BAZELE ELECTROTEHNICII

Circuite în regim
permanent nesinusoidal
Mărime periodică  m  t   m  t  T   m  t  2T   m  t  nT  , n  Z

Perioadă – intervalul cel mai mic de timp T după care valorile funcției  m  t  se reproduc identic. 

1 1
Frecvența f – numărul de perioade cuprinse în unitatea de timp  f  1s  1Hz  .
T
1  rad 
Pulsația   2f  2
T  s 
t 0 T
1
Valoarea medie m   m  t dt
T t0

t0 T
1
Valoare efectivă M   m 2  t dt  0
T t0

Mărime alternativă: mărime periodică a cărei valoare medie în decurs de o perioadă este nulă. 
Bazele Electrotehnicii – Teoria Circuitelor Electrice Ș.L. Dr. Ing. Veronica PĂLTÂNEA 2
  Condiția Dirichlet: pentru o funcție periodică de perioadă T:
 Este mărginită și are un număr finit de discontinuități de speța întâi.
 Orice interval de timp ce corespunde unei perioade T poate fi împărțit într-un
număr finit de subintervale astfel încât în fiecare dintre acestea funcția să fie
continuă și monotonă.
 În aceste condiții:
A0 
m t      An cos nt  Bn sin nt   reprezintă o descompunere în serie Fourier cu: 
2 n 1
2
-   pulsație fundamentală corespunzătoare perioadei T a funcției; 
T
- n ordinul armonicelor; 
A0
- M0  , An , Bn reprezintă  componenta  continuă  respectiv  amplitudinile  armonicelor  de 
2
ordin n în cosinus și sinus. 

Bazele Electrotehnicii – Teoria Circuitelor Electrice Ș.L. Dr. Ing. Veronica PĂLTÂNEA 3

 T T  T T
A0  A0
0 m  t dt  0 2 dt   nA cos ntdt  B
0 n sin ntdt  T a)
n 1  0  2
T
2
 A0   m  t dt   componenta continuă este valoarea  
T 0
medie pe o perioadă a funcției.  
Se obțin: 
T T
2 2 b)
An   m  t  cos ntdt ; Bn   m  t  sin ntdt.
T 0 T 0

Observații:
1) Calculul coeficienților  An și  Bn în cazul unor funcții alternative particulare. 

 T
a- m  t   m  t    armonice impare 1, 3, 5. 7,…;  
 2 c)
b-  m  t   m  t   numai termenii în cos,  Bn  0 ;  

c-  m  t   m  t   numai termeni în sin,  An  0 . 

Fig. 174. Funcții particulare.

Bazele Electrotehnicii – Teoria Circuitelor Electrice Ș.L. Dr. Ing. Veronica PĂLTÂNEA 4

 2) Expresiile funcțiilor An și Bn privite ca funcții de n  A-n = An și B-n =  Bn  Seria Fourier cu
pulsații negative
A0 1  1 

m t       An cos nt  Bn sin nt     An cos nt  Bn sin nt   
2 2  n  n 1 
1 
   An cos nt  Bn sin nt 
2 n 

3) Forma restrânsă a seriei Fourier

 
m  t   M 0   M n 2 sin  nt   n   M 0   mn  t ,
n 1 n 1

mn  t   M n 2 sin  nt   n   M n 2 cos nt sin  n  M n 2 sin nt cos  n

 An  M n 2 sin  n , Bn  M n 2 cos  n ,
1 A An Bn
2 M n2  An2  Bn2  M n  An2  Bn2 ,  n  arctg n ,sin  n  , cos  n  .
2 Bn An2  Bn2 An2  Bn2

4) Relația m  t   M 0   mn  t  arată că studiul circuitelor liniare în regim permanent se poate face pe
n 1
fiecare armonică mn(t), apoi prin aplicarea metodei superpoziției se obține expresia finală a funcției m(t).

