Be1 Etti C6

BAZELE ELECTROTEHNICII
Regimul tranzitoriu al
circuitelor electrice
 Metode de analiză a circuitelor în regimul tranzitoriu al circuitelor electrice:
 în domeniul timp;
 în domeniul frecvență.
 Analiza în regim tranzitoriu presupune determinarea expresiei analitice a curentului
electric prin bobine, respectiv a tensiunii electrice la bornele condensatoarelor din circuit
 Regimul tranzitoriu este asociat intervalului de timp dintre două stări permanente ale unui
circuit electric
 Metoda directă de rezolvare a circuitelor în regim tranzitoriu
 Metoda condițiilor inițiale și finale
 Metoda transformatei Laplace
Bazele Electrotehnicii – Teoria Circuitelor Electrice Ș.L. Dr. Ing. Veronica PĂLTÂNEA 2
Metoda directă de rezolvare a
circuitelor în regim tranzitoriu
 Această metodă constă în rezolvă în domeniul timp a ecuațiilor integro-diferențiale
corespunzătoare teoremelor lui Kirchhoff (sau corespunzătoare altor metode).
iL(t) L iC(t) C
uL(t) uC(t)
Fig. 182. Bobina ideală. Fig. 183. Condensatorul ideal.
diL t  duC t 
uL t   L iC t   C
dt dt
t t
1 1
iL t    u L t dt  iL 0  uC t    iC t dt  uC 0  
L0 C0
Se pune problema continuității funcțiilor iL(t) și uC(t). Dacă această condiție nu ar fi
respectată în ecuațiile de funcționare ale bobinei, respectiv condensatorului, ar rezulta
variații infinite ale mărimilor uL(t) pentru bobine și iC(t) pentru condensatoare, ceea ce este
imposibil în circuitele reale.
Pentru anumite scheme pot fi imaginate comutării ideale care să producă variații bruște ale iL(t)
și uC(t) (de exemplu întreruperea unei bobine parcurse de curent sau scurtcircuitarea unui
d S 
condensator încărcat). Din legea inducției electromagnetice u   și legea conservării
dt
dqD
sarcinii electrice i   problema condițiilor inițiale se va formula astfel:
dt
- pentru orice bucla la momentul inițial t = 0 fluxul magnetic să varieze continuu;
- pentru orice nod la momentul inițial t = 0 sarcina electrică a armăturilor condensatoarelor
de pe laturile ce converg în acel nod să varieze continuu.
Algoritm de utilizare a metodei directe
 precizarea condițiilor inițiale ale problemei;
 scrierea ecuațiilor integro-diferențiale corespunzătoare metodei ecuațiilor Kirchhoff (sau a
altor metode);
 determinarea constantelor din expresiile de regim tranzitoriu ale soluțiilor inițiale cu
ajutorul condițiilor inițiale.
 EXEMPLUL 1
La momentul de timp t < 0, comutatorul K
R L este deschis deci curentul prin circuit este
K i(t)
nul. Astfel condițiile inițiale sunt:
t=0 i0    0  i0  
E uR(t) uL(t)
Aplicând T.K. II rezultă:
di t 
u R t   u L t   E , Ri t   L E
dt
Fig. 184. Circuitul RL serie alimentat cu o sursă de tensiune continuă.
 Expresia ecuației analitice a curentului se poate exprima sub forma a doi temeni: termenul liber
și termenul forțat.
it   il t   i f t 
dk
 Ecuația caracteristică a ecuației omogene este k
 k , astfel încât:
dt
di t  R
Ri t   L  0  L1  R0  0  L  R  0     și deci termenul liber este
dt L
t
 L
il t   ket  ke 
cu  
constanta de timp a circuitului.
R
dit 
 Componenta if(t) este o soluție particulară a ecuației neomogene Ri t   L  .E . Forma este
impusă de termenul liber al ecuației curentului electric i(t). dt
t
E  E
i f t    it   ke  
R R t
E E E   
 Din condițiile inițiale rezultă: i0    i 0    0  k   0  k   , deci it   1  e 
 
