Investitii straine in Romania .

Evolutie , tendinte , efecte .

studiu de caz pe o firma
Investițiile străine directe (ISD) reprezintă investițiile făcute de o societate sau de o persoană
fizică aflată în interes de afaceri dintr-o anumită ţară, într-o altă țară, fie sub forma înființării unei

intreprinderi, fie prin dobândirea de active în cealaltă țară, cum ar fi deținerea sau controlul
asupra companiilor străine.

Investițiile străine directe se disting de investițiile de portofoliu, în care un investitor doar

achiziționează acțiuni ale unor companii străine.

Caracteristica cheie a unei investiții străine directe este aceea că, ca urmare a investiției
respective se preia controlul efectiv sau cel puțin influența substanțială asupra procesului
decizional al unei afaceri străine. nvestițiile străine directe sunt realizate în mod uzual în
economiile deschise, care oferă o forță de muncă calificată și perspective de creștere superioare.

Investițiile străine directe implică în mod frecvent mult mai mult decât o investiție de capital.
Acestea pot implica și furnizarea de management sau tehnologie.

Tipuri de investiții străine directe

Investițiile străine directe pot fi făcute într-o varietate de moduri, inclusiv prin deschiderea unei
filiale sau a unei societăți asociate într-o țară străină, prin dobândirea controlului într-o societate
străină existentă sau printr-o fuziune sau un joint-venture cu o companie străină.

Pragul pentru o investiție străină directă care stabilește limita pachetului de control, conform
liniilor directoare stabilite de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE),
este de o participație minimă de 10% la respectiva companie străină, ceea ce înseamnă că
investitorul trebuie să obțină 10% sau mai multe acțiuni ordinare sau acțiuni cu drept de vot ale
societății străine.

Cu toate acestea, această definiție este flexibilă, deoarece există situații în care se poate stabili un
pachet efectiv de control într-o companie cu mai puțin de 10% din acțiunile cu drept de vot ale
societății.

Investițiile străine directe sunt în general clasificate ca fiind orizontale, verticale sau
conglomerate.
O investiție directă orizontală se referă la investitorul care înființează același tip de operațiuni
într-o țară străină, pe măsură ce operează în țara sa de origine. De exemplu, un furnizor de
telefonie mobilă cu sediul în Statele Unite, care deschide acelaşi tip de magazine în China.

O investiție verticală este aceea în care se stabilesc sau se achiziționează într-o țară străină
afaceri diferite, dar strâns legate de activitatea principală a investitorului, cum ar fi atunci când o
întreprindere producătoare dobândește pachetul de control al unei companii străine care
furnizează componente sau materii prime necesare societății de producție pentru a-și realiza
produsele.

Investiție străină directă de tip conglomerat este aceea în care o companie sau o persoană face o
investiție străină într-o afacere care nu are legătură cu afacerea existentă în țara sa de origine.

Deoarece acest tip de investiție implică intrarea într-o industrie în care investitorul nu are
experiență anterioară, deseori ia forma unei societăți mixte denumite joint venture, asociindu-se
cu o companie care operează deja în industrie. Investiția internațională presupune existența a cel
puțin doi agenți economici
-agentul emitent al investiției și agentul receptor al investiției situați în două țări diferite, în
funcție de raportul stabilit între aceștia putându se vorbi de două mari tipuri de investiții
internaționale: investiția străină direct (ISD) implică transferarea către agentul emitent a
posibilității de control și decizie asupra activitățiireceptorului, în timp ce investiția străină de
portofoliu (ISP) nu presupune transferarea controlului de la emitent la receptor, reprezentând un
plasament pur financiar al emitentului. Încadrarea unei investiții internaționale în unul din cele
două tipuri este dificilă, însă, din cauza diversității modalităților concrete prin care au loc aceste
investiții, dar și a gradului diferit de dispersie al acționariatului companiilor în care este realizată
investiția.

