CUPRINS

ARGUMENT ............................................................................................................................. 1
CAPITOLUL I. IMPOZITE DIRECTE DE NATURA IMPOZITULUI PE PROFIT .............. 3
1.1 Concept economic/Rolul impozitului pe profit ................................................................. 3
1.2 Principiile impunerii.......................................................................................................... 3
1.3. Trăsaturile impozitului pe profit ...................................................................................... 5
1.4. Elementele impozitului pe profit ...................................................................................... 6
1.5. Creditul fiscal ................................................................................................................. 12
1.6. Dubla impunere .............................................................................................................. 12
1.7. Evaziunea fiscală ............................................................................................................ 13
CAPITOLUL II. CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE PROFIT .................................... 16
CAPITOLUL III. CALCULUL, PERCEPEREA ŞI VIRAREA IMPOZITULUI PE PROFIT
LA S.C.MODEXIM S.R.L PITEȘTI........................................................................................ 17
CONCLUZII............................................................................................................................. 20
BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................... 21
 ARGUMENT

Profitul este o formă de venit obţinut prin intermediul unei activităţi economice, ca
urmare a investirii unui capital. Pentru ca venitul realizat să poata fi calificat profit, este
necesar ca activitatea economică să fie desfaşurată cu scopul obţinerii de beneficiu.
Această subliniere este foarte importantă, întrucât, în practică, există situaţia în care o
entitate desfăşoară o activitate producătoare de venit ce nu este calificată drept profit, pentru
că nu există intenţia obţinerii unui beneficiu, ci veniturile sunt destinate susţinerii unei alte
activităţii proprie entităţii respective. Este cazul persoanelor juridice fară scop lucrativ.
Contribuabilii români, indiferent de mărimea veniturilor sau extinderea averii, sunt
preocupati de stabilirea şi plata impozitelor, contribuţiilor şi a altor venituri publice.
Preocuparea aceasta este justificată de dorinţa contribuabililor de a cunoaşte legislaţia
fiscală şi limitele în care obligaţiile fiscale ce le revin influenţeaza venitul net de care vor
putea dispune.
Lucrarea trateaza impozitul pe profit în raport cu reglementările legale în vigoare.
Pe baza profitului impozabil de la sfârşitul anului fiscal se determină impozitul pe
profit de la sfârşit şi plăţile anticipate în contul impozitului pe profit pe tot parcursul anului
fiscal următor.
Impozitul pe profit este un impozit personal, iar în cadrul reformei fiscale din
România , impozitul pe profit ocupă un rol imortant atât în prisma contribuţiei sale la
formarea veniturilor bugetare, cât şi prin influenţarea activităţilor generatoare de profit.
Impozitul pe profit face parte din categoria impozitelor directe şi este un impozit
personal.
Impozitele personale privesc în mod direct persoana contribuabilului, care se impune
fie pe baza venitului lui global, fie din diferitele sale surse de venituri grupate în clase, cu
luarea in considerare a pasivului şi a sarcinilor sale familiale.
Cel mai vechi impozit personal a fost capitaţia, stabilita pe cap de locuitor în suma
fixă.
A doua formă a impozitului personal a constituit-o impozitul pe clase, care apare cu
timpul, când se face o mai mare deosebire între viaţa satului şi viaţa oraşului.
În perioada concentrării meseriilor la oraş, când se dezvoltă comerţul se instituie
impozitul pe clase de venituri.
În România postdecembristă reflectarea financiar-contabilă a impozitului pe profit se
reaşează conform standardelor europene si suportă mai multe modificări în acest scop.

1
 Având în vedere fenomenul de instabilitate economică cu care s-a confruntat ţara
noastră, din 1990, acestea au condus la implicaţii şi de natură fiscală.
Oricum, cert este că introducerea unui impozit sau majorarea lui nu a constituit
niciodată, nicăieri o măsură populistă.

2
 CAPITOLUL I. IMPOZITE DIRECTE DE NATURA IMPOZITULUI PE PROFIT

1.1 Concept economic/Rolul impozitului pe profit

Impozitele directe fiind individualizate, reprezintă forma cea mai veche de impunere.
Rolul cel mai important al impozitelor se manifestă pe plan financiar, deoarece acestea
constiuie mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea
cheltuielilor publice.
Până în anii 1970-1980, s-a observat o anumită accentuare a rolului impozitelor pe
plan economic, concretizată în încercările statului de a folosi mai mult impozitele ca mijloc de
intervenţie în activitatea economică.
Pe plan social, rolul impozitelor se concretizează în faptul că, prin intermediul lor,
statul procedează la redistribuirea unei părţi importante din produsul intern brut între grupuri
sociale şi indivizi, între persoane fizice şi cele juridice.
Impozitul pe profit este un impozit personal, iar în cadrul reformei fiscale din
România, impozitul pe profit ocupă un rol important atât prin prisma contrubuţiei sale la
formarea veniturilor bugetare cât şi prin influenţarea activiţăţilor generatoare de profit.
În primul rând, remarcăm funcţia impozitului pe profit de sursă certă de alimentare cu
venituri ale bugetului public, în vederea asigurării mijloacelor financiare necesare îndeplinirii
drepturilor fundamentale ale cetăţenilor cu privire la învăţământ, sănătate, cultură şi artă,
ocrotire socială şi protecţie ecologică precum şi pentru finanţarea unor acţiuni şi obiective
economice de interes naţional, mai ales în domeniul infrastructurii.

