Capitolul II

NOȚIUNI ELEMENTARE AJUTĂTOARE DE

MATEMATICĂ,MECANICĂ, REZISTENȚA MATERIALELOR ȘI
ÎNCERCĂRI ALE MATERIALELOR

A.NOȚIUNI DE MATEMATICĂ ELEMENTARĂ

În construcții ca și în alte ramure ale tehnicii s-au standardizat noțiunile și

notațiile folosite pentru ca toți tehnicienii și muncitorii să folosească același
limbaj.
În continuare se vor da câteva din noțiunile mai curent folosite, definite
conform standardelor de terminologie.

1.NOȚIUNI DE ARII ȘI VOLUME

Aceste noțiuni sunt definite în STAS 4908-79 astfel:

Aria construită Ac este suprafața secțiunii transversale a clădirii delimitată
de conturul exterior, măsurată deasupra soclului.
Aria nivelului (catului) An se măsoară la nivelul ferestrelor sau la un
metru de la pardoseală cuprinzând balcoanele, logiile, porticele de circulație,
coridoarele exterioare, scările de acces între niveluri (caturi) etc.
Aria de locuit Aloc este suma suprafețelor secțiunilor orizontale ale tuturor
încăperilor care servesc pentru locuit sau care sunt prevăzute pentru această
destinație (ea nu se confundă cu aria locativă), măsurată între fețele interioare
ale zidurilor.
Aria desfășurată Ad este suma ariilor tuturor nivelurilor (caturilor).
Volumul nivelului (catului) Vn este volumul obținut prin produsul dintre
aria nivelului An (din care se scad balcoanele și ariile deschise) și înălțimea
măsurată între fața superioară a pardoselii și fața interioară a tavanului.

2. UNITĂȚI DE MĂSURĂ UZUALE FOLOSITE ÎN CONSTRUCȚII

CONFORM STANDARDELOR (tabelele II.1, II.2, II.3 și II.4)

1
 Tabelul II.1: unități de măsură
Nr. Crt. Mărimea Unitatea și Simbolul multiplilor Unități tolerate care pot fi Observații
simbolul și submultiplilor folosite

0 1 2 3 4 5
km (kilometru)
dm (decimetru)
1 Lungimea Metru (m) cm (centimetru)
mm (milimetru)
μm (micrometru)

Metru pătrat Km2; dm2; cm2; Hectar (ha)=10000m2;

2 Arie
(m2) mm2 Ar (a)=100m2

Hectolitru (hl)
Metru cub Km3; dm3; cm3; Litru (L)
3 Volum Centilitru (cl)
(m3) mm3
Mililitru (ml)
Unghi drept grad
Unghi
4 Radian (rad) sexazecimal (...°);
plan
grad centezimal (...c)
Metru pe
5 Viteză km/s
secundă (m/s)
Megagram (Mg)
M este factor de multiplicare
6 Masă kilogram (kg) Gram (g) Tona (t)=1000kg
egal cu 1000000
Miligram (mg)
Densitate kilogram pe Tonă pe metru cub (t/m3)
Mg/m3; kg/dm3;
7 (masă metru cub Kilogram pe litru (kg/l)
g/cm3
volumică) (kg/m3) gram pe mililitru (g/ml)
Forță,
8 Newton (N) dN; kN; Tonă forță (tf) 1 tf=9806.5N
efort
Newton pe
Efort N/mm2; N/cm2; 1 kgf/cm2 = 9.8 N/cm2
9 metru pătrat
unitar kN/m2 1kgf/m2 = 9.8 N/m2
(N/m2)
10 Presiune Bar bar 1 bar = 1 kgf/cm2

Tabelul II.2 : Ordinul de mărime exprimat prin prefixe

M (mega)=106 da (deca)=101 m (mili)=10-3
K (kilo)=103 d (deci)=10-1 μ (micro)=10-6
H (hecto)=102 c (centi)=10-2 n (nano)=10-9