EVOLUTIILE INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE IN ROMANIA

In ultimii ani, Romania a devenit o locatie atractiva pentru investitorii straini, numarul
celor prezenti in tara noastra fiind in crestere. Datorita aderarii la NATO si apoi la UE, Romania
si-a consolidat pozitia in zona Eoro-Atlantica atat in plan economic cat si politic. Investitiile straine
directe vor facilita accesul direct la pietele straine precum si "importul" de tehnologie si "know-
how". Potrivit UNCTAD, Romania a atras cea mai mare parte a investitiilor straine directe,
volumul acestora ridicandu-se la 13 miliarde de euro, ocupand primul loc in regiunea est-
europeana . Totusi, comparand cu tari central-europene cum ar fi Ungaria, Cehia si Polonia, aceasta
realizare nu mai poate fi considerata de o amploare atat de mare avand in vedere ca aceste tari au
absorbit aprozimativ 80% din volumul investitiilor straine directe din regiunea central-europena.

Factorii care au determinat avantul investitiilor directe au fost pozitia in Europa,

disponibilitatea resurselor materiale si umane ,costuri salariale scazute si dupa indelungi rectificari,
legislatia. Pana in anul 1997, cadrul legal al tari noastre nu era considerat propice pentru realizarea
investitiilor de catre investitorii straini. Astfel in anul 2001 a fost promulgata: "Legea 332/2001
privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie", care prevedea un
numar de "stimulente" de care investitorii straini beneficiaza, beneficii aditionale celor prevazute
deja de codul fiscal. Printre acestea au fost incluse: scutirea lata impozitelor a companiilor care
realizeaza investitii cu un impact major asupra economiei Romaniei, permiterea utilizarii
accelerate in primul an de depreciere pentru investitiile mai mari de un million de dolari ETC.
Beneficiile au fost diferentiate in functie de amploarea investitiei.

Potrivit BNR, in perioada 2003-2006, investitiile straine directe au fost intr-o continua
crestere, Graficul de mai jos ilustreaza aceasta crestere, evidentiand proportia in care a contribuit
fiecare element la cresterea investitiilor straine directe:

In anul 2007, investitiile straine directe au crescut cu 2,4% fata de nivelul inregistrat in
anul 2006, "diferenta constand in participatiile la capital si profitul reinvestit". Insa , acestea
acopera doar in proportie de 41,9% din deficitul balantei de plati.
Pentru anul 2008 este preconizata o crestere a investitiilor straine directe cu 10% fata de
anul 2007.

Tara noastra constiuie un pol de atractie investitional pentru tari din toate colturile Europei si din
toate colturile lumii datorita resurselor de care dispune si in principal datorita costurilor scazute
cu forta de munca. In tara noastra, majoritatri sunt investitorii europeni, fiecare detinand, la 31
decembrie 2006.

Din totalul investitiilor directe in Romania, Olanda detine peste 20% din acestea. Peste
2700 de companii care activeaza in Romania detin capital olandez, investitii consistente fiind
facute de Unilever, ING, ABN AMRO, Frans Maas, Remco, Philips, Damen Shipyards Group,
KPMG, Heineken, SPAR, Friesland,Verder Group, TNT, Golden Tulip Hotels, KLG (Kuijken
Logistics Group), Centrum Transport, etc.

Investitiile olandeze au fost realizate in principal in domenii de activitate precum IT,

productie si logistica, procesarea laptelui, sistemul bancar etc.
 Incepand din 1990, Austria a fost unul dintre partenerii principali ai Romaniei, in materie
de schimb comercial. Cu un capital subscris de 2,1 miliarde de euro, cu peste 4300 de companii
care detin capital austriac.

Insa, tranzactia BCR schimba pozitia acestei tari printre investitorii straini. Venirea Erste
Bank in tara noastra si preluarea BCR a devenit una dintre cele mai importante actiuni de
privatizare desfasurate in Romania. Principalii investitori austriaci din tara noastra, sunt OMV,
Raiffeisen, Schweighofer, Strabag, Porsche Romania, Bramac Baumit Wienerberger, Volksbank,
Vienna (detine Omniasig si Unita).

Multe dintre companiile austriece sunt interesate sa investeasca in domeniul imobiliar prin
cumpararea terenurilor aflate in vecinatatea soselelor,a principalelor noduri de transport, sa
investeasca in industria constructoare de masini, in indutria metalurgica, productia de echipament,
industria alimentara etc..

