Sunteți pe pagina 1din 20

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PENAL

CICLUL II: MASTER PROFESIONAL

CURRICULUM
la disciplina
VICTIMOLOGIA
(program master 90 credite)

AUTOR:

Alina ŞAVGA,
doctor în drept, conferenţiar universitar

APROBAT la şedinţa Departamentului

Drept Penal din ________________

APROBAT la şedinţa Consiliului

Facultăţii de Drept din _______________

CHIŞINĂU – 2017
I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Număr de ore

Evaluarea
Semestrul
Codul Denumirea Responsabil Nr.de

Total
disciplinei disciplinei de disciplină C S L LI credite

Victimologie Alina Şavga II 150 20 20 110 Ex. 5

Ore
Nr. Unităţi de conţinut
C S LI
Noţiuni introductive în studiul victimologiei 2 2 10
Victima infracţiunii 2 2 10
Tratamentul penal şi procesual-penal al victimei
4 4 10
infracţiunii
Factorii de risc victimal 2 2 15
Violenţa în familie 2 2 15
Violenţa în mediul şcolar 2 2 15
Suicidul 2 2 10
Profilaxia victimizării 2 2 15
Protecţia, reintegrarea socială şi repararea prejudiciului
2 2 10
cauzat victimelor infracţiunilor
Total 20 20 110

2
II. COMPETENŢE

Prin studiul disciplinei „Victimologia” masteranzii obţin următoarele


competenţe:
- identificarea noilor situaţii sociale cu caracter victimogen;
- ajustarea comportamentului la cerinţele deontologiei profesionale;
- abilitatea în vederea rezolvării cu succes a prevenirii actelor suicidare;
- aplicarea eficientă a modalităţilor de studiere a personalității victimei și a
comportamentului victimei în mecanismul actului infracţional;
- aprecierea obiectivă a victimelor simulante în cadrul investigării cazurilor de
organele de resort;
- aprecierea importanței reintegrării sociale şi reparării prejudiciului cauzat
victimelor în rezultatul săvîrşirii infracţiunilor.

III. OBIECTIVELE GENERALE ALE DISCIPLINEI

1. La nivel de cunoaştere şi înţelegere:


- să definească scopul şi sarcinile investigaţiei victimologice;
- să descrie particularităţile bio-psiho-sociale ale victimei infracţiunii;
- să identifice cele mai vulnerabile categorii de victime;
- să interpreteze normele penale şi procesual-penale ce identifică statutul
victimei infracţiunii;
- să determine factorii de risc victimal;
- să cunoască metode de profilaxie a victimizării;
- să identifice importanța reintegrării sociale şi reparării prejudiciului cauzat
victimelor în rezultatul săvîrşirii infracţiunilor.

2. La nivel de aplicare:
- să utilizeze metodele specifice de investigaţie victimologică;
- să stabilească corelația dintre victimologie cu alte științe sociale;
- să organizeze într-un mod eficient procesul de studiere a personalității
victimei și a comportamentului victimei în mecanismul actului infracţional;
- să argumenteze necesitatea clasificării victimelor;
- să determine soluţiile corecte la problemele de ordin practic vizând materia
prevenirii victimizării persoanelor;
- să analizeze cauzalitatea violenței în familie;
- să valorifice opiniile oponente care privesc problemele violenței în școală;

3
- să dialogheze în permanenţă cu colegii, cu alţi factori interesaţi până la
redarea esenţialului în problema ce ţine de restituirea prejudiciului victimei
infracţiunii.

3. La nivel de integrare:
- să recomande clasificări şi tipologii victimale;
- să formuleze o serie de recomandări, strategii, programe, tactici care pot fi
folosite pentru a minimaliza pericolul de victimizare;
- să estimeze eficienţa adoptării noilor legi de protecție a victimelor
infracțiunilor;
- să proiecteze strategii și metode de combatere a violenței în școală;
- să elaboreze programe de prevenire a actelor suicidare în rîndurile copiilor și
adolescenților;
- să reevalueze cauzele evidente și mai puțin evidente producerii violenței în
familie;
- să influenţeze, prin intermediul publicaţiilor şi comunicărilor ştiinţifice,
asupra protecției împotriva victimizării;
- să recomande măsuri concrete de îmbunătăţire a calităţii predării disciplinei
„Victimologia”;
- să contribuie la culturalizarea juridică a populaţiei în materie.

