Sunteți pe pagina 1din 208
P&rintele Pantelimon de la Turnu despre peed Arsenie Boca si Misiunea Romaniei la ' Cea De-a Doua Venire a Lui lisus CUVANT INAINTE Cartea de fat constituie 0 cérémidé important ta uriasul edificiu al Teologiei, al cunoasterii diviniteifii, al méntuirii tuturor oamenilor. Parintele Pantelimon atinge o vasta problematicé a stiinfei despre metafizic despre lumea nevitzutéi: Cer, suflet, Taine, lumea sfingilor si, implicit, lumea viitoare - pentru noi, nevazutd si ea. Parintele Pantelimon, colaboratorul Sféntului din Ardeal si al tuturor roménilor, Arsenie Boca, e demn de crezut in ceea ce'spune, pentru cdi dovedeste © credintii puternicé, 0 ORTODOXIE neclintitd, care face din Périntele Pantelimon, in mod firesc, nefortat ,, Capul Teologiet”. ‘Aga stiind lucrurile, mu avem cum sii mu credem cele spuse de Parinte despre romani si menirea Roméniei. Ele sunt adevarate. Mesajul Parintelui Pantelimor: de pregiitire de cittre Roménia a Celei De-a Doua Veniri a Lui lisus, repetat ca un refren, practic, vesteste si cheam@ la implinirea Lucréirii descoperite Parintelui Arsenie Boca, Pirintelui Pantelimon gi lui Mos Iie. Toaté evolutia poporului romén, in ciuda scdderilor tui, arata péstrarea (Cunéntulué lui Dumnezeu si a valorilor crestine dupa modelul apostolic. Tar Tisus rispunde cu daruri tuturor celor care ascultti Cuvdntul Situ. De aceea cred $i eu, casi Parintele Pantelimon, cd lisus s-a referit la poporul romédn atunci cand spune ca: ,,se va lua impdratia de la evrei si se va da neamului care va aduce roade”. ‘Realitatea confirma cit poporul nostru a adus ,,roadi", pentru cd cea mai curatii credinta crestind este ORTODOXIA, $1 intre ortodocsi, e constatat, c& cea ‘mai puternici Biseried este Biserica Ortodoxa Roméndi, la randul ei, imperfectit i ea, dar cea mai puternica prin credinjé. E adevarat cd Pairintele Pantelimon, pentru a scoate in relief unele aspecte neglijate de Biserica si credinciosi, pare cd mai si exagereazd. Doar pare! Critica Bisericti este mumai in aparenta. Parimele scoate in evidentai unele scdideri, amplificandu-le din dorinta de a fi eliminate. E normal, ca in orice epocd, de-alifel, Biserica, in partea ei umand, sit aibé si anumite sctideri legate tocmai de neputinta omenescului, in efortul general divino-uman de a ajunge la desdvarsive. De aceea, cartea cheamd $i la smerenie, Serios fiind si profund grijuliu pentru neam si tard, Périntele Pantelimon ne cheamd la smerenie pe ‘ofi, ford prea multe menajamente. La o asa Lucrare, o asa chemare! E absolut necesar ca aceasta carte si fie citita de céttre tofi romani, pentru a se incredinia ca Dumnezeu mai are multe Taine, o parte dintre eie fiind descoperite pentru noi prin Périntele Pantelimon. Dumnezeu descoperat tainele $i dupa faptele noastre, iar cei trei buni roméni au dat dovades de mare credinga prin fapte si ne cheamd si pe noi sit le urméim, pentru implinirea acestel Lucrari ‘a neamului nostru, Am un cuvant de spus si despre autoarea céirfi, Daniela Georgescu, care dovedeste cite un jurnalist avizat in problemele in discusie, Pr. Profesor Nicolae Popescu i, pentru ele fiind eri tainele AM VAZUT CUM SE SCHIMBA OMUL iN LUMINA ‘Am béttut lausaisine-adeschis un omcare radia pace si bucurie. Sentimentul era acela cdi ne astepta si era tare neriibdétor sci