TEMA: Participarea României la fondurile și programele comunitare înainte și după

aderare.

Student:

Grupa:
1
 1. Capitolul 1. Rolul Fondurilor de pre-aderare și a celor de post-aderare

România a beneficiat de fonduri care au provenit de la unuinea europeana și înainte de a deveni

membră a acesteia. Uniunea Europeană pe perioada anilor 2000 și 2006 a acordat asistență
financiară tuturor țărilor Europei Centrale și a celei de Est care erau candidate cu scopul de a ajuta
țările, care aveau statut de canditat, în facilitarea primirii dreptului de a fi membru al Uniunii
Europene. Asistența financiară a fost acordată prin prisma celor trei programe :

 PHARE;
 ISPA;
 SAPARD.

În ceea ce privește perioada cuprinsă între anii 2007 si 2013 Uniunea Europeană vizează
îndeplinirea a trei politici importante după cum urmează :

 Politicile cu caracter regional care au ca prim scop dezvoltarea economică și cea de natură
socială. Punerea acestor politici în practică ține de competența autorităților naționale cât și
a celor regionale prin intremediul Fondurilor Structurale precum și a celor de Coeziune;
 Politice cu caracter extern care aveau ca principal scop influențarea creșterii rolului Uniunii
Europene în țările care nu erau membre ale uniunii cât și în tările care erau candidate.
Aceste politici erau implementate prin intermediul Comisiei Europene cât și prin
intermediul participării autorităților naționale;
 Politicile tematice care erau sprijinite prin intermediul programelor comunitare care mai
sunt cunoscute ca și politici înterne. Aceste politici au ca scop domeniile cercetării,
domeniul IT, energiei ,educației, sănătății. Exercitarea acestor politici sunt coordonate de
către Comisia Europeana care reprezintă un organism executiv.

2
 Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană investitorii beneficiază de posibilitatea
extinderii domeniilor de activitate prin intermediul unei piețe de desfacere a produselor lor mai
mare inclusiv pot beneficia de anumite fonduri de investiții provenite de la Uniunea Europeană.
Sumele provenite din fondurile de post-aderare sunt net superioare celor de pre-aderare care au
fost acordate țării noastre.

2. Capitolu 2: Fondurile de pre-aderare.

Fondurile de pre-aderare sunt un ansamblu de resurse financiare care erau alocate de către
Uniunea Europeană care aveau ca principal scop acordarea sprijinului necesar destinat țărilor care
doreau sa adere la UE. Fondurile de pre-aderare își încep istoria în anul 1989 odată cu pregătirea
Poloniei și a Ungariei care reprezentau două state cu statut de candidat.

2.1.PHARE

Primul program de finanțare nerambursabil creat de către Uniiunea Europeană a fost PHARE.

Acest instrument de finanțare a fost creat în anul 1989 doar pentru Polonia și Ungaria, iar pe
parcurs programul s-a dezvoltat și din anul 1996 aceasta includea 13 state care beneficiau de
fonduri cu caracter nerambursabil.

Zece state erau candidate:

 Bulgaria;
 Cehia;
 Estonia;
 Ungaria;
 Letonia;
 Lituania;
 Polonia;
 România;

3
  Slovacia;
 Slovenia.

Iar trei state erau necandidate:

 Albania;
 Bosnia-Herțegovina;
 Republica Iugoslavă Macedonia.

În 1997 România și-a obținut statutul de țară candidată la Uniunea Europeană , iar programul
PHARE a contribuit la sprijinirea țării noastre pentru a asigura o bună desfășurare a procesului de
aderare. Instrumentul financiar Phare și-a exercitat influența asupra cel trei factori majori:

1. Prin consolidarea administrației publice cât și a instituțiilor care aparțin tărilor cu statut de
candidat cu scopul de a asigura o funcționare eficientă a acestora in UE. Acest factor mai
poartă numele de dezvoltarea instituțională.
2. Prin acordarea suportului țărilor candidate pentru a asigura alinierea activităților indistriale
cât și a infrastructurii care erau oobligate să satisfacă standardele concepute de către
Uniunea Europeană, mai fiind numite și investiții cu scopul sprijinirii în aplicarea
legislației comunitare.
3. Prin promovarea coeziunii economice cât și a celei de natură socială prin intermediul
investițiilor destinate sectoarelor care reprezintă un punct cheie în procesul de dezvoltare
regională.