2
 3. NUMERE ȘI CALCULE TEHNICE

În tehnică, pentru calcule se folosesc numere, simboluri și expresii

algebrice. Numerele se reprezintă prin cifre și litere.
Numerele pot fi:
1) Numere întregi naturale pozitive (1,2,3,+a,+b) sau negative (-1,-2,-3,-a
,-b).
2) Fracții ordinare (1/2,3/8).
3) Fracții zecimale (0.5,0.25,0.0625).
4) Număr mixt, care este o sumă a unui număr întreg cu o fracție ordinară
13 13 58
(3 = 3  = ).
15 15 15
5) Numere reale (4,a2,b) și numere iraționale care nu pot fi reprezentate
prin fracție zecimală ( 5 , 7 ).
6) Numere imaginare ( 3 , 5 ).
7) Numere transcendente, numere care nu pot fi găsite prin operații
algebrice sau aritmetice, ci prin folosirea unor funcții speciale, trigonometrice,
logaritmice ( sin 450 ,log4).
8) Numere constante, care au o valoare determinată (a=4, b=5) sau
numere variabile (x,y,z) care pot lua diferite valori în funcție de condițiile ce li
se impun.
Exactitatea sau precizia unor dimensiuni executate se verifică prin
măsurări care se admit să aibe un anumit grad de precizie. Valorile exprimate
cifric au gradul de precizie indicat de rotunjirile ultimei cifre semnificative a
numărului (a treia sau a patra cifră). Precizia se poate exprima prin procente (1-
2%) sau în valori absolute. Calculul se verifică deobicei prin evaluări globale,

3
simple, pentru a se evita repetarea greșelilor. Rezultatele calculelor și
măsurărilor tehnice se trec ori decât este posibil în tabele.
Este foarte util pentru calcule rapide cunoașterea pătratelor numerelor
întregi până la 20 și a valorii următoarelor fracții ordinare:
1 1 1 1 1 3 1
 0.5 ,  0.05 ,  0.25 ,  0.025 ,  0.0025 ,  0.75 ,  0.125 ,
2 20 4 40 400 4 8
1 5 1 1 1 1 1
 0.0125 ,  0.625 ,  0.0625 ,  0.03125 ,  0.2 ,  0.04 ,  0.02 ,
80 8 16 32 5 25 50
1
 0.008 .
125

4. OPERAȚII ALGEBRICE ȘI ARITMETICE

Monomul este o expresie algebrică, în care literele sunt legate între ele
prin semnul înmulțirii, împărțirii ridicării la putere sau extragerii de rădăcinii
(poate fi și o singură literă). Astfel :
3 2
5a, ab, a b , 5a x .
4
Binomul este o expresie algebrică formată din două monoame, legate
între ele prin semnul + sau - . Astfel :
3
a+b, a2-b2, ax  b .
5
Polinomul este o expresie algebrică formată dintr-o sumă de monoame
(poate fi binom, trinom etc. ). Astfel :
3ab-2a2+b-7.
O expresie algebrică poate fi rațională (dacă nu cuprinde radicali) care la
rândul ei poate fi întreagă, dacă nu cuprinde litere ce pot lua valori variabile la
numitor, și poate fi fracționară, când cuprinde litere și la numitor. Astfel :
1 2
4a 2   .
a b
Expresiile algebrice care cuprind radicali sunt denumite iraționale.
Astfel:
a ab .
Operațiile elementare cu numere, fracții și expresii algebrice sunt:
adunarea, scăderea, înmulțirea, împărțirea, ridicarea la putere, extragerea de
rădăcină de un ordin oarecare.

4
 a. Adunarea și scăderea (însumarea algebrică). Pentru două numere
(cifre sau litere) care au același semn operația se face prin însumarea valorilor
absolute atribuindu-li-se semnul numerelor care s-au însumat. Astfel :
+7a+5a=+12a sau -35-75=-110.
Dacă numerele au semne diferite (+ și -) se adună numerele de același
semn și suma care are în valoare absolută valoare mai mică se scade din cea mai
mare și se atribuie semnul valorii celei mai mari. Astfel :
+7a-5a=+2a sau -35+75=+40.
Aceste mod de însumare se numește însumare algebrică . Însumarea
monoamelor și polinoamelor se face după regulile însumării algebrice. Astfel :
(5a+3b)+(2a-2b)=7a+b.
b. Înmulțirea. La înmulțire trebuie respectate următoarele reguli:
1) Dacă avem de înmulțit o cifră sau un monom cu un polinom se
înmulțește monomul cu fiecare din monoamele ce alcătuiesc polinomul și apoi
se face suma algebrică.
2) Dacă avem de înmulțit un polinom cu alt polinom, primul polinom se
numește înmulțitor, iar al doilea este numit deînmulțit. La înmulțire se
înmulțește fiecare monom înmulțitor pe rând cu fiecare din monoamele
deînmulțitului și se face însumarea algebrică a produselor obținute. Astfel :
- monom înmulțit cu polinom :
a(a+b-c)=a2+ab-ac sau 3(+20+15-5)=+60+45-15=+90.
- polinoame înmulțite între ele :
(a-b)(a+b)=a2-ab+ab-b2=a2-b2.
Cifrele cu semnul + se pot scrie și fără semn în față.
La înmulțire și împărțire se ține seama de următoarea regulă a semnelor
(semnul + cu + dă semnul +; semnul - cu - dă semnul +; iar semnul +cu - dă
semnul - ). Asfel :
(-9) (-3)=+27; +9 (-3)=(-27); 9 3=27.
Înmulțirea monoamelor de aceeași bază care au puteri diferite sau aceeași
putere se face prin adunarea exponenților :
am an=am+n.
c. Împărțirea unui polinom cu un monom. Această operație se face prin
împărțirea fiecărui termen al polinomului prin acel monom și apoi se face
însumarea algebrică al rezultatelor. Se recomandă ca polinomul de la deîmpărțit
să fie ordonat după puterile descrescătoare ale fiecărei litere. Astfel :
4ab 2  6b  2ab 3b
 2b 2   b .
2a a

