Sunteți pe pagina 1din 11

/conversion/tmp/scratch/384354707.

doc

Tema 1. CONTABILITATEA FINANCIARĂ


- DEFINIRE ŞI OBIECTIVE

1.1. Introducere în contabilitatea


internaţională
1.2. Normalizare, armonizare şi convergenţa
contabilă internaţională.
1.3. Repere istorice şi rolul organismului
contabil internaţional (IASB)
1.4. Poziţia Republicii Moldova în cadrul
armonizării şi convergenţei contabile
internaţionale

1
Bibliografia
1. Tabără N., Horomnea E., Mircea M.
Contabilitate internaţională, Iaşi: Tipo
Moldova, 2010
2. Tabără N. Sisiteme contabile comparate,
Iaşi: Tipo Moldova, 2014
3. Greuning H. Standarde Internaţionale de
Raportare Financiară. Bucureşti,
Irecson, 2011
4. Nederiţa A. Aspecte noi privind
reglementarea normativă a contabilităţii
a Republica Moldova. Analele ASEM,
nr. 1/2014
5. Cadrul general conceptual de raportare
financiară. www.mf.gov.md

2
1.1. Introducere în contabilitatea internaţională
Contabilitatea internaţională reprezintă un
sistem de contabilizare şi prezentare a informaţiilor
privind tranzacţiile internaţionale, precum şi de
compărare a normelor contabile şi de armonizare a
standardelor din diferite ţări.
Apariţia contabilităţii internaţionale este
condiţionată de următoarele motive principale:
 motivul istoric;
 extinderea entităţilor multinaţionale;
 implicaţiile comparaţiei;
 armonizarea contabilă.
Contablitatea internaţională se ţine conform
anumitor reglementări care convenţional pot fi
divizate în două grupe principale:
1) Standardele Internaţionale de Raportari
Financiare (IFRS);
2) Directivele UE.

3
IFRS reprezintă standarde şi interpretări, emise
de Consiliul pentm Standarde Internaţionale de
Contabilitate (IASB).
Aceste standarde includ:
 nemijlocit IFRS;

 Standardele Internaţionale de Contabilitate (IAS);

 Interpretările elaborate de către Comitetul pentru

Interpretarea Standardelor Internaţionale de


Raportare Financiară (IFRIC); şi
 Interpretările fostului Comitet Permanent pentru

Interpretarea Standardelor (SIC).


Conform situaţiei din 1 ianuarie 2017, pe
teritoriul Republicii Moldova, sunt valabile 16 IFRS,
26 IAS, 16 Interpretări IFRIC şi 8 Interpretări SIC,
care sunt prezentate mai jos:
Nr. Denumirea IFRS
IFRS
IFRS
1 Adoptarea pentru prima dată a Standardelor Internaţionale de
Raportare Financiara
2 Plata pe bază de acţiuni
3 Combinări de întreprinderi
4 Contracte de asigurare
5 Active imobilizate deţinute în vederea vânzării şi activitati
întrerupte
6 Explorarea şi evaluarea resurselor minerale
7 Instrumente financiare: informaţii de furnizat
8 Segmente de activitate
9 Instrumente financiare
10 Situaţii financiare consolidate
11 Angajamente comune
12 Prezentarea intereselor existente în alte entitati
13 Evaluarea la valoarea justa
4
14 Conturi de amînare aferente activităţilor reglementate
15 Veniturile din contractele cu clienţii
16 Contracte de leasing (01.01.2019)
IAS
1 Prezentarea situaţiilor financiare
2 Stocuri
7 Situaţia fluxurilor de trezorerie
8 Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile şi erori
10 Evenimente ulterioare perioadei de raportare
12 Impozitul pe profit
16 Imobilizări corporale
17 Contracte de leasing
19 Beneficiile angajaţilor
20 Contabilitatea subvenţiilor guvernamentale şi prezentarea
informaţiilor legate de asistenţa guvernamentala
21 Efectele variaţiei cursurilor de schimb valutar
23 Costurile îndatorării
24 Prezentarea informaţiilor privind părţile afiliate
26 Contabilizarea şi raportarea planurilor de pensii
27 Situaţii financiare individuale
28 Investitii în entitatile asociate şi în asocierile în participaţie
29 Raportarea financiară în economnle hipennflaţioniste
32 Instrumente financiare: prezentare
33 Rezultatul pe acţiune
34 Raportarea financiară interimara
36 Deprecierea activelor
37 Provizioane, datorii contingente şi active contingente
38 Imobilizări necorporale
39 Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare
40 Investiţii imobiliare
41 Agricultura
IFRIC
1 Modificări ale datoriilor existente din dezafectare, restaurare şi de
natură similara
2 Acţiunile membrilor în entitati de tip cooperatist şi instrumente
similare
4 Determinarea măsurii în care un angajament confine un contract de
leasing
5 Drepturi la interese din fonduri de dezafectare, de restaurare şi de
5
reabilitare a mediului
6 Datorii care decurg din participarea pe о piata specifică -Deşeuri
ale echipamentelor electrice şi electronice
7 ApHcarea metodei retratării confonn
10 Raportarea financiară interimară şi deprecierea
12 Angajamente de concesiune a serviciilor
13 Programe de fidelizare a clienţilor
14 Limita unui activ privind beneficiul detenninat, dispoziţiile minime
de finanţare şi interacţiunea lor
15 Acorduri privind construcţia proprietatilor imobiliare
16 Acoperirea împotriva riscurilor a unei investiţii nete într-o
operaţiune din străinătate
17 Distribuiri de active nemonetare către proprietari
18 Transfeml de active de la clienţi
19 Stingerea datoriilor financiare cu instrumente de capitaluri proprii
20 Costuri de copertă în etapa de producţie a unei mine de suprafata
SIC
7 Introducerea monedei euro
10 Asistenţa guvernamentală - Absenţa corelaţiilor specifice
activitatilor de exploatare
15 Leasing operaţional - Stimulente
25 Impozitul pe profit - Modificări ale statutului fiscal al unei entitati
sau al acţionarilor săi
27 Evaluarea fondului economic al tranzacţiilor care implică forma
legală a unui contract de leasing
29 Angajamente de concesiune a serviciilor: prezentarea informaţiilor
31 Venituri - Tranzacţii barter care presupun servicii de publicitate
32 Imobilizări necorporale - Costuri asociate creării de website-uri