2.1.1. Dezvoltarea Instituțională

Fortificarea capacității instituționale cât și a celei administrative a țărilor care posedă statut de
candidat reprezintă un factor major pentru a deveni membru al Uniunii Europene. Ca prim scop
dezvoltareea instituțională vizează creeare unor baze instituționale favorabile care este necesară
înfăptuirii aderării, și sprijinul respectiv constituia 30% din bugetul PHARE destinat fiecărei țări
candidate. Dezvoltarea instituțională prevede pregătirea profesională a unui număr mare de
funcționari publici a oficialilor cât și a experților. O metodă importantă pentru infăptuirea

4
dezvoltării instituționale este reprezentat de înfrățirea instituțională care mai poartă denumirea de
twinning. Această metodă presupune ca unii funcționari publici ale statelor membre ale Uniunii
Europene să fie trimiși în statele candidate pentru o perioadă nu mai mică de un an.

2.1.2. Investiții pentru acordarea suportului în aplicarea legislației comunitare.

Pentru a pune în aplicație legislația comunitară, administrațiile tărilor candidate sunt obligate să
posede o infrastructură adecvată care să le faciliteză punerea în practică a legislației la fel ca în
UE. În continuare vă voi prezenta câteva exemple de astfel gen de investiții:

 Investiții destinate achiziționării unor echipamente sau software care au ca scop

dezvoltarea pprogramelor informatice ale admministrațiilor publice;
 Investiții pentru achiziționarea echipamentelor necesare care să faciliteze organizarea
campaniilor de informare a publicului;
 Echiparea laboratoarelor de control cum ar fi:
 Laboratoare de control destinate domeniului sanitar-veterinar;
 Laboratoarele de control pentru calitatea vinului.
 Investiția pentru achiziționarea echipamentelor care au ca scop supravegherea traficului
rutier cât și pentru asigurarea siguranței acestuia.

2.1.3. Investiții destinate coeziunii economice cât și a celei sociale.

Pentru domeniul respectiv sunt alocate alocate o treime din fonduri care au ca scop dezvoltare
regiunilor slab dezvoltate din România. În regiunele defavorizate sunt alocate sume pentru a
susține activitatea sectorului privat , pentru asigurarea dezvoltării resurselor umane, de asemenea
ele vizează și dezvoltarea infrastructurii locale și a celei regionale. Rolul acestor investiții
financiare este crearea noilor locuri de muncă, îmbunătățirea vieții locuitorilor din aceste.

Programul PHARE a fost destinat pentru a facilita crearea unui cadru de natură legislativă cât și a
structurilor administrative pentru proiecte destinate domeniului democratizării societății precum
și a dezvoltării acesteia, pentru finanțarea din domeniul infrastructurii cât și a proiectelor de
cooperare transfrontalieră. Principalii beneficiari ai programului PHARE sunt intituțiile publice ,

5
dar sunt si programe PHARE care sunt destinate întreprinderilor mici și mijlocii sau pentru
organizațiile negurvernamentale.

2.2.ISPA – Instrument for structural policie for Pre-Accession

Ispa este un instrument destinat politicilor structurale de pre-aderare- reprezintă al doilea

fond de pre-aderare nerambursabil care are ca scop acordarea suportului necesar statelor care dețin
statut de candidat al Uniunii Europene. Prin programul ISPA se urmărește dezvoltarea cât și
conectarea rețelelor de transport ale României cu cele trans-europene. Acest instrument financiar
și-a început activitatea în anul 2000 la data de 1 ianuarie, și inițial acesta a activat în 10 țări după
cum urmează:

 Letonia;
 România;
 Bulgaria;
 Slovenia;
 Slovacia;
 Ungaria;
 Republica Cehă;
 Polonia;
 Estonia;
 Lituania.

Iar din anul 2004 doar România și Bulgaria mai beneficiau de supor prin intermediul acestui
program.

Programul Ispa si influența acestuia asupra mediului.Obiectivul principal al programului ISPA

asupra protecției mediului este de a acorda ajutor statelor beneficiare să își stabilească anumite
standarde destinate protecției mediului. In etapa respectivă instrumentul financiar ISPA se ocupă

6
de aplicarea directivelor destinate protejării mediului și fac referință la unul din următoarele
domenii:

 Poluarea aerului;
 Tratarea apelor reziduale;
 Administrarea deșeurilor cu un grad înalt de risc;
 Rezerva apei potabile.