ne vadd. Era pentru prima dati cand il vedeam. Am mers impreund cu trei prietene si un prieten, care il stiau bine pe Parintele Pantelimon si care m-au ajutat la implinirea dorinfei mele de a ajunge la Turnu pentru a scrie 0 carte cu Périntele Pantelimon. Voiam sa vorbese cu Sfintia Sa despre menirea Roméniei la Cea De-a Dowa Venire a Lui lisus si despre ceea ce am putea face ca poporul si audd chemarea sa la pocdinja. Stiam c& Parintele Pantelimon acceptd foarte greu sd dea interviuri, “fusesem avertizata, insii am plecat de la convingerea ca Parintele, care vede cu ce géinduri vine cineva la el, va vedea si pornirea mea sincera in a scrie aceasta carte, din dragoste pentru poporul meu, ca sd stie, sd nu fie orb. $i a vizut si a injeles foarte repede si m-a intrebat senin si zambind: ,,Ai aparatele la tine?” Asa a inceput fmpreund-lucrarea noastré in slujba poporului romén. Apoi, la plecare, dup ce mi-a fécut dezlegétri si rugciciunile de drum, m-a condus pand in fata chiliei si, in timp ce ma pregdteam sa plec, mi-a spus sd md opresc. Sia ridicat méinile asupra capului meu, a inceput sé spund rugdciuni pe care mu e-am injeles, pentru cdi le spunea fn soaptd. Auzeam doar numele sfintilor, pe care le rostea mai clar, ca intr-o chemare: Sféinta Fecioar& Maria, Sfantul Joan Botezatorul, Sféintul Ioan Evanghelistul, Sféntul Nicolae, Sfintele Maria Ezipteanca si Magdalena, Sfénta Parascheva. $i in timp ce spunea rugdciunile cx méinile deasupra capului meu, am vezut cum Parintele Pantelimon se sransforma in lumind si in jur degaja o pace, o liniste imposibil de descris. Radia Lumind pur si simplu, iar eu mé simteam impdcata cu toate contradicfiile mele si cole lumii si ale universului. Iubeam pur $i simplu, féird o destinaie a gandului, care devenise atotiubitor, iar trdirea era una de cuprindere a universalitaii concentrate intr-un singur punet nedual, doar iubire.O si mdi credefi nebund, dar nu conteazé, pentru ca imi venea si-i sarut télpile $i iarba de sub ele. Nu picioarele, ci télpile! Bra un gdnd care s-a asezat lin, in mintea mea, ca la el casa. Nu intra in contradictie cu nimic.... Apoi, am atins cu mana lumina din parul Parintelui si era dumnezeiesc de frumoasa $i de bléndé si de.... cum sé ic... de fapt e maximum de deseriere pe care pot sd 0 fac. Nu imi reveneam, exam muta de atéta pace, picioarele mele refuzau si mai faci vreun pas. Era atdta de bine in acea stare de atotiubire... $i am sé ma oprese aici, ca sé nu o stric cu descrieri care nu pot fi cuprinse in cuvinte. Aga s-a seris prima paginit a acestei impreuna-lucrari cu Parintele Pantelimon. Daniela Georgescu OR DESPRE ROLUL BISERICI IN PREGATIREA POPORULUL CA PARTE LA TUCRAREA DE PREGATIRE A CELEI DE-A DOUA VENIRI A LUI IISUS »,Semnul crucii e semn cd Ziua e aproape!” Parintele Pantelimon: Dumnezeu a cercetat tara noastra, dact vreti sivoi sa stiti, si a vrut si ne scape chiar de la inceput de Anticrist. De and a intrat Comunismul, a revrsat Dumnezeu mai mult har peste tera noastra, si ne apere. $i a cerut de la noi sé nu-L prigonim, asa com au ficut iudeii, ci s& pregatim Venirea a Doua a Sa, pentru Ziua Jadecitii, Ne-a ales pe noi s& pregatim a Doua Sa Venire. A venit in tera noastrii aga cum a fost prorocit la iudei. Asa cum s-a prorocit lui ‘Mos Tlie prin proroci nasterea Lui