nu stiu / Nu raspund

Considerând că presiunile pot fi exercitate din partea anumitor categorii

profesionale/sociale, precum: personalul de conducere din propria structură, oameni cu
bani, influenţă şi relaţii, oameni politici, oameni de afaceri, membri ai unor grupări
infracţionale şi funcţionari din structurile centrale ale M.A.I., respondenţii au fost
solicitaţi să aprecieze din partea cui şi cât de frecvent au fost înregistrate intervenţiile.
37
 Astfel, în opinia celor chestionaţi, în topul celor care exercită presiuni
„permanent” sau „în mod frecvent” se situează categoria personalului de conducere din
propria structură, cu un procent de 22% ce reprezintă aproape un sfert din totalul
răspunsurilor, în timp ce categoria funcţionarilor din structurile centrale ale M.A.I. se
situează la polul opus al frecvenţei opţiunilor, cu un procent de numai 3%.
Dacă personalul de conducere din propria structură se situează în topul celor care
exercită presiuni în mod frecvent şi uneori permanent, pe locurile doi şi trei ale
clasamentului se situează oamenii cu bani, influenţă şi relaţii şi oamenii politici.
Cea mai largă plajă de răspândire a răspunsurilor o înregistrează, indiferent de
categoria pentru care s-a optat, cele ce menţionează o frecvenţă rară de exercitare a
presiunilor.
Din partea cui s-au exercitat, cel mai frecvent, aceste presiuni?

a personalului de conducere din propria structura 22 12 32 11.7

a oamenilor cu bani, influenta si relatii 17 17 52 14.3

a oamenilor politici 14 21 49 15.6

a oamenilor de afaceri 12 13 60 15.6

a membrilor unor grupari infractionale 9 8 66 16.9

a functionarilor din structurile centrale ale M.A.I. 3 12 68 18.2

a altcuiva… 04 9 87.0

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Permanent sau în mod frecvent Uneori Rareori NS/NR

Referitor la obligativitatea aducerii la cunoştinţa şefilor şi a autorităţilor

competente a situaţiilor în care s-au exercitat presiuni asupra lor, mai mult de jumătate
dintre intervievaţi (52%) au menţionat că nu au informat despre acestea, în timp
ce, mai mult de o treime (36%) au precizat că le-au adus la cunoştinţa autorităţilor
competente.
Dintre persoanele intervievate care au menţionat faptul că la locul de muncă au
existat situaţii în care au fost presate de către superiori sau alte persoane cu scopul de a
fi determinaţi a nu-şi exercita atribuţiile de serviciu, şi, ca urmare a presiunilor, nu au
procedat la sesizarea situaţiilor create, trei din zece au invocat teama de repercusiuni, în
timp ce aproape trei din douăzeci au menţionat lipsa încrederii în persoanele/instituţiile
abilitate şi doar un număr mic, de 8% (aproape unul din zece) au explicat propriul
comportament ca fiind determinat de lipsa probelor care să-i îndreptăţească să
semnaleze faptele.
38
 Ati adus la cunostinta sefilor dumneavoastra ori a altor
autoritati competente aceste situatii?
12%
36%

Da
Nu
52%
Nu stiu / Nu raspund

3. Atitudinea/comportamentul față de necesitatea informării/semnalării faptelor

de corupție, motivarea comportamentului şi protecția avertizorului

Întrebaţi dacă au aflat despre implicarea colegilor, şefilor sau altor angajaţi
M.A.I. în fapte de corupţie, cei mai mulţi dintre respondenţi (82%) au răspuns ”nu”, în
timp ce doar 1 din 10 a oferit un răspuns afirmativ.

In activitatea dumneavoastra, ati aflat vreodata, direct sau indirect, ca

unii colegi, sefi sau alti angajati ai M.A.I. ar fi primit bani ori cadouri
pentru a nu-si indeplini atributiile de serviciu?
10%
8%

82%

Da Nu Nu stiu / Nu raspund

Dintre cei 10% care au răspuns afirmativ la întrebarea anterioară, 96 de persoane

au oferit răspuns la întrebarea „Ce aţi făcut când v-aţi aflat în acea situaţie”. Cele mai
multe răspunsuri, 41%, evidenţiază un comportament de non-implicare exprimat cel
mai adesea prin exprimarea „nimic”. Din totalul răspunsurilor care exprimă
neimplicarea, aproape 1 din 5 motivează comportamentul prin „teamă” şi mai mult de
un sfert invocă „lipsa de probe”.
Un sfert din respondenţii la această întrebare precizează că „au informat” şeful
direct, conducerea instituţiei sau instituţiile abilitate. Din totalul celor care au ales să
„informeze”, un număr foarte mic de respondenţi, doar 2%, au apelat la D.G.A. În
categoria „alte răspunsuri”, sunt menţionate, într-un număr mic, următoarele: reacţii
emoţionale, lipsa acţiunii motivată prin aflarea prin intermediul mass-media, limitarea
contactului cu persoanele implicate în fapte de corupţie ş.a.
39
 Evaluarea autopercepţiei modului în care persoanele intervievate ar reacţiona
dacă cineva ar încerca să le implice în fapte de corupţie evidenţiază că majoritatea celor
chestionaţi aleg să informeze organele/instituţiile/persoanele abilitate, după cum
urmează (aproape jumătate ar alege să informeze şeful nemijlocit sau conducerea
instituţiei în care lucrează, un sfert ar apela la D.G.A., în timp ce un număr mic, 8% ar
informa D.N.A. sau o altă unitate de Parchet). Pentru celelalte variante de răspuns
prezentate în grafic au optat un număr foarte mic de respondenţi.

Daca v-ati confrunta vreodata în viitor cu situatii în care cineva ar încerca

sa va implice în fapte de coruptie, cum credeti ca ati reactiona?
îmi informez seful nemijlocit sau conducerea 54.7
institutiei/unitatii in care lucrez 49.0

19.7
semnalez cazul Directiei Generale Anticoruptie 25.3

informez Directia Nationala Anticoruptie sau o alta 5.6

Unitate de Parchet 7.9
2013
apelez la ajutorul consilierului pentru integritate din 2.4
2.1
cadrul instituitiei/unitatii mele
2015
nu stiu ce sa fac, nu am fost pregatit pentru astfel de 2.3
situatii 1.7

trimit datele si informatiile detinute catre 0.6

1.3
conducerea M.A.I
0.9
altceva 1.1

in contextul actual (salarizare, conditii de munca 0.3

etc.) cred ca as accepta .1

prezint cazul în mass-media sau unei organizatii 0.2

neguvernamentale .1

as accepta, dar numai ca multumire pentru 0.2

îndeplinirea atributiilor .1

5.1
Nu stiu/Nu raspund 11.4

0.0 20.0 40.0 60.0

În ceea ce privește semnalarea unor posibile cazuri de corupție ale colegilor,

șefilor sau altor angajați ai M.A.I. către organele competente, două treimi dintre
respondenții M.A.I. (67%) susțin că ar proceda, în mod categoric, la denunțarea acestor
cazuri, în timp ce aproape un sfert dintre aceștia (22%) ar denunța aceste
comportamente, însă doar în funcție de gravitatea faptei comise.

40
 Daca ați afla despre comportamente din sfera corupției, ale colegilor și/sau
șefilor dvs., ați fi dispus să semnalați cazurile organelor competente?

2%
9% Categoric da

22% Poate ca da, depinde de

fapta

67% Categoric nu

Nu stiu / Nu raspund

Analiza datelor obținute la întrebarea anterioară, în funcție de categoria de

personal, reliefează că, dintre cei care și-au afirmat determinarea în denunțarea acestor
comportamente, 71,4% au funcții de conducere, fapt care denotă o responsabilitate ceva
mai ridicată la nivel managerial, în timp ce două treimi (66,3%) dintre cei cu funcții de
execuție ar face același lucru; în același timp, 17,1% dintre respondenții cu funcții de
conducere ar putea denunța aceste cazuri, în funcție de nivelul/gravitatea infracțiunii de
corupție.
De remarcat este faptul că dintre cei care ar denunța categoric aceste fapte, aproape
două treimi (64%) au o vechime de peste 21 de ani în M.A.I., 58,2% o vechime de până la
7 ani, iar mai mult de două treimi au o vechime cuprinsă între 16-21 ani; de asemenea,
aproape un sfert dintre respondenții cu o vechime cuprinsă între 8-15 ani (22%), ar putea
lua decizia de a semnala, organelor competente, aceste cazuri de corupție, în funcție de
fapta comisă de colegii și/sau șefii acestora.
Referitor la opinia respondenților în ceea ce privește semnalarea cazurilor de
corupție de către colegii lor, aproape jumătate (43%), sunt de părere că aceștia ar
denunța categoric aceste fapte de corupție, iar aproape o treime dintre respondenți
(32%) sunt de părere că aceștia ar putea denunța aceste fapte, însă în funcție de
gravitatea lor.

