S.C. URBA SISTEM S.R.L.

C.U.I. 24027461 – J 22/1829/10. 06. 2008

CONT BRD: RO71BRDE240SV01451602400
STR. SPINŢI NR. 8, MUNICIPIUL IAŞI
TEL. 0734903960, FAX:0232251491

PLAN URBANISTIC ZONAL

ELABORARE PLAN URBANISTIC ZONAL SI

REGULAMENT LOCAL DE URBANISM PENTRU
INTRODUCEREA TERENULUI IN INTRAVILAN IN
VEDEREA CONSTRUIRII UNEI FABRICI PENTRU
PRODUCTIA GAZELOR INDUSTRIALE (Fabrica de acetilena
si Fabrica de imbuteliere oxigen, aragon, azot si dioxid de carbon)

EXTRAVILAN COMUNA MIROSLAVA JUD. IASI

BENEFICIAR: S.C. ITO INDUSTRIES INTERNATIONAL S.R.L. cu

sediul in str. Drum intre tarlale, nr. 102-112, cod 032982, sector 3 mun.
Bucuresti.

PROIECTANT: S.C. URBA SISTEM S.R.L. cu sediul in mun. Iasi str.

Spinti, nr. 8, jud. Iasi.
 IASI – IAN - 2011
BORDEROU
PIESE SCRISE
VOLUMUL 1. – MEMORIU DE PREZENTARE

1. INTRODUCERE
1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei
1.2. Scopul lucrării
1.3. Surse de documentare

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE

2.1. Evoluţia zonei
2.2. Încadrarea în localitate
2.3. Elemente ale cadrului natural
2.4. Circulaţia
2.5. Ocuparea terenurilor
2.6. Echiparea edilitară
2.7. Probleme de mediu
2.8. Opţiuni ale populaţiei

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ

3.1. Concluzii ale studiilor de fundamentare

3.2. Valorificarea cadrului natural
3.3. Modernizarea circulaţiei
3.4. Zonificare funcţională – reglementări, bilanţ teritorial, indici urbanistici
3.5. Dezvoltarea echipării edilitare
3.6. Protecţia mediului
3.7. Obiective de utilitate publică
 4. CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE

VOLUMUL II REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM

I. DISPOZIŢII GENERALE
1. Rolul Regulamentului Local de Urbanism
2. Baza legală a elaborării
3. Domeniul de aplicare
II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR
4. Reguli cu privire la păstrarea integrităţii mediului şi protejarea patrimoniului
natural şi construit
5. Reguli cu privire la siguranţa construcţiilor şi la apărarea interesului public
6. Reguli de amplasare şi retrageri minime obligatorii
7. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii
8. Reguli cu privire la echiparea edilitară
9. Reguli cu privire la amplasarea de spaţii verzi şi împrejmuiri
III. ZONIFICAREA FUNCŢIONALĂ
10. Subunităţi funcţionale
IV. PREVEDERI LA NIVELUL UNITĂŢILOR ŞI SUBUNITĂŢILOR
FUNCŢIONALE
V. UNITĂŢI TERITORIALE DE REFERINŢĂ (U.T.R.)
VI. DISPOZIŢII FINALE
Anexă
Legislaţie cu referiri directe la prevederile cuprinse în P.U.Z. şi R.L.U.

Întocmit,
arh. ELENA DIMITRIU
 FOAIE RESPONSABILITATI

PLAN URBANISTIC ZONAL:

ELABORARE PLAN URBANISTIC ZONAL SI REGULAMENT LOCAL
DE URBANISM PENTRUINTRODUCEREA TERENULUI IN INTRAVILANIN
VEDEREA CONSTRUIRII UNEI FABRICI PENTRU PRODUCTIA GAZELOR
INDUSTRIALE (Fabrica de acetilena si Fabrica de imbuteliere oxigen, aragon, azot
si dioxid de carbon)

EXTRAVILAN COMUNA MIROSLAVA JUD. IASI

BENEFICIAR: S.C. ITO INDUSTRIES INTERNATIONAL S.R.L. cu sediul in

str. Drum intre tarlale, nr. 102-112, cod 032982, sector 3 mun. Bucuresti.

ARHITECTURĂ - arh. ELENA DIMITRIU - S.C. „URBA SISTEM” S.R.L Iasi

GEOTEHNIE - ing. A. VOSNIUC - „S. C. PROMV MILENIUM S. R. L.”

UTILITĂŢI - ing. CRISTINA CISLARU - S.C. „URBA SISTEM” S.R.L Iasi

TOPOMETRIE - ing. CARDEI MIHAELA - CA. Seria SI Nr.0062, cat. B C
 VOLUMUL I - MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE

1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI

Denumirea lucrării: – ELABORARE PLAN URBANISTIC ZONAL SI

REGULAMENT LOCAL DE URBANISM PENTRUINTRODUCEREA
TERENULUI IN INTRAVILANIN VEDEREA CONSTRUIRII UNEI FABRICI
PENTRU PRODUCTIA GAZELOR INDUSTRIALE (Fabrica de acetilena si
fabrica de imbuteliere oxigen, aragon, azot si dioxid de carbon)

EXTRAVILAN COMUNA MIROSLAVA JUD. IASI

BENEFICIAR: S.C. ITO INDUSTRIES INTERNATIONAL S.R.L. cu sediul in

str. Drum intre tarlale, nr. 102-112, cod 032982, sector 3 mun. Bucuresti.

PROIECTANT: S.C. „URBA SISTEM” S.R.L. cu sediul in mun. Iasi

str. Spinti, nr. 8, jud Iasi,

Subproiectanti, colaboratori:
 GEOTEHNIE - ing. A. VOSNIUC
 ARHITECTURA - SC G.T. ARHITECT SRL
 TOPOMETRIE - ing. CARDEI MIHAELA
 TEHNICO EDILITARE - ing. CRISTINA CISLARU
 DATA ELABORARII: - Ianuarie 2011
 1.2. Obiectul PUZ
Lucrarea urmăreşte realizarea unei compoziţii coerente din punct de vedere
urbanistic şi configurarea unei estetici a ansamblului compoziţional în zona studiată.
Obiectul P.U.Z. se constituie într – un studiu ce constă în analiza situaţiei
existente, potenţialului de dezvoltare urbanistic a zonei şi propuneri de organizare
funcţională, volumetrică şi tehnică a zonei, urmărindu-se totodată inserţia unor funcţiuni
care vor defini zona şi relaţiile ei cu zonele învecinate, introducerea suprafeţei de teren
studiate în intravilanul comunei Miroslava şi prin completarea unei zone industriale
existente din zona, cu construirea unei fabrici pentru productia de gaze industriale, avand
funcţiuni de industrie, servicii depozitare şi alte activităţi complementare care să
deservească municipiul Iasi şi localităţile din Regiunea de Nord – Est.
Totodată funcţiunile propuse se înscriu în programul de dezvoltare a zonei
periurbane a mun. Iasi prin continuarea funcţiunilor existente sau propuse a se construi
in vecinatatea societatii Delphi care se afla de-a lungul Soselei de Centura a mun. Iasi.

SURSE DOCUMENTARE
Anterior întocmirii prezentului PUZ în zonă au mai fost întocmite
următoarele documentaţii de urbanism:
 PUZ – Construire hala productie, Birouri si anexe – SC DELPHI SRL;
 PUZ – Construire hala productie – SC D2 INDUSTRIAL DEVELOPEMENT
AND PRODUCTION SRL
 PUZ – Construire hala productie, Birouri si anexe – SC VIAROM SRL;

Concomitent, pentru întocmirea PUZ – ului şi stabilirea elementelor de

Regulament, a fost necesar să fie clarificate o serie de aspecte şi elaborate o serie de
documentaţii:

 Studiul geotehnic
 Planuri topografice reambulate scara 1:1000; 1:500
 Avize de la deţinătorii de utilităţi din zonă.
  Delimitarea clară a aliniamentelor existente;
 Identificarea situaţiei juridice a terenurilor;
 Identificarea problemelor de echipare tehnico-edilitară.
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

2.1. EVOLUŢIA ZONEI

Aflându – se la nord de intravilanul localitatii Bratuleni com. Miroslava, dupa
linia ferata CF şi de-a lungul unei artere importante de circulaţie – DN 28 si a Soselei de
Centura, zona, iniţial ocupată doar cu terenuri agricole a atras o serie de investitori care
au sesizat direcţia de dezvoltare a funcţiunilor deja existente pe Zona Iasi – Letcani:
Uzinele DELPHI, Carrefur, Metro, Praktiker, hala de productie SC D2 INDUSTRIAL
DEVELOPEMENT AND PRODUCTION SRL, hala productie SC VIAROM SRL, astfel
pentru a intregi zona se propune construirea unei Fabrici pentru productia gazelor
industriale (Fabrica de acetilena si Fabrica de imbuteliere oxigen, aragon, azot si
dioxid de carbon), adiacenta functiunilor existente.

