Reprezentanții companiilor reprezentate de Federația ACUE au constituit, recent, un grup de lucru

împreună cu oficialii ANAP (autoritatea care monitorizează achizițiile publice) privind clarificarea mai
multor aspecte legate de aplicarea noii Legi a achizițiilor publice sectoriale.

ACUE și companiile reprezentante au participat activ la dezbaterile noului pachet de legi în domeniul
achizițiilor publice, dar și la dezbaterile privind normele de aplicare.

Întrebările adresate de ACUE sunt:

1) Având în vedere prevederile art. 4 alin. (2) lit b) din Lege, putem considera că societăţile de
furnizare, care activează pe o piaţă concurenţială, nu sunt entităţi contractante şi, ca atare,
activitatea de furnizare energie/gaze în acest caz nu este activitate relevantă? Raportat la aceste
dispoziţii, care este relevanţa procedurii prevăzute la 162 alin. (1) din HG nr. 394/2016, privind
constatarea dreptului exclusiv/absolut şi ce implicaţii are procedura în discuţie cât priveşte entităţile
care au fost considerate automat autorităţi contractante în baza legislaţiei anterioare?

2) La art. 6 alin. (3) apare o formulare incompletă în text, respectiv: “producţia de energie
electrică, din surse regenerabile, de către o entitate contractantă, alta decât o entitate contractantă.”
Cum se va remedia această eroare şi care este interpretarea care se impune la acest moment?

3) Între prevederile art. 12 alin. (3) din Legea 99/2016, respectiv atribuirea contractelor cu valori
mai mici decât cele prevăzute la art. 12 alin (1) din aceeaşi lege şi prevederile art. 9 alin (2)-(4) din HG
394/2016 există o discrepanţa de reglementare, care poate conduce la interpretări în contradicţie cu
spiritul legii, în sensul că entităţile contractante de la art. 4 alin. (1) lit. c) ar trebui să aplice, la rândul
lor, procedurile prevăzute de lege, şi nu procedurile interne proprii. Astfel, legea prevede că entităţile
în discuţie pot organiza propriile proceduri de atribuire a contractelor sectoriale, acordurilor-cadru şi
concursurilor de soluţii care privesc achiziţii sectoriale a căror valoare estimată este mai mică decât
pragurile corespunzătoare prevăzute la alin. (1), cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin.
(2). Pe de altă parte, art. 9 din HG nr. 394/2016 impune obligaţia întocmirii strategiei de contractare,
document supus evaluării ANAP, fără a mai face distincţie între pragurile prevăzute la art. 12 alin. (1)
şi alin. (3) din lege. Considerăm că se impun coroborate cele două prevederi şi clarificat inclusiv prin
norme că achiziţiile realizate conform art. 12 alin. (3) din lege se supun procedurilor proprii, nu celor
prevăzute de lege pentru achiziţiile peste pragurile de la art. 12 alin. (1).

4) Având în vedere cele menţionate anterior, ce presupune strategia de contractare pentru acele
achiziţii care depăşesc pragul achiziţiei directe şi de ce face referire la procedurile de atribuire din
Legea 99/2016 ţinând cont de prevederile art. 12 alin (1) care prevede aplicarea procedurilor de
atribuire doar pentru acele achiziţii ale căror valore este mai mare decât pragurile de la art. 12 alin.
(1)?

5) Cât priveşte procedurile interne proprii pe care entităţile contractante de la art. 4 alin. (1) lit. c)
din lege le vor întocmi pentru achiziţiile sub pragul de la art. 12 alin. (1), conform alin. (3) al aceluiaşi
articol, ar putea exista o implicare prealabilă sau nişte recomandări generale din partea ANAP cât
priveşte forma, conţinutul şi mai ales respectarea cerinţei de conformitate cu principiile de la art. 2
alin. (2) din lege? De exemplu, cum ar trebui reglementată procedura de contestare în cadrul acestor
proceduri?
6) În ceea ce priveşte achiziţiile directe, sub pragul prevăzut de art. 12 alin. (4) din lege, se impune
obligaţia utilizării catalogului electronic înainte de demarare sau este doar o opţiune a entităţii
contractante? Cum se probează verificarea/consultarea catalogului electronic? Este suficientă o notă
justificativă, dacă este cazul, din care să rezulte că nu a fost identificat în catalogul electronic
produsul/serviciul/lucrarea de care avem nevoie sau că nu a fost posibil accesul la catalogul
electronic din motive tehnice imputabile SEAP?

7) Cu referire la aplicarea art. 35 alin. (3) din lege, când şi cum informează entităţile contractante
ANAP cu privire la categoriile de produse şi activităţi pe care le consideră excluse în temeiul alin. (1) şi
ce criterii trebuie avute în vedere când se face această apreciere?

8) Cu referire la art 215 alin. (2) Care sunt categoriile de achiziţii sectoriale, exceptând Achiziţia
directă, cu privire la care entitatea contractantă are obligaţia de a impune utilizarea cataloagelor
electronice?