R R R 
 Pentru determinarea tensiunii electrice la bornele elementului reactiv:
t t t
di t  E     1  E R  
u L t   L  L   e     L e  Ee 
dt R    R L
 Soluția de regim permanent după trecerea regimului tranzitoriu este:

E
i p  lim it   u L , p  lim u L t   0
t  R t 
i(t), uL(t)
Fig. 185. Variația curentului și a căderii de tensiune pe
bobină în domeniul timp. Definirea unghiurilor θ1 și θ 2.
E/R
i(t) E
E E
E tg1  R  tg 2  
θ2  R 
dit  E1 du L t  E
 
θ1 dt t 0 R  dt t  0 
uL(t)
0 i p  i56 
τ t %    0,673%
ip
 EXEMPLUL 2
pentru determinarea condițiilor ințiale circuitul este
r i(0-)
r i(t) L R
i(t) R E
E uC(0-)
C K
uC(t) t=0
Fig. 187. Condiții inițiale t < 0 exemplul 2.
Fig. 186. Circuitul alimentat cu o sursă de E 40

tensiune continuă. i0    iL 0      4A
r  R 37
E  40 V; R  7; r  3; L  500 mH; C  400 mF.
uC 0    Ri0    7  4  28V
i0    i0 

uC 0    uC 0  
r L
Ecuația K II asociată buclei este:
i(t)
ur(t) uL(t)
u r t   u L t   u C t   E
E
C
care se poate scrie direct, integro-deferențial:
dit  1 t
uC(t) ri t   L   i t 'dt 'uC 0    E
dt C 0
Derivând relația precedentă rezultă o ecuație de tip omogen:
Fig. 188. Schema de circuit pentru t > 0.
d 2i t  dit  1
2
r L  it   0 ce are o ecuație caracteristică de forma
dt dt C
1  5 s 1
1  3  9  4  0,5  2,5 3 2
L2  r1  0  0 0,52  3  2,5  0  1, 2  
C 2  0,5 1
Înlocuind numeric se determină soluțiile acestei ecuații  2  1 s 1
Dar it   il 0   i f 0  , dar i f 0  0 it   k1e 1t  k2e 2 t

dit 
uC t   E  ur t   u L t   E  ri t   L 
dt

 E  r k1e 1t  k 2 e 2t   
 L 1k1e1t   2 k 2e  2 t 
 E  k1e 1t r  1 L   k 2 e 2t r   2 L .
Aplicând condițiile inițiale în ecuațiile curentului i(t) și tensiunii uC(t) obținem sistemul:
k1  k 2  i 0   k1  k 2  4 k  k 2  4 k 2  5A
   1  4k 2  20  
E  k1 r  1 L   k 2 r   2 L   uC 0   0,5k1  2,5k 2  12  2 k1  5k2  24 k1  1A
Rezultă expresiile mărimilor necunoscute:
it   iL t   5e t  e 5t [A]
di t 
u L t   L  0,55e 5 t  5e t   2,5e 5t  e t [V]
dt
uC t   40  0,5e 5t  12,5e  t [V].
Valorile mărimilor necunoscute în regim permanent,

după terminarea regimului tranzitoriu, sunt:
i p  lim i t   0 A,
t 
u L , p  lim u L t   0 V,
t 
uc , p  lim uC t   40 V.
t 
Bilanțul instantaneu al puterilor pentru orice tk >0.
E  it k   ur t k itk   u L t k it k   uC t k itk  200e tk  40e 5tk  200e  tk  40e 5tk
Bilanțul energetic:
2
Li 2 0   Li p
• Energia cedată de bobină: WLced   4J
2 2
Cu 2 Cu 2 (0)
• Energia primită de condensator: WCprimit  C , p  C  163,2 J.
2 2
 
• Pe durata regimului tranzitoriu sursa E generează energia: WE   Ei t dt   405e t  e 5t dt  192 J
0 0
 