1.2 Principiile impunerii

Introducerea unui impozit trebuie să se realizeze cu respectarea cerinţelor unor principii

cum sunt :
1. principii de echitate fiscală
2. principii de politică financiară
3. principii de politică economică
4. principii social-politice

Principii de echitate fiscală

Echitatea înseamnă dreptate în materie de impozit, iar potrivit acestui principiu, la venituri
egale este necesar să se plăteasca impozite egale.

3
 Echitatea fiscală presupune:
 cuprinderea tuturor persoanelor fizice şi juridice ce realizează aceleaşi venituri sau deţin
acelaşi gen de avere, adică impunerea trebuie să fie generală.
Respectarea acestei cerinţe nu admite o impunere parţială care să conducă la anumite
scutiri sau reduceri de impozite pentru unele categorii sociale.
 includerea în bază impozabilă a tuturor veniturilor realizate într-o anumită perioadă de timp
de o persoană, determinându-se mărimea reală a obiectului impozabil.
În acest sens trebuie să se ia măsuri de prevenire a evaziunii fiscale prin sustragerea de la
impunere a unor părţi din materia impozabilă
 stabilirea unui venit minim neimpozabil, adică a unui venit scutit de la plata impozitului care
se consideră că ar asigura acoperirea necesităţilor minime de trai pentru persoana care îl
realizează.
 diferenţierea sarcinii fiscale în funcţie de situaţia socială a fiecărui contribuabil
Principii de politică financiară
Acestea cuprind cerinţele ce trebuie îndeplinite de orice nou impozit introdus în practică,
cu referire la :
 un randament fiscal ridicat
Acest lucru se realizează atunci când :
- impozitul se extinde asupra tuturor persoanelor fizice si juridice ce realizează venituri din
aceeaşi sursă sau deţine acelaşi tip de avere, adică este universal
- nu există posibilităţi legale sau nelegale de sustragere de la impunere a unei părţi din materia
impozabilă
- cheltuielile de constatare si percepere a impozitului sunt reduse
 stabilirea impozitului
Aceasta vizează respectarea cerinţei de menţinere constantă a randamentului impozitului,
respectiv să nu se înregistreze fluctuaţii a mărimii impozitului în funcţie de conjunctura
economică.
Randamentul unui impozit considerat stabil nu trebuie să crească odată cu creşterea
veniturilor sau a producţiei, dar nici să scadă în perioadele de recesiune economică.
 elasticitatea impozitului
Aceasta presupune adaptarea permanentă a încasărilor obţinute din impozite prin
majorarea sau diminuarea lor în funcţie de excedentul sau de deficitul bugetar.

4
 Principii de politică economică
Principiile vizează folosirea de către stat a impozitelor din cel puţin două puncte de
vedere, şi anume:
 mijloace de procurare a resurselor financiare
 instrumente de influenţare a activităţii economice
Statul, pentru a stimula dezvoltarea unor ramuri sau subramuri economice, acordă
reduceri ale impozitelor directe datorate de agenţi economici;admite amortizarea accelerată a
impozitelor(deci vor creşste cheltuielile, profitul impozabil se va diminua, iar impozitul pe
profit suportat de agentul economic se va micşora).

Principii social-politice
Prin polica fiscală, impozitele pot fi folosite de stat şi pentru realizarea unor obiective cu
caracter nefiscal : sociale sau politice.
Din punct de vedere social se promovează facilităţi fiscale în favoarea contribuabililor cu
venituri reduse.
Scopurile politice sunt urmărite de partidul de guvernământ ce promovează o politică
fiscală în concordanţă cu interesele categoriilor şi grupurilor sociale pe care le reprezintă.