In domeniul bancar, Raiffeisen Bank si Volksbank detin un rol fruntas in topul

investitorilor din cadrul acestui sector. Dupa preluarea BCR, Austria a devenit principalul
investitor strain in Romania.

Peste 4800 de companii care detin capital farncez sunt inregistrate la Registrul Comertului.
Principalii investitori de origine franceza sunt: Orange, Société Générale, Lafarge Romcim,
Renault-Dacia, Vivendi Environment, Carrefour, Auchan si Alcatel. Companiile franceze au fost
interesate in principal de companiile romanesti aflate in procesul de privatizare. O exceptie o
reprezinta Alcatel si Orange. Alcatel a investit in Romania inca din anul 1991.

Germania e un important partener comercial al tarii noastre. Peste 14500 companii

opereaza in Romania, aportul de capital in moneda straina fiind de peste 1,5 miliarde de euro.
Majoritatea investitiilor sunt efectuate in afaceri de mici proportii. Mai mult de peste 90% din
totalul investitiilor sunt de mai putin de 40000 de euro, insa contributia la cresterea economica e
Romaniei este substantiala. Totusi, statisticile nu iau in considerare investitiile nemtesti efectuate
in tara noastra de filialele din alte tari europene ale companiilor germane.

Principalele sectoare de investitie ale companiilor de origine germana sunt: industria

automobilelor, metalurgie, comert, indutria materialelor plastice, IT, servicii financiare, principalii
investitori fiind: Metro, Praktiker, Kaufland (membru al concernului Group Lidl & Schwarz),
Selgros, Billa, Tengelmann (Plus), E.ON Ruhrgas, Steilmann, Linde, Heidelberger Cement
(CarpatCement), Siemens, Dr. Oetker, etc

Ultima investitie majora a fost efectuata de Willy Kreutz (in Parcul Industrial din Timisoara
situate in Freidorf) care a investit peste 8 milioane de euro in productia de lampi fluorescente si
Marquardt Schaltsysteme care a investit aceeasi suma in facilitatea de productie din Sibiu. De
asemenea, se preconizeaza ca vor mai fi investiti peste 15 milioane de dolari in productia de
componente ale automobilelor in anul 2008.
 Peste 22000 de companii din Italia activeaza in present in Romania. Sectoarele de activitate
in care sunt concentrate investitiile de origine italiana sunt: industria textile, constructii, comert,
servicii si agricultura.

Principalii investitori sunt: Italstrade, Unicredito Italiano, Radicifibres, Butangas, Pirelli

Telecom, Tenaris Dalmine, Radici, Natuzzi, Zoppas, Cefin.

Investitorii americani au devenit investitori in sectoarele strategice ale Romaniei cum ar fi:
telecomunicatii, infrastructura, industria constructoare de masini, finante si agricultura. Mai mult
de 5000 de companii americane sunt prezente in Romania conform cu statisticile efectuate in
martie 2007.

Investitiile efectuate de companiile din SUA insumeaza peste 700 milioane de euro,
principalii investitori sunt: Qualcomm, Philip Morris, General Electric, UPC, Citigroup, AIG,
IBM, Procter&Gamble, Coca-Cola, Solectron, Timken, McDonald's, Trinity Industries, Kraft
Foods, American Life Insurance Company, Precision Cast Parts Corporation, Sara Lee, Smithfield.

Italstrade, Unicredito Italiano, Radicifibres, Butangas, Pirelli Telecom, Tenaris Dalmine,

Radici, Natuzzi, Zoppas, Cefininvesti.

Marea Britanie e considerat ca un alt mare investitor din Romania, cu intrari de capital de
peste 600 milioane de euro din cadrul a 2900 de companii. Domeniile predilecte de investitie ale
investitorilor englezi sunt domeniul imobiliar, cel al constructiilor, al transporturilor feroviare,
industria textila, electrica, si agricultura.

Investitorii din Marea Britanie sunt: GlaxoSmithKline, BPB Gypsum Ltd, Mivan-Kier,
Coats, Aviva, Halewood, British Vita.