lisus, tot aga s-a descoperit gi a Doua Venire. Apoi, prorocii mai spun c& Tisus va veni si a doua oar’, dar unde va veni? Cum a prorocit Isaia ci peste 800 de ani se va saste lisus in Bethleemul Iudeei, tot asa prorocul Ilie, Mos Tlie de la Figiras, a prorocit ca Dumnezeu a ales ca Roménia si pregateascd a Doua Venire a Lui lisus. E foarte important s& implinim bine aceasta caisiune, cici, stii, cum a fost cu iudeii care Iau rastignit pe lisus cx pretul sngelui copiilor lor! Ei strigau in fafa lui Pilat din Pont & rem ca blestemul s& cad asupra noastri sia copiilor nostri”, samai ca lisus s& fie ristignit ct mai repede. Nimic nu mai conta, doar si-L vada ristignit. Dumnezeu a luat darul de Ia iudei si ni a dat ‘sou’. S-a dovedit, la noi in fara. Am avut proroc, Mos Hlie, si apostol, Pacintele Arsenic Boca, care au prevazut tot ce urmeaza sa vin’. D.G.; Sfintia Voastrit, vorbiti-mi despre Mos Ilie. Ce fel de om ‘ex si care a fost misiunea sa legati de implinirea acestei ,,.Lucrari ‘SGinte”, cum afi numit-o adesea? Parintele Pantelimon: Mos lie era un om simplu, de la far’. Lui ‘sa dat si i s-a descoperit pecetea apocaliptica. Lui i-a descoperit Dumnezeu tot ce urmeaz& s& se intémple. Cu ajutorul lui Mos Ilie <2 ficut un Clopot pe care scrie ,,Cu noi este Dumnezeu. Injelegeti eameni si va plecafi!”. Acest Clopot a fost construit in memoria toe celor 14.000 de prunci ucisi de Irod, care este primul eveniment important dupi nasterea lui Hristos. Acest Clopot va risuna asa de tare, ci va chema toate neamurile la credin{a, Al doilea este legat de Sfantul Ioan Botezatorul, care a pregatit Calea Sa, ,,cel mai mare om nascut din femeie”. El spunea despre lisus c&: ,,Jaté, acesta e Mielul Lui Dumnezeu care a venit si ridice pacatele lumii”. Pentru a marca importanta acestui moment, eu am avut ca sarcin’ s& construiesc o Racla din lemn in care urmeaza si fie asezat trupul Sfantului Toan Botezitorul, inainte de a Doua Venire. Al treilea moment este Rastignirea, Adic’ Crucea. Stic toati lumea cé inainte de Judecata vine crucea. $i ea a venit. Semnul crucii ¢ semnul pregatirii, cd Ziua e aproape. Pentru a trezi in poporul roman greutatea jertfei Méantuitorului si pentru a vedea noi cat de mult ne iubeste Dumnezeu, Parintelui Arsenie Boca i s-a descoperit de c’itre Mantuitorul crucea apdruti pe cerul nostru 15 ani de zile. Pentru ao vedea, trebuia post si rugiciune, viaté curati si plcuti Lui Dumnezeu, de aceea nu oricine a putut si vada crucea. I s-a descoperit apoi c& trebuie s& construiascd © cruce, placata cu aur, dupa modelul crucii pe care a vazut-o pe cer timp de 15 ani de zile. Ai vizut crucea ficuti dup modelul arditat pe cer! Ai viizut ce frumoasi e! Toate acestea le-a pregitit Parintele ‘Arsenie Boca cu Mos Ilie si cu mine pentru a arlita ci fir fapte, credinfa e moarté. $i asa cum spuneam, aici la noi se pregateste, aici vine Mantuitorul pentru Judecata lumii. Pastel SAAT Tas) .,Cu asta s-a pornit aceasta Lucrare! Cu sfatul dat de Sfantul Ioan Evanghelistul lui Mos Hie... . [..] ...$i Biserica trebuie sa aiba grija sd pregiteasca poporul pentru Ziua Judecaii.[...] Biserica ortodoxd ecapul Adevatrului.”” Parintele Pantelimon: Asta e misiunea sfanti a Bisericii de a pregiti poporul, in general, gi acum, dea recunoaste aceasta Lucrare

S-ar putea să vă placă și