Bazele Electrotehnicii – Teoria Circuitelor Electrice Ș.L. Dr. Ing. Veronica PĂLTÂNEA 5

 Proprietăți ale mărimilor periodice
nesinusoidale
Valoarea medie a produsului a două armonice
Fie două funcții: 
 
Armonicele de ordin n și k se consideră: 
m '  t   M 0'   M n' 2 sin  nt   n'   M 0'   mn'  t ,   
n 1 n 1 mn'  t   M n' sin  nt   'n 
 
m ''  t   M 0''   M n'' 2 sin  nt   n''   M 0''   mn''  t , mk''  t   M k'' sin  k t   k'' 
n 1 n 1

~ 1 T ' 1 T
mn' mk''   mn  t  mk''  t  dt   2 M n' M k'' sin  nt   n'  sin  k t   k'' dt
T 0 T 0
' ''
2M n M k  T T
  cos  n  k  t   'n   ''k  dt   cos  n  k  t   'n   k''  dt 
T  0 0 
 M M cos   n   k  , k  n
' '' ' ''
 n k
0, k  n Pentru produsul armonicelor n și k ale aceleași funcții m(t): 
~  2
mn mk   M n , k  n
0, k  n
Bazele Electrotehnicii – Teoria Circuitelor Electrice Ș.L. Dr. Ing. Veronica PĂLTÂNEA 6
 Valoarea medie pe o perioadă a produsului funcțiilor
periodice nesinusoidale

'
~ ''
m t  m t  
1 T
' '' 1 T '  '  ''  '' 
m  t  m  t  dt    M 0   mn  t   M 0   mk  t   dt 
T 
0 T 0
1 T ' '' M 0'  T '' M 0''  T '  
n 1 
~ k 1

mn'  t  mk''  t  

  M 0 M 0 dt 
T 0

T k 1 0
m k dt 
T k 1
 0
mn dt  
n 1 k 1
' '' 
1 M M
 M 0' M 0"t |T0  0  0  0  0   M n' M n'' cos  'n  ''n 
T T T n 1

 M M   M n' M n'' cos   'n   ''n .
'
0
''
0
n 1

Bazele Electrotehnicii – Teoria Circuitelor Electrice Ș.L. Dr. Ing. Veronica PĂLTÂNEA 7

 Valoarea efectivă a unei mărimi periodice nesinusoidale
 
1 T 2 1 T  
M2  m  t   M   m  t  M   m  t   dt 
T 0 T 0 
  
0 n 0 k
n 1  k 1 
1 T 2 M0 T    M0 T    1 T   
  M 0 dt     m k  t  dt      m n  t  dt      mn  t  mk  t   dt 
T 0 T 0  k 1  T 0  n 1  T 0  n 1 k 1 
1 M M   ~ 
 M 02t |T0  0  0  0  0   mn  t  mk  t   M 02   M n2  M 02  M 12  M 22  ...  M n2  ...
T T T n 1 k 1 n 1

 Valoarea efectivă a unei mărimi sinusoidale este: M  M 02  M 12  M 22  ...  M n2  ...

 Reziduul deformant al mărimii m(t) este: M d  M 22  M 32 ...  M n2  ...

M 22  M 32 ...  M n2  ... Md
 Coeficientul de distorsiune este: kd , m [%]  2 2 2

M  M  ...  M  ...
1 2 M 2  M 02n
 În acest coeficient nu se iau în considerare componenta continuă și defazajele între armonici. 
 În electroenergetică  coeficientul de distorsiune punctual trebuie să fie sub 5 %.

Bazele Electrotehnicii – Teoria Circuitelor Electrice Ș.L. Dr. Ing. Veronica PĂLTÂNEA 8

 Puteri transferate în circuite
funcționând în regim permanent
nesinusoidal
(A)  Se consideră un circuit dipolar liniar alimentat cu:
 
i(t) u  t   U 0   U n 2 sin  nt   n ,u   U 0   un  t  .
n 1 n 1

 Curentul absorbit i(t) are aceeași perioada cu tensiune u(t): 
CDL  
i  t   I 0   I n 2 sin  nt   n,i   I 0   in  t  .
n 1 n 1

u(t)
n   n ,u   n ,i , reprezintă defazajul tensiune-curent corespunzător  
(B)   armonicelor omoloage pentru  n  1, 2,... . 
Fig. 175. Circuit dipolar liniar 
alimentat cu tensiune nesinusoidală.