2.2. ÎNCADRAREA ÎN LOCALITATE

Zona studiată se află situată în extravilanul com. Miroslava in partea de nord

localitatii Bratuleni com. Miroslava, Tarla 14, Parcela 1A(A 606/7), Numar Cadastral :
64330 situata pe partea stanga a Soselei de Centura si perpendicular pe Calea de acces
Nr. Cad. 63960, De 46, în sensul de mers spre Piatra Neamt, la o distanţă de aproximativ
700 m faţă de limita intravilanului localitatii Bratuleni com. Miroslava.

Suprafaţa studiată se învecinează:

Amplasamentul zonei studiate se afla pe partea vestica a drumului natoinal

DN 28, are o forma relativ compacta, poligonala cu laturile paralele cu Soseaua
de Centura având o lungime de cca. 93,70 m, 39,64 m, 116,51 m şi respectiv 86,76 m.
Terenul prezintă o declivitate de la nord la sud de cca.1%, pe axul vest est cu o
diferenta maxima de teren de 0.30 m. în limitele zonei aferente PUZ .
 Din punct de vedere a vecinatăţilor, terenul se învecineaza cu :
 N – S.C. D2 Industrial Developement and Production S.R.L.
NR.cad. 61249, NR.cad. 64331
 S - CALE DE ACCES NR.cad. 63960
 V - SOSEAUA DE CENTURA.
 E - CALE DE ACCES NR.cad. 63960

Suprafaţa totala a terenului cuprins în PUZ este de 8200,00 mp.

2.3. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

A. INTRODUCERE

Amplasamentul studiat se găseşte situat în extravilanul com. Miroslava conform

planului de încadrare în teritoriu.
Pentru prezentul PUZ, ing. A. VOSNIUC a elaborat un studiu geotehnic (anexat
la PUZ) de din care am extras urmatoarele caracteristici:

Geomorfologic: arealul este situat în amplasamentul este situat în Unitatea Culoarul

Bahluiului, subregiunea Campia Jijiei Inferioare apartinand regiunii Campia Moldovei;
unitatea - Culoarul Bahlui, subunitatea – lunca Bahluiului. Terenul are înclinare cu o
pantă de aproximativ 1 % pe direcţia nord -sud, astfel că nu prezintă risc de inundabilitate
locală decat în sezoanele bogate în precipitaţii.

Geologic: amplasamentul se caracterizează prin urmatoarea stratificatie:

- stratul de sol vegetal si umplutura de pamant neagra cafenie, de aproximativ 0,60 ÷
0,80 m grosime;
- strat de argilă contractila, vanata – cafenie, plastic vartoasa, avand o grosime de cca
5,20 m. – 5.30 m.
- praf nisipos, saturat, avand o grosime de cca 1,50 m. – 2.00 m.
- nisip cafeniu saturat, de indesare medie in grosimi de cca. 3.00m.
- argila marnoasa, plastic vartoasa intalnita la 10,80m de la CTN adancime
Apa subterană - se găseşte la adâncimi de 6,10 m faţă de suprafaţa terenului şi nu
afectează terenul la cota de fundare sau în vecinătatea acesteia.
 Nu se semnalează pe amplasament accidente subterane.
 Încadrarea seismică: “C” – caracterizată prin:
- Coeficient seismic – Ks = 0,20;
- Perioadă de colţ – Tc = 0,70;
- Grad seismic (MSK) – VIII.
 Adâncimea maximă de îngheţ – 0,90m. de la suprafaţa terenului (STAS 6054 -77).

Partea specială:
 Stratificarea terenului: prin forajele executate s-a stabilit următoarele succesiuni
litologice:
- la suprafaţă se găseşte un strat de sol vegetal si umplutura de pamant neagra cafenie,
de aproximativ 0,60 ÷ 0,80 m grosime;
- un strat de argilă contractila, vanata – cafenie, plastic vartoasa, sensibilă la
umezire grupa A, cu compresibilitate mare în stare inundată, în care se preconizează
fundarea depozitului frigorific şi care are grosimea de 5,20 determinastă în forajul F1.
Acesta este caracterizat printr-o porozitate de 48,0 % lângă fundaţie, indicele porilor are
valoarea de 0,92, greutatea volumică în stare naturală este γ = 18,40 kN/m3, iar în stare
uscată γd =14,5kN/m³.
- faţă de cota terenului natural a fost identificat un strat de praf nisipos, saturat cu
grosimea de 1,50 m. – 2.00 m.. Urmează, spre adâncime, nisip cafeniu saturat, de
indesare medie la adincimea de 3,00 m

Concluzii şi recomandări:
1.Amplasamentul studiat are stabilitate generală şi locală asigurată şi nu prezintă
risc de inundabilitate locală decat în perioadele bogate în precipitaţii, deoarece terenul
este practic orizontal , cu o pantă de aproximativ 1 %.
 Având în vedere profilul fabricii, recomandăm ridicarea cotei ± 0,00 m cu cca 60
cm deasupra cotei terenului amenajat, evitându-se astfel riscul de inundare al spaţiului de
productie si depozitare.
2.-Terenul de fundare este format din argilă contractila, vanata – cafenie, plastic
vartoasa, sensibilă la umezire grupa A, cu compresibilitate mare în stare inundată,
prezentă de la adâncimea de 0,60 ÷ 0,80 m faţă de cota terenului natural (CTN).
-adâncimea de fundare va fi minimum 1,50 m sub cota terenului amenajat (CTA)
pentru fundaţiile exterioare şi minimum 0,6 m pentru fundaţiile interioare, cu pătrunderea
tălpilor fundaţiilor minimum 20 cm în terenul bun de fundare şi de păşirea adâncimii
maxime de îngheţ cu minimum 0,20 m;
-lăţimea tălpilor va fi calculată astfel încât acestea să preia sarcinile totale
transmise de construcţie în limitele valorii capacităţii portante a terenului la starea limită
de deformaţii p. plastic = 220 kPa.
3.-.Pentru evitarea infiltrării apelor de suprafaţă în teren la cota de fundare se vor
lua următoarele măsuri:
-sistematizarea verticală şi în plan a teritoriului prin asigurarea colectării şi
evacuării rapide de pe întreaga suprafaţă construită a apelor de precipitaţii şi a
eventualelor pierderi masive ale instalaţiilor în aer liber, către un emisar în funcţiune, prin
prevederea de pante de minimum 5%;
-incintele săpăturilor pentru fundaţii vor fi amenajate cu pante şi başe care să
permită colectarea şi evacuarea rapidă a apelor din precipitaţii pe toată durata execuţiei
construcţiei;
-stratul de pământ umezit de precipitaţii se va îndepărta imediat înainte de turnare
betonului;
-umpluturile din jurul fundaţiilor se vor executa imediat ce construcţia a atins
suprafaţa terenului natural.
4. La executarea umpluturilor lângă fundaţii şi sub pardoseli se vor avea în vedere
următoarele:
-îndepărtare stratului de pămînt vegetal;
-umiditatea pămîntului galben utilizat să fie cât mai aproape de umiditatea optimă
de compactare, în cazul terenului din amplasament 19…20%;
 -pământul galben pentru umpluturi va fi compactat în strate elementate de 15-20
cm până la obţinerea unui grad de compactare D = minimum 92% pentru fiecare strat
elementar;
-în jurul clădirii se vor executa trotuare etanşe cu lăţimea minimă de 1,0 m, cu
panta spre exterior de 5% şi care vor fi echipate cu rigole etanşe pentru colectarea şi
evacuarea apelor de precipitaţii.
Prin masurile de sistematizare verticala trebuie sa evite stagnarea apelor
superficiale la distante mai mici de 10m in jurul fiecarei constructii.
5.La stabilirea dimensiunilor săpăturilor în şanţuri sau gropi de fundare se vor
respecta prevederile din Normativul NP112-04.
6.Legăturile dintre reţelele hidraulice sau termice exterioare şi instalaţiile de
încălzire din interiorul clădirii se realizează de tip elastic, pentru a permite tasarea
diferenţiată a conductelor şi a clădirii. Legăturile se montează în canale de protecţie
necirculabile, realizate astfel ca să permită tasarea diferenţiată a canalelor de protecţie şi a
clădirii, având panta spre căminele de racord sau de branşament amplasate pe reţelele
exterioare.
7.Având în vedere valoarea relativ redusă a investiţiei, un program special de
urmărire a comportării construcţiei se va institui numai dacă pe parcursul exploatării se
vor observa fenomene determinate de valori peste limita admisă a tasărilor diferenţiate,
concretizate prin apariţia fisurilor.
8.Din punct de vedere al comportării la săpat pământurile de pe amplasament se
încadrează conform Indicatorului de terasamente Ts-1981 astfel:
-sol vegetal: poziţia 20: săpătură manuală: teren mijlociu; săpătură mecanizată:
categoria a II-a;
- argilă contractila, vanata – cafenie: poziţia 21: săpătură manuală: teren mijlociu;
săpătură mecanizată: categoria a-II-a.
9.La proiectare şi execuţie se vor respecta prevederile din normativele şi STAS-
urile în vigoare, în special cele din normativele: P100/1-06, P7-2000, C169-88, NP112-
04, P130-99, CR6-06, C56-85, STAS 2745-90, STAS 3300/2-85, STAS 6054-77, precum
şi Normele de protecţia şi igiena muncii în construcţii aprobate de MLPAT cu Ordinul nr.
9/N/15 martie 1993.
 Această enumerare nu este limitativă, ea va fi completată cu eventuale noi
legiferări care pot apărea între timp şi cu măsurile specifice locale.
10.Pe parcursul execuţiei este necesar a se realiza, pe bază de contract de asistenţă
tehnică, monitorizarea geotehnică a execuţiei în conformitate cu prevederile din
Normativul NP 074-2007, prin care să se adapteze, dacă este necesar, detaliile de execuţie
în funcţie de condiţiile geotehnice întâlnite şi de comportarea lucrărilor în faza de
construcţie.