IV. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI


Subiectul 1. Noţiuni introductive în studiul victimologiei
Obiective Unităţi de conţinut
- să reproducă sensul etimologic al
cuvântului “victimologie”;  Istoricul şi evoluţia studiilor
- să identifice premisele obiective şi victimologice
subiective ale apariţiei victimologiei  Conceptul, definiţia şi obiectul de
ca ştiinţă; studiu al victimologiei ca ştiinţă
- să sistematizeze elementele  Scopul şi sarcinile victimologiei
componente ale obiectului de studiu;  Corelația victimologiei cu alte
- să analizeze scopul principal al
științe sociale
victimologiei;
 Metodologia investigaţiei
- să descrie sarcinile victimologiei;
victimologice
- să stabilească corelația victimologieii
cu: politica penală, agresologia,
penologia, psihologia, sociologia,
criminologia etc.;
- să relateze metodologia cercetării
victimologice;
- să efectueze caracterizarea generală a
metodelor de investigare
victimologică.

4
Subiectul 2. Victima infracţiunii
Obiective Unităţi de conţinut
- să descrie trăsăturile de bază ale
victimei infracţiunii;  Noţiuni şi concepte ale victimei
- să stabilească particularităţile şi infracţiunii
comportamentul victimelor în situaţii  Personalitatea şi comportamentul
precriminale; victimei în mecanismul actului
- să analizeze personalitatea şi infracţional
comportamentul victimei în  Raportul "infractor-victimă"
mecanismul actului infracţional;  Vinovăţia victimei
- să evalueze raportul dintre infractor şi  Clasificări şi tipologii ale
victimă; victimelor
- să estimeze vinovăţia victimei;
- să formuleze clasificări şi tipologii
victimale;

Subiectul 3. Tratamentul penal şi procesual-penal al victimei infracţiunii


Obiective Unităţi de conţinut
- să identifice şi să descrie tipurile de
infracţiuni contra persoanei;
- să definească conceptul juridico –
penal de „victimă” şi procesual-penal  Aspecte juridico-penale privind
de „parte vătămată”; victima infracţiunii
- să enumere drepturile procesual-  Tratamentul psihologic al victimei
penale ale părţii vătămate; în cursul urmăririi penale
- să stabilească particularităţile  Victima în faza examinării cazului
statutului procesual al victimei în faza de către instanţa de judecată
urmăririi penale;  Tratamentul psihologic al victimei
- să analizeze personalitatea şi ulterior rezolvării judiciare a
comportamentul victimei în direcţia urmărilor victimizării
identificării agresorului;
- să evalueze rolul părţii vătămate în
instanţa de judecată;
- să estimeze urmările victimizării după
tragerea la răspundere penală a
infractorului;

5
Subiectul 4. Factorii de risc victimal
Obiective Unităţi de conţinut
- să identifice cauzele generale ce duc
la victimizarea persoanelor;
- să analizeze impactul factorilor  Caracteristica generală a
biologici, psihologici şi sociali asupra cauzalităţii victimizării
victimizării;  Factorii victimali de natură
- să realizeze diferenţieri între biologică, psihologică şi socială
conceptul de „agresivitate” şi  Agresivitatea şi violenţa
„violenţă”;  Provocarea, victimitatea simulată,
- să evalueze rolul comportamentului automutilarea
provocator al victimei în mecanismul
de victimizare;
- să dea o apreciere obiectivă victimei
simulante în cadrul investigării
cazului de organele de resort;
- să diferențieze victima unei infracțiuni
de automutilator.