• Energia consumată de rezistor: Wr   ri t dt   325e 2  2t
e 10 t
 10e  6t
dt  32,8 J
0 0
Bilanțul energetic final: WE  WLced  Wr  WCprimit  196 J  196 J.
Metoda condițiilor inițiale și finale
 Se consideră un circuit rezistiv liniar activ cu un singur element acumulator de energie.
(A)
(A)
iL(t)
uC(t)
CRLA C
CRLA L
(B) (B)
Fig. 190. Circuit rezistiv liniar activ (CRLA) cu un singur element de circuit reactiv.
Algoritmul de rezolvare
 Ecuațiile Kirchhoff conduc prin eliminări succesive la o ecuație diferențială de ordinul întâi,
liniară cu coeficienți constanți, neomogenă cu necunoscuta m(t) (iL(t) sau uC(t)). Soluția de
t

regim tranzitoriu a acestei ecuații este: mt   A  Be , în care A și B sunt constante având

dimensiunii mărimii m(t), iar τ este constanta de timp a circuitului.
 Dacă m(0-) = m(0+) = m(0) și mp sunt valorile mărimii m(t) la începutul respectiv la sfârșitul
regimului tranzitoriu atunci:
m0   A  B 
 B  m0   m p
m p  lim m(t )
t  
t

 Soluția de regim tranzitoriu devine: mt   m p  m0   m p e 
 Pentru calculul valorilor m(0), mp și τ cel mai comod este să se determine parametrii generatoarelor
echivalente de tensiune ale circuitului liniar și activ în raport cu bornele (A) și (B).
(A) (A)
cazul inițial
UAB0,i
UAB0,f
Fig. 191. Generatorul echivalent de
tensiune inițial și final.
RAB0,i RAB0,f
cazul final
(B) (B)
Pentru bobină mt   iL t  ,

• pentru t < 0 (regim permanent înaintea regimului tranzitoriu):
U
m0   iL 0   AB 0 , i  I ABsc, i
R AB 0 ,i
• pentru t > 0 (regim permanent după regimul tranzitoriu):
U
m p  iLp  AB 0, f  I ABsc , f ,
RAB 0, f t

• Constanta de timp a circuitului:  
• Expresia căutată a soluției este: iL t   I ABsc , f  I ABsc ,i  I ABsc , f e . 
L
 ,
RAB 0, f
Pentru condensator mt   uC t 
• pentru t < 0 (regim permanent înaintea regimului tranzitoriu):
m0   uC 0    U AB 0, i
• pentru t > 0 (regim permanent după regimul tranzitoriu):

m p  uCp  U AB 0, f
• Constanta de timp a circuitului:

  RAB0, f C
t

• Expresia căutată a soluției este: uC t   U AB 0 , f  U AB 0 ,i  U AB 0 , f e 
Metoda transformatei Laplace
O funcție f t  : R  R , care îndeplinește următoarele condiții:
- pentru t funcția este netedă pe porțiuni;
-  t0 astfel încât pentru t  t0 , f t   M 0 e0t ( întotdeauna două necunoscute dimensionale M 0  0 și
0  0 astfel încât f t   M 0e  0 t ,
se numește funcție original.


Transformata Laplace (numită și funcție imagine) a unei funcții original este: L f t   F  p    f t e  pt dt , în
0
care p    j  C .
Integrala este convergentă dacă funcția f(t) este o funcție original și dacă Rep   este suficient de mare, mai
mare decât cea mai mică valoare a (abscisa de convergență absolută a integralei) dintre valorile 0 pentru care
este îndeplinită condiția t  t0 , f t   M 0 e 0t .
Teoremele transformatei Laplace
Teorema înmulțirii cu un factor constant
Lf   L f ,   R
Teorema sumei algebrice (teorema liniarității)
q
q  q
f t     k f k t ,  k  R , L f   L  k f k     k L f k 
k 1  k 1  k 1
Teorema derivării
 df   df t   pt   
L    e dt  f t e  pt   f t  p e  pt dt  0  f 0   p  f t e  pt dt  pL f  f 0
dt
  0 dt 0 0 0
 df 
L    pL f   f 0
 dt 
d 2 f   d  df   df 
  pL   f ' 0  p pL f   f 0   f ' 0  p L f   pf 0   f ' 0 
2
L 2   L 
 dt   dt  dt  dt
 
d n f 
L  n   p n L f   p n1 f 0   p n2 f ' 0   ...  f n1 0.
 dt 
Teorema integrării
f t   L f 
t
g t    f d
0
 dg t 
 dt  f t 

 g 0  0 f  d  0
 0
 dg  1  dg 
p  dt 
t 1
 L    pLg   g 0  Lg   L    L  f  d  L f 
 dt  0 p
 