6
1.2. Normalizare, armonizare şi convergenţa
contabilă internaţională
Normalizarea contabilă – procesul de aplicare a
normelor contabile pentru soluţionarea corectă a
problemelor privind pregătirea şi utilizarea
informaţiilor.
Normalizarea asigură obţinerea unor informaţii
omogene privind poziţia financiară şi performanţa
diferitor entităţi, precum şi valorificarea acestor
informaţii de către toate categoriile de utilzatori.
În practica internaţională există trei tipuri de
abordări privind normalizarea contabilă:
1) abordare de tip politic – predomină statul
(Franţa, Germania);
2) abordare de tip pragmatic – predomină profesia
contabilă (Marea Britanie);
3) abordarea mixtă – normele sunt elaborate de
către profesia contabilă şi se aprobă de către
organele de stat (SUA, Olanda etc.).

7
Armonizarea contabilă – procesul de reducere a
divergenţelor contabile pînă la limita standartizării.
Convergenţa – identificarea şi eliminarea
divergenţelor dintre normele contabile naţionale şi
internaţionale.
În afară de noţiunile de normalizare, armonizare
şi convergenţă în literatura de specialitate se
utilizează şi termenii de standartizare şi
internaţionalizare.

8
1.3. Repere istorice şi rolul organismului contabil
internaţional (IASB)
Organismul contabil internaţional este
Consiliul pentru Standarde Internaţionale de
Contabilitate (IASB) care au fost înfiinţat în anul
1973 şi pe parcursul activităţii a avut diferite
denumiri.
Sediul IASB – Londra, limba oficială – engleză.
IASB poate aproba traduceri autorizate în alte
limbi.
Obiectivele IASB:
 elaborarea unui singur set de IFRS la nivel
global;
 promovarea utilizări şi aplicării riguroase a
IFRS;
 luarea în considerare a particularităţilor unei
game de entităţi de diverse dimensiuni şi din
diverse mdedii economice;
 promovarea şi facilitarea adoptării IFRS prin
convergenţa standardelor naţionale de
contabilitate.

9
1.4. Poziţia Republicii Moldova în cadrul
armonizării şi convergenţei contabile
internaţionale

În Republica Moldova IFRS se aplică prin două


modalităţi principale:
 versiunea completă a IFRS care este acceptată în
Republica Moldova din 01.01.2009;
 includerea prevederilor IFRS în SNC.
Conform Legii contabilitatii, IFRS sunt
obligatorii pentru entitatile de interes public care
cuprind instituţiile financiare, fondurile de investiţii,
companiile de asigurări, fondurile nestatale de pensii
şi societatile comerciale ale căror acţiuni se cotează la
Bursa de Valori a Republicii Moldova.
IFRS pot fi utilizate conform politicilor contabile
în bază benevolă şi de entitatile care ţin contabilitatea
în partidă dublă.
În cazul în care prevederile SNC şi ale altor acte
normative contabile nu stabilesc unele reglementări
prevăzute de IFRS, entitatea poate să aplice
prevederile IFRS în conformitate cu politicile
contabile.
La aplicarea IFRS, entitatea elaborează, de sine
stătător, planul de conturi de lucm şi stabileşte
formatul situaţiilor financiare.
În afară de versiunea completă a IFRS, în
practica internaţională se aplică şi IFRS pentru

10
IMM-uri care nu este acceptată în Republica
Moldova.

11

S-ar putea să vă placă și