Grupa 413B

Ionescu Sergiu
Ilie Narcis Ionut
Putinaru Tiberiu
Matei Alexandru
1.Spatiul Schengen
2. Tari Componente ale Spatiului Schengen
3.Aderarea Romaniei la spatiul Schengen
4.Justiție și afaceri interne
5.Cum funcționează Consiliul Justiție și Afaceri Interne?
6. Despre politica în domeniul justiției și afacerilor interne
7. Despre politica în domeniul justiției și afacerilor interne
8. Garantarea drepturilor fundamentale
9.Cooperarea dintre instanțele judiciare
10. Strategia de securitate a UE
11. Strategia de securitate a UE
12. Justitia
13.Bibliografia
 Spațiul Schengen este o zonă de circulație liberă în Europa, conformă
cu Acordul de la Schengen. Statele membre ale acestui spațiu au eliminat
sau vor elimina controalele pentru persoane la frontierele dintre ele, astfel
încât este (sau va fi) posibilă trecerea frontierei între oricare două asemenea
state fără prezentare de acte de identitate și fără opriri pentru control.
 Acordul de liberă circulație a fost semnat la 14 iunie 1985 în mica
localitate luxemburgheză Schengen. Primele state care l-au implementat au
fost Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Portugalia, Spania și Țările de
Jos, care și-au deschis între ele granițele la 26 martie 1995. Până în prezent,
30 de state au aderat la Acordul Schengen, dintre care 27 l-au și implementat.
Într-un moment istoric, la 21 decembrie 2007, nouă state, majoritatea din
centrul și estul Europei, și-au deschis granițele, astfel încât pentru prima
dată este posibilă călătoria liberă peste fosta Cortină de Fier.
În prezent, 26 state europene sunt membre cu drepturi depline înAcordul
Schengen:Belgia,Olanda,Italia,Danemarca,Franta,Portugalia,Suedia,Germania
,Spania,Finlanda,Luxembourg,Grecia,Islanda,Austria,Norvegia,Cehia,Estonia,
Letonia,Lituania,Malta,Polonia,Slovenia,Slovacia,Ungaria,Elvetia,Liechtenstein.

VIITOARE STATE MEMBRE ALE ACORDULUI SCHENGEN:

-Romania;Cipru;Bulgaria.
La data de 1 iunie 2013 Croaţia a aderat la Uniunea Europeană şi a prezentat
Declaraţia de pregătire în anul 2015, în vederea aderării la spaţiul Schengen.
 Din Spațiul Schengen fac parte
și tari care nu nu sunt membre
ale UE, de exemplu
:Elveția, Liechtenstein, Norvegia și
Islanda, În același timp, Regatul
Unit și Irlanda, țări membre ale
Uniunii Europene, au optat să nu
implementeze acordul Schengen
pe teritoriul lor.
 Statele membre ale Acordului de
la Schengen care totodată sunt
membre ale Uniunii
Europene Bulgaria, Cipru, Croația
și România, respectiv statele care
sunt doar membre ale Acordului,
dar nu ale
UE, Elveția și Liechtenstein, nu au
început încă să aplice prevederile
acordului, dar urmează să o facă în Harta Europei pe care sunt indicate statele spațiului Schengen. Indicate în gri sunt
viitor. Cetățenii lor se pot aștepta statele din afara acordului, în albastru deschis sunt indicate țările spațiului propriu-
în continuare la controale de zis de liberă circulație. Cu verde sunt indicate țările care implementează aquis-ul
granițǎ între țările lor și țǎrile Schengen și care sunt în proces de aderare. Deși sunt țări membre ale Uniunii
vecine. Europene, Regatului Unit și Irlandei li s-a permis să nu implementeze acordul
Schengen pe teritoriul lor.