Teorema întârzierii
Fie funcția original nulă pentru t  0 , f t  și f t    , funcția f t  întârziată cu  .
 
L f t     f t   e  pt dt   f t  e  pt dt
0 
t
 
L f t     f e  p  d  e  p  f  e  p d  e  p L f  f(t - ξ)
0 0 f(t)
L f t     e  p L f 
0 t
ξ
Teorema translației variabilei complexe
f  L f 

F  p   L f    f t e  pt dt
0

F  p     L e t f t  
 
 
L e t f t    f t e  pt e t   f t e   p t dt  F  p    .
0 0
Teorema convoluției
Fie f1 și f2 două funcții original:
 
F1  p    f1 t e  pt dt , F2  p    f 2 t e  pt dt
0 0
Produsul transformatelor Laplace F  p   F1  p F2  p  este transformata Laplace a funcției
original f t   f1 t  f 2 t .
t t
f t   f1 t   f 2 t    f1   f 2 t  d   f1 t   f 2 d  f 2 t   f1 t , 0    t
0 0
Teoremele valorilor inițiale și finale
Fie f(t) o funcție original având transformata Laplace F(p). Dacă limitele lim f t  și lim f t 
t 0 t 
t 0
există atunci lim f t   lim pF  p  și lim f t   lim pF  p  .

t 0 p  t  p 0
t 0
Exemple pentru care lim f t  nu există, dar lim F  p  există.

t  p 0
 p
f t   sin t cu F  p   2 2
, lim pF  p   lim 2  0, dar lim f t   lim sin t nu
p  p  0 p 0 p  2 t  t 
există.
Transformatele Laplace ale câtorva funcții uzuale
1) f t   A  1t 
0, t  0
1t    ,
1, t  0
0, t  0
At    ,
 A, t  0

 t  1 A
F  p   LA 1t    A  1t e dt  A 1  e dt  A  e  pt
 pt  pt

0 0
 p 0
p
A
2) f t   A  1t     F  p   LA  1t    e  p
p
3) f t   e at
 
 
F  p   L e at   e at e  pt dt   e a p t dt .
0 0
Pentru convergență este necesar ca a  Rep pentru ca numărul complex

a  p  a    j  a    j să aibă și parte reală și parte imaginară negative. Atunci:

1 a p t 1
F  p  e  0  1  1
a p 0
a p pa
Transformatele Laplace ale funcțiilor trigonometrice și
hiperbolice
e jt  e  jt  e jt  e  jt p

sin t  ,  Lsin t  2 2
, cos  t   Lcos t  2 ,
2j p  2 p  2
e t  e   t  e t  e  t p
sht  ,  Lsht  2 2
, cht   Lcht   2 ,
2 p  2 p  2
 1  jt
Lsin t   sin t  e  pt dt 
0 2j 0
 
e  e  jt e  pt dt 
 
1    j p  
  j  p t  1  1  j  p t 1   j  p t


  0 e tdt   e dt   e  e
2j 0  2 j  j  p j   p 
 0 0 
1  1 
  0  1  1 0  1 
2 j  j  p j  p 
1  1 1  1 p  j  p  j  1 2 j  
     2 2
 2 2
 2 .
2 j  p  j p  j  2 j p  2j p  p  2
Determinarea funcției original
Metoda integralei Mellin-Fourier
Fie M(p) transformata Laplace cunoscută corespunzătoare funcției original m(t). Formula
de inversiune Mellin-Fourier este:
1  0  j
mt    M  p e pt dp.
2j 0
  j
+j
x Integrala se efectuează în planul complex de-a lungul dreptei  0  Rep

x σ0 paralelă cu +j, dreaptă care lasă în stânga toate singularitățile funcției M(p).
0 +1
x
x
Fig. 193. Metoda integralei Mellin-Fourier.