Subiectul 5. Violenţa în familie


Obiective Unităţi de conţinut
- să definească noțiunea de violență
domestică;  Fenomenul ”violență
- să determine trăsăturile specifice ale domestică”
violenței în familie;  Caracteristicile violenței în
- să analizeze sub aspect comparat familie
caracteristicile violenței în familie faţă  Cauzele producerii violenței în
de alte tipuri de violență; familie
- să evedențieze cauzele producerii  Tipurile violenţei în familie
violenței în familie; (fizică, psihologică, sexuală
etc.)
- să stabilească impactul familiei asupra
tipurilor de comportament al copiilor;  Influența violenţei în familie
- să propună măsuri de profilaxie a asupra dezvoltării copiilor
indiferenţei societăţii privind violenţa  Toleranţa populaţiei faţă de
în familie. violenţa în familie

6
Subiectul 6. Violenţa în mediul şcolar
Obiective Unităţi de conţinut
- să realizeze analiza datelor statistice
privind starea, structura şi dinamica
violenţei şcolare;  Starea, structura, dinamica şi
- să identifice tendinţele tendinţele violentei în scoala
comportamentului violent al elevilor  Tipurile violenței în mediul
şi profesorilor; școlar
- să stabilească tipurile de violență în  Comportamentele violente ale
mediul școlar; elevului
- să specifice deosebirile violenței  Comportamentele violente ale
elevului față de colegi vis-a-vis de profesorului
violența față de profesori;  Sindromul eșecului școlar
- să determine efectele ce le produc  Profilaxia violenţei şcolare.
actele de violență ale profesorului;
- să aprecieze direcțiile de formare a
sindromului eșecului scolar;
- să analizeze consecințele violenței în
mediul școlar;
- să întocmească proiecte și programe
de luptă contra violenței în școală.

7
Subiectul 7. Suicidul
Obiective Unităţi de conţinut
- să definescă suicidul sub aspectul
elementului intenționat;
- să stabilească cele trei faze ale  Considerații teoretice privind
procesului de suicid; comportamentul suicidar
- să determină specificul tentativei de  Fazele procesului de sinucidere
suicid;  Factori de risc în conduita
- să caracterizeze suicidul realizat; suicidiară
- să analizeze factorii de risc în  Tipologia personalităţii de tip
conduita suicidară; suicidar
- să determine infrastructura suicidului  Suicidul la copii și adolescenți.
realizat;
 Strategii și metode de prevenire a
- să caracterize metodele acțiunilor suicidului
suicidale;
- să stabilească etiopatogenia
mortalității suicidiare;
- să stabilească factorii cu potenţial
suicidar sporit la copii și adolescenți;
- să elaboreze metode și strategii de
prevenire a actelor de suicid.

Subiectul 8. Profilaxia victimizării


Obiective Unităţi de conţinut
- să interpreteze noțiunea de profilaxie
a victimizării sub toate aspectele;
- să formuleze o serie de recomandări,  Principii fundamentale ale
strategii, programe, tactici care pot fi prevenirii victimale
folosite pentru a minimaliza pericolul  Obiectul prevenirii victimologice
de victimizare;  Subiecţii prevenirii victimologice
- să stabilească direcţiile principale ale  Măsuri de profilaxie
activităţii subiecţilor prevenirii victimologică
victimologice;
- să elaboreze măsuri de profilaxie
victimologică.

8
Subiectul 9. Protecţia, reintegrarea socială şi repararea prejudiciului cauzat
victimelor infracţiunilor
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească conceptele de protecţie
şi reintegrare socială;
- să stabilească modalităţile de reparare  Aspecte generale privind
a prejudiciului cauzat victimelor în protecţia şi ajutorarea victimelor
urma săvîrşirii infracţiunilor; infracţiunilor
- să elaboreze programe şi măsuri de  Protecţia şi autoprotecţia
apărare socială a victimelor; împotriva victimizării:
- să determine măsurile de protecție și - Măsurile de protecţie socială
auprotecție împotriva victimizării; - Măsurile de autoprotecţie
- să analizeze tacticile de depășire a - Tacticile de depăşire a
situaţiilor de risc
situațiilor de risc;
- Prevenirea crimei prin
- să estimeze importanța medierii în proiectarea mediului
procesul de protecție a victimelor; înconjurător
- să proiecteze metode de rezolvare a  Justiţia restaurativă şi medierea
conflictului Agresor – Victimă.