41
 Cum credeti ca ar proceda majoritatea colegilor dumneavoastra ? Ar semnala
cazurile (…)

23%
2% Categoric da
43%
Poate ca da, depinde de
fapta
Categoric nu

Nu stiu / Nu raspund
32%

Repartizarea datelor, în funcție de categoria de personal, reliefează o

disponibilitate mai ridicată de a sesiza cazurile de corupție, în rândul majorității
colegilor respondenților cu grad de subofițer/agent/maistru militar (45,3%), în vreme ce
doar 35,7% dintre cei ai ofițerilor declară că sunt convinși că ai lor colegi ar denunța
aceste fapte. În ceea ce îi privește pe cei care ar denunța faptele în funcție de gravitatea
lor, procentele sunt de 31,1% pentru cei cu gradul de subofițer/agent/maistru militar și
37,4% pentru ofițeri.
Referitor la aspectul vechimii în cadrul M.A.I., cel mai mare grad de scepticism
se poate constata în rândul proaspeților angajați ai M.A.I. (0-7 ani vechime). Astfel,
doar aproape o treime (31,5%) dintre aceștia au așteptări pozitive din partea colegilor
lor, spre deosebire de celelalte categorii de vârstă: aproape jumătate (46,7%) dintre cei
cu vechimea între 8-15 ani au astfel de aşteptări față de proprii lor colegi, respectiv 43%
dintre cei cu vechimea între 16-21 ani și 39,3% dintre cei cu o vechime de peste 21 de
ani. În privința celor care se exprimă în mod pesimist, aceștia reprezintă o pondere
redusă în eșantion, doar 3,4% considerând niciunul dintre colegi nu va efectua vreun
astfel de denunț.
Comparând răspunsurile aferente celor două categorii (respondenți și colegi ai
acestora), remarcăm dezechilibre importante în privința opțiunilor categorice de denunțare
a corupției, participanții la studiu apreciind că mult mai puțini colegi vor avea o atitudine
corectă față de prezența unor astfel de manifestări ( o diferență de 24 de puncte
procentuale), diferența de valori înregistrată fiind regăsită fie la nivelul variantei „ poate,
depinde de faptă”, fie în categoria non-răspunsurilor.

42
 Reacţia faţă de prezenţa corupţiei

NR 23
10
categoric NU 2
2 colegi
poate, depinde de fapta 32
22 personal
categoric DA 43
67

0 10 20 30 40 50 60 70

În ceea ce privește motivele care ar sta la baza nesemnalării posibilelor fapte de

corupție, mai mult de un sfert dintre respondenți (27%) au considerat că principalul
motiv l-ar constitui incertitudinea în ceea ce privește capacitatea asigurării protecției
necesare, în timp ce unul din cinci participanți la studiu (20%) au considerat faptul că
demersurile care ar trebui întreprinse sunt prea complexe și îndelungate, necesitând
disponibilitate și consecvență.
De asemenea, tot unul din cinci (19%) dintre respondenți resimte o teamă față de
consecințele semnalării acestor posibile fapte de corupție ori de represaliile din partea
celor implicați, urmare a devoalării lor. Remarcabil este, totuși, faptul că trei sferturi
dintre respondenți (74%) consideră că semnalarea anterioară a cazurilor de corupție nu
i-a dezamăgit și vor proceda și pe viitor în aceeași manieră și, de asemenea, cunosc
organele competente/abilitate unde se pot adresa în aceste situații.
Cât de mult ar putea influenta motivele de mai jos decizia dumneavoastra
de a nu semnala posibilele fapte de coruptie?
nu sunt sigur(a) ca-mi va fi asigurata protectia necesara 11 16 23 41 9
demersurile pe care ar trebui sa le întreprind sunt prea complexe si 7 13 21 51 8
îndelungate
mi-e teama de consecintele posibile ori de represalii din partea 6 13 20 52 8
celor implicati
chiar daca vinovatii sunt pedepsiti, aceasta nu s-ar face în raport cu 4 11 23 51 12
gravitatea faptelor
nu am încredere în structurile responsabile de prevenirea si 4 7 18 62 10
combaterea coruptiei
sunt sigur(a) ca nu ar fi initiata nicio ancheta ca urmare a sesizarii 3 9 21 58 9
mele
nu-mi tradez colegii ori sefii, desi sunt constient de caracterul 36 19 61 11
ilegal al acestor fapte
primirea de „mici atentii" este justificabila în situatia economica 2 4 14 71 9
actuala

nu stiu unde ar trebui sa ma adresez 2 4 14 72 9

am semnalat anterior, dar sunt dezamagit si nu voi mai proceda în 23 8 74 14
aceeasi maniera

alt motiv 111 8 90

0 50 100
Foarte mult Destul de mult Destul de putin Deloc NS/NR

43
 Astfel, în situația în care se decid să semnaleze aceste posibile fapte de corupție,
aproape jumătate din personalul M.A.I. chestionat (44%) s-ar adresa, cu încredere,
structurilor și personalului D.G.A., 30% s-ar adresa unuia dintre superiori, iar 16%
dintre aceștia, D.N.A.. Un număr mic de respondenți (4%) ar apela la o unitate de
Parchet, sau la “instituții abilitate” (ambiguitate ce s-ar putea datora ori necunoașterii
acestor instituții, ori confuziei destul de des întâlnite dintre D.G.A. și D.N.A.)

Daca ati lua decizia de a sesiza cazurile, cui ati avea cea mai mare incredere sa va
adresati?

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

DGA 44

Conducere 30

DNA 16

Institutii abilitate 4

Parchet 4

În ceea ce privește semnalarea posibilelor cazuri de corupție, două treimi dintre

respondenți (67%) au afirmat că se simt suficient de protejați pentru a sesiza astfel de
cazuri organelor competente, doar unul din cinci respondenți (21%) declarând
contrariul. Astfel, printre cei care se simt suficient de bine protejați, mai mult de o
treime activează în cadrul IGJR, două treimi (68%) având gradul de ofițer și aproape
trei sferturi (73%) deținând funcție de conducere, cu o vechime în muncă cuprinsă între
16-21 ani pentru mai mult de două treimi (69%).

Personal, va considerati suficient de bine protejat(a) pentru a semnala cazuri

de coruptie din cadrul institutiei dvs.?

12%

21%
Da

67% Nu
Nu stiu / Nu raspund

44
 Atunci când discutăm despre acordarea protecției suplimentare, pentru cei care
semnalează comportamente lipsite de etică sau fapte de corupție ale colegilor/șefilor,
doar jumătate (42%) declară că nu au nevoie de această protecție, considerând că
sistemul este unul sigur. Majoritatea au o vechime de peste 21 de ani, fiind angajați în
cadrul I.G.J.R. (49%), jumătate având funcție de conducere.
Referitor la categoria respondenților care susțin că au nevoie de protecție
suplimentară în situația unui denunț, în procent de 46%, o jumătate sunt încadrați în
cadrul IGPR, având grad de ofițer, 46% deținând o funcție de execuție, vechimea în
muncă, fiind, pentru mai mult de jumătate, de până la 7 ani.

Credeti ca angajatii care semnaleaza comportamente lipsite de etica sau

fapte de coruptie ale colegilor/sefilor lor au nevoie de protectie
suplimentara pentru a face aceasta?

12%
46% Da

42% Nu

45
 V. EVALUAREA MĂSURILOR DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A CORUPŢIEI

Unul dintre obiectivele prezentului studiu a fost acela de a surprinde o imagine a

percepţiei asupra performanţelor instituţionale privind prevenirea şi combaterea
corupţiei din M.A.I., precum şi evaluarea eforturilor întreprinse de către D.G.A. ori de
către decidenţii din structurile M.A.I. pentru descurajarea faptelor de corupţie.

