Sunteți pe pagina 1din 8

CURS 1

Atunci cand comportamentul consumatorului se intalneste cu comportamentul producatorului


se obtine echilibru de piata.

Necesitati – raritate (limitare) a resurselor

Economie

-oikos=gospodarie

-monos=lege

Piata este alcatuita din producator (oferta) si consumator (cerere)

Individul este principalul consumator, este principalul factor de productie

Factori de productie:

 Munca
 Natura
 Capital (totalitatea bunurilor)
 Neofactori de productie (au aparut odata cu dezvoltarea societatii, sunt tehnologiile,
know-how)

Actori economici:

 Individ
 Companii (doresc profit, sunt producatoare de bunuri si servicii private)
 Statul (are rolul de a intermedia, reglementa relatiile dintre producatori, dintre
consumatori, dintre producatori si consumatori) Statul este producator de bunuri si
servicii publice si consumator de bunuri si servicii private. Statul trebuie sa asigure un
echilibru intre interesele actorilor economici.
 Actori financiari (institutii bancare si non-bancare)
 Organizatiile non-guvernamentale (sunt de asemenea consumatoare de bunuri si
servicii)

Cerere:

- potential (exprima necesitatile)

-reala (individual are venit)

Piata internationala=suma tuturor cererilor nationale si a ofertelor nationale


Ceea ce la nivel national era ca principal actor economic individual la nivel international este
statul.

Economia inchisa=nu exista interactiune economica a actorilor nationali si alti actori


economici.

Economia deschisa=exista interactiune economica intre actorii internationali.

Actori economici internationali:

 Statul (urmareste interesul national)


 Companiile multinationale sau transnationale
 Organizatiile internationale (evita conflictele intre natiuni – FMI, Grupul Bancii
Mondiale etc)
 ONG

PIB=valoarea consumului+investitii+achizitii guvernamentale+exporturi nete

Exporturi nete=valoarea exporturilor-valoarea importurilor…soldul balantei


comerciale.

Curs 2

Sectoare economice:

1. Sectorul primar: agricultura, industrie extractiva


2. Sectorul secundar: industrie manufacturata, alimentara
3. Sectorul tertiar: servicii, telecomunicatii, mass-media, sanatate, educatie

 Balanta comerciala excendenta = exporturi nete positive

-Valoarea exporturilor + Valoarea importurilor > 0

-Valoarea exporturilor > Valoarea importurilor

-Valoarea exporturilor = Volumul exporturilor X pretul exporturilor

 Balanta economica deficitara = exporturi nete negative


-Valoarea exporturilor < Valoarea importurilor

Balanta de plati este totalitatea tranzactiilor pe care le efectueaza statul.

Balanta comerciala este un document statistic care reflecta valoarea importurilor si


exporturilor pe o perioada limitata de timp.

Cost de productie = totalitatea costurilor (cost materii prime, cost forta de munca, cost
capital, cost cu tehnologie)

Cost total de productie = cost variabil + cost fix

CP/2=cost mediu=CV/2+CF/2

Pretul= cost mediu+profit

Cost marginal=unitate aditionala

Bunurile publice sunt caracterizate de lipsa rivalitatii in consum si lipsa excluziunii in


accesarea bunului.

Mercantilismul este o formă de naționalism economic , într-o economie planifictă , cu


monopoluri ale căror privilegii sunt acordate și reglementate de stat , bazându-se pe un sistem
politic opresiv.

Puterea economica inseamna:

 Controlul resurselor (a avea acces nelimitat la resurse)


 Controlul pietelor (siguranta de a avea acces la pietele internationale)
 Controlul capitalului

Curs 3
Pentru liberali principal preocupare este bunastarea individului spre deosebire de mercantilisti
unde de baza este bunastareastatului si bogatia acestuia.

Modelul Ricardo

Avantajul comparativ = specializarea in productia bunului care iti aduce un dezavantaj cat
mai mic.
Tari Bunul X Bunul Y TOTAL
A 80 ore 90 ore 170 ore
B 120 ore 100 ore 220 ore
Tara A detine avantajul si pentru bunul X si pentru bunul Y !

A:X import + X export = 80+80=160

B:Y import + Y export = 100+100=200

Prin comert liber A a castigat 10 ore iar B 20 de ore.

Curs 4

Curs 5

Politica comerciala este o componenta a politicii economice a unui stat si vizeaza sa


interactioneze cu restul partenerilor, statelor la nivel international.

O politica comerciala poate fi considerate eficienta atata timp cat a fost indeplinita functia de
promovare a relatiilor economice (sporirea exporturilor). O politica comerciala mai poate fi
considerate eficienta atata timp cat prin instrumentele adoptate este controlata, protejata de
concurenta straina (reglementarea si controlarea importurilor). Mai poate fi considerata
eficienta atunci cand este indeplinita functia politica comerciala de a realiza un echilibru
dinamic in balanta comerciala a statului si concomitant de sporire a rezervei valutare.

Diferenta dintre total exporturi de bunuri si total exporturi de servicii este ca balanta
comerciala poate fi excedentara sau deficitara.