2.4. CIRCULAŢIA

Principala cale de comunicaţie din zonă este DN 28 Iasi – Tg. Frumos - drum cu
patru benzi de circulaţie, câte două pe sens. Perpendicular pe acesta se afla drumul
SAPARD care are o latime de 10 m. si face legatura intre DN 28 si com. Miroslava.
Teritoriul studiat se găseste în vecinatatea Soselei de Centura a mun. Iasi, perpendicular
pe un drum de acces cu lăţime de 7,50 m, asfaltat care asigură legătura cu drumul
SAPARD, strada care urmeaza a se da in folosinta prin grija Primariei Miroslava.
Amplasarea cladirilor fabricii din prezentul PUZ s-au facut la o distanta de 50 m.
Fata de Soseaua de Centura, conform legilor in vigoare.
La cca. 5 minute de amplasament se află trasee de transport în comun, autobuze,
care asigură legătura cu comuna Miroslava si a orasului Iasi.
Teritoriul studiat este legat de drumului national DN 28 – printr-un drum
SAPARD cu lăţime de 10,0 m, asfaltat.
Pe drumului national DN 28, la cca. 50 m de limita amplasamentului – teren
aferen PUZ se află trasee de transport in comun, maxi-taxi si autobuze care asigura
legătura cu principalele puncte ale comunei Miroslava si a orasului Iasi.

2.5. OCUPAREA TERENURILOR

Zona studiată în PUZ care include terenul propriu – zis din limitele PUZ, precum
şi zonele limitrofe, are în componenţă doar terenuri agricole si este situată în teritoriul
administrativ al com. Miroslava, pe partea vestică a drumului natoinal DN 28 - la iesirea
pe langa complexul Metro spre mun. Iasi (plansa U0).
 Terenul aferent PUZ este în extravilanul com. Miroslava, şi se află amplasat
paralel cu drumul national DN 28 in vecinatatea CF . Iasi – Tg. Frumos.
Conform PUG – com. Miroslava, zona cu care se invecineaza terenul studiat îşi
va păstra funcţia actuală, predominant industriala si de servicii, conform PUZ DELPHI
(planşa U2) realizate în lungul drumului National DN 28, amplasat dupa complexul
Metro.
Zona studiata se caracterizează prin prezenţa unor obiective industriale si de
depozitare: DELPHI, SC VIAROM, METRO, CAREFOUR A DOUA HALE
INDUSTRIALE SI A UNEI FABRICI DE PRODUCTIE GAZE INDUSTRIALE,
reprezentând funcţiunea dominantă, majoră.
Fondul constituit de hale industriale este reprezentat de construcţii realizate după
1995 din materiale durabile: structura metalica, beton armat, zidărie de cărămidă sau
cadre de beton armat şi închideri exterioare din BCA. Unele dintre acestea adăpostind
spaţii cu destinaţia de birouri – servicii, comert. Regimul de înălţime a acestor construcţii
noi este în general parter şi etaj, dar sunt şi clădiri având numai parter. Starea fizică a
acestor construcţii este foarte bună din punct de vedere al durabilităţii.

2.6. ECHIPAREA EDILITARĂ

A. Alimentarea cu apă rece - Alimentarea cu apă rece se va realiza din reteaua existenta
care va asegura necesarul de apa pentru:
- consum higiénico – sanitar;
- consum tehnologic
- stingerea incendiilor
- consumuri ocazionale (spalarea platformelor, stropirea spatiilor verzi)
B. Canalizarea - Apele uzate menajere se vor deversa într-o fosă septică vidanjabilă cu
fund impermeabil, proiectate şi executate conform Normativelor în vigoare (Ord. Min.
Sănătăţii nr. 536/97 pt. aprobarea normelor de igienă recomandate privind mediul de viaţă
al populaţiei, HG 101/97). În momentul terminarii investitiei aceasta se va racorda la
reţeaua de canalizare existente in zona conform unui proiect specializat.
C. Alimentarea cu energie electrică
În vecinătatea zonei studiate există următoarele reţele electrice:
 reţea electrică aeriană de joasă tensiuneLEA 0,4 KV;
 reţea electrică aeriană de medie tensiune LEA 20 KV.
D. Încălzirea
Încălzirea spaţiilor se va face cu o centrală cu combustibil lichid. Reteaua de gaze
naturale se afla la aproximativ 100 m. de amplasamentul studiat.
E. Telefonia
Pe teritoriul zonei studiate un există reţea telefonică Tc.

2 2.7. PROBLEME DE MEDIU

- Analiza elemente de mediu – extras PUG

Pentru toate funcţiunile propuse atât în intravilanul localităţilor cât şi în
extravilanul comunei se va avea în vedere ca acestea să nu aibă caracter poluant, luându-
se toate măsurile pentru eliminarea poluării de tip apă – aer – sol.
Terenurile pe care se va construi se vor scoate din circuitul agricol pe măsura
solicitărilor, de la factorii de avizare şi numai pe suprafeţele aprobate.
Deasemenea drumurile vor avea îmbrăcăminţi şi profile transversale
corespunzătoare pentru o bună utilizare şi pentru o bună scurgere a apelor
meteorice.
Se propune amenajarea unor rampe de descărcare/încărcare a reziduurilor
menajere şi înfiinţarea unei societăţi comerciale dotată corespunzător în vederea
organizării, colectării şi transportului deşeurilor menajere, sau extinderea activităţii de
preluare a deşeurilor de către o societate specializata Rosal Roman. Depozitarea
deşeurilor menajere în gospodării se va face individual, în recipiente speciale, selectiv şi
va fi colectat printr-un serviciu centralizat.
Deşeurile rezultate din eventualele procesele tehnologice vor fi transportate şi
depozitate în locuri special amenajate, conform legislaţiei în vigoare.
 Interzicerea oricăror deversări necontrolate de ape uzate, reziduuri şi depuneri de
deşeuri în cursurile de apă şi pe malurile acestora o atenţie deosebită acordându-se
obiectivelor cu posibile riscuri accidentale de poluare.
Apele rezultate din activităţile menajere vor fi deversate în fose septice
impermeabilizate vidanjabile individuale sau comune până la rezolvarea unui
sistem de canalizare în sistem unitar pentru toată zona.
Toate spaţiile libere dintre construcţii vor fi inerbate, iar în zona spaţiului de
protecţie a drumurilor se vor planta arbori, ce vor constitui perdeaua de protecţie a
acestora.
Menţinerea şi protecţia pădurilor şi plantaţiilor forestiere din extravilan şi
intravilan, având în vedere rolul lor de protecţie sau de protecţie şi producţie;
Pentru îmbunătăţirea microclimatului zonei se propune completarea spaţiilor
plantate; adecvate şi ecologice, inclusiv prin combaterea biologică a dăunătorilor;
AER
Poluarea atmosferei reprezinta unul din factorii majori care afecteaza sanatatea si
conditiile de viata ale populatiei, constructiile, vegetatia(pulberi, gaze nocive si corozive,
precipitatii acide).
Atmosfera este cel mai larg vector de propagare a factorilor poluanti.
Sursele de poluare urbana sunt:
- incalzirea locuintelor, institutiilor, intreprinderilor; combustibilul folosit la
prepararea hranei; traficul rutier(individual, transportul in comun, transportul
greu); generarea curentului electric(CET-urile); diverse servicii(spalatorii,
vopsitorii auto, distributie gaze naturale si produse petroliere); depozitarea si
incinerarea deseurilor.
Un alt factor asupra caruia influenteaza poluarea aerului este vegetatia, respective
spatiul plantat cu functie de regenerare a calitatii aerului(din vecinatatea locuintelor,
aliniamentele stradale, perdelele de protectie , parcurile si gradinile publice, zonele de
agrement).
Traficul rutier reprezinta una din sursele majore de poluare ale atmosferei, specifice
marilor aglomerari urbane.
 Calitatea aerului trebuie menţinută la cote superioare prin controlarea emisiilor de
substanţe rezultate în urma arderii combustibililor folosiţi pentru încălzire.
De aceea, orientarea strategiei de management al mediului trebuie să se facă către:
eliminarea tuturor surselor de poluare existente şi viitoare;
eliminarea emisiilor necontrolate;
implementarea unui sistem de monitoring al calităţii mediului.
Pentru îmbunătăţirea microclimatului zonei se propune completarea spaţiilor
plantate.
În acest sens s-au propus procente de ocupare a terenului corespunzătoare.
De asemenea, se propune completarea aliniamentelor stradale şi prevederea de arbori cu
coroană pentru protecţia parcajelor ( 1 arbore/4 locuri de parcare).

