Sunteți pe pagina 1din 29

- identificarea exactă a speciei dăunatoare;

- cunoașterea biologiei dăunătorilor;

- monitorizarea populatiei si a ciclului de dezvoltare;

- stabilirea momentului de aplicare a tratamentelor;

- alegerea insecticidului potrivit;

- faza de vegetație a culturii și condițiile agrometeorologice


Dăunătorii culturilor de cereale
Grâu
Haplothrips tritici –tripsul grâului

- o generaţie pe an şi iernează în stadiul


de larvă pe porţiuni de plante din
miriştea de grâu, în interiorul resturilor
de paie, la suprafaţa solului, etc.
- adulţii apar cu puţin înainte de
înspicatul cerealelor de toamnă.
- adulţii şi larvele înţeapă şi sug seva
din organele florale, rahis şi boabe.
- în urma atacului florile avortează,
spicele iau un aspect albicios, sunt
sterile – “albeaţa spicelor “.
- atacă şi boabele în faza de lapte , care
devin şiştave.
- se recomandă rotaţia culturilor,
arătura de toamnă şi semănatul
la epoca optimă;
-soiurile precoce sint mai puţin
atacate.
- PED – peste 8 adulţi/spic se
recomandă tratamente.
Cicoriţa grâului – Macrosteles sexnotatus

-poate avea 2-3 generaţii


pe an, iernează în stadiul
de adult şi uneori când
toamnele sunt calde şi
lungi sub formă de ouă.
-semnalată pe grâu, orz,
secară, ovăz, porumb,
orez, înţeapă frunzele
sugînd seva cu care se
hrăneşte; ţesuturile
atacate se decolorează şi
se albesc.
- la invazii mari frunzele
se acoperă complet de
pete albicioase, apoi se
îngălbenesc şi se usucă.

-poate sa transmita şi boli virotice.


- se recomanda distrugerea samulastrei, evitatarea semănatului timpuriu,
astfel ca răsărirea sa nu aibă loc înaite de începutul lunii octombrie.
Schizaphis graminum –păduchele verde al cerealelor
- specie care are peste 15-20 de generaţii
pe an, iernează ca ou depus toamna pe
grâu, specii spontane.
- adulţii şi larvele colonizează frunzele şi
tulpinile, sugând seva din ţesuturi.
-frunzele atacate, prezintă pete de
culoare roşie, se răsucesc şi apoi se
usucă treptat de la vârf spre bază.
- atacurile puternice toamna la cerealele
păioase determină uscarea plantelor, iar
în perioada formării boabelor determină
reducerea producţiei, atât cantitativ cât şi
calitativ.
-atacul se manifestă în vetre.
-se recomandă semănatul la epoca
optimă, distrugerea samulastrei.
-PED -10afide/plantă, iar în perioada de
înspicare 25exemplare/plantă.
-Mavrik 2F, 0,2l/ha, Nuprid AL200SC
0,275l/ha.
Rhapalosiphum maydis - Păduchele verde al porumbului

-se presupune că iernează


sub formă de virginogenă şi
are mai multe generaţii pe an.
-atacă orzul, sorgul şi
porumbul ; afidele se hrănesc
cu prioritate pe organele de
creştere ale plantei, sub tecile
frunzelor, pe panicule în
perioada de apariţie a lor, pe
mătase,etc.
-- pe părţile atacate ale plantei
apar pete gălbui sau brune
gălbui şi se acumulează multă
rouă de miere şi fumagină.
-hrănirea păduchelui poate întârzia sau chiar opri creşterea, împiedicând
polenizarea normală sau fructificarea.
-- se recomandă aceleaşi măsuri ca la păduchele verde al cerealelor.
Macrosiphum avenae- Păduchele ovăzului

-iernează ca ou depus de femelă


pe diferite graminee cultivate şi
spontane şi prezintă mai multe
generaţii pe an.
-populaţiile păduchelui ovăzului, în
câmp sunt numeroase în perioada
apariţiei spicului sau a paniculului;
ploile şi vânturile puternice,
precum şi prădătorii şi paraziţii au
un rol important în reducerea
populaţiilor.
- se dezvoltă pe secară, ovăz, orz,
grâu, etc .

- produce pagube în anii secetoşi, atacul în perioada înfloritului provocând


pierderi mari de producţie.
- aceleaşi masuri ca la păduchele verde al cerealelor.
Eurygaster spp. –ploşniţele cerealelor
E. integriceps E. maura E. austriaca
- toate speciile au o generaţie pe an şi iernează ca adult, mai ales
în frunzarul pădurilor de foioase.

