COMERT INTERNATIONAL

INTRODUCERE
1. Operațiuni comerciale internaţionale. Reprezintă
activitatea de bază a unor firme naționale ce desfășoară
activități de comerț în afara granițelor țării de proveniență.
Aceste activități comerciale pot fi de mai multe feluri:
A)Comerț cu mărfuri:
Import de mărfuri – Operațiunea prin care sunt introduse într-o
țară, prin cumpărare sau prin alte metode de schimb, mărfuri
sau alte produse străine, cu scopul comercializării sau
consumului direct.
Export de mărfuri – Operațiunea prin care totalitatea mărfurilor
sau o parte din aceasta, realizate în interiorul unei țări, au ca
scop comercializarea pe piețe străine față de cea în care au
fost produse.
B)Comerț cu servicii
Reprezintă comercializarea tuturor serviciilor ce facilitează
activitatea de import-export, cum ar fi: logistică, transport,
asigurări, turism internațional.

C)Operațiuni comerciale combinate

Metodele folosite pentru facilitarea comerțului internațional si
pentru obținerea posibilităților de profit commercial: reexportul,
compensațiile, preluarea in lohn etc.

2. Alianțe comerciale și cooperări internaționale. Reprezintă

formele de legătură interstatale prin care două sau mai multe
țări activează împreună în diferite domenii economice, în
vederea realizării unor obiective comune, benefice tuturor
părților.
 Principiile ce guvernează aceste legături surprind
existența unor interese comune ce depășesc granițele unei țări,
astfel prin complementaritate tehnologică și prin exploatarea
eficientă a resurselor se creează alianțe economice, distincte
prin diferite forme:
A)Cooperările pe baze contractuale, în care pot fi incluse
contractele de licență, franşizarea, subcontractarea etc., toate
constituind forme de transfer internațional de tehnologie și
producție (licențierea, subcontractarea) sau de comercializare
(franşizarea)
B)Alianțe strategice sub formă de asociații, consorția etc.
pentru construirea de obiective în comun, livrări la cheie,
consulting-engineering etc.
C)Cooperarea instituționalizată, reprezentată de
societățile mixte, a căror apariție este explicată în motive de
natură economică, prin dorința de acaparare și valorificare a
zonelor cu resurse bogate din punct de vedere al materiei
prime dar și a mâinii de lucru.

COMERTUL UE
Uniunea Europeană este cea mai mare putere
comercială din lume, asigurând 16.5% din volumul importurilor
şi exporturilor efectuate la nivel mondial. Liberul schimb între
statele membre a fost unul dintre principiile care au stat la baza
creării UE. Uniunea este hotărâtă să continue eforturile şi în
direcţia liberalizării comerţului mondial.

Comerţul mondial se bazează pe regulile stabilite de

Organizaţia Mondială a Comerţului pentru a garanta
transparenţa şi echitatea acordurilor comerciale încheiate între
ţări.