DIY retailer Brithouse planuieste sa investeasca 25 de milioane de euro in urmatorii 5 ani,

in Romania. Ciprul a investit peste 600 milioane de euro in 2700 de companii din Romania.
Domeniile de activitate in care actioneaza companiile cipriote in tara noastra sunt: telecomunicatii,
comert, servicii, industria alimentara, industria textila etc. Majoritatea investitiilor straine directe
au fost efectuate de companii off-shore cu sediul in Cipru (in principal companii grecesti), si de
catre fonduri de investitii.

Investitorii care s-au remarcat au fost: Synek (in ramura industriei alimentare) si Chroma
Holdings (industria vopselelor).

Investitiile in agricultura

Aproximativ 62% din teritoriul Romaniei este arabil (peste 10 milioane de hectare), in timp
ce 28% e ocupat de paduri. Avand in vedere privatizarea, in present 90% din totalul terenului arabil
e proprietate straina. Acest tip de reforma a generat un numar mare de ferme cu o suprafata medie
de 2 hectare si cu o productivitate scazuta. Romania ofera conditii prielnice pentru cultivarea
pomilor fructiferi, producerea de cereale, de floarea soarelui, viticulture si pentru cresterea
animalelor cum ar fi: bovine, porcine, oi si pasari.

Investitiile straine directe in industria alimentara

Acest sector a fost printre primele sectoare abordate de catre investitorii straini, in special
din perspective dimensiunii pietei (a doua dupa Polonia).

Printre investitorii prezenti in Romania se numara: Coca-Cola, Pepsi Co., Danone,

Unilever, McDonalds', si Kraft Jacobs Suchard. De asemenea, investitorii autohtoni cum ar fi: Pan
Group, Dobrogea, Pambac, siEuropean Drinks au inceput sa isi consolideze pozitia pe piata.

Investitiile din sectorul retail

Dezvoltarea producatorilor e puternic influentata de schimbarile din comportamentul

consumatorilor care a inceput sa imprumute caracteristici ale comportamentului cetatenilor din
comunitatea europeana. S-au dezvoltat foarte mult obiceiurile cetatenilor romani de a achizitiona
bunuri din supermarket-uri si din mall-uri si centre comerciale. Principalii retaileri din Romania
sunt: Cora, Carrefour, Tengelmann (Plus Discount), Minimax, Metro Cash and Carry,
REWE(Billa, Sellgross, XXL), Univers'all,

Rapida expansiune a investitiilor in sectorul retails se datoreaza urmatorilor factori:

 Schimbarile din comportamentul consumatorului

 Cresterea puterii de cumpararea consumatorilor

 Crestearea cererii pentru bunurile de consum

 Facilitatea accesului la creditele de consum

Este preconizat ca volumul investitiilor straine directe in sectorul retail va creste avand in
vedere calificarea fortei de munca si totodata faptul ca salariile din aceasta ramura sunt mici
comparativ cu alte tari din Uniunea Europeana.

Investitiile din sectorul materialelor de constructii

Aceasta ramura a industriei este foarte atractiva pentru investitorii straini, fiind integral deschisa
privatizarii. French Lafarge, Swiss Holcim si German Heidelberg Cement isi impart piata in mod
egal, asteptandu-se o crestere in acest domeniu cu 5% in urmatorii ani.

Investitiile straine din industria automotive

Dezvoltarea industriei automobilelor in Romania a inceput in anul 1999 odata cu preluarea

uzinelor Dacia de catre Grupul Renault. Grupul francez a beneficiat de o scutire pe 5 ani e la plata
impozitului pe profit, de la plata taxelor vamale etc. In anul 2000 Grupul Renault a inceput
modernizarea uzinelor, avand in vedere planurile investitorilor francezi de a produce anual 200000
de masini, dintre care 80000 pentru export.

Pe piata automobilelor actioneaza si alti gigantici internationali cum ar fi: Continental (care
a deschis o facilitate de productie moderna de productie la Timisoara), Solvay, Autoliv, Ina
Schaeffer care a finalizat in 2007, o investitie de 180 milioane de euro.

Si aceasta ramura reprezinta o sursa de oportunitati pentru investitorii straini.