- ploşniţele devin active în primăvară, când temperatura medie


zilnică atinge 8-9 grade C, iar cea maximă 14-15 grade C (a treia
decadă a lunii martie).

- în ultima decadă a lunii aprilie până în prima decadă a lunii iunie


depun ponta pe frunze, tulpini, de preferinţă pe burduf şi pe spicele
proaspăt apărute.

- adulţii şi larvele atacă toate organele aeriene ale plantelor: frunze,


tulpini, spice, boabe.
- când spicul este atacat în teacă,
la baza rahisului, nu se mai
desface şi rămâne în burduf, sau
dacă apare din burduf este înălbit
şi adesea steril.

- când atacul are loc pe spic în


diferite porţiuni ale sale, atunci
partea spicului de deasupra
înţepăturii se albeşte şi nu mai
leagă – “albeaţa spicelor”.

- boabele atacate în faza de lapte,


se zbîrcesc, iar dacă atacul se
manifestă la maturitate, nu se
mai deformează, dar au un
conţinut redus de gluten.
- paraziţii oofagi întâlniţi în culturile de
grâu din ţara noastră Trissolcus grandis şi
Telenomus chloropus , gradul de parazitare
poate ajunge şi la 90%.
-PED pentru culturile cu o vegetaţie şi densitate normală este de 7
exemplare/mpşi 3 - 5 ex./mp pentru culturile slab ieşite din iarnă, cu
densitate mai redusă de plante.

-pentru larve, PED-ul este de 5 larve./mp la grâul pentru consum şi 3


ex./mp pentru grâul pentru sămânţă.

- vegetaţie şi densitatea normală, recoltarea timpurie.

-tratamente cu produse de protecţia plantelor : Biscaya 240 OD, 0,2l/ha,


Decis Mega 50 EW 0,150l/ha, Karate Yeon 0,150l/ha, Fastac 10EC 0,1L/HA,
Faster 10EC 0,15 l/ha.
Ploşnitele vărgate ale cerealelor – Aelia sp.

- biologie şi mod de atac asemănător.


Gândacul ghebos - Zabrus tenebrioides

-o generaţie pe an şi iernează
ca larvă în sol, care îşi reia
activitatea de hrănire imediat
după topirea zăpezii.
-- se transformă în pupă în
sol, la sfârşitul lunii mai,
începutul lunii iunie apar
adulţii.
- adulţii se hrănesc cu florile
şi boabele în diferite faze de
coacere.
- Larvele se hrănesc numai
cu părţile aeriene ale
plantelor, niciodată cu
rădăcini; ataca frunzele, le
trag în interiorul galeriilor şi
le sfâşie, rămânând doar
nervurile, care iau aspectul
unor bucle.
-Plantele atacate sunt
distruse treptat în întregime,
atacul manifestându-se în
vetre.
- se recomandă evitarea
monoculturii;
- Tratamente cu Actara 25WG
0,07-0,1 kg/ha ( grâu, orz).
Carabuseii cerealelor (Anisoplia spp.)

- Iernează în stadiul de larvă,


adulţii apar la sfârşitul lunii
mai, ceea ce corespunde cu
înspicarea cerealelor de
toamnă şi au o generaţie la 2
ani.

- adultii acesor specii se hranesc cu ovarele florilor şi boabe; atacă boabele în


lapte sau pârgă, pe care le distrug parţial sau complet;
- atacul larvelor nu prezintă importanţă economică.
- arăturile imediat după recoltarea cerealelor;
-introducerea în rotaţie a unei prăşitoare asigură existenţa unei densităţi
reduse de insecte în sol.
- tratamente sunt necesare când se depăşesc 5 ex/mp, produsele utilizate
pentru larvele ploşniţelor sunt eficace şi împotriva cărăbuşeilor cerealelor.
Gandacul ovazului (Lema melanopa)

- această specie are o generaţie pe an, iernează ca adult în frunzişul ierburilor


de pe marginea drumurilor şi în liziere.;
- adulţii apar de obicei în a doua decadă a lunii aprilie, depun ponta pe
partea superioară a frunzelor, aproape de bază, paralel cu nervura
principală.