5
 Împărțirea cu alt polinom se face după regulile împărțirii. Astfel :
(a2+2ab+b2):(a+b)=a+b
- a2 - ab
+ab+b2
- ab - b2
/ /
Dacă împărțirea are rest se trece și restul.
Aplicându-se regulile de mai înainte este bine să se cunoască următoarele
formule :
 a  b   a 2  2ab  b 2 ;
2

a  b
3
 a 3  3a 2b  3ab 2  b3 ;

a  b  c
2
 a 2  b 2  c 2  2ab  2ac  2bc .
Împărțirea monoamelor de aceeași bază care au puteri diferite sau aceeași
putere se face prin scăderea exponenților (am:an=am-n). Se va ține seama că un
număr la puterea 0 este egal cu 1 (am:am=am-m=a0=1).
La înmulțirea și împărțirea monoamelor și polinoamelor, expresiile din
paranteze la operațiile de înmulțire și împărțire se pot simplifica dacă fiecare
monom sau termen din paranteză se poate înmulții sau împărții cu același
număr. Astfel :
(3a+6b):(12a+9b)=3(a+2b):3(4a+3b).
d. Puterea și rădăcina unui monom. Puterea unui monom se obține prin
înmulțirea exponenților : (am)n=amn, iar rădăcina de ordinul n dintr-un monom la
o putere oarecare m se obține prin împărțirea puterii monomului la ordinul
radicalului :

 
m 1
m m
n
am  a n ; m
A  Am  A.

La efectuarea operațiilor se va ține seama că puterea sau radicalul de

orice ordin dintr-un număr pozitiv va fi un număr pozitiv. Puterea de ordin par
(cu soț) al unui număr negativ va fi un număr pozitiv, iar puterea de ordin impar
(fără soț) al unui număr negativ va fi un număr negativ :
(-3)2=+9, (-3)3=(-27).
Rădăcina de ordin par dintr-un număr negativ dă un număr numit
imaginar care se operează cu reguli speciale.
Expresii uzuale cu radicali și puteri :

 A
m p n
A A p
m
AB  A B ;m m m  m
; m n
A m
.
B B
Pentru simplificarea operațiilor cu puteri se pot folosii relațiile :
6
 anbn=(ab)n; (33)2=(3 11)2=32 112=9 121=1089;
an=ap am, unde p+m=n; 45=42 43=16 64=1024.
Pentru simplificarea operațiilor cu radicali se pot folosii relațiile :
n
a r p
a , dacă n=rp; 4
100  2 2
100  2 10  3.1623 .
La operațiile cu puteri se vor respecta următoarele reguli:
1) Expresiile cu puteri se pot aduna sau scădea dacă au aceeași bază și
același exponent :
32+4  32=(1+4)  32=5  32.
2) Înmulțirea sau împărțirea a două sau mai multe monoame cu puteri,
având aceeași bază, se face scriind baza și adunând, respectiv scăzând
exponenții :
43  42=45, 64:62=62.
3) Dacă la un raport între două puteri de aceeași bază, exponentul
numărului de la numărător este mai mare decât al celuia de la numitor rezultă
o putere negativă :
a3:a5=a-2=1:a2 sau în general a-n=1:an.
4) Puterea unei puteri se obține scriind baza ridicată la o putere egală cu
produsul exponenților :
(52)3=56.
5) Puterea unei fracții se obține prin ridicarea la aceea putere, atât a
numărătorului cât și a numitorului :
2
5 52 25
    .
3 32 9
6) Un radical poate fi întotdeauna scris sub forma unei puteri fracționale
și apoi se pot aplica toate regulile de la puteri.

5. OPERAȚII CU FRACȚII