APE
Ape de suprafaţă
- Teritoriul municipiului Iasi se afla in bazinul hidrografic al raului Bahlui, cu urmatorii
afluenti:-mal stang: paraul Lupului, Fundul Vaii, Cacaina, Ciric, Chirita, Orzeni;

-mal drept: Nicolina, Vamasoara.

Alimentarea cu apa a raurilor provine in principal din precipitatii(variatii mari de
debite).
In bazinul hidrografic al Bahluiului inundatiile sunt fenomene obisnuite, acest lucru
impunand lucrari de regularizari, indiguiri, aparari de maluri.
Pentru apararea impotriva inundatiilor a municipiului Iasi au fost realizate 12 acumulari
permanente, 5 acumulari nepermanente si amenajarea cursurilor de apa pe o lungime de
40km.
Apele uzate ce ajung in apele de suprafata trebuie epurate chimic, mecanic si biologic.
Aceasta cerinta este indeplinita nesatisfacator .

Se propune sistematizarea verticală a terenului astfel încât apele meteorice să se

evacueze rapid.
 Apele subterane
În cazul prevederii de subsoluri la cladiri sunt necesare măsuri de hidroizolare a
acestora, cu costuri suplimentare.
Se vor institui zone de protecţie sanitară la fântâni, asigurarea acestora cu capace
şi ghizduri înalte de 70-100 cm, respectarea distanţelor sanitare între acestea şi
eventualele surse de impurificare (closete, microferme de animale);

SOL
Vegetatia naturala
Solurile reprezinta substratul pentru dezvoltarea unei vegetatii naturale specifice:
padurea si silvostepa.
Dezvoltarea economico-sociala a orasului Iasi a condus la inlocuirea vegetatiei
naturale ca si pasunile naturale, arealele impadurite s-au redus foarte mult, pastrandu-se
mai ales pe culmile de deal, pe versantii si crestele cu expozitie nordica si nord vestica.
Defrisarile au avut drept consecinta modificarea esentiala a peisajului si a
folosintei terenului, cat si favorizarea alunecarilor de teren si a eroziunii solurilor.
Măsuri de reducere a degradării solului
Se are în vedere:
Modernizarea gestiunii deşeurilor (dotarea cu numărul de recipienţi necesari,
concomitent cu selectarea acestora la producător ca şi ridicarea lor ritmică;
Rezolvarea corectă a împrejmuirilor şi a decupeurilor arborilor astfel încât să se
evite scurgerea pământului pe trotuare şi pe carosabil.
Utilizarea fertilizanţilor agricoli în doze optime, asigurarea unor agrotehnici
Sistematizarea verticală a terenului se va realiza astfel încât scurgerea apelor meteorice
de pe acoperişuri, copertine şi de pe terenurile amenajate să se facă către un
sistem intern de canalizare – fără să afecteze proprietăţile învecinate.
Combaterea proceselor de eroziune, alunecări de teren prin lucrări de consolidare,
inclusiv prin menţinerea şi extinderea plantaţiilor de protecţie, antierozionale, evitarea
construcţiilor şi mişcări de pământ din zonele cu alunecări, combaterea zonelor cu exces
de umiditate, prin desecări locale;
 Pentru prevenirea riscurilor naturale se vor respecta condiţiile de fundare din
studiile geotehnice şi se va acorda o atenţie deosebită sistematizării verticale.

NIVELUL FONIC
Zgomotul din traficul rutier
Având în vedere ca dezvoltarea zonei s-a făcut fără să ţină seama de o serie de
implicaţii asupra mediului înconjurător, se propune:
menţinerea într-o perfectă stare de funcţionare a mijloacelor de transport;
controlul nivelului de zgomot al autovehiculelor;
întreţinerea carosabilului;
amenajarea şi întreţinerea spaţiilor plantate ca şi plantarea de specii cu frunze persistente
care să asigure protecţie tot timpul anului.
Trebuie urmărit ca prin funcţiunile propuse, în zonă să nu apară surse de zgomot,
vibraţii şi radiaţii de natură să constituie un factor de poluare.
Menţinerea calităţii mediului între limite acceptabile, cu tendinţa de aducere la
parametrii naturali, constituie o linie strategică esenţială a unui program de management al
mediului (reconstrucţie ecologică, asigurarea dezvoltării sale durabile).

- Gospodărirea deşeurilor
Pentru execuţia lucrărilor se recomandă alegerea judicioasă a terenului necesar
organizării de şantier şi folosirea de utilaje performante care să permită respectarea
reglementărilor în vigoare pentru colectarea, transportul, depozitarea şi reciclarea
deşeurilor rezultate. În timpul lucrărilor se va asigura curăţenia în şantier. Intrarea
maşinilor cu materiale şi ieşirea cu deşeuri rezultate din activitatea şantierului se va face
în condiţii de curăţenie a acestora pentru a nu afecta zona de lucru Autocamioanele ce vor
transporta deşeuri din şantier vor avea platforma de transport acoperită cu o prelată de
protecţie.
- Deşeurile rezultate din activităţile de construcţie
Deşeurile rezultate din activitatea şantierului sunt încadrate la capitolul 17/HGR
856/2002, respectiv – Deşeuri din construcţii şi demolări. Subgrupele de deşeuri rezultate
din activitatea şantierului pot fi: cod 17.01. – beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice;
17.05.04 – pământ şi pietre altele decât cele specificate la punctul 17.04.03; 17.09 – alte
deşeuri provenite din construcţii şi demolări. Se va impune reciclarea deşeurilor
refolosibile, prin integrarea lor, în măsura posibilităţilor.
Deşeurile recuperabile (metalice, lemn, sticlă, etc.) se vor preda spre valorificare
firmelor certificate de autoritatea de mediu. Deşeurile nereciclabile se vor depozita numai
pe suprafeţe special amenajate în acest scop. Deşeurile din construcţii, demolări şi
excavări vor fi depozitate temporar pe platformele de depozitare temporară. La intervale
regulate de timp, acestea vor fi transportate cu autocamioanele, la cel mai apropiat depozit
de deşeuri.
Executantul lucrării, după ce va obţine aprobările necesare, în conformitate cu
legislaţia în vigoare, va transporta deşeurile rezultate la depozitul de salubritate al
municipiului şi va transmite o copie după Macheta cu Evidenţele gestiunii deşeurilor
conform HGR 856/2002 la responsabilul de mediu de la nivelul C.P.M. cât şi a
aprobărilor obţinute. Şantierul va fi dotat şi cu un punct de colectare pentru depunerea şi
îndepărtarea zilnică sau periodică a deşeurilor menajere. Acesta va fi dotat cu 4
europubele de 240 l. Acestea vor fi transportate periodic la cel mai apropiat depozit de
deşeuri

- Evacuarea deşeurilor în timpul funcţionării obiectivului

Evacuarea deşeurilor municipale şi asimilabile (cod 20 00 00) de la punctul
gospodăresc amenajat în incinta spaţiului de depozitare. Pentru colectarea selectivă a
deşeurilor, punctul gospodăresc este prevăzut cu 4 europubele de 240 litri capacitate
fiecare. Acestea vor fi preluate zilnic sau periodic de societăţi specializate şi transportate
la cel mai apropiat depozit de deşeuri.