9
V. LUCRUL INDIVIDUAL

10
Produsul Strategii de Termen de
Criterii de evaluare
preconizat realizare realizare
 Profunzimea
studiului
 Studiu bibliografic  Diversitatea surselor
 Studiu  Analiza critică a
experimental rezultatelor
 Elaborarea prezentate Conform
Referat
concluziilor şi  Volumul (10-15 graficului stabilit
recomandărilor de pag.)
profilaxie  Identificarea
victimologică posibilităţilor de
aplicare a
rezultatelor
 Profunzimea
 Acumularea
studiului
informaţiei
 Corectitudinea
 Analiza datelor
utilizării termenilor
statistice Conform
Studiu de caz  Analiza critică a
 Prezentarea graficului stabilit
rezultatelor
rezultatelor
prezentate
 Formularea
 Relevanţa
propriilor concluzii
concluziilor
 Acumularea
 Profunzimea
informaţiei
studiului
 Analiza datelor
Realizarea  Analiza critică a
obținute Conform
sondajelor rezultatelor
 Prezentarea graficului stabilit
Victimologice prezentate
rezultatelor
 Relevanţa
 Formularea
concluziilor
propriilor concluzii
Programe de  Studiul literaturii  Profunzimea Conform
profilaxie  Analiza studiului graficului
victimologică problematicii  Structura stabilit
investigate programului de
 Determinarea profilaxie
cauzalităţii  Actualitatea
problemei recomandărilor
investigate propuse
 Elaborarea  Volumul (3-5 pag.)
programelor şi  Modul de prezentare
recomandărilor de şi argumentare a
diminuare a rezultatelor
victimizării  Identificarea
posibilităţilor de
aplicare a
11
rezultatelor

12
VII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
Acte normative

1. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29.07.94, în vigoare de la


27.08.94 În:Monitorul oficial al RM. - 1994. - nr.1. - art.1.
2. Codul penal al Republicii Moldova, adoptat la 24.03.61, în vigoare de la
1.06.61 În:Veştile Sovietului Suprem al RSSM. - 1961. - nr.10. - art.41.
3. Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV, adoptat la 18.04.02, în
vigoare de la 12.06.03 În: Monitorul oficial al RM. - 2002. - nr.128-129
(1013-1014). - art.1012.
4. Codul de procedură penală al Republicii Moldova, adoptat la 24.03.61, în
vigoare de la 01.07.61 În:Veştile Sovietului Suprem al RSSM. - 1961. - nr.
10. - art.42.
5. Codul de Procedură Penală al Republicii adoptat la 14.03.03, în vigoare de la
12.06.03 În: Monitorul oficial al RM. - 2003. - nr.104-110/447 din 07.06.03.
6. Codul de Executare al Republicii Moldova, adoptat la 24.12.2004, în vigoare
01.07.05. //Monitorul Oficial nr.34-35 din 03.03.05. art. 112.
7. Codul contravenţional al Republicii Moldova, adoptat la 24.10.2008, în
vigoare 31.05.09. //Monitorul Oficial nr.3-6 din 16.01.09.
8. Lege cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie nr.45 din
01.03.2007, in vigoare din 18.09.2008. Monitorul Oficial Nr. 55-56 din
18.09.2008, art. 178.
9. Legea cu privire la adaptarea socială a persoanelor eliberate din locurile de
detenţiune Nr. 297 – XIV din 24 februarie 1999.
10.Lege privind repararea cheltuielilor de tratament aplicat persoanei vătămate
în acțiune criminală nr.79-XIII din 28.04.1994 în vigoare 30.05.1994.
//Monitorul Oficial nr.5/140 din 30.05.1994.
11.Lege privind protecția de stat a părții vătămate, a martorilor și a altor
persoane care acordă ajutor în procesul penal nr.1458-XIII din 28.01.1998 în
vigoare 26.03.1998. //Monitorul Oficial nr.26-27/169 din 26.03.1998.
12.Lege cu privire la protecţia martorilor şi altor participanţi la procesul penal
nr.105 din 16.05.2008 în vigoare 27.09.2008. //Monitorul Oficial nr.112-114
din 27.06.2008.
13.Lege privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr.1225-XII din
30.12.1992 în vigoare 30.12.1992. //Monitorul Oficial nr.12/363 din
30.12.1992.
14.Legea RM privind drepturile copilului Nr. 338 – XIII din 15.12.1994,
Monitorul Oficial al RM Nr. 13/127 din 02.03.1995.
13
15.Hotărîrea Guvernului RM cu privire la protecția copiilor și famiilor
socialmente vulnerabile nr.198 din 16.04.1993, Monitorul Oficial al RM Nr.
4/119 din 30.04.1993.
16.Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată de Adunarea Generală
a ONU la 10 decembrie 1948.
17.Convenţia Internaţonală cu privire la drepturile copilului adoptată la New
York la 20 noiembrie 1989.
18.Principiile directoare referitoare la prevenirea crimei şi la justiţia penală în
contextul dezvoltării şi al unei noi ordini economice internaţionale, adoptate
de Congresul al VII – lea al ONU pentru prevenirea crimei şi tratamentul
delincvenţilor, desfăşurat la Milano în 1985.
19.Convenția europeană privind despăgubirea victimelor infracțiunilor săvîrșite
prin violență, adoptată la 24.11.1983.
20.Recomandarea privind statutului victimelor în cadrul dreptului penal și al
procedurii penale, adoptată la 28.06.1985 de Comitetul de miniștri a
Consiliului Europei.
21.Declarația Națiunilor Unite privind principiile fundamentale ale justiției
pentru victimele infracțiunilor și abuzului de putere, adoptată în 1985.