Investitiile in sectorul petrolier si al gazelor naturale

Romania are rezerve mari de petrol si gaze naturale care au starnit interesul investitorilor
straini. Cu sprijinul Bancii Mondiale si BERD, Romania a inceput sa implementeze un program
cu durata de 20 de ani care isi propune sa revitalizeze indutria de petrol si gaze naturale prin
introducerea de noi metode de productie si prin asigurarea de echipament nou pentru desfasurarea
activitatilor. Companiile care activeaza in Romania sunt: Shell (Anglia- Olanda), Enterprise Oil
(Marea Britanie), Paladin Resources (MArea Britanie), Elf Aquitaine (Franta) si OMV (Austria).
OMV a devenit unul dintre principalii investitori din regiune dupa ce a achizitionat Compania
Natioanla Petrom. De asemenea, personalul calificat din industria extractiva, apropierea de Marea
Caspica (regiune importanta pentru resursele de petrol si gaze naturale), precum si bunele relatii
mentinute de tara noastra cu tarile arabe si ex-sovietice sunt conditii propice pentru cresterea
investitiilor in acest sector.

Investitiile din sectorul petrochimic

Romania are un sector industrial petrochimic diversificat, cu o capacitatea de procesare

care o depaseste pe cea de extractie a petrolului. Schimbarile din cadrul acestui sector a inceput in
anul 1997, prin reformarea companiei Petrom (preluata de OMV) care este in prezent producatoare
de petrol, detine trei rafinarii si o ramura de distributie, cea mai mare de pe piata. Petrom se afla
in competitie cu Rompetrol, Shell, Mol, Agip si alti producatori privati. In 1998, Lukoil Europe a
achizitionat 51% din actiunile Petrotel (a treia rafinarie ca marime din Romania).

De asemenea, multe companii straine ce activeaza in industria chimica, tintesc piata din
Romania. Acestia sunt: ICI, AstraZeneca, BASF etc.

Investitiile in energie electrica

RENEL, compania care detinea monopolul in aceasta ramura industriala, a fost divizat in
5 companii intre anii 1998-2000. Guvernul a facut de asemenea investitii strategice in Centrala de
la Cernavoda.

In anul 2003, guvernul a inceput privatizarea companiei. La 19 iulie 2004 s-a semnat
contractul cu compania italiana RENEL. In viitor, vor fi de asemenea incurajate investitiile in
aceasta ramura industriala.

Investitiile in industria metalurgica

 Industria otelului in Romania este diversificata. Companiile ce activeaza in acest sector se
afla in process de restructurare. Cea mai importanta companie producatoare de otel, Sidex GAlati
a fost achizitionata de compania LNM Ispar. Privatizarea Sidex se considera a fi foarte importanta
pentru reforma industriei din tara noastra. Sectorul metalurgic ofera posibilitati atractive de
investitii.

Investitiile din sectorul industrial textile

Investitiile din ramura industriala textila din tara noastra pot fi considerate un adevarat
model de privatizare de succes, avand in vedere ca peste 98% din companiile din sector au fost
privatizate. Investitorii au fost atrasi de oportunitatile din ramura confectiilor, a prelucrarii
produselor din piele, a incaltamintei. Conditiile din Iugoslavia au favorizat de asemenea acest tip
de investitii.

Investitiile din acest sector au determinat o crestere a exporturilor. Din anul 2000, Romania
a devenit unul din principalii furnizori de confectii textile ai Uniunii Europene. Totusi, cresterea
costurilor salariale ii poate determina pe investitori sa gasesaca alte oprtunitati in tari in care costul
fortei de munca este mai scazut.

Investitille in telecomunicatii

Pentru a imbunatatii conditiile de telecomunicatie din tara noastra, Guvernul a atras fonduri
in valoare de 8 miliarde de dolari de la Banca Mondiala si BERD. De asemenea , s-au modernizat
centralele telefonice prin introducerea celor digitale, cu ajutorul companiilor: Alcatel, Siemens,
Goldstar.

Intre anii 1997-2003, pachetul majoritar de actiuni si drepturile de vot aferente au fost
achizitionate de comania greceasca OTE. La 1 ianuarie 2003, sectorul telecomunicatiilor a fost
deschis competitiei, astfel ca in bransa au patruns companii precum: CATV, NMT450, GSM
LEMS, DECT etc. Pana in anul 2005, ANRC a autorizat 2609 companii care sa ofere servicii de
comunicatie electronica.