1. Exercitarea controlului instituţional asupra fenomenului

Analiza răspunsurilor furnizate de angajaţii instituţiei relevă faptul că personalul de

conducere acţionează, în general, cu fermitate, mai mult de jumătate dintre respondenţi
opinând că, întotdeauna (29%, comparativ cu 39%, în 2013) ori în mod frecvent (22%,
comparativ cu 17%, în 2013), cei care comit fapte de corupţie au fost sancţionaţi, în vreme
ce doar un număr mic (2%, față de 7%, în 2013) spun că niciodată nu au fost adoptate
măsuri de corectare a comportamentului deviant existent la nivelul unităţilor M.A.I.

Din observatiile dvs., cu ce frecvență sunt sancționați angajații instituției

dvs. care comit fapte de corupție ?
29
22 23

15
9
2

Niciodata Rareori Uneori În mod frecvent Întotdeauna Nu stiu/ Nu

raspund

Cea mai puternică reprezentare pozitivă, fapt care indică o fermitate crescută în ceea
ce priveşte sancţionarea comportamentelor din sfera corupţiei, pare a se regăsi în cadrul
IGPR (37% au indicat varianta întotdeauna), urmat de IGJR (23%) și IGSU (20%).
Referitor la sancţionarea angajaţilor cu deficienţe majore în activitate, constatăm
că doi din cinci respondenți (39%) admit că acest lucru se întâmplă în mod frecvent ori
întotdeauna, iar unul din cinci (20%) susțin că acest lucru s-a întâmplat niciodată ori
rareori.

46
 Dar cei in cazul carora se constata deficiente majore in activitate ori
performante reduse ?
23 23
16 16 18

Niciodata Rareori Uneori În mod frecvent Întotdeauna Nu stiu/ Nu

raspund

În ceea ce privește disponibilitatea și nivelul de inițiativă pentru crearea și

susținerea unei culturi etice în cadrul structurilor M.A.I. angajații apreciază eforturile
întreprinse de managerii instituțiilor, cei mai mulți dintre aceștia (79%) opinând că au
fost inițiate multe și foarte multe măsuri care să încurajeze acest tip de practici în
interiorul instituțiilor pe care le conduc, doar 15% considerând că s-a făcut puțin și
foarte puțin sau chiar nimic concret.

Pentru prevenirea coruptiei si incurajarea practicilor etice la nivelul angajatilor,

sefii dvs. ierarhici si managerii institutiei in care lucrati au initiat pana in acest
moment […]

foarte multe masuri 31

multe masuri 48

putine masuri 9

foarte putine masuri 3

nu s-a facut nimic concret 3

NR 8

0 10 20 30 40 50

Dintre cei care au reliefat absenţa măsurilor implementate la nivelul managerial

al M.A.I. (15% din eșantion), aproape un sfert dintre respondenți (22%) au considerat
că acest lucru este cauzat de „resurse materiale ori umane insuficiente pentru
realizarea unor activități de prevenire eficiente”, unul din cinci (19%) de „dezinteresul
conducerii/șefilor de a sprijini ori de a se implica în prevenirea corupției”, iar 17% de
“sprijinul redus ori dezinteresul manifestat de marea masă a personalului instituției”.

47
 Credeti ca la aceasta situatie au contribuit, in principal […]

0 5 10 15 20 25

resurse materiale ori umane insuficiente pentru 22

realizarea unor activitati de prevenire eficiente

dezinteresul conducerii/sefilor de a sprijini ori de a se 19

implica in prevenirea coruptiei

sprijinul redus ori dezinteresul manifestat de marea 17

masa a personalului institutiei

pregatirea deficitara a sefilor cu privire la masurile pe 9

care ar trebui sa le adopte in scopul prevenirii…

modul defectuos în care a fost planificata si realizata 6

implementarea acestora

momentul implementarii: masurile au venit prea 4

târziu, prevenirea si controlul coruptiei nu mai sunt…

incapacitatea demonstrata de decidentii însarcinati cu 1

aplicarea masurilor

alt factor 1

2. Aprecierea activității D.G.A. şi încrederea în instituție

Opiniile exprimate de către respondenţi privind activitatea anticorupţie

desfăşurată în ultima perioadă de către D.G.A. sunt în concordanţă cu cele exprimate în
anii anteriori, activitatea instituţiei fiind apreciată ca fiind eficientă.
În perioada 2014-2015, activităţile de prevenire şi combatere realizate de către
D.G.A. sunt apreciate ca fiind foarte şi destul de eficiente de către cei mai mulţi dintre
angajaţii M.A.I. (86%) şi doar unul din zece respondenţi apreciază eforturile D.G.A. ca
fiind destul de puţin şi foarte puţin eficiente (10%).
Comparaţia cu studiul anterior evidenţiază o creştere de 7 puncte procentuale a
răspunsurilor oferite de angajaţii M.A.I. care apreciază activitatea desfăşurată de
instituţie ca fiind eficientă.

48
 Cum apreciati activitatea D.G.A. din ultima perioada (2014 si perioada
scursa din 2015)?

3 7
4 Foarte putin eficienta
Destul de putin eficienta
34 Destul de eficienta
Foarte eficienta
52 Nu stiu / Nu raspund

Percepţia pozitivă privind activitatea D.G.A. se poate observa şi din creşterea

încrederii angajaţilor M.A.I. în instituţie, inclusiv la nivel judeţean. În ceea ce priveşte
încrederea în personalul de la nivelul structurilor teritoriale ale D.G.A., mai mult de trei
sferturi dintre respondenţi (78%) au o încredere foarte mare şi destul de mare în
angajaţii serviciilor/birourilor anticorupţie.

D.G.A. are în subordine structuri anticoruptie în Mun. Bucuresti si în

fiecare dintre judetele tarii. Câta încredere aveti actualmente în
personalul care încadreaza aceste servicii/birouri ?
2 1
4
16 28

50

Foarte mare Destul de mare Moderata Destul de redusa Foarte redusa Nu stiu / Nu raspund

Nivelul încrederii de care se bucură instituţia la nivel teritorial este în creştere cu

12 procente faţă de anul anterior, când două treimi (66%) dintre angajaţii ministerului
consideră că au încredere foarte şi destul de mare în personalul D.G.A..

49
 În perioada 2014-2015, doar 3% dintre respondenţi au apreciat încrederea în
angajaţii D.G.A. de la nivel teritorial ca fiind redusă. Cauzele invocate de către cei care
nu au încredere în structurile teritoriale sunt reprezentate de calitatea pregătirii
profesionale, selecţia lucrătorilor şi a șefilor (de exemplu, cazul şefului SJA PH), lipsa
transparenţei, inclusiv numărul insuficient al angajaţilor.
Referitor la motivele unor astfel de evaluări, aproape jumătate (47%) dintre
angajaţii M.A.I. apreciază profesionalismul cu care D.G.A. îşi desfăşoară în general
activitatea. Cei chestionaţi apreciază ca principale aspecte pozitive: seriozitatea,
implicarea, buna pregătire profesională a angajaţilor D.G.A., calitatea, transparenţa şi
modul de organizare ale activităţilor derulate de D.G.A..

Care consideraţi că sunt aspectele pozitive ce caracterizează

activitatea D.G.A.?

Nu ştiu / Nu răspund
Combatere 14
16 Informare
52
Instruire
Prevenire 26
23 22
Profesionalism Campanii de
47 mediatizare

Ca aspect pozitiv ce caracterizează activitatea instituţiei, prevenirea efectuată de

D.G.A. este apreciată de aproape un sfert (23%) din totalul răspunsurilor oferite de
personalul ministerului. Din totalul celor care apreciază activitatea de prevenire
D.G.A., mai mult de jumătate (52%) fac referire la activităţile de informare derulate, un
sfert (26%) la instruirile organizate de către angajaţii D.G.A. şi aproape un sfert (22%)
menţionează ca aspecte pozitive: campaniile de mediatizare efectuate la nivelul
instituţiei, imaginea, vizibilitatea instituţiei, creşterea încrederii publicului.
În privinţa activităţii de combatere desfăşurate la nivelul D.G.A., aceasta a fost
considerată ca fiind unul dintre aspectele pozitive ce caracterizează instituţia, trei din
douăzeci (16%) dintre respondenţi apreciind în special modul profesionist şi imparţial
de derulare a acestor acţiuni.
În scopul evaluării activităţilor de instruire şi informare desfăşurate, chestionarul
s-a adresat personalului M.A.I. care a participat la astfel de activităţi, cei mai mulţi
respondenţi (85%) susţinând că au participat la activităţi de instruire sau la ședințe de
informare organizate de D.G.A., în vreme ce aproape trei din douăzeci (12%) dintre
respondenţi au afirmat că nu au participat la nicio activitate de prevenire.
50
 Luând în considerare faptul că D.G.A. organizează permanent astfel de activităţi,
neparticiparea la niciuna dintre acestea ar putea fi explicată prin modalitatea în care
şefii structurilor respective gestionează aspectele care ţin de prevenirea corupţiei,
nerespectând obligaţiile clar definite în O.M.A.I. 86/2013 privind organizarea şi
desfăşurarea activităţilor de prevenire a corupţiei în cadrul Ministerului Afacerilor
Interne. Acestea prevăd participarea întregului personal la activităţile de instruire
anticorupţie cel puţin o dată la 3 ani (art. 7 din O.M.A.I. 86) cât şi la asigurarea de către
factorii de decizie a participării personalului din subordine la acest tip de activităţi (art.
18 din O.M.A.I. 86).