Bazele Electrotehnicii – Teoria Circuitelor Electrice Ș.L. Dr. Ing. Veronica PĂLTÂNEA 9

 Puterea instantanee primită de circuitul dipolar
p  t   u  t  i  t   [VA]

Puterea activă – media pe o perioadă a  p  t  . 

~ ~
P  p t   u t  i t  
1 T
u  t i  t  
T 0
 
 U 0 I 0   U n I n cos   n ,u   n ,i   U 0 I 0  U n I n cos n  [W]
n 1 n 1

Suma puterilor active corespunzătoare tuturor armonicelor. 
Puterea reactivă

Q   U n I n sin n  [VAR]
n 1

Observații:
- P sau Q > 0 circuitul dipolar primește putere activă (reactivă); 
- P sau Q < 0 circuitul dipolar cedează putere activă (reactivă) 
- P sau Q = 0 circuitul dipolar nu transferă putere activă (reactivă) 

Bazele Electrotehnicii – Teoria Circuitelor Electrice Ș.L. Dr. Ing. Veronica PĂLTÂNEA 10

 Puterea aparentă

S  UI  U 02  U12  U 22  ...  U n2  ... I 02  I12  I 22  ...  I n2  ... [VA]

În regim armonic permanent  S 2  P 2  Q 2 ,

În  regim  permanent  nesinusoidal  S 2  P2  Q2 , diferența  corespunde  puterii 

D 2  S 2   P 2  Q 2  , D  S 2   P 2  Q 2  puterea deformantă [VAD]. 

Factor de putere în regim permanent nesinusoidal: 
P P
k  , k   0,1 .
S P  Q2  D2
2

Puterile instantanee, active și reactive se conservă în regim permanent nesinusoidal spre

deosebire de puterile aparentă și deformantă.

Bazele Electrotehnicii – Teoria Circuitelor Electrice Ș.L. Dr. Ing. Veronica PĂLTÂNEA 11

 Comportarea în regim periodic
nesinusoidal a elementelor dipolare de
circuit

Se aplică unui EDC tensiunea periodică:  u  t    U n 2 sin  nt   n ,u  . 
n 1

Se va determina în conformitate cu ecuația de funcționare  i  i  u  expresia descompunerii în serie 

Fourier  a  curentului  i  t    I n 2 sin  nt   n ,i  asociat  cu  u  t  conform  convenției  de  la 
n 1

receptoare.  
Observație: Se va considera  U 0  0 .

Bazele Electrotehnicii – Teoria Circuitelor Electrice Ș.L. Dr. Ing. Veronica PĂLTÂNEA 12

 Rezistorul ideal liniar

1 U
R u  t   Ri  t   i  t   u  t   i  t    n 2 sin  nt   n ,u  .
i(t) R n 1 R

Un
Prin identificare  I n   și   n ,i   n ,u , n  {1, 2,...}
u(t) R
Fig. 176. Rezistor liniar ideal.  Coeficientul de distorsiune pentru tensiune, respectiv curent:

2
U
n 2
n
U 22  U 32  ...  U n2  ...
k d ,u   ,

2 U12  U 22  ...  U n2  ...
U
n 1
n

2 2 2 
 U 2   U3   Un  2
2 2 2
I  I  ...  I  ...
2 3 n
      ...  
 R   R   R 
  ... U
n2
n
k d ,i     kd ,u .
2 2 2 2 2 2 
I  I  ...  I  ...  U1   U 2   Un  2
1 2 n
     ...     ... U n
 R  R   R  n 1

Bazele Electrotehnicii – Teoria Circuitelor Electrice Ș.L. Dr. Ing. Veronica PĂLTÂNEA 13

 Puterea activă: 
 
U n2

2

P   U n I n cos n  U n I n   RI   0 n
n 1 n 1 n 1 n 1 R

Rezistorul linear ideal este un consumator de putere

Puterea reactiva: 

Q   U n I n sin 0  0.
n 1

Rezistorul linear ideal nu transferă putere reactivă pe la bornele sale.