Politica comercială a UE se decide exclusiv de către

instituţiile europene. Comisia negociază acorduri în numele UE
respectând regulile OMS şi colaborează strâns cu statele
membre şi cu Parlamentul European pentru a garanta
funcţionarea sistemului mondial şi pentru a-i permite acestuia
să se adapteze la schimbări.
UE este cel mai mare exportator de produse şi servicii la
nivel mondial şi cea mai mare piaţă de import pentru peste 100
de ţări.
Uniunea Europeană este şi cea mai mare piaţă unică din
lume. Consumatorii şi investitorii europeni şi internaţionali
beneficiază de numeroasele avantaje oferite de un sistem
simplificat, într-un domeniu în care persoanele, bunurile,
serviciile şi banii circulă liber.
UE negociază acorduri prin reţeaua sa mondială de
relaţii comerciale şi colaborează cu numeroşi parteneri, mai
ales prin intermediul acordurilor de liber schimb.
Aceste parteneriate sunt menite să favorizeze creşterea
economică şi crearea de locuri de muncă în Europa,
deschizând noi pieţe cu restul lumii. De exemplu, pe pieţele
transatlantice se derulează zilnic tranzacţii în valoare de
aproape 2 miliarde de euro.
Politica comercială a UE îşi propune să reducă
exploatarea copiilor şi munca forţată, acţiunea de distrugere a
mediului şi volatilitatea preţurilor. Un exemplu în acest sens îl
constituie sistemele care garantează transparenţa şi
trasabilitatea în lanţul alimentar.
Pentru ţările mai sărace ale lumii, politica comercială a
UE încearcă să combine comerţul cu dezvoltarea. Aplicarea
unor taxe mai reduse, sprijinirea firmelor mici de export şi
consultanţa cu privire la ameliorarea guvernanţei sunt câteva
din modalităţile prin care comerţul şi dezvoltarea pot merge
mână în mână pentru a le oferi avantajele creşterii generate de
comerţ celor care au cea mai mare nevoie de ele.
TARIFUL INTEGRAT AL UNIUNII EUROPENE – TARIC
A fost stabilit în baza Articolului 2 al Regulamentului
Consiliului nr. 2658/87/CEE de la 2 iulie 1987 privind
nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun;
TARIC este o baza de date destinata sa indice
dispozitiile legale unionale aplicabile (masuri tarifare şi
netarifare) pentru un anumit produs, atunci când acesta este
importat pe teritoriul vamal al UE sau, dupa caz, când acesta
este exportat către ţări terţe.
TARIC se bazează pe Nomenclatura Combinată (NC -
codificare la 8 cifre) care constituie nomenclatura de bază
pentru Tariful Vamal Comun, utilizată în procesul de vămuire a
mărfurilor precum şi pentru întocmirea statisticilor de comerţ
al Uniunii cu ţări terţe (EXTRASTAT) şi a statisticilor de comerţ
între Statele Membre (INTRASTAT).
Baza de date TARIC este utilizată de administraţiile
vamale din Statele Membre pentru procesarea declaraţiilor
vamale de import / export din / către ţări terţe; fiind, totodată, un
instrument util de informare pentru operatorii economici.
TARIC cuprinde dispoziţiile referitoare la domeniul
vamal, conţinute în legislaţia unională specifică privitoare la:
Sistemul armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor
(S.A.), Nomenclatura combinată (N.C.), taxe vamale aplicabile;
suspendări de taxe vamale; contingente tarifare; regimul tarifar
preferenţial (inclusiv pe bază de contingente tarifare
preferenţiale); sistemul generalizat de preferinţe tarifare (SGP)
aplicabil ţărilor în curs de dezvoltare; taxe anti-dumping sau
compensatorii (antisubvenţie); prohibiţii la import şi export;
restricţii la import şi export; coduri adiţionale; restituţii la export;
referiri cu privire la reglementarile unionale prin care s-a
introdus o masură tarifară sau netarifară; alte măsuri tarifare şi
netarifare aplicabile în procesul de vămuire a mărfurilor.
Baza de date TARIC-RO conţine, în plus faţă de baza de
date TARIC, măsurile naţionale referitoare la restricţiile impuse
prin diverse acte normative naţionale cu implicaţii în activitatea
vamală.
Pentru fiecare măsură (tarifară şi netarifară) este
prezentat actul normativ unional sau naţional care instituie
măsura respectivă, eventualele documente cerute, note de
subsol explicative.

COMERUL IN INERIORUL UNIUNII EUROPENE

Întreprinderile care desfășoară activități comerciale în
Uniunea Europeană, Spațiul Economic European (SEE) și
Turcia au dreptul de a exporta și importa liber bunuri. Prin
urmare, autoritățile nu pot limita cantitatea
importurilor/exporturilor și nici nu pot impune alte măsuri de
natură să restricționeze comerțul.
Libera circulație a bunurilor include și dreptul de a
tranzita liber teritoriul UE. Toate produsele care intră în UE
(chiar dacă au fost fabricate în țări terțe) pot fi transportate liber
în toată Uniunea.

Norme armonizate - Dacă respectă norme armonizate,

bunurile pe care le comercializați pot circula liber pe teritoriul
UE. Acest lucru înseamnă că nu pot fi puse în aplicare restricții,
precum limitarea cantităților de vânzări. Normele armonizate la
nivelul UE se bazează pe un set de condiții, al căror scop este
să protejeze consumatorii, sănătatea publică și mediul.
Norme nearmonizate - Dacă nu sunt supuse unor norme
armonizate la nivelul UE, bunurile pe care le comercializați pot
face obiectul reglementărilor naționale; și în acest caz puteți
beneficia de libera circulație a bunurilor, pe baza principiului
recunoașterii reciproce (dreptul de a exporta și importa bunuri
pe teritoriul UE, în mod liber).
Produsele pot face obiectul unor restricții dacă aduc
prejudicii interesului public, în special pe motive care țin de
protecția sănătății și vieții persoanelor, animalelor și plantelor,
protecția mediului, siguranța publică și moralitatea publică.
Autoritățile trebuie să demonstreze că astfel de restricții privind
libera circulație sunt justificate și proporționale, cum ar fi
procedurile de autorizare prealabilă pentru anumite produse
care prezintă un risc real pentru sănătatea umană.
Libera circulație a mărfurilor include și dreptul de a
tranzita liber teritoriul UE, al SEE și al Turciei. Toate produsele
care intră în UE (chiar dacă au fost fabricate în țări terțe) pot fi
transportate liber în toată Uniunea.