Metoda teoremelor de dezvoltare Heaviside
Această metodă este aplicabilă când transformata Laplace F(p) cunoscută, corespunzătoare funcției original
f(t) este o funcție rațională astfel încât:
P1  p 
F  p  ,
P2  p 
Polinoamele P1  p  și P2  p  sunt prime între ele (ecuațiile P1  p   0 și P2  p   0 nu au rădăcini comune. De

asemenea grad P1 < grad P2 (dacă grad P1 ≥ grad P2 se face împărțirea celor două polinoame obținându-se Pc(p) și
Pr(p), raportul dintre Pr(p)/Pc(p) fiind de forma cerută.
I) Dacă grad grad P2(p) = n și P2(p) = 0 are numai rădăcini simple nenule pk cu k = 1, 2, ..., n atunci rezultă
prima teoremă de dezvoltare Heaveside:
n
P1  pk  pkt
f t    e .
k 1 P '2  p k 
II) Dacă grad grad P2(p) = n și P2(p) = 0 are numai rădăcini simple pk și când una dintre acestea este nulă
(P2(p) = p P3(p)) rezultă a doua teoremă de dezvoltare Heaveside
n1
P1  pk  pk t P1 0 
f t    e  .
k 1 pk P'3  pk  P3 0 
Analiza sistematică a circuitelor electrice în regim
tranzitoriu cu ajutorul transformatei Laplace
 Fie un circuit cu L laturi și N noduri, conținând elemente ideale de circuit pentru care se cunosc
ej(t) și isj(t), funcții original și Rj, Cj, Lj și Ljk = Lkj. Circuitul funcționează într-un regim dictat de
ej(t) și isj(t).
Mărimi Rezolvarea unui sistem Mărimi

variabile în integro-diferențial variabile în
timp date + timp
condiții inițiale necunoscute
Fig. 194. Analiza circuitelor electrice în
regim tranzitoriu cu transformata
Laplace.
Transformatele
Transformatele
Laplace ale
Laplace ale
Rezolvarea unui sistem mărimilor
mărimilor date
de ecuații algebrice necunoscute
bazat pe transformata
Laplace
Formele operaționale ale ecuațiilor de funcționare ale
elementelor dipolare de circuit
Rezistorul liniar ideal
i(t) R (A) Z(p) = R I(p) (B)
u(t) U(p)
Fig. 195. Rezistorul ideal.
u t   Ri t 
U  p   RI  p 
U  p
Z  p  R
I  p
I  p 1
Y  p   Z 1  p  
U  p R
Condensatorul ideal liniar
i(t) C (A) Z(p) = 1/pC I(p) EC0(p) (B)
u(t) U(p)
Fig. 196. Condensatorul ideal liniar
1 t
u t   it 'dt 'u 0
C 0
1 u 0
U  p  I  p 
pC p
u 0    u 0  u 0  
U  p 1
Z  p  
I  p  u 0 0 pC
I  p 1 u 0 
Y  p   Z  p   pC Dacă u 0   0, EC 0  p   .
U  p  u 0 0 p
Bobina ideală liniară
L Z(p) = pL EL0(p)
i(t) (A) I(p) (B)
u(t) U(p)
Fig. 197. Bobina ideala liniară.
dit 
u t   L
dt
U  p   pLI  p   Li 0
i 0    i 0  i0  
U  p
Z  p   pL
I  p  i 0 0
I  p 1
Y p 
1
 Z  p  Dacă i 0   0, E L 0  p   Li 0 .
U  p  i 0 0 pL
În cazul bobinelor cuplate magnetic, dacă bobina considerată este plasată pe latura cu număr de
ik(t)
Lk ordine j a unui circuit cu L laturi:
* di j t  L, A
dik t 
u j t   L j   L jk
dt k 1 dt
k j
Ljk = Lkj
Dacă la t = 0 avem ij(0-) = ij(0) = ij(0+)
Lj
*
L, A L, A
U j  p   pL j I j  p   L j i j 0   pL jk I k  p    L jk ik 0 .
ij(t) k 1 k 1
k j k j
uj(t) Produsele pL jk  pLkj se numesc impedanțe mutuale operaționale Z jk  p   Z kj  p .