***
1. BOGDAN, T., SANTEA, I. Analiza psihologică a victimei. Rolul ei în
procesul judiciar. Bucureşti: M.I., Serv. editorial şi cinematografic, 1988. 137
p.
2. BUJOR, V., MANOLE-ŢĂRANU, D. Victimologie. Note de curs. Chişinău:
Universitatea de Criminologie, 2002. 48 p.
3. BUJOR, V., POP, O. Aspecte criminologice privind infracţiunile săvarşite cu
violenţă. Timişoara: Ed. Mirton, 2003. 80 p.
4. BUŞ, I. Psihologia judiciară. Cluj-Napoca, 1997. 135 p.
5. BUTOI T., Victimologie, Curs universitar, ”Victimologie și psihologie
victimală”, ed.Pinguin Book, 2008.
6. GLADCHI, Gh. Determinantele victimologice şi mecanismul infracţiunilor
de mare violenţă. Chişinău: Centrul de Drept, 2000. 240 p.
7. GLADCHI, Gh. Victimologia şi prevenirea infracţiunilor. Chişinău:
Academia „Ştefan cel Mare”, 2004. 312 p.
8. HOTCA M. ”Protecția victimelor. Elemente de victimologie”, ed.Ch.Beck,
2006, 352 p.
9. TĂNĂSESCU G. ”Criminologie. Agresologie. Victimologie. Detentologie”,
București, All Beck, 2003, 282 p.