-adultii rod frunzele, perforand ambele epiderme şi parenchimul; larvele


consuma epidema inferioara si parenchimul, lâsând intactă sub forma unei
pieliţe albe epiderma inferioara.
- în caz de atac puternic întreg foliajul este redus la nişte membrane
transparente, plantele căpătând un aspect albicios.
- atacul se manifestă în vetre, care se disting de la distanţă ca nişte pete albe
în lanul respectiv.
-daunele pot fi apreciabile în anii secetoşi, adulţii pot produce daune evidente
în culturile de porumb, mai ales la marginea solelor, necesitând măsuri de
combatere.
-PED peste 10 adulţi/mp, respectiv 250 larve/mp.
- Decis Mega50 EW 0,150l/ha (grâu), Faster 10EC 0,10 l/ha (grâu, orz, ovăz)
Karate Zeon 0,150 l/ha.
Viemele roşu al paiului – Haplodiplosis marginata
- o generaţie pa an, iernează ca larvă complet dezvoltată în sol.
-în condiţii favorabile o parte din larve rămân în diapauză unul sau mai
mulţi ani; la sfîrşitul lunii aprilie, începutul lunii mai, larvele urcă la
suprafaţa solului şi se împupează; adulţii apar la 4-5 zile, depun ponta pe
limbul frunzelor superioare;

-ouăle sunt sensibile la uscăciune, larvele care apar pătrund sub teaca
frunzelor unde se fixează la diferite nivele pe internodiile paiului.
- atacă grâul şi orzul, mai puţin secara şi ovăzul.
-plantele atacate prezintă teaca frunzelor umflată la locul de fixare a
larvelor, observându-se umflături alungite cu mijlocul puternic adâncit, în
care se hrănesc larvele.
- în zonele atacate paiul are fasciculele libero-lemnoase distruse ceea ce
determină frânarea creşterii şi înspicării , coacerea prematură, reducerea
numărului de boabe în spic .
- pagube importane se înregistrează la densităţi mai mari de 5-6 larve pe
plantă.
- se recomandă tratamente cu Fastac 10 EC 0,1l/ha, Pyrinex 25 CS 1,0l/ha.
Viespea graului (Cephus pygmaeus)

- această specie are o generaţie pe


an şi iernează ca larvă matură la
baza tulpinilor de cereale (mirişte).

- adulţii apar la sfârşitul lunii mai ,


începutul lunii iunie, apariţia lor în
masă coincide cu înspicarea
grâului.
-depun ponta în zona internodului
de sub spic, prin incizie cu ajutorul
ovipozitorului.
- larva roade inelar la baza tulpinii
peretele paiului formează un dop
din rumeguş şi excremente , pe
care în împinge în tulpină în
dreptul rosăturii inelare.
-larvele se hrănesc cu ţesuturile
interne ale tulpinii, rozând
galerii neregulate spre baza
paiului, spicele nu se mai
dezvoltă, se îngălbenesc şi se
usucă, determinând fenomenul
cunoscut de “albeaţa spicelor.”
-sub acţiunea ploilor şi a
vântului se poate produce
ruperea paiului în dreptul
rosăturii şi căderea spicelor la
pământ.
-se recomnadă dezmiriştirea,
arătura adâncă şi rotaţia.
- tratmentele aplicate larvelor
ploşniţelor cerealelor reduc
nivelul populaţiilor de adulţi.
Musca de Hessa –Mayetiola destructor

-în condiţiile ţării noastre are 2-3


generaţii pe an, iernează ca pupă sub
tecile frunzelor atacate.
-în urma atacului la plantele tinere se
produce o alterare şi slăbire a
ţesuturilor, formându-se pete de culoare
brună-închisă, la plantele avansate în
vegetaţie se produce o îngroşare a
tulpinii şi o înfrăţire exagerată.
- când atacul se produce la plantele mai
dezvoltate, tulpina la locul de atac se
brunifică, de regulă în zona ultimului
sau penultinului nod, iar plantele se
îndoaie.
Musca suedeză – Oscinella frit
- are 2-3 generaţii pe an şi iernează în stadiile de larvă şi de
pupă sub mugurele de creştere al tulpinilor plantelor tinere de
cereale de toamnă sau graminee furajere.
- atacă plantele în primele faze de vegetaţie, frunza centrală se
îngălbeneşte şi se usucă.
- la plantele mai dezvoltate, la care atacă tulpina principală, se
constată o stagnare în creştere şi o înfrăţire exagerată.
- larvele generaţiei de vară se pot hrăni cu flori şi boabele din
spice, in urma atacului florile avortează, spicele nu mai
formează boabe, boabele atacate se şiştăvesc.