Puterea aparentă: 

S  UI  U12  U 22  ...  U n2  ... I12  I 22  ...  I n2  ...

2 2 2
=  RI1    RI 2   ...   RI n   ... I12  I 22  ...  I n2  ... 

  RI n2  P.
n 1

Deci  S 2  P 2  Q 2 ,  deoarece Q = 0 și  D  S 2   P 2  Q 2   S 2  P 2  0.

Bazele Electrotehnicii – Teoria Circuitelor Electrice Ș.L. Dr. Ing. Veronica PĂLTÂNEA 14

 Bobina liniară ideală
di  t  1 1  
1
u t   L  i  t    u  t     U n 2 sin  nt   n ,u  dt   U n 2   cos  nt   n ,u  
dt L L n 1 n 1 nL

1  
 U n 2 sin  nt   n ,u   .
n 1 nL  2 i(t) L
1 U  
In  U n  Z n  n  nL, n   n ,u   n ,u    , n  {1, 2,...}.
nL In 2 2
u(t)

 Coeficientul de distorsiune pentru tensiune, respectiv curent: Fig. 177. Bobina liniar ideală.

  2
 U1 
 U n2 U 2
n U 2
1
U12 I 2  L  U12
 1  1  1  
n 2 n 1
kd ,u   
 1 
, kd ,i 2
 1  2
 k d ,u .
  
2 2  U   U 
U 2
n U n U n  In2
 
n
  
n

n 1  nL  n 1  n 
n 1 n 1 n 1 n 1

 Bobina ideală diminuează (atenuează) deformarea curentului în raport cu deformarea tensiunii.

Bazele Electrotehnicii – Teoria Circuitelor Electrice Ș.L. Dr. Ing. Veronica PĂLTÂNEA 15

 Puterea activă: 
 

P   U n I n cos n   U n I n cos  0.
n 1 n 1 2
Puterea reactivă: 
 
U n2
 
Q   U n I n sin n  U n I n     nLI n2  0 ,
n 1 n 1 n 1 nL n 1

Bobina ideală este un consumator de putere reactivă.

Puterea aparentă: 
2 2 2
S  UI   LI1    2LI 2   ...   nLI n   ... I12  I 22  ...  I n2  ...  Q
 S 2  P2  Q2 , S 2  Q2  P  0  D  S 2   P2  Q2   S 2  Q2  0

Bobinei îi corespunde o putere deformantă nenulă.

Bazele Electrotehnicii – Teoria Circuitelor Electrice Ș.L. Dr. Ing. Veronica PĂLTÂNEA 16

 Condensatorul liniar ideal
du  t  d   
d
i t   C
dt
 i t   C  
dt  n 1
U n 2 sin  n t   
n ,u   C  U n 2 sin  nt   n ,u   
dt
 n 1
 
  i(t) C
   nC U n 2 cos  nt   n ,u     nC U n 2 sin  nt   n ,u   .
n 1 n 1  2

Un 1
I n   nC  U n  Z n   , u(t)
I n nC
  Fig. 178. Condensatorul liniar ideal.
n   n ,u   n,u    , n  {1, 2,...}.
2 2

 Coeficientul de distorsiune pentru tensiune, respectiv curent:

kd ,u  1 
U12
,
I12  CU1  U12
 kd ,i  1  
 1 
 1 2
 kd ,u .
2 
2 2
U
n 1
n I
n 1
n   nCU 
n 1
n   nU  n
n 1

 Condensatorul linear ideal accentuează deformarea curentului în raport cu deformarea tensiunii.