 România a intrat în Uniunea Europeană în anul 2007, urmând ca în luna martie 2011 să fie primită în
Spațiul Schengen. Intrarea a fost amânată ani la rând, timp în care românii, inclusiv moldovenii care dețin și
cetățenie română, trăiesc cu speranța că se vor bucura de libera circulație în această zonă "elitistă" a UE.
România urmează să preia președinția Uniuniii Europene în prima jumătate a anului 2019 și tare și-ar
dori să reușească până atunci să intre în zona Schengen. Are sau nu șanse să facă acest lucru în perioada
imediat următoare? Este greu de crezut că într-un timp restrâns îi va reuși să îndeplinească toate obiectivele
asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care Comisia Europeană monitorizează
parcursul Justiției în România. Aceste obiective sunt legate de eradicarea corupției și combaterea crimei
organizate
 Intrarea Bulgariei și României în spațiul european Schengen de liberă circulație, în luna martie 2011, s-a izbit de
opoziția unor state membre, ca cea din partea Germaniei, Finlandei,Olanda și a Austriei. Asta a reieșit din
consultările din ianuarie 2012 ale Consiliului UE în Gödöllo (lângă Budapesta), Ungaria. Intrate în Uniunea
Europeană în anul 2007, România și Bulgaria ar fi trebuit, conform înțelegerii inițiale la nivelul UE și în
spiritul Tratatului de la Maastricht, să fie primite în zona Schengen în luna martie 2011. Intrarea s-a amânat însă,
statele opozante, - oficial unul, două la număr -, motivând că în cele două țări ar fi unele lacune în domeniul
reformelor de justiție și (tot motivație) din cauza corupției (vezi Corupția în România).[1]
 Ca urmare a numărului mare de refugiați originari din Asia, Africa de Nord etc., Franța și Italia par să fi cerut în
2011 modificarea Acordului Schengen. Această poziție este sprijinită și de alte state membre, între care Grecia și
România. Totuși, România, prin opinia președintelui Traian Băsescu, a exprimat părerea că o eventuală
modificare a Acordului ar trebui să se facă abia după admiterea Bulgariei și României, cu alte cuvinte în spirit de
corectitudine să nu se schimbe regulile jocului în timpul jocului.
 Cetățenii UE au dreptul de a locui în orice stat membru. De la
intrarea în vigoare a Acordului Schengen, care a eliminat
controalele la frontierele interne ale UE (nu și în Bulgaria,
Croația, Cipru, Irlanda, România și Regatul Unit), se poate trece
foarte ușor dintr-o țară în alta.
 De asemenea, UE face eforturi pentru a-i proteja pe cetățeni de
criminalitatea internațională și de terorism și pentru a garanta
accesul la sistemul local de justiție și respectarea drepturilor
cetățenilor pe întreg teritoriul UE. Accesul efectiv la justiție este
un drept fundamental, unul din principiile fondatoare ale
democrațiilor europene.
 Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) este format din miniștrii justiției și ai afacerilor
interne din toate statele membre ale UE. În general, miniștrii justiției se ocupă de
cooperarea judiciară în materie civilă și penală și totodată în privința drepturilor
fundamentale, în timp ce miniștrii afacerilor interne sunt responsabili cu migrația,
gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească, printre altele. Totuși, nu toate statele
membre ale UE au aceeași repartizare a sarcinilor între miniștri. Consiliul JAI este
responsabil și cu protecția civilă.
 Consiliul JAI se reunește, de regulă, o dată la trei luni.
 Astfel cum este convenit în tratatele UE, Danemarca, Regatul Unit și Irlanda nu participă
pe deplin la punerea în aplicare a anumitor măsuri privind justiția și afacerile interne sau
participarea lor face obiectul anumitor condiții.
 În domeniile legate de acquis-ul Schengen, discuțiile au loc în formatul comitetului mixt.
Acest format este alcătuit din statele membre ale UE plus cele 4 țări care nu fac parte din
UE, însă fac parte din acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția). În
cazul măsurilor legislative, în urma unei discuții în cadrul comitetului mixt, acestea sunt
adoptate în cadrul Consiliului JAI, însă Regatul Unit și Irlanda nu votează.