Prin punerea în practică a acestor directive se urmărește creșterea nivelului de viață a populației
cât și a sănătății acestora.

Programul ISPA pentru transport.

Vizează constuirea infrastructurii în statele care sunt beneficiare ale acestui program cât și unirea
acetora cu rețele de transport ale Uniunii Europene. În ceea ce vizează domeniul transporturilor
instrumentul financiar ISPA urmărește :

1. Dezvoltarea cât și extinderea rețelelor trans-europene de transport care au ca scop

primordial crearea unei legături strânse între statele candidate și Uniunea Europeană.
2. De asemenea vizează și sprijinirea circulației bunurilor cât și a persoanelor.

2.3.SAPARD

Sapard este al treilea fond financiar acordat în perioada anilor 2000-2006 de către Uniunea
Europeană care este destinat țărilor candidate. Prin intermediul acestui instrument financiar
Uniunea Europeană acordă sprijin statelor pentru ca acestea din urmă să poată participa la Politica
Agricolă Comună și de asemenea paritcipă la soluționarea anumitor dificultăți întâmpinate de
aceste state în domeniul ce vizează agricultura. Acest instrument finaciar poate acorda investiții
pentru următoarele domenii:

7
  Investiții acordate pentru expoatațiile din domeniul agricol;
 Investiții destinate modernizării atât a producției cât și a comercializării bunurilor agricole
și a produselor piscicole;
 Investiții destinate creșterii calității produselor de origine vegetală cât și a celor de origine
animală;
 Investiții dstinate renovării si dezvoltării regiunilor rurale;
 Investiții destinate dezvoltării profesionale în domeniul agricol;

În țara noatră pe parcusrul anilor 2000-2006 au fost acordate finanțări ale proiectelor destinate
domeniilor următoare după cum urmează:

1. Investiții destinate creșterii competitivității produselor agricole cât și a calității produselor

piscicole:
 Vizează un proces de producție îmbunătățit;
 De asemenea implică și creșterea calității sănătății produselor vegetale sau animale.

2. Investiții destinate dezvoltării infrastructurii rurale și a celei agricole:

 Dezvoltarea infrastructurii din zonele rurale;
 O bună administrare a resurselor de apă.

3. Dezvoltarea regiunilor rurale pe plan economic:

 Investiții destinate exploatațiilor agricole;
 Crearea unor grupuri de producatări din domeniul agriculturii;
 Măsuri care vizează spațiile forestiere;

8
 4. Îmbunătățirea resurselor umane:
 Investiții destinate dezvoltării pregătirii profesionale;
 Investiții pentru asistența tehnică, asigurarea studiilor care vor contribui la
pregătirea și supravegherea programului.

3. Capitolul 3. Fondurile de post-aderare.

De pe 1 ianuarie 2007 odată cu aderarea României la Uniunea europeană ,aceasta nu se

mai bucură de finanțarea prin intermediul celor trei instrumente: PHARE, SAPARD și ISPA,
acestea au fost substituite de fondurile de post-aderare care mai sunt numite fonduri structurale sau
de coeziune. Fondurile de post-aderare sunt : Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR);
Fondul Social European (FSE); Fondul de Coeziune (FC).

Dieferențele dintre fondurile de post-aderare și cele de pre-aderare sunt următoarele:

 Creșterea mărimii fondurilor;

 Principii solide care implică parteneriatul pentru programe , management și implementare;
 Baze legale și scopuri diferite;
3.1.Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

FEDR a fost creat în anul 1975 și reprezintă principalul instrument financiar care vizează
dezvoltarea politicilor regionale. Scopurile acestui instrument financiar vizează dezvoltarea
sectoarelor sau regiunilor care au anumite probleme sau se află în declin.

9
Obictivul principal al FEDR este reprezentat de consolidarea coeziunii economice și a celei
sociale în UE prin micșorarea dezechilibrelor regionale. Fondul European de Dezvoltare Regională
finanțează următoarele domenii:

 Investiții acordate IMM-urilor care vizează apariția noilor locuri de muncă;

 Investiții care vizează cercetarea și inovarea, care vizează domeniul telecomunicațiilor și
cel al mediului;
 Investiții destinate dezvoltării regionale și locale și asigurăo bună cooperare între regiunile
rurale și cele urbane;
 De asemenea presupun niște măsuri de asistență tehnică.