D.G.A. organizeaza periodic sedinte de informare/instruire cu

angajatii MAI, în scopul sensibilizarii cu privire la pericolul
reprezentat de coruptie.De-a lungul timpului ati participat la
asemenea activitati ?

Da 85

Nu 12

Nu stiu / Nu raspund 3

0 20 40 60 80 100

Două treimi (66%) din totalul celor care au afirmat că au participat la activităţile
de instruire şi informare desfăşurate de D.G.A. au apreciat utilitatea acestora în foarte
mare măsură şi într-o mare măsură, doar un număr mic de respondenţi (7%)
considerând instruirile şi informările organizate de D.G.A. ca fiind deloc şi în mică
măsură utile în activităţile specifice locului de muncă.
În calitate de participant, puteti spune ca ele s-au dovedit a
fi utile, ulterior, în activitatea desfaşurată?

În foarte mare masura şi Într-o mare masura 66

Moderat 13

Deloc, în niciun caz şi În foarte mica masura 7

NS/NR 14

0 10 20 30 40 50 60 70

51
 Dacă analizăm activităţile de informare/instruire anticorupţie în funcție de locul
de muncă al celui chestionat, trei sferturi (75%) dintre reprezentanții Jandarmeriei
Române, şapte din zece (70%) din personalul chestionat din cadrul Poliţiei de Frontieră
şi mai mult de două treimi (69%) din Aparatul Central sau structurile subordonate
M.A.I. apreciază utilitatea acestora în foarte mare măsură şi într-o mare măsură.
Faptul că instruirile şi informările organizate de D.G.A. sunt percepute ca utile la
nivelul tuturor structurilor ministerului demonstrează creşterea gradului de
conştientizarea a importanţei prevenirii corupţiei în M.A.I.

Utilitatea activităţilor de informare/instruire anticorupţie în funcţie de

locul de muncă

IGJR 75 10 4 11

IGPF 70 18 5 7

AC sau structuri 69 13 3 15
subordonate

IGSU 65 9 8 18

IGPR 60 16 9 15

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
În foarte mare masura şi Într-o mare masura Moderat Deloc, în niciun caz şi În foarte mica masura NS/NR

Doi din cinci (39%) din totalul celor care au apreciat activităţile de
instruire/informare anticorupţie la care au participat consideră că principala utilitate a
acestora a constat în informarea corectă cu privire la problematica prevenirii şi
combaterii corupţiei, respectiv cu privire la „ceea ce înseamnă să fii corupt”. Cu
ocazia acestor sesiuni, angajaţii M.A.I. au înţeles prevederile legale aferente
domeniului, fiindu-le prezentate reglementările şi cazuistica privind faptele de corupție.
Tot util a fost apreciat faptul că au fost informaţi despre cum trebuie să procedeze în
cazul în care li se oferă mită, care sunt regulile necesare evitării unor situații de
corupție, precum şi riscurile privind corupția la care sunt expuşi lucrătorii M.A.I..

52
 În ce a constat utilitatea activităţilor de prevenire D.G.A.

Rol de informare 39

Constientizare 20

Calitatea instruirii 14

Cum sesizez DGA 9

"Nu exista corupţie în unitatea în care lucrez" 3

Nu stiu / Nu raspund 14

0 5 10 15 20 25 30 35 40

Unul din cinci (20%) respondenţi au considerat utile activităţile de prevenire

organizate de D.G.A. pentru că au reuşit să conştientizeze pericolul săvârșirii faptelor
de corupţie şi urmările acestora. Din analiza răspunsurilor formulate, rezultă, de
asemenea, că, după sesiunile de instruire, angajaţii susţin că le-a crescut atenţia în
exercitarea atribuţiilor de serviciu, mulți dintre cei tentați să comită fapte de corupție
fiind descurajați. Efectul de conştientizare este unul dintre cele mai importante ale
activităţii de prevenire a corupţiei, simultan conștientizării riscului de a-şi afecta, în
mod iremediabil cariera, libertatea şi imaginea, reducându-se şi numărul actelor comise.
Calitatea sesiunilor de instruire şi a şedinţelor de informare anticorupţie a fost
apreciată de un procent de 14% dintre angajaţii M.A.I. care au considerat utile aceste
activităţi. Modul de prezentare a informaţiilor de către ofiţerii de prevenire, în special a
materialelor cu impact emoţional, filmele, imaginile de la percheziţiile domiciliare
efectuate de D.G.A. au fost considerate ca fiind cele mai semnificative. Calitatea
activităţilor a fost cea care i-a încurajat pe participanţi să disemineze ulterior
informaţiile şi altor persoane – „Am putut explica şi colegilor la ce pericol se expun
când săvârşesc fapte de corupție”.
Unul din zece (9%) participanţi la activităţile de prevenire derulate de D.G.A. au
considerat utile aceste sesiuni pentru că au înţeles mai bine cum funcționează şi cât de
utilă este instituţia DGA, crescând astfel nivelul încrederii în această structură a
ministerului.
De asemenea, participanţii chestionaţi au considerat utile activităţile de prevenire
datorită faptului că au aflat modalitatea de sesizare, cui trebuie să se adreseze dacă
sesizează cazuri de corupție şi care sunt măsurile de protecție aplicate celor care
denunţă fapte de corupție. Referitor la utilitatea activităţilor de instruire organizate de
către D.G.A., la care au participat cei chestionaţi, un procent de 3 la sută (3%) a dorit să
sublinieze faptul că la nivelul instituţiei din care fac parte nu sunt constatate fapte de
corupţie, acțiunile (şedinţele) fiind considerate benefice.
53
 Aşa cum am menţionat anterior în cadrul acestui studiu, doar un număr mic de
respondenţi (7%) a considerat instruirile şi informările organizate de D.G.A. ca fiind
deloc şi în mică măsură utile ulterior în activităţile sale zilnice. Aproape jumătate dintre
aceştia (47%) au invocat ca principal factor formalismul activităţilor de prevenire
desfăşurate la nivelul D.G.A.
Unul din cinci (21%) a menţionat că aceste sesiuni de instruire sunt ineficiente,
nu sunt luate în considerare de către personalul predispus la fapte de corupţie şi nu pot
schimba mentalitatea oamenilor.
Un număr mic (7%) dintre aceştia a specificat ca principal motiv al inutilităţii
sesiunilor de instruire/informare anticorupţie lipsa de profesionalism al ofiţerilor de
prevenire, modalitatea în care aceştia au organizat respectivele activităţi.
Motivele inutilităţii activităţilor de prevenire D.G.A.

6 Formalism
7 Ineficiente
Lipsa de profesionalism
21 47 Nu ştiu / nu răspund

Concluzionând, în ceea ce priveşte activitatea de prevenire, ponderea

semnificativă a răspunsurilor oferite de respondenţi reflectă, în ansamblu,
conştientizarea necesităţii acestui tip de activitate, întreprinsă de D.G.A. la nivelul
ministerului. Studiul evidenţiază aprecierea activităţilor de instruire şi informare
organizate de D.G.A. la nivelul tuturor structurilor M.A.I., iar toate sugestiile oferite de
participanţii la studiu evidenţiază dorinţa de îmbunătăţire a calităţii activităţii de
prevenire organizate de D.G.A., în vederea descurajării faptelor de corupţie la nivelul
întregului minister.
Principalele deficienţe, ce caracterizează în prezent lupta împotriva corupţiei
întreprinsă de D.G.A., menţionate de unul din cinci (21%) din totalul răspunsurilor
vizează managementul resurselor umane, financiare şi logistice de la nivelul instituţiei,
respectiv: insuficienţa personalului D.G.A., lipsa dotărilor şi a resurselor financiare,
pregătirea profesională slabă şi atitudinea unora dintre angajaţii D.G.A., selecţia
deficitară a acestora, dar şi absenţa motivării financiare pentru angajaţii D.G.A..