Telefonia mobila a cunoscut o crestere surprinzatoare, pana la sfarsitul anului 2004, peste
36% dintre romani detinand un telefon mobil. Piata telefoniei mobile e impartita intre 3 operatori:
Orange, Vodafone (Mobifon), Cosmote (devizia mobila a OTE).

Investitiile in domeniul IT

Domeniul IT a cunoscut o dezvoltare rapida in Romania, aceste domeniu devenind unul

dintre cele mai atractive domenii de investitii. Romania ofera personal calificat in aceasta ramura
si de asemenea costul fortei de munca este mai scazut decat in tarile dezvoltate. Una dintre cele
mai important proiecte de investitii derulate au vizat ramura hardware creand peste 6500 locuri de
munca. De asemenea, dezvoltarea investitiilor in aceasta ramura e incurajata de "stimulente
fiscale" (impozite mai mici) desi exista o polemica in ceea ce priveste modul lor de acordare.
 Una dintre cele mai de succes tranzactie a fost achizitionarea de catre Microsoft a unui
antivirus (RAV) produs de o companie locala GeCad. Valoarea tranzactiei nu e nici in prezent
cunoscuta insa e estimata la 10 milioane de dolari.

De asemenea, exista alte companii ce actioneaza in domeniul IT si isi consolideaza pozitia

pe piata devenind astfel mai atractive pentru investitorii straini.

Fondurile de investitii

Fondurile straine de investitii activeaza intr-o proportie mare pe piata din

Romania.Prezenta acestora pe piata s-a consolidat simultan cu sectorul privat.Companiile care au
fost tintite au fost cele cu potential de dezvoltare, cu o cota de piata stabila si un management
competitiv.

Fondurile regionale devin din ce in ce mai atractive, pentru investitori chiar daca competitia
nu e foarte mare in acest domeniu.1[5]

Climatul investitional in anul 2006

Ideea prezentata in capitolul anterior in favoarea investitiilor straine directe in Romania a

fost intarita intr-unul dintre ultimele studii efectuate de expertii prestigioasei companii de
consultanta Ernst & Young. Acestia considera tara noastra drept cea mai atractiva destinatie pentru
investitii din Europa de Sud - Est, in conditiile unei imbunatatiri substantiale a perceptiei
investitorilor straini asupra acestei parti a batranului continent. Acelasi studiu intitulat "South East
Europe Attractiveness Survey" releva faptul ca exista premisele necesare pentru o imbunatatire a
pozitiei tarii noastre ca destinatie pentru investitii in urmatorii trei ani, lucru ce il vom dezvolta pe
parcursul lucrarii.

Imbunatatirea mediului de afaceri, efectele introducerii cotei unice de impozitare si

atitudinea pozitiva a partenerilor straini fata de Romania au condus la atragerea unui volum de
investitii straine directe in valoare de 9,1 miliarde euro doar in anul 2006. Aceasta valoare record
din 2006, in crestere cu 74,24% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent (5,213 milioane
euro), include suma de 2,2 miliarde euro, reprezentand preluarea de catre Erste Bank a 36,8% din
actiunile Bancii Comerciale Romane.

Cea mai importanta componenta a investitiilor straine directe atrase de Romania a fost
reprezentata de "participatiile la capital" ( in valoare de 4098 milioane Euro reprezentand 45,1%
din volumul total investitiilor straine directe), urmata de "alte capitaluri", adica imprumuturi
acordate de compania mama structurilor afiliate din Romania (3029 milioane euro reprezentand
33,3% din volumul total de investitiilor straine directe), si componenta "profit reinvestit" (1956
milioane Euro reprezentand 21,5% din volumul total investitiilor acestor categorii de investitii).
Asadar, anul 2006 reprezinta recordul absolut in ceea ce priveste investitiile straine directe atrase
de Romania. (Fig. 1). In 2006, volumul cumulat al investitiilor straine directe atrase de Romania a
depasit pragul de 30 de miliarde de euro, inregistrandu-se un stoc de 31,130 miliarde de euro

Investiţiile străine directe (ISD), fluxurile de bani care ar fi trebuit să stimuleze creşterea
economică, s-au prăbuşit în ultimii ani. Iar dacă tendinţa descendentă continuă, anul 2013 ar
putea marca minimul ultimilor 11 ani pentru ISD.