L, A L, A
Fig. 198. Bobine cuplate magnetic. Notăm EL 0, j  p   L j i j 0   L jk ik 0 , deci U j  p   Z j  p I j P    Z jk  p I k  p   EL 0, j  p .
k 1 k 1
k j k j
Observație:
Tensiunea electromotoare operațională E L0, j  p  nu depinde de variabila p și reprezintă fluxul magnetic total  j ,t 0
prin spirele bobinei de inductivitate proprie Lj, având componente proprii:

L, A
 j , pr 0  L j i j 0 și  j ,ext 0   L jk ik 0  .
k 1
k j
Formele operaționale ale teoremelor lui Kirchhoff
 Fie un circuit electric cu L laturi și N noduri, izolat și conex conținând elemente ideale de circuit
pe care se cunosc (ej(t), isj(t), Rj, Cj, Lj și Ljk = Lkj) într-o configurație topologică precizată.
 N – 1 ecuații Kirchhoff I: B ecuații Kirchhoff II, cu B = L – N +1:
  i t   0,
j n
A
j   u t   u t   u t   
j b
A
R, j L, j C, j
j b
A
u s , j t     e t .
j b
A
j
 În conformitate cu teorema liniarității, se aplică transformata Laplace fiecărei mărimi electrice:
  Li   0,
j n
A
j
  Lu  Lu  Lu     Lu     Le .

j b
A
R, j L, j C, j
j b
A
s, j
j b
A
j
 Rezultă forma în operațional, de variabilă p, a ecuațiilor kirchhoff:
  A I j  p   0,
 jn 

  L

A 1
  R j I j  p   pL j I j  p    pL jk I k  p   E L 0, j  p  
A
I j  p   EC 0, j  p     A
U s, j  p    A
E j  p .
 jb   k 1 pC j  j b j b
 
 k  j 
1
 Mărimea Z j  p   R j  pL j  se numește impedanță proprie operațională a laturii cu numărul
pC j
de ordine j.
 Se notează E L 0, j  p   EC 0, j  p   E0 , j  p .
 Forma restrânsă este:   A I j  p   0,

 jn 

  L

  Z j  p I j  p    pL jk I k  p  
A
 jb   k 1
A
  
j b
A
U s, j  p     E  p   E  p .
j b
A
j 0, j
  k j 
Concluzii:
 Pentru rezolvarea prin metoda operațională a unui circuit trebuie parcurse următoarele etape:
 stabilirea condițiilor inițiale, determinarea transformatelor Laplace ale mărimilor

cunoscute și realizarea schemei operaționale;
 utilizarea oricărei metode și teoreme studiate pentru rețelele funcționale în regim armonic
permanent, scrise în operațional (curenți ciclici, potențiale la noduri, teoreme de
echivalență);
 revenirea în domeniul timp prin metoda de determinare a funcțiilor original.
 Aplicație:
K R i(t) L
E t=0
uR(t) uL(t)
Fig. 199. Circuit RL serie.
 Pas I: Determinarea condițiilor inițiale, pentru t < 0.