54
 Numărul mare de non răspunsuri oferite de respondenţi (39%) la întrebarea
referitoare la principalul aspect care ar trebui ameliorat la nivelul D.G.A ar putea indica
o reticenţă în exprimarea liberă a propriului punct de vedere în rândul angajaţilor
M.A.I., dar şi cunoştinţele insuficiente ale angajaţilor M.A.I. pe acest domeniu, pentru a
putea formula un punct de vedere pertinent.
Principala deficienţă ce caracterizează în prezent lupta împotriva
corupţiei întreprinsă de D.G.A.
40
35
30
25
20 39
15
21
10
12
5 7 7 6 5 3
0
nu ştiu / nu managementul prevenire combatere cadru legislativ implicarea corupţia ca nu am constatat
răspund resurselor lacunar politicului fenomen deficienţe
umane,
financiare şi
logistice

Un număr mic de angajaţi M.A.I. (7%) dintre cei chestionaţi a precizat ca fiind
deficitare, aspectele care vizează activitatea de combatere.
Şase la sută dintre respondenţi (6%) au menţionat implicarea politicului ca fiind
una din principalele deficienţe ce caracterizează în prezent lupta împotriva corupţiei
întreprinsă de instituţie, iar cinci la sută (5%) din totalul celor care au răspuns la această
întrebare consideră ca principale deficienţe fenomenul corupţiei în sine şi numărul
crescut al faptelor de corupţie comise, fiind amintită inclusiv corupţia din interiorul
D.G.A., respectiv cazul Prahova.
În vederea eficientizării luptei împotriva corupţiei de la nivel M.A.I., respondenţii
au subliniat necesitatea identificării şi eliminării corupţiei de la nivel ierarhic superior,
în acest sens unii oferind chiar măsuri ce ar trebui întreprinse la nivel ministerial, de
exemplu rotirea periodică a celor din conducere.
Doar trei la sută (3%) dintre angajaţii M.A.I. nu au constatat deficiențe ce
caracterizează în prezent lupta împotriva corupţiei întreprinsă de D.G.A.. Această
pondere redusă ar putea fi un indicator fie pentru o percepţie pozitivă privind activitatea
D.G.A., fie pentru insuficienta conştientizare a nevoii de îmbunătăţire, eficientizare
permanentă a activităţii instituţiei. În comparaţie cu studiile efectuate în anii anteriori,
în ceea ce priveşte dimensiunea analizată, respectiv aprecierea activităţii D.G.A. și
încrederea în instituție, observăm menţinerea unei percepţii preponderent pozitive în
rândul angajaţilor ministerului.
55
 Aşteptări/propuneri privind prevenirea corupţiei
Prevenirea corupţiei ar trebui să implice încercarea de a aduce schimbări
organizaţionale şi culturale, care să înlăture potenţialul de vulnerabilitate la corupţie din
cadrul activităţilor M.A.I. Multe dintre incidentele de integritate produse au evidenţiat,
dincolo de carenţele de integritate la nivel individual, lacune importante de
reglementare, de organizare ori de control managerial, care în final creează un mediu
propice în care se manifestă corupţia.
Drept urmare, respondenților li s-a propus să ţină cont de un set predefinit de
măsuri, pentru a evalua potenţialul de impact pe care acestea îl au în planul
prevenirii/descurajării faptelor de corupţie. Primele trei măsuri cu impact foarte mare şi
destul de mare asupra prevenirii corupţiei ce pot fi adoptate de către factorii de decizie,
selectate de patru din cinci respondenţi sunt reprezentate de: asigurarea unei salarizări
decente pentru angajaţi (84%), aplicarea cu promptitudine a sancţiunilor pentru cei
care săvârşesc fapte de corupţie (81%) şi pedepse mai aspre pentru cei implicaţi în
astfel de fapte (mituit, mituitor, complici) (78%).
Impactul aplicării măsurilor preventive

salarizare decentă 84 7 3 6
aplicarea imediată a sancţiunilor 81 10 3 6
pedepse mai aspre 78 13 3 6
imagini flagrant D.G.A. 78 12 6 5
sistem de recompensare 77 11 5 7
campanii de informare 72 16 6 6
prezentarea cazurilor de refuz al mitei 72 15 7 7
protectia denunţătorilor 70 18 6 6
selecţie riguroasă 70 16 7 8
explicarea protectie denunţătorilor 67 20 6 7
proceduri mai clare 66 20 6 7
transparenţa activităţilor 63 21 8 8
instruire anticorupţie adaptate 63 23 8 6
instruirea şefilor în prevenirea corupţiei 60 24 8 8
monitorizarea conflictelor de interese 59 24 8 8
monitorizarea averii angajaţilor M.A.I. 59 21 12 8
accesul la informatii privind coruptia 52 26 13 8
supervizarea la locul de munca 48 32 13 7
altceva 3 11 96
0 20 40 60 80 100

foarte mare şi destul de mare moderat destul de redus şi inexistent NS/NR

56
 Prevenirea corupţiei este înţeleasă de respondenţi în termeni de informare,
instruire, prezentare a unor cazuri, apreciindu-se ca având un impact foarte mare şi
destul de mare: „prezentarea unor imagini de la acţiunile de flagrant organizate de
D.G.A. care surprind săvârșirea unor infracțiuni de corupție de către angajații M.A.I.”
(78% dintre respondenţi), realizarea unor „campanii de informare în rândul cetăţenilor
pentru a nu oferi „atenţii” (72%-imapct foarte mare şi destul de mare) şi „prezentarea
cazurilor de refuz al mitei din activitatea angajaţilor M.A.I.” ( 72%). Ceva mai puţin
eficiente sunt apreciate „şedinţele de instruire anticorupţie adaptate specificului
activităţii personalului” (63%), respectiv „instruirea şefilor cu privire la rolul specific
care le revine în domeniul prevenirii corupţiei” (60%).
Răspunzând problemelor regăsite în domeniul culturii organizaţionale,
respondenţii solicită îmbunătăţirea sistemului de recompensare a celor care-şi
desfăşoară corect activitatea (77%), selectarea mult mai riguroasă a candidaţilor pentru
încadrarea în instituţie (70%), dar şi îmbunătățirea protecției angajaților M.A.I. pentru
denunțarea unor infracțiuni de corupție (70%).
Remarcăm faptul că, abordând sfera acţiunilor pe care managerii structurilor
M.A.I. ar trebui să le implementeze, aproape trei din douăzeci (13%) dintre angajaţii
M.A.I. chestionaţi consideră ca având un efect destul de redus sau inexistent:
îmbunătăţirea supervizării/controlului la locul de muncă (13%), sporirea accesului
cetăţenilor/mass-media/ONG la informaţii privind acţiunile de prevenire şi combatere a
corupţiei (13%), respectiv monitorizarea mai strictă a averii deţinute de angajaţii M.A.I.
(12%). În opinia noastră, această evaluare este determinată de neîncrederea
respondenţilor în implicarea efectivă a persoanelor cu funcţie de conducere în
depistarea/descurajarea abaterilor pe care subordonaţii acestora le-ar putea săvârşi.
Totodată, participanţilor la studiu li s-a solicitat să facă o prezentare a
obiectivelor pe care aceștia le-ar vedea incluse într-o strategie managerială eficientă, de
creștere a nivelului integrității și reducere a nivelului corupției. Răspunsurile oferite au
fost extrem de variate, însă, în final, s-au putut desprinde câteva idei directoare.
Principalul obiectiv, în opinia respondenţilor prezentului studiu, ar trebui să îl constituie
prevenirea corupţiei, care ar trebui să fie şi principala preocupare a cadrelor cu funcții
de conducere (32%). A doua direcție, mai punctuală, a fost desemnată a fi aceea ce ține
de sistemul de recompense oferit angajaților (17%), fapt care a reieșit şi anterior, pe
parcursul sondajului. În continuare, respondenții au optat pentru nevoia de cunoaștere și
susținere a subalternilor (11%), nevoia unei selecții mai severe în desemnarea cadrelor
cu funcții de conducere, în scopul asigurării unei integrități sporite (10%), crearea
unui sistem de control intern mai eficient (4%) și aplicarea legii (3%).