 Consiliul adoptă, în majoritatea cazurilor împreună cu Parlamentul
European, legislație care vizează garantarea drepturilor
fundamentale, asigurarea liberei circulații a persoanelor pe
teritoriul UE și oferirea unui nivel ridicat de protecție pentru
cetățeni. Este responsabil cu politicile în materie de azil și imigrație,
cooperarea judiciară în materie civilă și penală, protecția civilă și
combaterea criminalității organizate și a formelor grave de
criminalitate, precum și a terorismului. Se ocupă, de asemenea, cu
chestiuni legate de spațiul Schengen fără frontiere al Europei.
 Consiliul este totodată însărcinat cu facilitarea și consolidarea
coordonării acțiunilor întreprinse de statele membre în domeniul
securității interne. Realizează acest lucru prin asigurarea protecției la
frontierele externe și prin încercarea de a spori cooperarea
polițienească și vamală.
 Carta drepturilor fundamentale a UE stabilește toate drepturile
individuale, civile, politice, economice și sociale care decurg
din cetățenia europeană. Agenția pentru Drepturi Fundamentale
a Uniunii Europene (FRA) ajută factorii decizionali să elaboreze
noi acte legislative și să deruleze activități menite să sensibilizeze
publicul față de drepturile fundamentale.
 UE acționează în numele cetățenilor săi pentru a
combate discriminarea pe motiv de origine rasială sau etnică,
religie sau credință, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Într-
o epocă marcată de omniprezența internetului, UE s-a angajat să
lupte pentru dreptul la protecția datelor personale
 Când călătoriți pe teritoriul UE, beneficiați de acces nerestricționat la sistemul
juridic al țării în care vă aflați. De asemenea, infractorii nu pot scăpa de
consecințele faptelor comise trecând granița.
 Cooperarea dintre autoritățile judiciare naționale s-a intensificat, astfel încât
deciziile luate într-o țară din UE să fie recunoscute și aplicate în celelalte. Aceste
principii sunt foarte importante în special în procese civile cum sunt procesele de
divorț, de stabilire a custodiei sau a pensiei alimentare, sau chiar cele având ca
obiect falimentul sau neplata facturilor, atunci când persoanele implicate locuiesc
în țări diferite.
 Pentru a contribui la combaterea infracțiunilor grave precum corupția, traficul și
distribuirea de droguri și terorismul, UE a creat Rețeaua judiciară europeană
 Mandatul european de arestare English (en)a înlocuit lungile proceduri de
extrădare, astfel încât persoanele suspectate sau condamnate care au fugit în
străinătate să poată fi retrimise rapid în țara în care au fost sau urmează să fie
judecate.
 Standardele comune minime și procedurile pentru solicitanții de azil English (en)vor asigura un grad
ridicat de protecție celor care au nevoie de aceasta și vor garanta că sistemele naționale de azil nu fac
obiectul abuzurilor. De exemplu, ele stabilesc cum și unde trebuie prelucrate cererile, ce norme
trebuie respectate în cazul primirii solicitanților de azil, ce statut au persoanele cărora li se acordă
azil și ce rol joacă autoritățile naționale în îndeplinirea acestor responsabilități.
 Țările UE lucrează la elaborarea unei politici europene coerente în domeniul imigrării English (en),
care să valorifice oportunitățile create de fenomenul imigrării legale și să soluționeze, în același timp,
problemele cauzate de imigrația ilegală. Această politică își propune să țină cont de prioritățile și
nevoile fiecărui stat membru și să încurajeze integrarea cetățenilor provenind din afara UE în
societățile care îi primesc.
 UE se străduiește să creeze, totodată, parteneriate cu țările de origine și cu cele tranzitate, pentru a
organiza mai eficient imigrarea legală și pentru a o combate pe cea ilegală, pentru a îmbunătăți
raportul dintre migrație și dezvoltare, pentru a consolida statul de drept și pentru a promova
respectarea drepturilor fundamentale în aceste țări.