***
10. BARVIN, N., BELISLE, S. Ed. Adolesccent Gynecology and Sexuality.
Masson Publications. USA. New York: INC, 1982. 295 p.
11. BOUZAT, P., PINATEl, J. Traite de droit penal et de criminologie. V. III.
Paris: Dalloz, 1963. 324 p.
14
12. GASSER, R. Victimologie. Chur, 1965. 432 p.
13. GASSIN, R. Criminologie. Paris: Ed. Dalloz, 1990. 534 p.
14. MENDELSOHN, B. La victimologie. Bucharest, 1947. 26 p.
15. PAASCH, F. Grund probleme der Victimologie. Diss. Minster, 1965. 465 p.
16. SCHAFER, S. Victimolog., Reston Publ. Comp. Reston. Virginia, 1977. 365
p.
17. SCHAFER, S. The Victim and His Criminal. New York: Random House,
1968. 274 p.
18. STANCIU, V.V. Les droits de la victime. Paris, 1985. 365 p.
19. WERTHAM, F. The Show of Violence. New York, 1948. 234 p.
***
20. БУРДАНОВА, В.С., БЫКОВ, В.М. Виктимологические аспекты
криминалистики. Учебное пособие. Ташкент, 1981. 147 c.
21. ВАНДЫШЕВ, В.В. Виктимология: что это такое? Ленинград, 1978.
20 с.
22. ВАНДЫШЕВ, В.В. Изучение личности потерпевшего в процессе
расследования. Ленинград, 1989. 86 c.
23. ВАСИЛЬЕВ, В.Л. Юридическая психология. Москва: Юридическая
литература, 1991. 462 c.
24. КВАШИС, В.Е., ВАВИЛОВА, Л.В. Зарубежное законодательство и
практика защиты жертв преступлений. Москва: ВНИИ МВД России,
1996. 218 c.
25. ЛУПАРЕВ, Г.П. Преступник и его жертва. Алма-Ата: Общество
«Знание», 1988. 123 c.
26. МАКСИМОВ, С.С., РЕВИН, В.Л. Насильственные преступления в
сфере семейно-бытовых отношений и проблемы их профилактики.
Москва, 1993. 236 c
27. МИНСКАЯ, В.С., ЧЕЧЕЛЬ, Г.И. Виктимологические факторы и
механизм преступного поведения. Иркутск: Изд-во Иркутского ун-та,
1988. 153 c.
28. ПОЛУБИНСКИЙ, В.И. Виктимологические аспекты профилактики
преступлений. Москва. Академия МВД СССР, 1980. 85 c.
29. ПОЛУБИНСКИЙ, В.И. Криминальная виктимология. Что это такое?
Москва: Изд-во «Знание», 1977. 64 c.
30. РИВМАН, Д.В. Виктимологические факторы и профилактика
преступлений. Учебное пособие. Ленинград, 1975. 164 c.
31. РИВМАН, Д.В. Криминальная виктимология. Санкт-Петербург:
ПИТЕР, 2002. 304 с.
32. РИВМАН, Д.В., УСТИНОВ, В.С. Виктимология. СПб. Юридический
центр Пресс, 2000. 203 c.
33. РЫБАЛЬСКАЯ, В.Я. Виктимологические проблемы преступности
несовершеннолетних. Иркутск, 1983. 182 c.
34. ФРАНК, Л.В. Виктимология и виктимность (Об одном новом
направлении в теории и практике борьбы с преступностью). Учебное
пособие для студентов юридического факультета. Душанбе, 1972. 113 с.

15
35. ХРИСТЕНКО, В.Е. Психология жертвы: Учебное пособие. Харьков:
Консум, 2001. 327 c.
36. ШЭНК, Э. Примирение жертв и правонарушителя. Вводное
руководство для обучения ведущих. Москва, 2000. 183 c.

***
1. BACIU, Gh. Agresivitatea ca fenomen medico-social. În First International
Social Deviant Behavior Symposium of the Black Sea Countries,
Criminological Situation and Securyti În Society, materials, Chişinău 9-11
november, 1995, p. 28-29.
2. GLADCHI, Gh. Conceptul, analiza structurii şi clasificarea situaţiilor
victimogene. În Legea şi viaţa, nr. 3, 1999, p. 3-12.
3. GLADCHI, Gh. Interacţiunea victimă-infractor la săvarşirea omorurilor
premeditate. În Legea şi viaţa, nr. 11, 1997, p. 26-32.
4. GLADCHI, Gh. Particularităţile sistemului „infractor-situaţie
victimogenă” În procesul săvarşirii infracţiunii de viol. În Probleme actuale
privind infracţionalitatea. Anuar ştiinţific. Ed. I. Chişinău: Academia de
Poliţie „Ştefan cel Mare”, 2000, p. 117-144.
5. GLADCHI, Gh. Problema cuplului şi a societăţii: tortura În familie. În
Flux, nr. 35 (266), 29 septembrie, 2000, p. 3.
6. GLADCHI, Gh. Protecţia victimei infracţiunii prin prisma justiţiei de
restabilire. În Funcţionarea instituţiilor democratice În statul de drept.
Materiale ale conferinţei teoreticoştiinţifice internaţionale, 25-26 ianuarie
2003 (mun. Bălţi). Chişinău: F.E.P. „Tipografia Centrală”, 2003, p. 740-744.
7. GLADCHI, Gh. Rolul situaţiei victimogene În sistemul cauzal al
infracţiunii. În Analele ştiinţifice ale USM. Facultatea de Drept. Serie Nouă,
nr. 2. Chişinău, 1999, p. 65-73.
8. GLADCHI, Gh. Victimitatea în raport cu omorul la comandă în Republica
Moldova. În Conferinţa ştiinţifico-practică republicană „Criminalitatea
organizată şi economia tenebroasă în Republica Moldova” (26 februarie
1999). Chişinău: Ed. ARC, 1999, p. 90-98.
9. GLADCHI, Gh. Victimizarea şi victimitatea În timpul omorului săvarşit cu
intenţie în circumstanţe agravante. În Anale ştiinţifice. Ed. I. Chişinău:
Academia de Poliţie „Ştefan cel Mare”, 2000, p. 57-70.
10. GLADCHI, Gh., OPINCĂ, E. Victimologia şi prevenirea infracţiunilor. În
Materialele Conferinţei „Criminalitatea În Republica Moldova: starea
actuală, tendinţele, măsurile de prevenire şi de combatere ”. Chişinău, 2003,
p. 140-145.
11. MOROŞAN, I. Unele consideraţiuni cu privire la relaţiile agresor-victimă.
În Conferinţa ştiinţifică internaţională din 16-17 mai 2003 „Violenţa În
societatea de tranziţie”. Chişinău, 2003, p.104-108.
12. NOUR, V., ODAGIU, Iu. Provocarea din partea victimei – circumstanţă
atenuantă. În Analele ştiinţifice ale Academiei „Ştefan cel Mare” a M.A.I.
Chişinău Ed. IV. 2003, p. 223-228.