57
 În privinţa activităţii pe care D.G.A. ar trebui să o desfăşoare, aproape o treime
dintre respondenţi (32%) au apreciat că activitatea de prevenire ar trebui să reprezinte
aspectul prioritar pentru a creşte calitatea rezultatelor.
Ce ar trebui să facă D.G.A.
pentru a creşte calitatea rezultatelor

32
Activităţi de prevenire
22
Intensificarea aceloraşi activităţi DGA

Activităţi de combatere 10

5
Profesionalism, perseverenţă
4
Îmbunătăţirea selecţiei de personal
3
Eliminarea influenţelor politice
25
Nu ştiu / Nu răspund

0 5 10 15 20 25 30 35

În acest sens, ca măsuri de îmbunătăţire a activităţii, cele mai multe răspunsuri au

vizat îmbunătăţirea şi creşterea numărului activităţilor de instruire şi informare realizate
la nivelul structurilor M.A.I., stabilirea unui sistem de protecţie reală a persoanelor care
denunţă faptele de corupţie, intensificarea mediatizării cazurilor instrumentate de
D.G.A., creşterea numărului de campanii pentru informarea populaţiei.
Totodată, au fost invocate ca măsuri necesare: creşterea numărului de teste de
integritate, eliminarea birocraţiei generate de activităţile D.G.A., elaborarea unor
proceduri mai clare, asigurarea unei mai bune transparenţe şi monitorizarea mai strictă a
conflictelor de interese în care s-ar putea afla angajaţii M.A.I.
Deşi este apreciată, activitatea de prevenire ar trebui, în opinia participanţilor la
sondajul de opinie, să-şi multiplice şi să îşi diversifice modurile de realizare în vederea
creşterii calităţii rezultatelor instituţionale. Soluţiile de îmbunătăţire a calităţii au vizat,
în special, sesiunile de informare şi instruire, dar şi mediatizarea cazurilor instrumentate
la nivelul D.G.A., inclusiv creşterea numărului campaniilor de informare, cu accent pe
educația anticorupţie realizată încă din şcolile gimnaziale. Totodată, în opinia
participanților la studiu, D.G.A. ar trebui să contribuie la elaborarea unor proceduri mai
clare, la asigurarea unei mai bune transparenţe şi la monitorizarea mai strictă a
conflictelor de interese în care s-ar putea afla angajaţii M.A.I.

58
 Aproape un sfert (22%) din respondenţi a apreciat calitatea activităţilor
întreprinse de D.G.A. atât în domeniul prevenirii, cât şi al combaterii, singura sugestie
fiind de intensificare a acestora la nivelul întregului minister.
Unul din zece (10%) angajaţi M.A.I. consideră că D.G.A. ar trebui să-şi
îmbunătăţească activităţile de combatere a corupţiei, depistarea și sancționarea celor
care se pretează la asemenea acte fiind cele mai importante acţiuni pentru creşterea
calităţii rezultatelor instituţiei.
La nivelul activităţii de combatere a corupţiei desfăşurate în cadrul D.G.A. au
fost sugerate ca măsuri de îmbunătăţire a activităţii următoarele: o mai mare implicare
în rezolvarea cu celeritate a cazurilor aflate în lucru, creşterea numărului de acţiuni în
teren, creşterea numărului de teste de integritate şi o mai bună cooperare cu unităţile de
parchet, dar şi o mai mare libertate în întreprinderea de activităţi şi adaptarea continuă
faţă de situaţia de fapt a personalului.
Deşi exprimate de către un număr mic de respondenţi, amintim ca soluţii pentru
îmbunătăţirea calităţii rezultatelor, creşterea profesionalismului şi a perseverenţei
angajaţilor D.G.A., optimizarea sistemului de selecţie a personalului, respectiv
eliminarea influenţelor politice şi a corupţiei din interiorul D.G.A. (cu referire concretă
la cazul Prahova).

59
VI. PRINCIPALELE CONSTATĂRI ŞI CONCLUZII

Drept concluzie generală, studiul realizat la finele anului 2015 reflectă faptul că
fenomenul corupţiei a luat locul principalei teme de discuţii din societate, din ultimii
ani, şi anume lipsa locurilor de muncă. Era de așteptat ca cea din urmă, fiind un efect al
crizei economice, să cedeze locul în dezbaterile publice unei alte teme, pe măsură ce
economia urma să se stabilizeze. Mediatizarea intensivă a cazurilor de corupţie a adus
acest fenomen în atenția opiniei publice, fenomen care, deşi conştientizat în trecut, era
trecut cu vederea, 55% dintre respondenţi afirmând că au auzit despre astfel de cazuri
descoperite de instituţiile implicate în lupta pentru prevenirea şi combaterea corupţiei.
În această notă, trebuie înţeles de ce corupţia a ajuns în 2015 să fie percepută drept cea
mai gravă problemă a României.
Urmare a acestei mediatizări a avut loc şi o transformare majoră în percepţia
publică asupra corupţiei. Aceasta s-a transformat dintr-un fenomen care era acceptat
tacit, într-un fenomen condamnat cu virulenţă, cetăţenii manifestându-se mult mai vocal
în a identifica în mod public corupţia ca principala problemă a României (51%
consideră corupţia drept cea mai gravă problemă actuală a României, în creştere
semnificativă de la 20% în 2012 şi 15% în 2014).
Chiar dacă studiul a creionat, în continuarea anilor precedenţi, o percepţie a unei
prezenţe relativ ridicate a corupţiei în structurile MAI, dar şi o informare superficială în
ceea ce privește existenţa şi atribuţiile Direcţiei Generale Anticorupţie, concluziile
studiului trebuie interpretate şi valorificate la maxim atât de către DGA, cât şi de către
structurile MAI. Acestea pot fi transformate în instrumente foarte utile în ceea ce
priveşte adaptarea activităţilor de prevenire a corupţiei, respectiv de comunicare
publică, într-un context favorabil, în care cetăţenii susţin şi solicită eforturi continue din
partea tuturor instituţiilor publice, în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei.
Răspunsurile oferite de angajaţii ministerului au evidenţiat modalităţi
diversificate de manifestare a corupţiei, aceste puncte de vedere indicând drept
oportunităţi demne de valorificat consolidarea măsurilor destinate prevenirii şi
combaterii acestui fenomen. Pe de altă parte, datele obţinute cu privire la eşantionul de
angajaţi ai M.A.I. vin să sublinieze, încă o dată, că la nivelul ministerului există un fond
general pozitiv, care asigură premisele pentru implementarea efectivă și sustenabilă a
acțiunilor de prevenire și combatere a corupției. Succesul depinde, în cea mai mare
parte, de angajamentul permanent în implementarea unor măsuri care există deja, și mai
puțin de schimbarea radicală a sistemului existent.