Principalele instrumente utilizate de natiuni in relatiile comerciale au imbracat forma tarifala


sau politica vamala. Taxele vamale si politica vamala sunt acceptate si adoptate in politica
comerciala international
Aplicarea taxelor vamale (impunere vamala) indeplineste 3 functii principale:

1. Functia fiscal
2. Functia protectionista
3. Functia de negociere

Efectele pe care le are taxa vamala asupra economiei statale:

 Creste/ Scade pretul de productie


 Creste/Scade cantitatea de productie

Efect asupra venitului ( se va creste venitul asupra bugetului)

Efecte comerciale- va fi redus volumul importurilor

surplusul consumatorului

surplusul producatorului

Taxele vamale pot fi clasificate in:

1. După scopul impunerii:


Carcter fiscal
Caracter protectionist
2. După obiectul impunerii
- de import ( cele mai uzitate)
- de export( ptr. a evita fluctuatiile preturior)
- de tranzit

Taxele vamale de export sunt aplicate in tarile exportatoare de produse exotice ( cafea,
banane); sunt o măsură de siguranta impotriva fluctuatiilor de preturi

3. După modul de percepere al taxelor


-taxe ad valorem (în procente)
-taxe specifice (exprimate ca o cifra absolută aplicată pe unitatea de bun
comercializată)
-taxe mixte (compuse) ex: 10% + 100 E

Curs 6

Industrii
Relevanta modeluilui H-O diferentele intre state sunt bazate pe inzestrarea statelor cu
factori de productie – resusrsele.
Organizatia Mondiala a Comertului International ( OMC) 1995= vizează liberalizarea
comertului.
- Utilizarea taxelor vamale este legală( bariere tarifare)
- Au aparut si barierele netarifare.
- Taxele vamale trebuie să respecte 2 reguli:
1. Nediscriminarea comercială = ca texele vamale sa nu fie discriminate, trebuie sa
utilizeze doua conditii a) principiul natiunii
b) clauza tratamentului regimului national.
2. Tarile membre nu pot ridica nivelul taxelor vamale peste nivelul anuntat, stabilit in
cadrul negocierilor

Ex:

Japonia---------------------------------------Romania taxe vamale 10%

Elvetia-------------preferinta comerciala---------Germania

10% 5% 5% 15%

Se pot semna acorduri comerciale preferentiale intre natiuni si scaderea taxelor vamale intre
relatiile comerciale reciproce.

Ptr. A nu fi acuzate de discriminare trebuie extinsa preferinta comerciala catre alta natiune
membra mai dezvoltata ( Clauza natiunii cele mai favorizate)

Exceptii ale clauzei

- tarile care fac parte din zone de liber schimb sau din uniune vamala, tarile mai putin
dezvoltate sau sarace.

- Acorduri de integrare regională

-daca doua tari se semneaza un acord de liberschimb sau uniune vamala se pot sustrage
de la clauza natiunii mai favorizate.

Comert liber= 0 taxe vamale

Prima etapă din integrarea europeană este zona de liberschimb.

A doua etapă: uniunea vamală= tarile semneaza un acord prin care în comert reciproc nu au
taxe vamale, dar in relatia cu tertii au o politica vamala comuna( zona de liber schimb + tarif
vamal comun)

A treia etapă: piata comună

A patra etapă: uniune economică

A cincea etapă: uniune economică completă ( totală)


Ex: Elvetia 0% Germania

10% 15%

Romania

Clauza tratamentulului național= bunurile care fac obiect exportului și s-au aplicat taxele
vamale, vor trebui tratate, supuse acelorasi reguli naționale.

Bariere de tip netarifar ( nu sunt legale)

Sfarsitul anilor 70 inceputul anilor 80

Reprez. neoprotectionismul (toate mijloacele noi prin care statele le-au creat penttru
protejarea producătorilor naționale proprii).

3 categorii

I Bariere privind restrictiile cantitative

Prima formă cotele( în comertul cu produse agricole în principiu);

Sunt asmiliate cu tarile dezvoltate din Comunitatea Europeană Economică

-licentele de import

-limitari voluntare la export

-acorduri de comercializare ordonată a produselor

II Bariere care implică limitarea comerțului prin mecanismul preturilor

Taxe de prelevare (U.E.)

Preturi minime si maxime la import ( mecanism dual al preturilor)

Impozite indirecte si alte taxe cu caracter fiscal ( TVA)

Taxe de răspuns

Depuneri prealabile în valuta la import

III Bariere care decurg din politica nationala si implicarea autoritatilor guvernamentale in
relatiile comerciale:

- obstacolele tehnice( reguli, regulamente)


- evaluarea valorii marfurilor în vamă ( cod de conduită)

- achizitii guvernamentale

- comert de stat

I Cotele au aproape aceleasi efecte precum taxele vamale. Diferenta: statul nu mai are la cote
venit direct, ci indirect de la producător. Are loc un transfer de la venitul statului la
intermediari( prin care se realizeaza importurile)

Acorduri comerciale preferențiale

- De la aceste acorduri pornește integrarea europeană


- Se materializează în comerț liber( taxe vamale)

Uniune vamală= zonă de liber schimb + taxe vamale comune

Economii de scară= reducere în costul de producție ca urmare a deciziei de a mări volumul


de producție.

O uniune vamală va induce efecte benefice pentru economiiile tarilor participante daca sunt
indeplinite o serie de conditii:

1. Existența unor bariere comerciale înalte intre tarile uniunii


2. Tariful vamal comun este mai mic fata de tarile...
3. Cu cat e mai mare nr de tari care formeaza uniuni vamale si dimensiunea tarilopr
respective...
4. Grupeaza economii cu structuri productive concurential, complementare economiei
tarilor membre, se introduce economia intra-ramură
5. Apropierea geografică si existenta unor costuri cu transporturi limitate
6. Cu cat relatiile economice anterioare sunt dezvoltate inaintea crearii uniunii vamale

Acordurile regionale – nr lor a crescut semnificativ după anii 30.

Factorii care determina cresterea acordurilor regionale integrationiste:

 Colapsul URSS
 Schimbarea de atitudine a SUA în anii 80