16
13. SIRCU, D. Noţiunea de victimă a unei incălcări a drepturilor şi libertăţilor
fundamentale, prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. În
Analele ştiinţifice ale Universităţii de Stat.
14. ŢURCAN, V. Dreptul victimei la restituirea daunei. În Analele ştiinţifice ale
Academiei de Poliţie „Ştefan cel mare” a MAI. Ed. I. Chişinău, 2000, p.
215-218.
15. UNGUREANU, S., BACIU, GH., SUSANU, A. Agresiunea sexuală contra
minorilor. În First International Social Deviant Behavior Symposium of the
Black Sea Countries „Criminologycal Situation and Security În Society”.
Materials. Chişinău. 9-11 november. 1995, p. 134-136.

Anexa 1
17
Mostre de evaluare a disciplinei
1. Evaluări sumative periodice: lucrări de control; testări
Mostra 1:
Lucrare de control la tema: Victima infracțiunii

A. 1. Definiţi noţiunea de victimă a infracțiunii.


2. Determinaţi raportul ”infractor-victimă”.
3. Realizaţi procedura de clasificare a victimelor.

B. 1. Identificați particularităţi specifice victimei infracțiunii.


2. Analizați personalitatea și comportamentul victimei în mecanismul
actului infracțional.
3. Recomandaţi procedee de stabilire a vinovăției victimei.

Mostra 2:

Lucrare de control la tema: Suicidul


A. 1. Definiţi suicidul sub aspectul elementului intenționat.
2. Caracterizați factorii de risc în conduita suicidară.
3. Elaborați programe de prevenire suicidară la adolescenți.

B. 1. Enumerați fazele suicidului.


2. Determinați factorii de risc ai tentativei de suicid.
3. Întocmiți proiecte de lucru în vederea scăderii potențialului suicidar în
Republica Moldova.

2. Evaluare sumativă finală

Mostra 1:

Subiectul I: Noţiuni introductive în studiul victimologiei ca ştiinţă


Activităţi de evaluare:
1.1. Descrieţi premizele obiective şi subiective ale apariţiei victimologiei ca
ştiinţă.
1.2. Analizaţi obiectul de studiu, sarcinile şi scopul victimologiei ca ştiinţă.
1.3. Formulaţi metode şi tehnici de investigare victimologică.

Subiectul II: Categorii speciale de victime


Activităţi de evaluare:
1.1. Numiţi şi caracterizaţi cele mai vulnerabile categorii de persoane supuse
riscului victimizării.
18
1.2. Stabiliţi factorii de risc victimal în mecanismul victimizării femeilor.
1.3. Estimaţi efectele sociale şi psihologice ale victimizării persoanelor străine.