60
 Principalele concluzii, conform dimensiunilor analizate în cadrul studiului

1. Aspecte generale

Interpretarea în termeni de optimism/pesimism, în ceea ce privește direcţia în

care se îndreaptă ţara, indică o discrepanţă evidentă între percepția populaţiei şi cea a
angajaților M.A.I., atât în ceea ce priveşte realitatea actuală, cât şi în ceea ce priveşte
proiecţiile acestei realităţi în viitor. Astfel, aproximativ trei din cinci angajați ai M.A.I.
(61%) consideră că direcția în care se îndreaptă România este una pozitivă, comparativ
cu numai 3 din 10 persoane (29%) din eşantionul de populaţie generală. Totuși,
diminuarea ponderii persoanelor din eșantionul de populație generală care consideră că
direcţia este greşită (de la 76% în 2014, la 63% în 2015), precum și migrarea opțiunilor
negative către indicarea unei direcții bune, sugerează o îmbunătăţire a percepţiei, din
acest punct de vedere.
În privința poziționării românilor față de propria situație, se constată un trend
pozitiv, 22% dintre respondenți considerând că viața lor este mai bună decât în anul
precedent, iar procentul celor care apreciază că viața lor este mult mai proastă sau ceva
mai proastă decât anul trecut se află pe un trend descrescător, începând cu anul 2012.
Acest tip de evaluare poate fi interpretată în termeni de disponibilitate a populaţiei de a
oferi suport actualului proces de reformă, legitimitatea acestuia depinzând în mare
măsură de gradul de corespondenţă dintre aşteptări şi realitatea percepută.
Referitor la aspectele pozitive şi la cele negative percepute la nivelul M.A.I. şi al
instituţiilor din cadrul M.A.I., analiza multianuală evidenţiază o constanţă în ceea ce
priveşte direcţia în care s-a îndreptat M.A.I., începând cu anul 2012.
Corupţia reprezintă, atât în opinia populației, cât și potrivit angajaţilor M.A.I.,
una dintre cele mai importante probleme actuale ale României și principalul element
perturbator al bunei funcţionări a instituţiilor publice autohtone. Comparativ cu anul
2014, creșterea nivelului de percepție a corupției este semnificativă (29 de puncte
procentuale), aceasta putând fi generată de context: aducerea în atenția populației a
marii corupții prin mediatizarea în special pe canalele TV a unor nenumărate cazuri de
corupție în rândul miniștrilor, procurorilor, primarilor sau a clasei politice în general.
La nivelul M.A.I., corupția reprezintă, de asemenea, principalul factor generator
de efecte negative. Alături de corupţie, regăsim probleme precum salarizarea
insuficientă, extinderea sistemului de pile, relații, cunoștințe în activitățile M.A.I. şi
amestecul politicului în activitatea specifică.

61
 Aspectele instituţionale percepute ca având conotaţii pozitive se referă la
creşterea încrederii publicului în organizaţie, schimbarea în bine a organizaţiei fiind
evidenţiată și prin prezenţa sporită în teren, eficienţa, eficacitatea şi operativitatea
activităţilor specifice.
Este de evidențiat faptul că, în anul 2015, comparativ cu anul 2014, s-a observat
o scădere generală a încrederii populației în structurile M.A.I., în condițiile în care
majoritatea populației generale consultate (peste 95%) recunoaște importanța
domeniilor de activitate ale MAI (combaterea infracționalității, asigurarea ordinii
publice, combaterea corupției, intervenția în situații de urgență, intervenția rapidă la
solicitările cetățenilor și oferirea unor servicii publice de calitate). Inspectoratul pentru
Situații de Urgență beneficiază de cel mai ridicat nivel de încredere (72%), fiind urmat
de Jandarmeria Română (54%), D.G.A. (46%), Evidenţa Populaţiei (44%) Poliția
Româna - 43% Structurile de Paşapoarte – 41% și Poliția de Frontieră – 40% .

2. Percepții asupra corupției

Similar cu anii anteriori (2012 și 2014), cele mai multe dintre persoanele
intervievate (82% populaţia generală şi 80% dintre angajaţii M.A.I.) consideră că
nivelul corupţiei în România este foarte ridicat sau ridicat, datele arătând o stagnare a
fenomenului.
În ceea ce priveşte evaluarea situaţiei corupţiei din M.A.I., comparativ cu
ansamblul societăţii româneşti, populaţia generală nu distinge semnificativ între cele
două paliere analizate. Totuşi, analiza a datelor înregistrate în anul 2015, comparativ cu
ultimele două studii realizate la nivelul populaţiei generale, evidenţiază o diminuare de
peste 10 puncte procentuale a ponderii celor care susţin că în M.A.I. corupţia ar fi mai
mare (de la 19% în 2012, respectiv 17% în 2014, la 7% în 2015), situație se
semnalizează o ușoară îmbunătățire a percepției față de nivelul corupției din ansamblul
M.A.I.
În schimb, analiza multianuală a datelor privind percepția răspândirii corupției în
cadrul structurilor componente ale M.A.I., de către eșantionul de populație generală,
reflectă o tendință îngrijorătoare, cele mai multe dintre structurile M.A.I. înregistrând
creșteri semnificative ale nivelurilor destul de mare măsură și în foarte mare măsură,
revenindu-se sau chiar situându-se peste datele de percepție din anul 2012. Cele mai
ridicate creșteri le-au înregistrat Poliția Română (28 de puncte procentuale mai mult
decât în 2014), Inspectoratul pentru Situații de Urgență (creştere de 26 de puncte
procentuale) și Serviciile de Evidență a Pașapoartelor (plus 23 de puncte procentuale).

62
 Datele obţinute evidenţiază, de asemenea, o delimitare extrem de bine conturată a
răspunsurile angajaților M.A.I., în ceea ce privește fenomenul corupției în cadrul
instituției din care fac parte și M.A.I., pe de o parte, respectiv fenomenul general, pe de
altă parte. Trendul dominant, în acest caz este de a indica o menţinere la acelaşi nivel
sau o reducere a corupţiei din MAI, indiferent de nivelul de raportare, dar și o disociere
a personalului instituției față de situația existentă la nivel național, unde nivelul
corupției este perceput a fi mult mai ridicat. Totuşi, analiza comparativă a opiniilor
exprimate de angajaţii M.A.I. participanți la prezentul studiu, cu cele redate în anii
anteriori, evidenţiază o intensificare a prezenţei percepute a fenomenului de corupţie ( o
creştere de peste 10 puncte procentuale, faţă de anii 2012 şi 2013, în privinţa percepţiei
privind existenţa unui nivel crescut al corupţiei, respectiv o diminuare semnificativă a
celor care regăsesc un nivel mai degrabă redus al fenomenului: de la 48%, în 2012, la
38%, în 2013 şi 33%, în 2015).
Analiza după variabila loc de muncă scoate în evidenţă diferenţe notabile în ceea
ce privește opțiunile care indică un nivel ridicat al corupției în M.A.I., cel mai mare
grad de insatisfacție fiind regăsit în rândul angajaților IGPR, mai mult de un sfert dintre
aceștia (28%) estimând un nivel foarte și destul de răspândit al corupției din M.A.I.
O tendință mai degrabă pozitivă este reflectată de analiza opiniilor populației
generale, care redau o îmbunătățire a felului în care s-a perceput situația corupției de la
nivelul M.A.I., în anul 2015, unde doar un număr mic de respondenți (10%) au răspuns
că nivelul corupției din M.A.I. a crescut (reducerea este semnificativă, de 20 de puncte
procentuale, față de anul 2014), înregistrându-se, de asemenea, un plus de 8 puncte
procentuale de respondenți care susțin că nivelul corupției a scăzut, la nivelul M.A.I.
În privinţa proiecţiilor privind evoluţia viitoare a fenomenului, situaţia este
întrucâtva similară, aşteptările fiind pozitive atât din partea populaţiei generale,
consultată de către MAPPERS (mai mult de jumătate din eşantion consideră că nivelul
corupţiei va scădea), cât şi la nivelul personalului M.A.I. chestionat (opţiunile optimiste
fiind indicate de către trei sferturi din eşantion).
Sursa principală a informațiilor pe baza cărora se formează percepția cu privire la
nivelul corupției, atât la nivelul populației generale, cât și în ceea ce îi privește pe angajații
M.A.I. este mass media - 59% dintre respondenții populației generale, respectiv 55% dintre
angajații M.A.I., “word of mouth”- 22% populația generală(17% discuții cu rude, prieteni
sau persoane apropiate, 3% discuții cu colegii ori șefii și 2% relatările unor persoane din
activitatea curentă), respectiv 25% din respondenții M.A.I., iar 19% din experiența
personală sau observațiile directe.