2.8. OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI

Organele administrative locale ale comunei Miroslava, municipiului Iasi cât şi

populaţia promovează acest tip de dezvoltare, considerată a fi un punct important de
atracţie a investitorilor, oferind multiple avantaje.
 Dar prin amplasarea într-o astfel de zonă se disting în primul rând necesităţile ce
ţin de dotările edilitare minime necesare unei astfel de zone ce se doreşte a se dezvolta în
viitor ca o continuare a funcţiunilor învecinate din Zona Iasi - Letcani.
Oportunitatea principală o reprezintă prezenţa zonei la DN 28 care este un drum
de trafic naţional şi internaţional prin conturarea unei zone importante cu astfel de
funcţiuni.
Deasemenea va trebui ca reglementările acestei lucrări să ţină cont şi de lucrările
anterior eleborate, beneficiarul asumându-şi răspunderea de a construi conform cu
documentaţiile avizate.

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ

3.1. CONCLUZII ALE STUDIILOR DE FUNDAMENTARE

Din studiile de fundamentare elaborate anterior şi concomitent cu PUZ actual, se

desprind următoarele concluzii:
- Pe terenul studiat se va putea construi în conformitate cu studiul geotehnic
întocmit, pentru asigurarea stabilităţii.
- Circulaţia în zonă se va realiza astfel încât să nu se perturbe circulaţia pe DN
28 si Soseaua de Centura.
- Amplasarea cladirilor fabricii din prezentul PUZ s-au facut la o distanta de 50
m. Fata de Soseaua de Centura, conform legilor in vigoare.
- Se vor găsi soluţii pentru branşarea la reţelele existente în zona şi se vor găsi
soluţii pentru a suplini lipsa celor inexistente.
- Se păstra distanţele de protecţie regulamentare faţă de reţelele de transport şi
distribuţie.

3.2. VALORIFICAREA CADRULUI NATURAL

Amplasamentul nu prezinta o mare varietate de elemente atractive naturale, dar

pot fi valorificate: denivelările de teren, vederile spre dealurile înconjurătoare din nord şi
sud şi terenurile neocupate, elemente ce pot concura la o arhitectură organică, mulată pe
teren, cu multe spaţii verzi şi deschideri spre natură.

3.3. MODERNIZAREA CIRCULAŢIEI

Pentru a asigura un acces facil al autovehiculelor se propune modernizarea

drumului de acces cu latimea de 7.50m si trotuarele de 1,00m. construit de Primaria com.
Miroslava, care face legatura intre Soseaua de Centura si Drumul Sapard care este
perpendicular pe DN 28, drum modernizat, care asigura accesul la Uzinele Delphi şi va
deservi amplasamentul studiat.
Amplasarea cladirilor fabricii se va face la o distanta de 50 m. fata de Soseaua de
Centura, conform legilor in vigoare.
Distantele stabilite intre cladirile propuse si limitele proprietatii si vecinatati:
 N – S.C. D2 Industrial Developement and Production S.R.L.
NR.cad. 61249, NR.cad. 64331- la dist. de 15,0m pana la lim. Proprietatii si
90m pana la cladirea Delphi.
 S - CALE DE ACCES NR.cad. 63960- la dist. de 14,76m pana la lim.
Proprietatii si 25m pana la drumul de legatura intre Sos de Centura si Drumul
SAPARD.
 V - SOSEAUA DE CENTURA. - la dist. de 40,0m pana la lim. Proprietatii si
50m pana la Sos de Centura
 E - CALE DE ACCES NR.cad. 63960 - la dist. de 15,0m pana la lim.
Proprietatii si 23m. pana la drumul de acces la Uzinele Delphi

Se menţionează faptul că acest acces este amplasat la o cotă favorabilă

accesibilităţii pe amplasament, dar trebuie modernizat şi semnalizat conform normelor în
vigoare.
Deasemenea se prevede realizarea unor parcaje în interiorul zonei, suficiente
pentru deservirea activităţilor propuse (20 parcari).
Toate acestea vor fi dimensionate şi semnalizate cu marcaje şi semne de circulaţie
conform legilor în vigoare.
3.4. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ – REGLEMENTĂRI, BILANŢ
TERITORIAL, INDICI URBANISTICI

Terenul studiat având omogenitate funcţională şi având o suprafaţă mică,

se constituie într-o singură Unitate Teritorială de Referinţă (UTR), împărţită în patru
subzone:
- zonă de parcare 20 locuri;
- zonă construita, utilităţi, etc.
- zona platforma betonata, alei, trotuare;
- zona spatii verzi amenajate;

Bilanţul teritorial existent se prezintă astfel:

Suprafaţă %
Zone funcţionale ( mp. ) din total
1. teren agricol 8200.00 100%
TOTAL teritoriu propus pentru introducere în intravilan 8200.00 100%

Bilanţul teritorial propus:

Suprafaţă %
Zone funcţionale ( mp ) din total
1. construcţii (zona construibila) 1588.88 19.37%
2. spaţii verzi amenajate 1625.18 19.82%
3. platforma betonata, alei, trotuare 4735.94 57.76%
4. 20 locuri de parcare 250.00 3.05%
TOTAL teritoriu propus pentru introducere în intravilan 8200.00 100%

Procentul de 19.37% reprezentând construcţii, este un procent maxim şi poate fi

diminuat în favoarea spaţiilor plantate.
 Suprafaţa de 8200.00 mp este suprafaţa totală propusă a se introduce în
intravilanul comunei Miroslava, dar ca zonă rezervată dezvoltării periurbane a
Municipiului Iasi spre direcţia Letcani.

Din punct de vedere juridic terenul în suprafata de 8200,00 mp. aferent PUZ aparţine
firmei S.C. ITO INDUSTRIES INTERNATIONAL S.R.L. cu sediul in str. Drum intre
tarlale, nr. 102-112, cod 032982, sector 3 mun. Bucuresti, obţinut prin contract de
concesionare nr. 9450/22.06.2010
Regimul de înălţime P+1 va varia în conformitate cu studiul volumetric al zonei şi
va fi cuprins între 4.05 şi 8.20m.
Valorile procentului de ocupare a terenului – P.O.T. vor fi de maxim 20.00%
Valoarea coeficientului de utilizare teren - C.U.T. va fi maxim 0.3 mp ADC/mp
teren.

3.5. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE

A. Alimentarea cu apă
Alimentarea cu apă a construcţiilor propuse se va realiza prin racordarea la
conducta de apa PHED de 160mm ce alimenteaza DELPHI, cu acordul scris si legalizat
al acestora, conform unui proiect specializat. (acord DELPHI si foraje de observatie. Apa
forata se va utiliza pentru necesarul tehnologic, pentru apa igienico-sanitara se va utiliza
apa din foraje dedurizata si tratata iar pentru necesarul personalului de baut se va
contracta o firma pentru achizitionarea apei plate.)
In cazul in care un se obtine acordul de la DELPHI, alimentarea cu apă a
construcţiilor propuse se va realiza printr-un bransament la magistrala de aductiune a apei
potabile Timisesti –Iasi, existente in partea sudica a DE 583, cu avizul SC APAVITAL
SA, conform avizului de Gospodarire a Apelor.
Alimentarea cu apa pentru consum menajer, pentru uz tehnologic si pentru
asigurarea rezervei intangibile de incendiu se va face printr-o retea locala, proprie,
de distribuiré a apei, propusa pentru a se realiza pe amplasament.
 Dimensionarea acestei retele si determinarea necesarului de apa pentru
consumul igienico sanitar si tehnologic se va face conform prevederilor STAS
1478/1990 si SR 1343/1-2006, necesarul de apa pentru fiecare obiectiv in parte va
fi stabilit tinand cont de functiunea acestuia si de capacítate propuse, urmand a fi
definitivat in cadrul unui proiect de specialitate.
In jurul constructiilor si instalatiilor aferente sistemului local de alimentare cu apa
potabila se vor instituí zone de protectie sanitara, conform prevederilor H.G.
930/2005.
Se propune ca deversarea apelor uzate să se efectueze în retelei de
canalizare existente in zona, conform normelor sanitare în vigoare.
B. Canalizarea apelor uzate
Apele uzate menajere, vor fi coléctate printr-o retea proprie de canalizare, cu
descarcare intr-un bazin colector, etans, care se va vidanja periodic de catre o
firma specializata.
Din procesul tehnologic de producere a gazelor industriale un resulta apa
uzata.
Apele uzate rezultate de la statia de imbuteliere, de la spalarea recipientilor,
vor fi trecute printr-un decantor cu V= 1mc., dupa care vor fi evacuate in bazinul
vidanjabil.
Apele pluviale vor fi preluate intr.-un sistem de colectare care va fi condus
spre deversare in rigola de la sseaua de centura a mun. Iasi.
Dimensionarea retelelor proprii de colectare a apelor uzate se va face conform
prevederilor SR 1846/1-2006, tinandu-se cont de apa pentru alimentarea punctelor
de consum din cdrul obiectivului analizat, urmand ca acesta sa faca obiectul unui
proiect de specialitate separat, in care vor fi precizate detalii privitoare la reteaua
de colectare a apelor uzate.