Mostra 2:

Subiectul I: Victima infracţiunii


Activităţi de evaluare:
1.1. Interpretaţi conceptul juridico – penal de “victimă” şi procesual-penal de
„parte vătămată”.
1.2. Clasificaţi victimele infracţiunii după criteriile de vîrstă, ocupaţie, stare
familială.
1.3. Decideţi asupra rolului şi vinovăţiei victimei în declanşarea actului
infracţional.

Subiectul II: Suicidul


Activităţi de evaluare:
2.1. Descrieţi motivaţia şi factorii de risc în conduita suicidară.
2.2. Analizaţi problema comportamentului suicidar în Republica Moldova.
2.3. Proiectaţi măsuri de profilaxie a tentativelor suicidare.

Mostra 3:

Subiectul I: Tratamentul penal şi procesual-penal al victimei infracţiunii


Activităţi de evaluare:
1.1. Descrieţi tipurile de infracţiuni contra persoanei conform pevederilor
legislaţiei penale în vigoare care presupun prezenţa obligatorie a victimei.
1.2. Analizaţi particularităţile statutului procesual al părţii vătămate la faza
urmăririi penale.
1.3. Evaluaţi rolul părţii vătămate în faza examinării cauzei în instanţa de
judecată.

Subiectul II: Protecţia şi reintegrarea socială a victimelor infracţiunilor


Activităţi de evaluare:
2.1. Identificaţi modalităţile de compensare a prejudiciului cauzat victimelor
infracţiunilor.
2.2. Comparaţi programe de tratament şi reabilitare a victimelor infracţiunilor.
2.3. Decideţi asupra efectelor pozitive sau negative ale instituţiilor „justiţie
restaurativă” şi „mediere” sub aspectul satisfacerii morale a victimelor
infracţiunilor.

Anexa 2
19
Tematica orientativă a lucrului individual
1. Victimologia – domeniu nou de investigare ştiinţifică.
2. Personalitatea şi comportamentul victimei în provocarea actului infracţional.
3. Cuplul penal victimă-agresor.
4. Vinovăţia victimei.
5. Comportamentul ilegal şi imoral al victimei ifracţiunii.
6. Reacţiile societăţii faţă de victimă: acuzarea şi apărarea sa.
7. Coraporul „victimă”-„parte vătămată”.
8. Protecţia de stat a victimei infracţiunii.
9. Victima infracţiunilor de violenţă.
10.Cele mai vulnerabile categorii de victime.
11.Femeia – victimă a infracţiunilor.
12.Tipologia victimei traficului de femei.
13.Minorii – victime ale infracţiunilor.
14.Perosanele în vîrstă – victime ale infracţiunilor.
15.Cetăţenii străini – victime ale infracţiunilor.
16.Victimele represiunilor politice.
17.Interacţiunea infractorului şi a victimei în procesul săvîrşirii infracţiunii.
18.Victimitatea simulată.
19.Victima provocatoare.
20.Automutilarea.
21.Violența sexuală.
22.Influența violenței în familie asupra dezvoltării copiilor.
23.Familia - mediu fără violenţă.
24.Violenţa la locul de muncă.
25.Fenomenul violenței în școală.
26.Necesităţile şi valorile elevilor de liceu.
27.Antrenarea minorilor în activităţi ilegale.
28.Strategii de profilaxie a violenţei şcolare.
29.Coraportul între conceptele de agresivitate și violență.
30.Agresiunea individuală şi colectivă.
31.Factori de risc in conduita suicidară.
32.Motivaţia suicidului nefinalizat.
33.Interpretarea psihologica si psihiatrica a conduitei suicidare.
34.Personalitatea şi particularităţile psihice ale sinucigaşului.
35.Suicidul la copii şi adolescenţi.
36.Fobiile.
37.Prevenirea și profilaxia victimologică.
38.Modalităţile de reparare a prejudiciului cauzat victimei infracţiunii.
39.Medierea.
40.Justiția restaurativă.

20

S-ar putea să vă placă și