63
 3. Factori favorizanți ai corupției şi vulnerabilităţi organizaţionale
a) Factori favorizanţi ai corupţiei

Există trei factori favorizanți ai corupției, de importanță majoră, care necesită, cu

prioritate, o intervenție. Aceştia sunt: generalizarea obiceiurilor de genul „pilă”,
„intervenţie”, „relaţie”, insuficienţa drepturilor financiare şi sociale ale angajaţilor şi
presiunile şi influenţa politică în adoptarea oricărei decizii la nivelul
instituţiilor/structurilor M.A.I. .
Analiza multianuală a datelor relevă faptul că, spre deosebire de anii anteriori
când, pe prima poziţie în topul factorilor de importanţă majoră se situa „insuficienţa
drepturilor financiare şi sociale ale angajaţilor”, prezentul studiu aduce pe primul loc
factorul „generalizarea obiceiurilor de genul „pilă”, „intervenţie”, „relaţie”, fapt care
subliniază inversarea de poziții survenită între problemele legate de corupție, respective
cele de ordin financiar.
Determinanţi, în relaţia cauzală dintre aceştia şi fenomenul de corupţie sunt şi
factor ice ţin de resortul managementului resurselor umane: sisteme de selecţie şi
promovare lipsite de transparenţă, măsuri insuficiente de protecţie a angajaţilor care ar
putea denunţa corupţia din instituţii publice, respective de cele logistice: fonduri şi
dotări insuficiente pentru desfăşurarea optimă a activităţilor.
În privinţa vulnerabilităţii la corupţie, personalul cu funcţii de conducere este
considerat mai vulnerabil decât cel cu funcţie de execuţie, acelaşi raport menţinându-se
și în cazul personalului aflat la sfârşitul carierei şi al celui aflat la început, precum şi
între personalul care încadrează unităţile subordonate ori teritoriale/judeţene şi cel aflat
în unităţile centrale.

b) Atitudini şi experienţe personale în legătură cu problemele din sfera corupţiei

Percepţia capacității de schimbare a atitudinii faţă de corupţie a angajaţilor

M.A.I. evidenţiază că aproape trei sferturi dintre răspunsuri converg către ideea unei
schimbări în bine faţă de perioada ultimilor ani, doar o mică parte a acestora reliefând
faptul că schimbarea s-a produs în sens negativ, iar 15% considerând că schimbările nu
sunt vizibile.
Cele mai multe răspunsuri pozitive, din acest punct de vedere, se regăsesc la
nivelul I.G.P.R. şi I.G.J.R.. În ceea ce priveşte acceptabilitatea unor comportamente
non-etice, cea mai mare toleranţă se manifestă referitor la comportamentele ce presupun
oferirea de bani/cadouri unor persoane (funcţionar, medic sau profesor) urmare a
exercitării de către acestea a atribuţiilor de serviciu, ca semn de mulţumire sau
recunoştinţă. Cele mai puţin acceptate comportamente, evidenţiate de peste 94% dintre
cei chestionaţi, reliefează comportamente non-etice şi ilegale ce se înscriu în sfera
corupţiei, cum ar fi: darea şi luarea de mită şi traficul de influenţă.
64
 “Cultura mitei” este interpretată fie în contextul în care cetăţeanul se implică din
proprie iniţiativă în actul infracţional datorită obişnuinţei, fie iniţiativa aparţine
funcţionarului public. În acest sens, mai mult de două treimi dintre cei intervievaţi se
pronunţă în total dezacord cu ideea potrivit căreia „majoritatea celor care apelează la un
angajat al M.A.I. pentru rezolvarea unei probleme legale ştiu dinainte că trebuie să
pregătească să ofere acestuia un stimulent”. Astfel spus, nu există un obicei încetăţenit
care să se manifeste în contextul menţionat.
Ideea conform căreia cei intervievaţi ar fi fost influenţaţi din exterior să se
implice în fapte de corupţie este confirmată de către un sfert dintre aceştia. În acest
context, analizând motivaţia acestor persoane, sunt invocate problemele şi interesele
personale ale celor influenţaţi (un sfert dintre respondenţi) în timp ce problemele sau
interesele terţilor reprezintă o motivaţie posibilă în opinia a doar 18% dintre cei
chestionaţi.
Cu privire la reacţia celor care au aflat despre implicarea colegilor în fapte de
corupţie, aproape jumătate din răspunsuri evidenţiază un comportament de non-
implicare exprimat cel mai adesea prin termenul „nimic”, comportamentul fiind motivat
prin „teamă” sau „lipsa de probe”.
De multe ori, comportamentul corupt se manifestă ca urmare a exercitării de
presiuni asupra persoanei implicate. În topul celor care exercită presiuni „permanent”
sau „în mod frecvent” se situează categoria personalului de conducere din propria
structură, cu un procent de 22% ce reprezintă aproape un sfert din totalul răspunsurilor,
în timp ce categoria funcţionarilor din structurile centrale ale M.A.I. se situează la polul
opus al frecvenţei opţiunilor, cu un procent de numai 3%. Pe locurile doi şi trei ale
clasamentului se situează oamenii cu bani, influenţă şi relaţii şi oamenii politici.

c) Atitudinea/comportamentul angajaţilor M.A.I. față de necesitatea

informării/semnalării faptelor de corupție şi protecția avertizorului

Obligativitatea morală a semnalării faptelor de corupţie ne îndreptăţeşte să

studiem în ce măsură acest lucru se întâmplă la nivelul instituţiilor M.A.I., ce anume
motivează comportamentul şi care este opinia referitoare la protecţia avertizorului de
integritate. Astfel, în cazul în care persoanele intervievate ar fi supuse încercării de a fi
implicate în fapte de corupţie, majoritatea susţin că ar alege să informeze
organele/instituţiile/persoanele abilitate (aproape jumătate ar alege să informeze şeful
nemijlocit sau conducerea instituţiei în care lucrează, un sfert ar apela la D.G.A., în
timp ce un număr mic, 8% ar informa D.N.A. sau o altă unitate de Parchet). În ceea ce
privește motivele care ar sta la baza nesemnalării posibilelor fapte de corupție, mai mult
de un sfert dintre respondenți consideră că principalul motiv l-ar constitui incertitudinea
în ceea ce privește capacitatea asigurării protecției necesare, în timp ce o cincime dintre

65
aceștia consideră că demersurile care ar trebui întreprinse sunt prea complexe și
îndelungate, necesitând disponibilitate și consecvență.
Remarcabil este faptul că trei sferturi dintre respondenți nu doar consideră că
semnalarea anterioară a cazurilor de corupție nu i-a dezamăgit și vor proceda și pe viitor
în aceeași manieră, dar, de asemenea, cunosc organele competente/abilitate unde se pot
adresa în aceste situații.

4. Aprecierea activității D.G.A. și aşteptări privind prevenirea fenomenului

Percepţiile exprimate de către respondenţi privind activitatea anticorupţie

desfăşurată în ultima perioadă de către D.G.A. sunt în concordanţă cu cele exprimate în
anii anteriori, activitatea instituţiei fiind considerată ca fiind eficientă. Aspectele
pozitive ce caracterizează personalul D.G.A. dar şi instituţia în ansamblul ei se
evidenţiază prin: profesionalismul cu care D.G.A. îşi desfăşoară în general activitatea,
acesta fiind definit prin: seriozitate, implicare, bună pregătire profesională, calitate,
transparenţă şi modul de organizare al activităţilor derulate. Referitor la activitatea în
sine a instituţiei, prevenirea efectuată de D.G.A. este apreciată de aproape un sfert din
totalul respondenților, fiind apreciate activităţile de informare derulate, instruirile
organizate de către angajaţii D.G.A, campaniile de mediatizare care contribuie la
creşterea vizibilităţii instituţiei şi a încrederii publicului în aceasta.
De asemenea, activitatea de combatere desfăşurată la nivelul D.G.A. a fost
considerată ca fiind unul dintre punctele forte ale instituţiei, 16% dintre respondenţi
apreciind în special modul profesionist şi imparţial de derulare a acţiunilor.
Printre deficienţele menționate de personalul M.A.I., în cadrul prezentului
studiu, am regăsit aspecte privitoare la managementul resurselor umane, financiare şi
logistice, mai precis personalul insuficient al D.G.A., pregătirea profesională slabă a
unora dintre angajaţi şi atitudinea acestora sau selecţia deficitară a acestora. Tot în
categoria deficienţelor au fost enumerate următoarele: efectuarea insuficientă de teste
de integritate, necesitatea eliminării birocraţiei generate de activităţile D.G.A.,
elaborarea unor proceduri mai clare, lipsa transparenţei şi monitorizarea mai strictă a
conflictelor de interese în care s-ar putea afla angajaţii M.A.I.
Referitor la activitatea de combatere, doar un număr mic dintre cei intervievaţi
consideră că aceasta ar fi deficientă. Dintre aceştia, cei mai mulţi apreciază nevoia unei
implicări mai mari în rezolvarea cu celeritate a cazurilor aflate în lucru, creşterea
numărului de acţiuni în teren, o mai bună cooperare cu unităţile de parchet, o mai mare
libertate în întreprinderea de activităţi şi adaptarea continuă faţă de situaţia de fapt a
personalului din domeniul combaterii corupției.

66