C. Alimentarea cu căldură
 Se va efectua cu ajutorul unei centrale proprii cu combustibil lichid. Racordarea
la reteaua de gaze naturale existente in zona la aproximativ 100 m. se va face conform
unui proiect specializt

D. Alimentarea cu energie electrică

Se va face cu ajutorul unui post de transformare a energiei electrice de la reţelele

electrice existente în zonă.

E. Instalaţii de telecomunicaţii

Pe teritoriul zonei studiate un există reţea telefonică Tc. Se va folosi reteaua de

telefonie mobila.

3.6. PROTECŢIA MEDIULUI

Toate funcţiunile din zona studiată vor avea caracter nepoluant, luându-se toate
măsurile pentru eliminarea poluării de tip apă – aer – sol.
Terenurile pe care se va construi se vor scoate din circuitul agricol pe măsura
solicitărilor, de la factorii de avizare şi numai pe suprafeţele aprobate.
Pentru prevenirea riscurilor naturale se vor respecta condiţiile de fundare din
studiul geotehnic şi se va acorda o atenţie deosebită sistematizării verticale.
Sistematizarea verticală a terenului se va realiza astfel încât scurgerea apelor
meteorice de pe acoperişuri şi de pe terenul amenajat să se facă către un sistem
centralizat de canalizare – şanţuri de scurgere a apelor pluviale de-a lungul
drumurilor – fără să afecteze proprietăţile învecinate. Deasemenea drumurile vor
avea îmbrăcăminţi şi profile transversale corespunzătoare pentru o bună utilizare
şi pentru o bună scurgere a apelor meteorice.
Apele rezultate din activităţile menajere vor fi deversate în reteaua de
canalizare în sistem unitar pentru toată zona.
 Evacuarea deşeurilor în timpul funcţionării obiectivului
Evacuarea deşeurilor municipale şi asimilabile (cod 20 00 00) de la punctul
gospodăresc amenajat în incinta spaţiului comercial. Pentru colectarea selectivă a
deşeurilor, punctul gospodăresc este prevăzut cu 4 europubele de 240 litri capacitate
fiecare. Acestea vor fi preluate zilnic sau periodic de societăţi specializate şi transportate
la cel mai apropiat depozit de deşeuri.

Calitatea aerului trebuie menţinută la cote superioare prin controlarea emisiilor de

substanţe rezultate în urma arderii combustibililor folosiţi pentru încălzire.
Prin funcţiunile propuse, în zonă nu vor exista surse de zgomot, vibraţii şi radiaţii
de natură să constituie un factor de poluare.
Toate spaţiile libere dintre construcţii vor fi inerbate, iar în zona spaţiului de
protecţie a drumurilor se vor planta arbori, ce vor constitui perdeaua de protecţie
a acestora.
Menţinerea calităţii mediului între limite acceptabile, cu tendinţa de aducere la
parametrii naturali, constituie o linie strategică esenţială a unui program de management al
mediului (reconstrucţie ecologică, asigurarea dezvoltării sale durabile).
De aceea, orientarea strategiei de management al mediului trebuie să se facă către:
- eliminarea tuturor surselor de poluare existente şi viitoare;
- eliminarea emisiilor necontrolate;
- reducerea etapizată a emisiilor, în corelare cu progresul ştiinţific şi tehnic în
domeniu, în funcţie de disponibilităţile financiare existente (studii cost-
eficienţă)
- implementarea unui sistem de monitoring al calităţii mediului.
Pentru îmbunătăţirea microclimatului zonei se propune completarea spaţiilor
plantate.
În acest sens s-a propus un procent de ocupare a terenului corespunzător, maxim
20. 0%.
De asemenea, s-a propus completarea aliniamentelor stradale şi prevederea de arbori cu
coroană pentru protecţia parcajelor ( 1 arbore/4 locuri de parcare).
 APE
 Ape de suprafaţă
Se propune sistematizarea verticală a terenului astfel încât apele meteorice să se
evacueze rapid.
Apele subterane
În cazul prevederii de subsoluri sunt necesare măsuri de hidroizolare a acestora, cu
costuri suplimentare.
 SOL
Măsuri de reducere a degradării solului
Se are în vedere:
- Modernizarea gestiunii deşeurilor (dotarea cu numărul de recipienţi necesari,
concomitent cu selectarea acestora la producător ca şi ridicarea lor ritmică;

- Rezolvarea corectă a împrejmuirilor şi a decupeurilor arborilor astfel încât să

se evite scurgerea pământului pe trotuare şi pe carosabil.
 NIVELUL FONIC
Zgomotul din traficul rutier
Având în vedere ca dezvoltarea zonei s-a făcut fără să ţină seama de o serie de
implicaţii asupra mediului înconjurător, se propune:
- menţinerea într-o perfectă stare de funcţionare a mijloacelor de transport;
- controlul nivelului de zgomot al autovehiculelor;
- întreţinerea carosabilului;
- amenajarea şi întreţinerea spaţiilor plantate ca şi plantarea de specii cu frunze
persistente care să asigure protecţie tot timpul anului.
Sistematizarea verticală a terenului se va realiza astfel încât scurgerea
apelor meteorice de pe acoperişuri, copertine şi de pe terenurile amenajate să se
facă către un sistem intern de canalizare – fără să afecteze proprietăţile
învecinate.
Deşeurile rezultate din eventualele procesele tehnologice vor fi transportate şi
depozitate în locuri special amenajate, conform legislaţiei în vigoare.
Toate spaţiile libere dintre construcţii vor fi inerbate, iar în zona spaţiilor de
parcare se va planta câte un arbore la 4 locuri.
 OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ

În zonă există următoarele obiective de utilitate publică:

- DN 28 – drum de interes naţional;
- Soseaua de Centura - drum de interes judetean;
- Drum Sapard - drum de interes local
- Reţeaua electrică de medie tensiune – obiectiv de interes local;

Tipurile de proprietate asupra terenurilor este prezentat în partea planşa nr.4.

Acestea sunt: proprietate proprietate privată a comunes Miroslava , destinat concesionarii
si terenuri proprietate publica de interes local. Nu se întâlnesc cazuri de ocupare abuzivă
a terenurilor aparţinând domeniului public de către persoane fizice.

4. CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE

Avându-se în vedere poziţia zonei de-a lungul DN 28 – IASI – TG. FRUMOS şi
in vecinatatea Soselei de Centura a mun. Iasi, constituindu-se într-o continuare a
funcţiunilor existente pe acest traseu la intrarea în com. Miroslava, se impun o serie de
măsuri pentru obţinerea unei zone unitare şi bine structurate prin:

- Tratarea cu cea mai mare atenţie şi rezolvarea corectă a circulaţiei auto

şi pietonale în zonă;
- Tratări urbane de asemenea manieră încât să se pună în valoare
perspectivele favorabile către zona studiată;
- Rezolvarea unitară a întregii zone studiată şi articularea corectă la
zonele înconjurătoare;
- Abordarea atentă a zonelor verzi, a zonelor plantate, cât şi a
elementelor de mobilier urban care vor contribui la realizarea unei
zone cu un caracter bine individualizat;
- Tratarea unitară a ansamblului din punct de vedere funcţional şi
plastic;
- Folosirea de materiale de bună calitate, cu texturi şi culori armonios
studiate, în vederea integrării în dominanta arhitecturală a zonei.

intocmit
arh. Elena Dimitriu
VOLUMUL II

REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Rolul Regulamentului Local de Urbanism

• Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic Zonal reprezintă

documentaţia de bază în aplicare prevederilor din Planului Urbanistic Zonal, având
caracter de reglementare şi care cuprinde prevederi referitoare la modul de utilizare a
terenurilor, de realizare şi utilizare a construcţiilor de pe teritoriul localităţilor.
• Prescripţiile cuprinse în Regulamentul Local de Urbanism sunt obligatorii la
autorizarea executării construcţiilor de pe întrega suprafaţă de teren ce face obiectul
Planului Urbanistic Zonal.
• Odată aprobat, împreună cu Planul Urbanistic Zonal, Regulamentul Local de
Urbanism constituie act de autoritate al administraţiei publice locale.