 Pentru ca cetățenii să poată circula liber pe teritoriul UE, trebuie să existe controale eficiente la toate
punctele de intrare în UE. Statele membre colaborează pentru a ameliora securitatea prin controale
mai eficiente la frontieră și pentru a facilita intrarea în UE a persoanelor îndreptățite. Cooperarea
operațională între țările UE este coordonată de agenția pentru gestionarea cooperării la frontierele
externe ale UE, FRONTEX English (en).
 Politicile UE în domeniul afacerilor interne pun accent pe combaterea
terorismului și a crimei organizate , a criminalității informatice și a
radicalizării violente, în special prin măsuri vizând traficul ilegal de
arme , traficul de persoane și exploatarea sexuală a copiilor .
 Strategia internă de securitate a UE urmărește ameliorarea securității
interne prin cooperare în ceea ce privește aplicarea legii, gestionarea
frontierelor, protecția civilă și gestionarea dezastrelor.
 Strategia include măsuri legislative și modalități practice menite să-i
împiedice pe membrii rețelelor de crimă organizată - baroni ai
drogurilor, persoane implicate în spălarea de bani, teroriști, traficanți
de persoane - să exploateze libertățile oferite de UE și să amelioreze
cooperarea dintre forțele naționale de poliție, în special în cadrul
Oficiului European de Poliție (Europol) .
 Președinția bulgară va continua lucrările în trei domenii principale: gestionarea migrației,
controlul frontierelor UE și securitatea internă.
 Aceasta se va concentra pe aspectele interne și externe ale migrației. Acest lucru include:
 abordarea cauzelor profunde ale migrației
 reducerea factorilor care încurajează migrația ilegală
 politica în materie de returnare
 reforma sistemului european comun de azil
 Găsirea de soluții la presiunile exercitate de migrație (informații generale)
 În domeniile legate de controlul eficace la frontiere, Președinția se va axa pe punerea în
aplicare a deciziilor recente, incluzând noul sistem de intrare/ieșire. De asemenea, aceasta
va urmări să ajungă la acorduri politice cu privire la modificările aduse Codului
frontierelor Schengen și Sistemului de informații Schengen.
 Pentru a asigura securitatea cetățenilor noștri, eforturile vor fi axate pe combaterea
terorismului, a criminalității organizate și a criminalității informatice.
 În domeniul justiției, Președinția va stabili o ordine de priorități pentru următoarele lucrări:
 asigurarea unei justiții eficiente, inclusiv prin utilizarea mijloacelor electronice (noua Strategie a UE privind e-justiția)
 garantarea drepturilor familiei
 îmbunătățirea mediului de afaceri
 În domeniul dreptului penal, Președinția va urmări să obțină un acord cu PE privind:
 regulamentul Eurojust revizuit
 proiectul de directivă privind combaterea prin măsuri de drept penal a spălării banilor
 Sunt așteptate progrese cu privire la următoarele dosare:
 extinderea ECRIS centralizat
 proiectul de regulament privind recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare
 directiva privind restructurarea preventivă și a doua șansă
 pachetul de drept contractual
 schimbul transfrontalier de informații și de probe electronice
 Președinția va depune eforturi pentru a ajunge la un acord cu privire la regulamentul „Bruxelles IIa” revizuit
(competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială). Lupta împotriva fraudei și a
falsificării mijloacelor de plată, altele decât numerarul figurează de asemenea prioritar pe agendă.
1. https://sputnik.md/editorialist/20180210/17213621/romania-
in-spatiul-schengen-in-2018-sunt-vizati-toti-cetatenii-
romani.html
2. Wikipedia.com
3. https://europa.eu/european-union/topics/justice-home-
affairs_ro
4. http://www.consilium.europa.eu/ro/council-
eu/configurations/jha/
5. Youtube.com