FEDR finațează trei domenii care vizează politica regională:

 Convergența;
 Competivitate regională și ocupare forței de muncă;
 Cooperare teritorială europeană;

În ceea ce privește convergența , Fondul European de Dezvoltare Regională se axează pe

modernizarea structurilor din domeniul economic cât și asupra dezvoltării și creării locurilor noi
de muncă. FEDR își exercită influența asupra domeniilor următoare:

 FEDR acționează asupra cercetării din domeniul tehnologic cât și asupra evoluției pozitive
a acestuia;
 FEDR se implică in crearea unui mediu mai bun dezvoltarea turismului cât și a culturii;
 Deține un rol major în dezvoltarea transporturilor;
 De asemenea contribuie la o educație mai bună și la un sistem de sănătate mai bine
structurat care să satisfacă necesitățile cetățenilor.
 Vizează elaborarea unor planuri menite să prevină riscurile tehnologice sau cele a căror
proveniență este naturală.

10
Prin intermediul obiectivului care vizează competitivatea și ocuparea forței de muncă FEDR iși
canalizează atenția asupra a trei factori importanți:

 Sprijină dezvoltarea și cercetarea în domeniul tehnologic, încurajează inovările și

antreprenorii;
 Are o importanță majoră asupra mediului prin acțiunile întreprinse în recăpătarea bunelor
condiții ale terenurilor contaminate , prin crearea de noi soluții care au ca scop prevenirea
riscurilor care pot apărea în domeniile tehnologice;
 Presupune liberul acces la transport cât și la telecomunicații care manifestă interes
economic general.

Al treilelea domeniu finanțat de către FEDR este Cooperarea Teriorială Europeană care este
alcătuită din trei componente:

 O componetă o reprezintă sporirea activităților economice;

 Determinarea cooperărilor internaționale care cuprinde și cooperarea dintre regiunile
maritime;
 Consolidarea și dezvoltarea politicilor regionale.
 Îmunătătirea sistemelor de apă, a energiei cât si cele de colectare a deșeurilor

În felul acesta putem afirma că Fondul European de dezvoltare Regională are un rol deosebit în
finanțarea cât și în consolidarea următorilor factori:

 FEDR sprijină producția cu scopul de a intensifica competitivitatea și investițiile;

 Sustine dezvoltarea noilor tehnologii prin cercetări;
 Are un rol deosebit în buna dezvoltare a societății informaționale;
 De asemenea participă la dezvoltarea segmentului turistic și susținea investițiile în cultură;
 Participă la acțiunile întreprinse cu scopul de a proteja cât și de a ameliora mediul prin
utiliarea rațională a energiei cât și prin investiții considerabile în asigurarea sporirii
resurselor de energie regenerabilă.
11
FERD exercită acțiuni care vizează direct reducerea problemelor din domeniul economic cel
social și cel ecologic care reprezintă o problemă pentru zonele urbane.

3.2.Fondul Social European

FSE este creat în anul 1958 care avea ca scop principal asigurarea unei coeziuni economice
trainice și de asemenea el participă la punerea în practică a obiectivelor care vizează strategia
Uniunea Europene de ocupare a forței de muncă. Principalul rol al acestui instrument financiar
fiind de a diversifica oporunitățile șomerilor de a-și găsi un loc mai bun de muncă.

Reprezintă un instrument de finanțare creat de Uniunea Europeană care are ca scop

deschiderea de noi locuri de muncă în statele membre. Cheltuilile Fondului Social European
reprezintă 10% din bugetul Uniunii Europene și sunt destinate creării de noi locuri de muncă pri
intremediul finanțării unor proiecte la nivel local sau național. De asemenea acest instrument
financiar participă și la integrarea socială a celor care se află în condiții defavorizate și participă la
lupta împotriva disciminării care apare pe piața muncii. FSE acordă finanțare tuturor statelor
membre în special celor care sunt din punt de vedere economic mai puțin dezvoltate și reprezintă
un factor important în asigurarea ocupării forței de muncă astfel contribuie la crearea unor condiții
mai bune de viață pentru cetățeni. Pe peerioada anilor 2007-2013 au fost alocate 75 de miliarde
EUR destinate țărilor membre cu scopul de a-și pune în practică obiecivele.