2. Baza legală a elaborării

• La baza elaborării Regulamentului Local de Urbanism aferent Planului
Urbanistic Zonal, stă Regulamentul General de Urbanism aprobat prin H.G.R. nr.
525/1996 şi Ghidul de elaborare a Regulamentului Local de Urbanism, aprobat prin
Ordinul M.L.P.T.L. nr. 21/N/2000, precum şi prevederile cu caracter de reglementare
cuprinse în Regulamentul General de Urbanism aferent Planului Urbanistic General al
com. Miroslava jud. Iasi.

3. Domeniul de aplicare
 • Regulamentul Local de Urbanism, împreună cu Planul Urbanistic Zonal se
aplică pentru autorizarea tuturor categoriilor de construcţii şi amenajări în limitele zonei
studiate de prezentul P.U.Z.

II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A

TERENURILOR

4. Reguli cu privire la păstrarea integrităţii mediului şi protejarea

patrimoniului natural şi construit
Art. 1. Căile de circulaţie se vor proteja perimetral cu aliniamente de arbori.
Art. 2. Se vor planta şi proteja arborii pe aliniamentele străzilor.
5. Reguli cu privire la siguranţa construcţiilor şi la apărarea
interesului public
Art. 3. Toate construcţiile ce se vor autoriza în zonă vor respecta prevederile Legii
10 privind siguranţa construcţiior.
Art. 4. La proiectarea şi amplasarea construcţiilor se va ţine cont de prevederile
studiului geotehnic. Se va efectua obligatoriu minim un foraj pe fiecare parcelă
construibilă.

6. Reguli de amplasare şi retrageri minime obligatorii

Art. 5. La amplasarea construcţiilor se va ţine seama de:

- orientare;
- vederi şi perspective către elementele naturale sau de interes.

Art. 6. Amplasarea clădirilor faţă de aliniament:

 Aliniamentele sunt prezentate în planşa "PLAN DE REGLEMENTĂRI
URBANISTICE" U4 cu linie mov continuă (pentru aliniamente principale) sau linie mov
întreruptă (pentru aliniamente laterale şi posterioare propuse)
aliniamente propuse:
- aliniament principal: 14.76 m de la limita proprietăţii;
- aliniament secundar: 15.00 m de la limita proprietăţii;
- aliniament lateral dreapta: 40.00 m de la limita proprietăţii;
- aliniament lateral stânga: 13.50 m de la limita proprietăţii;
Distantele stabilite intre cladirile propuse si limitele proprietatii si vecinatati:
 N – S.C. D2 Industrial Developement and Production S.R.L.
NR.cad. 61249, NR.cad. 64331- la dist. de 15,0m pana la lim. Proprietatii si
90m pana la cladirea Delphi.
 S - CALE DE ACCES NR.cad. 63960- la dist. de 14,76m pana la lim.
Proprietatii si 25m pana la drumul de legatura intre Sos de Centura si Drumul
SAPARD.
 V - SOSEAUA DE CENTURA. - la dist. de 40,0m pana la lim. Proprietatii si
50m pana la Sos de Centura
 E - CALE DE ACCES NR.cad. 63960 - la dist. de 15,0m pana la lim.
Proprietatii si 23m. pana la drumul de acces la Uzinele Delphi

Art. 7. Clădirile nu se vor retrage de la aliniamentele stabilite prin regulamentul

P.U.Z.
În toate cazurile se va ţine seama de condiţiile de protecţie contra incendiului şi de
alte norme tehnice specifice.

7. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii

7.1. Circulaţii şi accese

Art. 8. O parcelă este construibile numai dacă are asigurată acces dintr-o circulaţie
publică sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile învecinate.
 Se vor asigura în toate cazurile accesul mijloacelor de stingere a incendiilor pe
pasaje dimensionate corespunzător.

8. Reguli cu privire la echiparea edilitară

Art. 9. Toate clădirile vor fi racordate la reţelele edilitare existente.

Art. 10. Nu se admite pozarea aeriană a reţelelor electrice aeriene. Se va acorda o

atenţie specială problemelor de impact vizual ridicate de transportul energiei.

Art. 11. Se vor asigura măsuri speciale pentru evacuarea apelor meteorice din
zonele destinate circulaţiei autovehicolelor şi din spaţiile de circulaţie a cetăţenilor, spre
canalizarea pluvială proiectată, precum şi de pe suprafeţele de teren neconstruite prin
rigole spre canalizare şi se va interzice prezenţa surselor de apă în exterior (cu excepţia
hidranţilor pentru incendiu sau udarea spaţiilor verzi) în scopul evitării pătrunderii
eventualelor pierderi de apă în sol.
Art. 12. Sistematizarea verticală a terenului se va realiza astfel încât scurgerea
apelor meteorice de pe acoperişuri, copertină şi de pe terenul amenajat, să se facă către un
sistem de canalizare fără să afecteze proprietăţile învecinate.

9. Reguli cu privire la amplasarea de spaţii verzi şi împrejmuiri

Art.13. Suprafeţele libere şi plantate vor respecta bilanţul teritorial propus.

Art.14. Se va prevedea prin proiect realizarea plantaţiilor de aliniament la

drumurile publice.
 În măsura posibilităţilor amenajările spaţiilor verzi se vor realiza pe baza unor
studii şi proiecte de arhitectură peisageră.
Spaţiile publice se vor amenaja cu mobilier urban adegvat în concordanţă cu
funcţiunile clădirilor şi condiţionarea realizării lor de aceleaşi avize de specialitate ca şi
clădirile.

Art. 15. Parcajele şi platformele la sol vor fi protejate cu arbori sau arbuşti
ornamentali.
Se va planta un arbore la 4 locuri de parcare, dar nu mai puţin de 50% din
suprafeţele de teren libere.

Art. 16. Împrejmuiri

Împrejmuirile spre stradă vor fi transparente la maxim 1,50m. din care un soclu de
30 cm. Nu sunt admise împrejmuirile realizate din plasă de sârmă ghimpată sau
din zidărie.

Art. 17. Înălţimea maximă admisibilă a clădirilor

Înalţimea la streaşină sau atic a clădirii va fi cea prevăzută din planul de
reglementări urbanistice; minim 4,05 m şi maxim 8,20m.

Art. 18. Aspectul exterior al clădirilor

- Aspectul clădirilor va exprima caracterul şi reprezentativitatea funcţiunii şi va
răspunde exigenţelor actuale ale arhitecturii şi va fi subordonat prestigiului investitorului.
- Volumele vor fi simple şi se vor armoniza cu cu vecinătăţile existente.
- Faţadele se vor trata în mod unitar pe toate laturile construcţiei.
- Se interzice utilizarea materialelor nenaturale (imitaţii) şi materialele de
construcţie cu risc sau aspect precar de tip azbociment, plastic ondulat, etc.

III. ZONIFICAREA FUNCŢIONALĂ

 10. Subunităţi funcţionale

Conform analizei şi propunerilor din prezentul P.U.Z. dominantă zonei este

funcţiunea de industrie si servicii. Această funcţiune este însoţită de o serie de funcţiuni
complementare cu ar fi: spaţiu birou, spaţii verzi, platforme pentru parcarea
autoturismelor în incinta lotului, platformele de acces şi circulaţiile.
Astfel conform Planului Urbanistic Zonal sunt constituite următoarele unităţi
funcţionale:

- perimetrul propriu-zis al construcţiei: doua hale de productie (Fabrica de

acetilena si fabrica de imbuteliere oxigen, aragon, azot si dioxid de carbon)
cu spaţiu de birouri şi dotări aferente;
- zonă cu spaţii verzi şi spaţii plantate de aliniament;
- zona pentru echipare edilitară - căi de comunicaţie şi amenajărilor aferente;
- zona pentru 20 locuri de parcare ;
- zona platforma betonata, alei trotuare ;

- Circulaţiile se compun din artera principală a drumului National DN 28 care are un

carosabil de 14,00 m, şi cale de acces secundar pe latura de sud, cu Drum acces
(Nr.Cad. 63960),cu carosabil de 7,50 m. Toate străzile au trotuare de dimensiuni
variabile în funcţie de profilul existent pe teren.
Zona mai include şi un număr de 20 parcaje destinate proprietarului.

- Zona de protecţie a mediului

Este reprezentată de spaţile verzi amenajate în zonă şi pe aliniamentele din lungul
străzilor.
 IV. PREVEDERI LA NIVELUL UNITĂŢILOR ŞI
SUBUNITĂŢILOR FUNCŢIONALE

Art. 19. Funcţiuni admise

- Industrie si servicii cu funcţiuni complementare
- Spatii verzi
- 20 Locuri de parcare
- construcţii pentru circulaţii şi accese, platforme de staţionare, depozitare .

