SINDROMUL DE ISCHEMIE MIOCARDICA

Definitie: -Dezechilibrul dintre necesarul si aportul de oxigen -> metabolism anaerob in celula miocardica ->
disfunctie metabolica, electrica si mecanica

Etiologie:
a. 90% ateroscleroza coronariana
b. nonaterosclerotica:
1. Anomalii congenitale
2. Spasm
3. Inflamatiie (vasculite)
4. Embolii
5. Tromboza primara
6. Disectie
7. Traumatisme toracice
8. Dezechilibru aport/necesar oxigen miocardic: SA, IA,CMH,tireotoxicoza, methemoglobinemia
9. Proliferarea intensa endoteliala
10. Boala de vase mici
11. Coronare normale (sdr. X coronarian, sdr. Y coronarian)

Factori de risc cardiovasculari :

-varsta
-sex
-ereditatea
-obezitatea
-sedentarismul
-fumatul
-alcoolul
-HTA
-dislipidemia
-DZ
-factorii psihosociali

Factori de risc cardiovasculari noi :

- Homocisteina
- Lipoproteina(a)
- Factori proinflamatori
- Factori protrombotici:
- Hiperfibrinogenemia
- Factor V Leiden
- Deficit proteina C, S, AT III
- Mutatia protrombinei
- Sdr antifosfolipidic: anticoagulant lupic, Ac anticardiolipinici, Ac antiB2 glicoproteina
- Hiperagragabilitate plachetara

1
Fiziopatologie:
-metabolism anaerob -> acidoza intracelulara ->scade ATP, creste lactatul intracelular, alterare homeostazie
calciuinhibare inotropism
-dereglarea contractilitatii:
-functia diastolica –scade complianta
-functia sistolica –direct proportionala cu reducerea fluxului coronarian
-deregleri electrice:
-modificarea fazei de repolarizare (ST-T)
-tulburari de ritm si conducere
-durerea: plexul cardiac->ggl toracici superiori simpatici-> interconexiuni la nivel medular cu neuronii
senzitivi, motori si vegetativi

ANGINA PECTORALA STABILA

Definitie:
-sindrom clinic
-durere retrosternala si /sau precordiala
-iradiere la nivelul mandibulei, umeri, brate, rar in epigastru si toracele posterior
-apare brusc la efort, stres, postprandial, frig
-ameliorata de repaus sau nitroglicerina( 1-3 min)
-durata < 20 min
-caracter de apasare, constrictie,pe o suprafata mare
-fenomene de insotire: diaforeza, anxietate, aritmii, palpitatii, dispnee, greata, varsaturi, sughit, poliurie

Echivalente ale durerii: dispnee, tulburari de ritm sau conducere la efort

Examen clinic:
-semne ale FRCV:
-xantelasme, xantoame
-HTA
-alte localizari aterosclerotice: carotide, periferice
-comorbiditati:
-valvulopatii
-anemie
-tireotixicoza
-examenul cardiac:
-tahicardie
-galop protodiastolic
-insuficienta mitrala

Clasificarea AP (SCC):
Clasa I – AP la effort intens, rapid, prelungit
Clasa II –AP la urcat rapid scarile si la mers rapid cu usoara limitare a activitatilor obisnuite
Clasa III – AP la mers si la urcatul scarilor in ritm obisnuit cu marcata limitare a activitatilor obisnuite
Clasa IV – AP in repaus, manifestata la orice fel de activitate fizica

2
Investigatii:
1.Probe biologice
2.ECG de repaus
3.Test ECG de efort
4.Radiografia toracica
5.Ecocardiografia transtoracica
6.Ecocardiografia de stres (efort fizic, dobutamina)
7.IRM de stres
8. Angio-CT – scor de calciu
9.Tomografia cu emisie de pozitroni (PET)

Diagnostic diferential:
1.Cauze cardiovasculare:
-tulburari de ritm
-pericardita acuta
-sdr Dresler
-miocardita
-CMH, CMD
-valvulopatii
-HTP
-disectia de aorta
-TEP
-sdr X coronarian
2.Boli digestive:
-esofagiene
-gastro-duodenale
-colica biliara
-pancreatita acuta
3.Boli respiratorii:
-afectiuni pleurale
-afectiuni mediastinale
-tumori intratoracice
4.Boli ale peretelui toracic
-sdr Tietze
-herpes zoster
-nevralgia
5.Conditii psihogene

SINDROAME CORONARIENE ACUTE

A. ANGINA INSTABILA
B. INFARCTUL FARA SUPRADENIVELARE DE ST (NSTEMI)
C. INFARCTUL MIOCARDIC CU SUPRADENIVELARE DE ST (STEMI)
Forme clinice:
1. Angina de novo
2. Angina agravata
3. Angina de repaus
3
 4. Angina precoce post infarct miocardic
5. Angina Prinzmetal (vasospastica)

Clasificarea Braunwald a AI:

 severitate:
I – angina de efort cu debut <2 luni, mai frecventa , la effort mai mic, fara angina de repaus in
ultimele 2 luni
II – angina de repaus, subacuta : in ultimele 2 luni dar nu in ultimele 48 ore
III – angina de repaus, acuta: in ultimele 48 ore
 circumstante clinice:
A –angina instabila secundara : cauzata de patologii non-cardiace
B – angina instabila primara
C – angina instabila postinfarct in primele 2 saptamani

Clinic:
-durere cu caracter anginos dar mai severa, > 20 min, necesita mai multe doze de NTG
-semne de insuficienta cardiaca
-semne de boala arteriala periferica

Biomarkeri cardiaci ↑NSTEMI

ECG:
-”normal”
-subdenivelare ST
-supradenivelare tranzitorie ST
-inversare unda T
-blocuri de ramura tranzitorii

INFARCTUL MIOCARDIC CU SUPRADENIVELARE DE ST

Definitie:
- necroza miocardica datorata ischemiei prelungite, aparuta in contextul unui dezechilibru intre
aportul si consumul de oxigen

Patogeneza
-ocluzie completa a unei artere coronare cu durata de peste 15-30 min ( in absenta fluxului anterograd si a
circulatiei colaterale)

Tablou clinic:
- Durere anginoasa cu durata >30 min, fara raspuns la NTG
- IMA antero-lateral (tonus simpatic ↑)
- tahicardie
- tahipnee
- anxietate
- paloare
- transpiratii reci

4
 -IMA inferior (tonus parasimpatic ↑)
-bradicardie
-hipotensiune
-fenomene digestive

Clasificarea Killip:

5
Complicatiile IMA
1. Socul cardiogen
-TA<90 mmHg
-semne de hipoperfuzie: confuzie/coma, tegumente reci, oligurie
2. Insuficienta VD
3. Complicatii mecanice
-ruptura de perete liber ventricular
-ruptura de SIV
-ruptura de muschi papilar
-anevrismul
4.Aritmii
-ventriculare: ESV, TVS, TVNS, FiV
-supraventriculare: FiA
5.Tulburari de conducere
6. Pericardita
-precoce
-tardiva (sdr Dressler)- la >2 saptamani
7.Embolii
8.Reinfarctizarea