Fondul Social European este cel mai principal fond creat de UE care are ca scop asigurarea
găsirii unui loc de muncă pentru cetățeni cât și incluziunea socială a acestora. De asemenea are un
rol deosebit de important pentru susținerea persoanelor care sunt defavorizate pentru ca acestea
din urmă să se poată integra în societate și să participe direct la evoluția acesteia.

12
În ceea ce privește țara noastră, fondul social european a avut un rol foarte important deoarece în
urma finanțării în România au apărut noi locuri de muncă, pregătirea profesională a cetățenilor a
crescut și le permite acestora să își dezvolte anumite abilități. Proiectele care sunt finanțate prin
intermediul FSE prevăd o serie de activități precum investițiile în educație , oferirea de asistență
persoanelor în etate care sunt implicate în câmpul muncii.

Unele dintre principalele domenii în care se implică acesti instrument financiar sunt:

 Dezvoltarea adaptabilităților angajaților cât și a angajatorilor la eventualele schimbări din

domeniul economic;
 Facilitarea procesului de a găsi un loc de muncă;
 Întărirea cât și dezvoltarea resurselor umane.

3.3.Fondul de Coeziune

Fondul de Coeziune reprezintă un instrument financiar al Uniunii Europene care acordă

suport țărilor care înregistrează un produs național brut pe fiecare cetățean care este mai mic de
90% din media comunitară. Acest fond acordă ajutor acestor țări pentru a-și micșora deosebirile
dintre dezvoltarea economică și cea socială.

Prin intermediul acestui instrument financiar sunt mobilizate resurse necesare finanțării
următoarelor domenii:

 Investiții destinate finanțării rețelelor de transport transeuropene;

 Învestiții destinate mediului, unde Fondul de Coeziune intervine în domenii precum
energia dacă se pot obține anumite avantaje precum folosirea surselor de energie
regenerabilă. De asemenea vizează investițiile din domeniul transporturilor care presupun
dezvoltarea rețelelor de transport feroviar.

Pentru finanțările destinate domeniilor respective fondul de coeziune a rezervat o sumă în valoare
de 63.4 miliarde EUR.

13
Fondul De Coeziune se supune ca și celelalte fonduri la normele de supraveghere si gestionare
conform regulamentului care stabilește dispozițiile comune. În perioada dintre anii 2007 și 2013
țările care beneficiua de acest instrument financiar erau următoarele:

 Slovenia;
 Croația;
 Estonia;
 România;
 Lituania;
 Polonia;
 Letonia;
 Malta;
 Republica Cehă;
 Bulgaria;
 Cipru;
 Portugalia;
 Grecia;
 Slovacia;
 Ungaria.

Consiliul printr-o decizie poate suspenda finanțările prin intermediul fondului de coeziune în
anumite situații după cum urmează:

 În momentul în care un stat membru posedă un deficit public mult mai mare decât cel
admis;
 De asemenea se poate sista suportul financiar pentru statele care nu iau măsuri care să ducă
la dispariția problemei respective.

14
Concluzie.

În concluzie pot spune că și fondurile de pre-aderare cât și cele de post-aderare au avut un

rol foarte important pentru țara noastră. Prin intermediul fondurilor de pre-aderare Uniunea
Europeană a reușit să pună bazele premergătoare aderării României la UE. Proin intermediul
fondurilor respective au fost finanțate diferite domenii care au acordat sprijinul de care avea nevoie
țara noastră pentru a putea adera la UE. După aderarea la Uniunea Europeană România beneficiază
de fondurile de post-aderare care contribuie la înfăptuirea celor trei obiective ale politicii de
coeziune a Uniunii Europene. Cel mai important obiectiv este obiectivul de convergentă care are
un rol foarte important în dezvoltarea din punct de vedere economic a regiunior mai puțin
dezvoltate prin investiții în infrastructură cât și investiții destinate capitalului uman. De asemenea
finanțarea prin intermediul fondurilor europene a dus la aparițiia noilor locuri de muncă,
imbunătățirea capitalului uman cât și a calității vieții cetățenilor.

15