În acest caz comutatorul K este deschis, deci:
i0   i0   i 0    0.
 Pas II: Identificarea schemei electrice în operațional, pentru t > 0.
În acest caz comutatorul K este închis, deci schema electrică este următoarea:
R I(p) ZL(p) = pL
K
Fig. 200. Schema echivalentă
EL0(p) = 0 operațională la momentul t > 0.
UR(p)
E(p) = E/p
UL(p)
E  p   EL 0  p  E p E
I  p   
R  Z L  p R  Z L  p  pR  pL 
 Aplicând a doua teoremă de dezvoltare Heaveside:

R
P3  p   0  p1   , P '3  p   L,
L
P1  p1   E , P1 0  E , P3 0   R,
R R
P1 0  n P1  pk  p k t E E  t E  t
it    e   e L  1  e L 
P3 0  k 1 pk P'3  pk  R RL R 
L
L
 Constanta de timp a circuitului este:   s
R
 Tensiunea electrică la bornele bobinei are următoarea expresie:
E EL
 în operațional: U L  p   Z L  p I  p   E L 0  p   Z L  p I  p   pL   ,
R R
p R  pL  R  pL
EL  L t  t
 în timp: u L t   e  Ee L
L
i(t), uL(t) Verificarea condițiilor de continuitate în origine:

pE
lim i t   lim pI  p   lim 0
t 0 p  p  p R  pL 
E/R pEL
i(t) lim u L t   lim E
t 0 p  pL  R
E
Determinarea valorilor de regim stabilizat după
închiderea comutatorului K:
pE E E
lim it   lim pI  p   lim  lim 
t  p 0 p 0 p R  pL  p  0 R  pL R
uL(t)
pEL 0
lim u L t   lim   0.
0 t t  p 0 pL  R R
τ

Be1 Etti C6

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Be1 Etti C6

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BAZELE ELECTROTEHNICII

 Soluția de regim permanent după trecerea regimului tranzitoriu este:

Fig. 186. Circuitul alimentat cu o sursă de E 40

Dar it   il 0   i f 0  , dar i f 0  0 it   k1e 1t  k2e 2 t

Valorile mărimilor necunoscute în regim permanent,

Bilanțul energetic final: WE  WLced  Wr  WCprimit  196 J  196 J.

dimensiunii mărimii m(t), iar τ este constanta de timp a circuitului.

Pentru bobină mt   iL t  ,

• pentru t > 0 (regim permanent după regimul tranzitoriu):

• Constanta de timp a circuitului:

se numește funcție original.

este îndeplinită condiția t  t0 , f t   M 0 e 0t .

Produsul transformatelor Laplace F  p   F1  p F2  p  este transformata Laplace a funcției

există atunci lim f t   lim pF  p  și lim f t   lim pF  p  .

Exemple pentru care lim f t  nu există, dar lim F  p  există.

Pentru convergență este necesar ca a  Rep pentru ca numărul complex

e jt  e  jt  e jt  e  jt p

x Integrala se efectuează în planul complex de-a lungul dreptei  0  Rep

Fig. 193. Metoda integralei Mellin-Fourier.

Polinoamele P1  p  și P2  p  sunt prime între ele (ecuațiile P1  p   0 și P2  p   0 nu au rădăcini comune. De

Mărimi Rezolvarea unui sistem Mărimi

i(t) R (A) Z(p) = R I(p) (B)

Fig. 195. Rezistorul ideal.

i(t) C (A) Z(p) = 1/pC I(p) EC0(p) (B)

Fig. 196. Condensatorul ideal liniar

Fig. 197. Bobina ideala liniară.

uj(t) Produsele pL jk  pLkj se numesc impedanțe mutuale operaționale Z jk  p   Z kj  p .

prin spirele bobinei de inductivitate proprie Lj, având componente proprii:

 N – 1 ecuații Kirchhoff I: B ecuații Kirchhoff II, cu B = L – N +1:

 În conformitate cu teorema liniarității, se aplică transformata Laplace fiecărei mărimi electrice:

  Lu  Lu  Lu     Lu     Le .

 Forma restrânsă este:   A I j  p   0,

 stabilirea condițiilor inițiale, determinarea transformatelor Laplace ale mărimilor

 revenirea în domeniul timp prin metoda de determinare a funcțiilor original.

Fig. 199. Circuit RL serie.

 Pas I: Determinarea condițiilor inițiale, pentru t < 0.

 Aplicând a doua teoremă de dezvoltare Heaveside:

 Tensiunea electrică la bornele bobinei are următoarea expresie:

i(t), uL(t) Verificarea condițiilor de continuitate în origine:

S-ar putea să vă placă și