Bazele Electrotehnicii – Teoria Circuitelor Electrice Ș.L. Dr. Ing. Veronica PĂLTÂNEA 17

 Puterea activă: 
 
 
P   U n I n cos  n   U n I n cos     0.
n 1 n 1  2
Condensatorul nu transferă putere activă.
Puterea reactivă: 
 
   
I n2 
Q  U n I n sin n  U n I n sin     U n I n      nC U n2  0 .
n 1 n 1  2 n 1 n 1 nC n 1

Condensatorul este un generator de putere reactivă.

Puterea aparentă: 

S  UI  U12  U 22  ...  U n2  ... I12  I 22  ...  I n2  ...

2 2 2
 I   I   I 
=  1    1   ...   1   ... I12  I 22  ...  I n2  ...  Q
 C   2C   nC 
 S  P  Q  P  0   S 2  Q 2  D  S 2   P 2  Q 2   S 2  Q 2  0.
2 2 2

Condensatorului liniar ideal îi corespunde o putere deformantă nenulă.

Bazele Electrotehnicii – Teoria Circuitelor Electrice Ș.L. Dr. Ing. Veronica PĂLTÂNEA 18

 Comportarea circuitelor pentru
diverse armonici
 S-a arătat că impedanțele și reactanțele elementelor acumulatoare de energie sunt în funcție de
pulsație:
 Pentru bobine Z n  nL, impedanța crește proporțional cu pulsația;
1
 Pentru condensatoare Z n  , impedanța scade proporțional cu pulsația.
nC

 Se va studia din punct de vedere calitativ un circuit R, L, C alimentat cu o tensiune periodică

nesinusoidală având pulsația fundamentală ω.
C
(A) R i(t) L

Fig. 179. Circuit R, L, C serie.

u(t) uC(t)

(B)

Bazele Electrotehnicii – Teoria Circuitelor Electrice Ș.L. Dr. Ing. Veronica PĂLTÂNEA 19

  Reactanțele echivalente pe armonica  fundamentală și pe armonica de ordin n sunt:
1
X 1  L  ,
C
1
X n  nL  , n {1,2,...}. 2
nC 2 2 2  1 
Z n  R  X  R   nL 
nC 
n

 Impedanța circuitului corespunzătoare armonicii n este: U Un
In  n 
Zn  1 
2
2
R   nL  
 nC 

1
 Pentru valori bine precizate ale ω, L și C funcția X n  X n  n   nL  , ia valori discrete pentru
nC
n ∈ {1, 2, 3, ..., n}. Pentru studiul acestei funcții discrete vom considera funcția
1 1
f  x   Lx  , x  1,  
C x
 Aceasta are următoarele proprietăți:
1 1
f '  x   L   0  funcția este crescătoare 
C x 2
2 1
f ''  x     0  funcția „nu ține apa”. 
C x 3

Bazele Electrotehnicii – Teoria Circuitelor Electrice Ș.L. Dr. Ing. Veronica PĂLTÂNEA 20

 f  x  1 1 
lim  lim  L    m  L
Calculăm        x  x x 
 C x 2 
lim  f  x   mx   0, lim  f  x   Lx   0.
x  x 

Deci, dreapta de ecuație  y  mx  sau  y  Lx  este o asimptotă a ramurii pentru  x    a funcției.  

Pentru valoarea ωL fixată considerăm următoarele cazuri: 
1
1) L  , circuitul are pentru toate armonicile, inclusiv cea fundamentală un caracter inductiv. 
C
1
2) L  , circuitul rezonează pentru fundamentală, având un caracter inductiv pentru celelalte. 
C
1
3) L  ,  circuitul are un caracter capacitiv până la o anumită armonică, după care are un caracter inductiv. 
C

Privind  variația  curbei  (3),  din  acest  din  urmă  caz, 

observăm ca anularea funcției Xn(n) poate avea loc pentru un ordin 
n0 al armonicii astfel încât: 
1 1
n0 L   n0  .
n0 C  LC
Deci, dacă mărimile ω, L și C au astfel de valori astfel încât n0 să 
fie  un  număr  natural  supraunitar,  atunci  acesta  reprezintă  ordinul 
armonicii pentru care circuitul rezonează. 