Art. 20. Funcţiuni admise cu condiţionări

- nu este cazul

Art. 21. Funcţiuni interzise

- funcţiuni comerciale care produc poluare;
- ativităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode pentru traficul
auto, prin utilizarea incintei pentru depozitare şi producţie, prin deşeurile
produse ori prin programul de activitate;
- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi
construcţiile de pe parcelele adiacente;
- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele
vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice.

Art. 22. Procentul maxim admisibil de utilizare a terenului (P.O.T.)

P.O.T maxim = 20.0%
Art. 23. Coeficient maxim de utilizare a terenului (C.U.T.)
C.U.T. maxim = 0,9
Art. 24. Modificări ale PUZ
Orice modificare a PUZ-ului se face numai în cazuri bine justificate, prin
reactualizarea sa şi numai prin avizarea noii teme de proiectare în Consiliul Local şi cu
acordul Proiectantului iniţial.
 Art. 25. Recomandări pentru deţinătorii de terenuri sau imobile în zona PUZ-ului
Se vor întocmi studii geotehnice şi planuri topografice pentru toate lucrările de
construcţii.

V. UNITĂŢI TERITORIALE DE REFERINŢĂ (U.T.R.)

Zona studiată este situată în extravilanul com. Miroslava jud. Iaşi.

UTR - 1 - Zona industrie, depozitare si servicii

1. Funcţiuni existente: teren liber de orice fel de construcţie.

2. Funcţiuni propuse: doua Hale de productie, spaţiu birouri care să contribuie din
punct de vedere funcţional şi urbanistic la îmbunătăţirea nivelului şi funcţionalităţii zonei.

3. Reglementări:
. Utilizări permise: se vor autoriza construcţii pentru Hale industriale, spaţiu birouri
parcări, spaţii verzi amenajate sau activităţi care nu trebuie să afecteze funcţia
predominantă.
. Utilizări permise cu condiţii: nu este cazul
. Utilizări interzise: se interzice amplasarea locuintelor, care pot fi incompatibile
cu funcţiunile din bază; a funcţiunilor comerciale care produc poluare; lucrări de
terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice; orice lucrări de
terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care
împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice.
. Interdicţii temporare de construire - nu este cazul
. Interdicţii permanente de construire - nu este cazul
. Regim de înălţime P +1E
- minim 4,05m
- maxim 8,20 m de la C.T.A.
 . Aliniamente: se vor respecta aliniamente impuse prin studiu (vezi planşa
Plan reglementări urbanistice U4)
aliniamente propuse:
- aliniament principal: 14.76 m de la limita proprietăţii;
- aliniament secundar: 15.00 m de la limita proprietăţii;
- aliniament lateral dreapta: 40.00 m de la limita proprietăţii;
- aliniament lateral stânga: 13.50 m de la limita proprietăţii;
Împrejmuiri: nu se recomandă construirea la aliniament a împrejmuirilor opace şi
mai înalte de 1,5 m
. Procentul de ocupare al terenului: maxim 20.0%
. Coeficientul de utilizare a terenului: maxim 0.9

Aspectul exterior al construcţiilor: nu se autorizează construcţiile care prin

aspect arhitectural, materiale utilizate, învelitoare, paletă cromatică etc.
depreciază valoarea zonei

VI. DISPOZIŢII FINALE

1. Regulamentul local de urbanism a urmărit detalierea articolelor cuprinse în

Regulamentul general de urbanism, conform condiţiilor specifice zonei şi caracteristicilor
unităţilor teritoriale de referinţă.
2. După aprobarea Planului Urbanistic Zonal şi a Regulamentului local de urbanism,
autorizarea executării lucrărilor de construcţii se va face în temeiul şi cu
respectarea documentaţiilor de urbanism prevăzute în cele două
documente, avizate şi aprobate conform legii.
3. După caz, autoritatea administraţiei publice locale, poate solicita prin certificatul de
urbanism, în vedrea fundamentării deciziei de emitere a autorizaţiei de construire,
întocmirea unor şi/sau obţinerea unor avize specifice (în funcţie de zonă, reamplasament,
de natura construcţiei, etc.).
4. În situaţia unui litigiu între solicitantul autorizaţiei de construire şi autoritatea
administraţiei publice locale abilitate conform legii, solicitantul se poate adresa instanţei
judecătoreşti (în condiţiile legii contenciosului administrativ).

Anexă
Legislaţie cu referiri directe la prevederile cuprinse în P.U.Z. şi
R.L.U.
 Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul;
 Legea nr. 289 din 7 iulie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
350/2001privind amenajarea teritoriului şi urbanismul;
 Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Ordinul
ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1430/2005 cu
modificări şi completări;
 Legea nr. 10/1995 - privind calitatea în construcţii;
 Legea nr. 18/1991 republicată în 1998 a fondului funciar, cu modificările şi
completările ulterioare;
 Legea nr. 213/1998 - privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia;
 Legea nr. 54/1998 - privind circulaţia juridică a terenurilor;
 Legea nr. 33/1994 - privind exproprierea pentru o cauză de utilitate publică;
 Legea nr. 219/1998 - privind regimul concesiunilor;
 Legea nr. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară, republicată în M.Of.
201 din 03.03.2006 cu modificările şi completările ulterioare;
 Legea nr. 215/2001 - privind administraţia publică locală;
 O.U.G. nr. 195/2005 - privind protecţia mediului aprobată prin Legea 265 din
2006;
 O.G. nr. 114/2007 care aduce modificări la art 71 din OUG 195/2005, privind
regimul spaţiilor verzi;
 O.M. 776/2007 privind protecţia naturii, arii protejate;
 Legea nr. 326/2001 a serviciilor publice de gospodărire comunală, cu modificările
şi completările ulterioare;
 Legea 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor;
 SR 13387/1997 Salubrizarea localităţilor. Deşeuri urbane. Prescripţii de
proiectare a punctelor pentru precolectare.
 Legea nr. 82/1998 - pentru aprobarea O.G. nr. 43/1997 privind regimul juridic al
drumurilor;
 Legea nr. 203/2003 republicată în 2005 privind realizarea, dezvoltarea şi
modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european;
 Legea apelor nr. 107/1996, modificată şi completată prin Legea nr. 310/2004;
 Legea nr. 41/1995 - privind protecţia patrimoniului naţional;
 Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările şi
completările ulterioare;
 Regulamentul RUR din 26.09.2006 referitor la organizarea şi funcţionarea
Registrului Urbaniştilor din România, publicat în M.O.nr. 853/18.10.2006.
 Codul civil;
 Ordinul ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi
a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei;
 Legea 215/2001 a administraţiei publice locale;
 Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă;
 Ordinul Ministerului de Interne nr. 171/1998 pentru aprobarea Normelor
metodologice de avizare şi autorizare privind prevenirea şi stingerea incendiilor;
 H.G.R. nr. 525/1996 republicată în 2002 pentru aprobarea Regulamentului
General de Urbanism;
 H.G.R. nr. 584/2001 privind amplasarea unor obiective de mobilier urban;
 Ordinul Ministerului Transporturilor nr.50/1998, privind “Normele tehnice
privind proiectarea şi realizarea străzilor în localităţile rurale” publicat în M.Of.
nr. 138bis/1998;
 Ordinul comun al Ministrului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului,
Şefului Departamentului pentru Administraţie Publică Locală şi al Ministrului
Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 62/N/19.O/288/1.995 privind
delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale
 H.G.R. nr. 382 din 2 aprilie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a
teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale;
 H.G.R. nr. 447 din 10 aprilie 2003 pentru aprobarea normelor metodologice
privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de
teren şi inundaţii.
 H.G.R. 930/2005 privind protecţia sanitară a surselor şi instalaţiilor de
aprovizionare cu apă;
 H.G.R. 974/2004 privind normele de supraveghere, inspecţie sanitară şi
monitorizare a calităţii apei potabile şi a procedurii de autorizare sanitară a
producţiei şi distribuţiei apei potabile şi a procedurii de autorizare sanitară a
producţiei şi distribuţiei apei potabile;
 H.G.R. 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţă în
unele zone publice;
 Ordinul Ministerului de Interne nr. 171/1998 pentru aprobarea Normelor
metodologice de avizare şi autorizare privind prevenirea şi stingerea incendiilor;
 H.G.R. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de
mediu pentru planuri şi programe;
 H.G.R. nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului
asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse
acestei proceduri.
 Ordinul M.L.P.A.T. nr. 21/N/2000 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid
privind elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de urbanism”;
 Ordinul comun al ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului, al
Sreviciului Român de Informaţii nr.34/N/M.30/3.422/4.221/1995 pentru
aprobarea precizării privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea
teritoriului, precum şi a documentaţiilor tehnice pentru autorizarea executării
construcţiilor.

Întocmit,
Arh. Elena Dimitriu