Cei mai mulţi analişti au caracterizat evoluţia investiţiilor străine ca fiind „dezamăgitoare“ şi
„îngrijorătoare“.

Investiţiile străine directe au continuat să scadă în 2013 faţă de anul trecut, declinul după primele
şapte luni accentuându-se la aproape 30% comparativ cu perioada ianuarie-iulie 2012, până la
946 mil. euro.

La jumătatea anului, investiţiile străine directe înregistrau o scădere de 20% faţă de primul
semestru de anul trecut.

Economia a crescut în prima jumătate a anului cu 1,8% comparativ cu semestrul I din 2012. Însă,
în ciuda menţinerii economiei în teritoriul pozitiv, România nu a devenit mai atractivă în ochii
investitorilor.

Volumul ISD-urilor reflectă atractivitatea mediului de afaceri autohton, dar şi percepţia

investitorilor străini, iar evoluţia economiei este unul dintre indicatorii analizaţi. Anul trecut,
când economia a crescut cu 0,7%, investiţiile străine au totalizat doar 1,6 mld. euro, atingând
minimul ultimului deceniu. De vină au fost criza din Europa, dar şi tensiunile politice interne şi
modul în care a fost tratată criza de către decidenţii de politici monetare şi fiscale, după cum au
spus analiştii.

Pentru 2013 analiştii şi-au îmbunătăţit estimările privind creşterea economică spre 2,5 - 3%,
având în vedere anul agricol foarte bun şi menţinerea cererii externe bune pentru produsele
româneşti. Însă, deşi ritmul de creştere a PIB va accelera faţă de 2012, investiţiile străine vor fi
cel mai probabil sub nivelul de anul trecut.

Cei mai mulţi analiştii estimează că nivelul ISD se va reduce în 2013 pentru al cincilea an
consecutiv, şi va fi sub nivelul din 2012, evoluţie care arată că investitorii străini încă nu au
încredere în economia naţională. În aceste condiţii analiştii cred că există perspective ca
investiţiile străine să rămână la niveluri scăzute pentru o perioadă extinsă de timp.

După anul de graţie 2008, când investiţiile străine au atins un maxim de 9,5 mld. euro, au urmat
patru ani de căderi continue. Deşi economia a revenit pe creştere în 2011, după doi ani de
recesiune, investitorii străini nu s-au grăbit să vină în România.

Investiţiile străine au fost lăsate de izbelişte, apropiindu-se în ultimii ani de nivelurile de la

începutul anilor 2000, atunci când România era departe de Uniunea Europeană.
Pe lângă plecarea Nokia şi a Tnuva, pe lista veştilor rele mai pot fi amintite mutarea centrului de
servicii ING de la Cluj în Ungaria, relocarea fabricilor Coca-Cola din Iaşi în Moldova sau ale
Nestlé şi Kraft în Bulgaria. La deciziile de plecare a nerezidenţilor se adaugă şi eşecul atragerii
mai multor investitori străini.

Volumul mic al investiţiilor străine arată că infrastructura deficitară, birocraţia, corupţia şi

tergiversarea eficientizării şi restructurării sectorului public şi-au spus cuvântul, după cum au
susţinut analiştii.

Dar înrăutăţirea activităţii investiţionale în România este corelată şi cu amplificarea aversiunii

faţă de risc la nivel internaţional.

Analiştii au arătat că pentru perioada următoare sunt foarte importante creşterea atractivităţii
României ca destinaţie pentru investiţiile străine directe şi îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor
europene, având în vedere dependenţa economiei de capitalul extern. România este dependentă
de capitalurile străine pentru finanţarea deficitului bugetar şi a deficitului de cont curent, dar şi
pentru rostogolirea datoriei externe.

La valul precedent de investitori străini, înainte de criză, elementele principale de atracţie au fost
cota unică şi procesul de convergenţă la UE. Iar printre atuuri figurau piaţa de desfacere mare şi
forţa de muncă ieftină.

România rămâne în continuare atractivă pentru investitorii care caută forţă de muncă ieftină, însă
pentru următorii ani se impune creşterea competitivităţii produselor şi serviciilor româneşti
pentru a face faţă concurenţei internaţionale.