Bazele Electrotehnicii – Teoria Circuitelor Electrice Ș.L. Dr. Ing. Veronica PĂLTÂNEA 21

  Exemplul numeric: privitor la comportarea EDC în regim permanent nesinusoidal.
Se aplică tensiunea nesinusoidală  u (t )  18 2 sin t  6 2 sin 3t  V   pe rând: 
 unui rezistor cu R = 10 Ω,  
 unei bobine ideale cu  L  10
1
 unui condensator ideal cu   10.
C
Tensiunea nesinusoidală aplicată conține armonicele 1 și 3. 
Valoarea efectivă a tensiunii aplicate U și componentele pe fiecare armonica U1 și U3 sunt: 

U  U12  U 32  324  36  360  18,974V

U1  18V,U 3  6V , 
Coeficientul de dirstorsiune al tensiunii este: 

U 32 U3 6 6
k d ,u      0,316
U12  U 32 U 324  36 360

Bazele Electrotehnicii – Teoria Circuitelor Electrice Ș.L. Dr. Ing. Veronica PĂLTÂNEA 22

  Pentru rezistorul ideal R = 10 Ω:

i  t   1,8 2 sin t  0, 6 2 sin 3t  A 

I  I12  I 32  3, 6  1,897A
I 32 0, 62 I3 0, 6
k d ,i      0,316  kd ,u
I12  I 32 1,82  0, 62 I 1,897
2
P  RI 2  10  1,897   36W;
Q  0VAR;
S  UI  360 3, 6  36W;
D  0VAD.

Bazele Electrotehnicii – Teoria Circuitelor Electrice Ș.L. Dr. Ing. Veronica PĂLTÂNEA 23

  Pentru bobina cu ωL = 10 Ω

   
i  t   1,8 2 sin  t    0,6 2 sin  3t    A 
 2  2
U1 18 U3 6
I1    1,8A; I 3    0, 2A
L 10 3L 30
I  I12  I 32  1,82  0, 22  3, 28  1,811A
I 32I3 0, 2
k d ,i    0,11  0,316A
I12  I 32 I 1,811
 
P  U1 I1 cos  U 3 I 3 cos  0W;
2 2
  U12 U 32
Q=U1 I1 sin  U 3 I3 sin    33, 6VAR
2 2 L 3L
S  UI  360 3, 28  34,363VA
D  S 2   P 2  Q 2   S 2  Q 2  7, 2VAD

Bazele Electrotehnicii – Teoria Circuitelor Electrice Ș.L. Dr. Ing. Veronica PĂLTÂNEA 24

  Pentru condensatorul cu 1/ωC = 10 Ω
3
I1  CU1  1,8A, I3  3CU 3  6  1,8A
10
I  I12  I 32  1,8 2  2,546A
   
i  t   1,8 2 sin  t    0, 6 2 sin  3t    A 
 2  2
2
I3 I 1,8
k d ,i   3  0, 707  0,316
I12  I 32 I 1,8 2
1 1 10
 10,  
C 3C 3
   
P  U1 I1 cos     U 3 I3 cos     0W;
 2  2
   
Q  U1 I1 sin     U 3 I 3 sin     U1 I1  U 3 I3  CU12  3CU 32  43, 2VAR;
 2  2
S  UI  18,974  2,546  48,3VA
D  S 2   P 2  Q 2   S 2  Q 2  21,6VAD

Bazele Electrotehnicii – Teoria Circuitelor Electrice Ș.L. Dr. Ing. Veronica PĂLTÂNEA 25

Bazele Electrotehnicii – Teoria Circuitelor Electrice Ș.L. Dr. Ing. Veronica PĂLTÂNEA 26