9) Pentru procedurile de achiziţie care se desfăşoară în mai multe etape (licitaţia restrânsă,
negocierea competitivă sau dialogul competitiv) care este utilitatea DUAE dacă, în conformitate cu
art. 205 alin (3) din lege, entităţile contractante solicită documente justificative tuturor candidaţilor
selectaţi înainte de transmiterea invitaţiilor pt etapă a două. În acest caz, se mai solicită DUAE?

10) Care sunt cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească entităţile contractante prevăzute la art 4
alin 1 lit c) din lege pentru achiziţiile de servicii sociale şi alte servicii specifice prevăzute în Anexă 2, a
căror valoare estimată este mai mică decât pragul menţionat la art. 12 alin 1 lit c?

11) Având în vedere dispoziţiile art. 2 alin.(3) lit. f) din HG nr. 394/2016, achiziţiile directe se
derulează exclusiv de către compartimentul intern specializat sau pot fi delegate?

12) Referitor la art. 176 alin. (1) –în varianta de discuţie şi ulterior aprobată de Senat se menţiona că
entităţile contractante care deţin un drep exclusiv/special pot aplica propriile criterii de calificare şi
selecţie, dar Legea nr. 99/2016 face referire la toate entităţile contractante. Or, articolele 177 şi
următoare, care în varianta din Senat se aplicau doar autorităţilor contractante, menţionează peste
tot “entităţi contractante”, fără a face distincţie între tipologia acestora (cf. art. 4 alin. (1), deşi apoi, la
art. 201 apare formularea “Entităţile contractante, altele decât entităţile contractante, în cazul în care
aplică criteriile de calificare şi selecţie prevăzute în paragrafele 3 şi 4 din prezenta secţiune, au
obligaţia de a aplica şi prevederile prezentului paragraf.” Este evident că este o confuzie şi că intenţia
legiuitorului este că art. 177 şi următoarele (paragrafele 3 şi 4 la care se face menţiune la art. 201) să
se aplice doar entităţilor contractante de la art. 4 alin. (1) şi (2), nu şi celor de la art. 4 alin. (1) lit. c).
Care este interpretarea oficială a prevederilor menţionate mai sus? Entităţile contractante de la art. 4
alin. (1) lit. c) vor aplica criterii de selecţie proprii, conform art. 176 alin. (2) din lege, sau le vor aplica
pe cele prevăzute în lege?

13) În ce sens se interpretează prevederile art. 180 alin. (2) privind calificarea unui operator
economic aflat în insolvenţă şi în ce ar consta documentele la care se face referire, pentru a nu se
ajunge în contradicţie cu prevederile art. 77 din Legea nr. 85/2014, care stipulează că debitorul aflat
în procedura insolvenţei nu poate fi împiedicat să participe la licitaţii publice pentru motivul
deschiderii procedurii?
14) Se stabileşte pentru fiecare procedură în parte obligaţia publicării pe SEAP a Raportulului
intermediar/Raportului final. Acestea sunt vizibile doar SEAP sau sunt publice, în condiţiile în care
accesul la dosar, deşi public, se face doar în anumite condiţii?

15) Cu referire la art. 128 alin. (2) din HG, cum se pot gestiona erorile aritmetice, având în vedere că
după refacerea ofertei financiare derulate în urma licitaţiei electronice pot apărea erori aritmetice
sau vicii de formă, care se impun remediate?

16) Cu referire la art 19 din lege, atunci când se doreşte realizarea unui studiu de piaţă, este
obligatorie utilizarea SEAP?

17) Cu referire la art. 78 din lege, ce se înţelege prin mijloace electronice de comunicare ?

18) Cu referire la art. 66 din HG, cum se stabileşte termenul pe care autoritatea contractantă îl
completează în SEAP privind verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare?

19) Cu referire la art. 75 alin. (3) din HG, se face trimitere, în mod eronat, la acelaşi alin. (3), deşi ar
fi trebuit să se refere la alin. (1). Se va corecta această eroare?

20) Cu referire la art 76 alin. 2, la faza de calificare pentru licitaţia restrânsă candidaţii depun doar
solicitarea de participare şi DUAE sau şi documentele de calificare?

21) Cu referire la prevederile art. 175 din lege şi art. 31-34 din HG, se doresc următoarele clarificări:

- este suficient ca un sistem de calificare să respecte principiile de la art. 2, alin. (2) din Legea
99/2016, sau suplimentar trebuie confirmat formal de ANAP/autoritatea de reglementar? Ce căi de
atac are la îndemână un operator care nu a fost calificat şi doreşte să conteste acest lucru?

- se poate solicita plata unei taxe pt accesul în sistemul de calificare? Dacă da, în ce condiţii?

- În cadrul unei proceduri derulate prin sisteme de calificare, se pot introduce şi alte cerinţe
suplimentare faţă de cele deja menţionate în sistem?

- ce se întâmplă în situaţia în care se intenţionează derularea unei achiziţii prin sisteme de

calificare, dar există un singur furnizor calificat? Se poate derula procedura doar cu acest furnizor sau
trebuie derulată altă procedura din cele prevăzute de lege, pentru a se asigura concurenţă?

- care este interpretarea corectă a art.33, alin. (4) din HG 394/2016?