Sunteți pe pagina 1din 5

MĂNĂSTIREA FRUMOASA

Numită iniţial “Frumuşica” după numele poienei în care a fost zidită, mănăstirea
Frumoasa a fost întemeiată ca mănăstire de călugări, în toamna anului 1804, de
către răzeşul satului Onişcani Efrem Iurcu (mai apoi schimonahul Eftimie) şi trei
ieromonahi de la Mănăstirea Neamţ (România) - Serafim, Ioanichie şi Macarie.
Prima atestare documentara: 10 iunie 1807, când 43 răzeşi de pe moşia Bravicea au
împropietărit mănăstirea cu pământ.
În anii 60 ai sec. XIX la Frumoasa şi-a facut ucenicia viitorul mitropolit al
Moldovei Iosif Naniescu.
În perioada interbelică mănăstirea a fost vizitată de episcopul Visarion Puiu,
scriitorul Mihail Sadoveanu, mitroplitul Gurie Grosu şi de alte personalităţi ale
timpului.
Din 28 octombrie 1938 Frumoasa a fost reorganizată în mănăstire de maici, iar în
cadrul mănăstirii a fost înfiinţată Şcoala pregătitoare pentru Institutul de călăgăriţe
infirmiere din Chişinău.
În mai 1946 puterea sovietică în comun acord cu episcopul Ieronim al Chişinăului
lichidează mănăstirea care nu-şi putea achita impozitele către stat.
Din 1946 pîna în 1994 în mănăstire au activat:
 orfelinat;
 şcoală internat pentru copii surdo-muţi;
 colonie-penetenciar pentru minore;
 şcoala specială pentru copii alienaţi mintal.
În septembrie 1994 Frumoasa a fost reactivată ca mănăstire de călugări de către
ieromonahul Vasile Ciobanu.
Stareţii de după redeschidere: egumen Vasile Ciobanu (1994-2000), egumen
Teodosie Condrea (2001-2002), arhimandrit Ambrozie Munteanu (2002-2006).
Din 27 decembrie 2005 mănăstirea a fost reorganizată în aşezământ monahal pentru
maici.
Stareţă: egumena Benedicta Mura (2006-prezent).
Duhovnic: arhimandrit Ambrozie Munteanu (2006-prezent)
Colectiv monahal: o stareţă, un duhovnic, doi preoţi slujitori, treisprezece maici,
şase surori şi patru fraţi de ascultare, în total 27 persoane.
Bisericile Mănăstirii Frumoasa
Biserica Adormirii Maicii Domnului (1806 din lemn – 1850 din piatră)
 Biserica Mare a mănăstirii
 Stil arhitectoral moldovenesc cu elemente ruseşti
 Plan dreptunghiular,format din Altar, Naos şi Pronaos
 Cupolă masiva deasupra Naosului
 Turn-clopotniţă deasupra Pronaosului
Biserica mare, 1903

În perioada sovietică biserica mare a fost utulizată drept sală de sport. În 1956 a
fost semidemolata şi acoperită cu ardezie, dîndu-i-se aspect de clădire obişnuită. În
1986, de revelion a fost distrusă de un incendiu izbucnit de la pomul de Anul Nou.

Biserica mare semidemolată, 2003

Din 2003 se află în proces de reconstrucţie. Ctitor principal dl Iurie Stoicov,


deputat în Parlamentul R Moldova.
Biserica mare în construсţie, 2004

În 2005, cu suportul preşedintelui R. Moldova dl Vladimir Voronin s-au cumpărat


şi instalat în clopotniţă un set de 9 clopote după modelul clopotelor vechi.

Sfinţirea clopotelor, 2006

În 2006, după 50 de ani de la demolare, cu suportul Camerei de Comerţ şi Industrie


din R. Moldova, în persoana preşedintelui dl Gh. Cucu, de-asupra bisericii a fost
montate din nou crucile.
Montarea cupolei şi a crucii, 2006

Spre finele acestui an se preconizează sfinţirea ei cu prilejul aniversarii a 200 ani de


la prima atestare documentară a mănăstirii.

Biserica mare în prezent, mai 2008

Biserica Sfintei Treimi (1859-1861)


 Biserică de iarnă
 Plan dreptunghiular în forma de navă
 Alcatuită din Altar, Naos, doua Pronaose laterale şi Pridvor
 Trei turle butaforice

Biserica Sfintei Treimi (de iarna)

În perioada sovietică biserica de iarnă a fost utilizată drept club (local pentru
festivităţi). S-a reparat în 1996. Serveşte drept edificiu de cult. În stare
nesatisfacătoare. Necesită reparaţie capitală.

Biserica Sfintei Treimi (interior)

Sfinţenii
În Mănăstirea Frumoasa se păstrează icoana Maicii Domnului din catapeteasma
primei bisericuţe din lemn. În perioada de pustiire s-a păstrat în chilia monahiei
Eupraxia Moşneguţu de la mănăstirea Răciula.
În m-rea Frumoasa se păstrează o părticică din Lemnul Sfintei Cruci (donaţie a ÎPS
Ioan, Mitropolit al Portugaliei şi Braziliei) precum şi părticele din sf. Moaşte