1.3. Trăsaturile impozitului pe profit

În decursul anului, impozitele directe au fost aşezate si încasate în funcţie de nivelul de

dezvoltare a forţelor de producţie, fiind stabilite pe diferite bunuri materiale, diverse activităţi,
pe venituri sau avere.
Se poate aprecia că impozitele directe prezintă următoarele avantaje :
 constituie un venit sigur pentru stat, dinainte cunoscut, pe care se poate baza în anumite
perioade de timp
 împlinesc deziderate de justeţe fiscală, deoarece sunt exonerate veniturile necesare minimului
de existenţă
 sunt uşor de calculat şi perceput
Impozitele prezintă şi următoarele dezavantaje :
 nu sunt agreabile plătitorilor
 se consideră că nu ar fi productive
 conducerea statului nu are interes să devină nepopulară prin mărirea acestor impozite
 pot conduce la abuzuri în ceea ce priveşte aşezarea şi încasarea impozitelor

5
 1.4. Elementele impozitului pe profit

 Subiecţii, contribuabilii , titularii/plătitorii impozitului pe profit sunt :

a) “ persoane juridice române, pentru profitul impozabil obţinut din orice sursă, atât în România,
cât şi în străinătate”. În această primă categorie ar urma să cuprindem toate persoanele
juridice, indiferent de tipul de proprietate (de stat, de grup, mixtă sau particulară) sau forma
de organizare a acestora , respectiv regii autonome, societăţi comerciale, organizaţii
cooperiste. Nu se face distincţie între agenţii economici şi instituţiile publice sau alte persoane
fara scop lucrativ, fapt ce ne îndreptaţeşte sa apreciem că şi aceste persoane juridice devin
subiect impozabil dacă realizează profit din orice fel de sursa.
Instituţiile publice sunt cele definite de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice şi
anume : Senatul României, Camera Deputaţilor, Preşedintele României, Guvernul, ministerele
şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale.
În noţiunea de persoane juridice fără scop lucrativ putem cuprinde, pe lângă instituţiile
publice, organizaţiile sociale , asociaţiile de cetăţeni şi fundaţii.
b) “ persoanele juridice străine care desfăşoară activitaţi printr-un sediu permanent în România,
pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanent”. Persoanele juridice străine
considerăm că sunt cele care se constituie potrivit legislaţiei altui stat şi care pot să efectueze
activităţi producătoare de profit pe teritoriul ţării noastre.
Prin sediu permanent se înţelege locul prin intermediul căruia orice activitate a unei
persoane fizice sau juridice străine este, total sau parţial, condusă direct sau prin intermediul
unui agent dependent.
c) “ persoanele juridice şi fizice străine care desfaşoară activităţi în România ca partener într-o
asociere ce nu dă naştere unei persoane juridice, pentru toate veniturile rezultate din
activitatea desfaşurata în România”.
d) “persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legatură cu proprietăţi
imobiliare situate in România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o
persoană juridică română”
e) “persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile
realizate atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest
caz, impozitul datorat de persoana fizica se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana
juridică română”
Ordonanţa Guvernului nr. 70/1994 prevedea, în forma iniţială, exceptarea de la plata
impozitului pe profit a două grupe de persoane şi anume :

6
a) Trezoreria statului pentru operaţiunile din fondurile publice, derulate prin contul general al
trezoreriei
b) Instituţiile publice pentru fondurile publice constituite, inclusive pentru veniturile
extrabugetare şi disponibilitaţile realizate şi utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind
finanţele publice.
c) persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în
conformitate cu prevederile cuprinse în Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
d) fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat;
e) cultele religioase, pentru veniturile obţinute din activităţi economice care sunt utilizate
pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil;
f) cultele religioase, pentru veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi
produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii, şi pentru veniturile obţinute din chirii, cu
condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent sau în anii următori, pentru
întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrările de construcţie, de reparaţie şi de
consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ şi pentru acţiuni
specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despăgubiri sub formă bănească, obţinute
ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de
proprietate;
g) instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru veniturile
utilizate, în anul curent sau în anii urmatori, potrivit Legii învăţământului nr. 84/1995,
republicata, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior, cu
modificările ulterioare;
h) asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociaţiile de locatari
recunoscute ca asociaţii de proprietari, potrivit Legii locuintei nr. 114/1996, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile obţinute din activităţi economice şi
care sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii,
pentru întreţinerea şi repararea proprietaţii comune;
i) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
j) Fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii.
k) Banca Naţionala a României1.
l) Fondul de garantare a pensiilor private, înfiinţat potrivit legii2.

1
Litera k) a fost introdusa de pct. 4 al art. I din ORDONANTA nr. 83 din 19 august 2004, publicata in
MONITORUL OFICIAL nr. 793 din 27 august 2004.
2
Litera l) a fost introdusa de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicata in MONITORUL
OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.

7
 Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata
impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri:
a) cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;
b) contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor;
c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei in vigoare;
d) veniturile obţinute din vize, taxe şi penalitaţi sportive sau din participarea la competiţii şi
demonstraţii sportive;
e) donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
f) dividendele şi dobânzile obţinute din plasarea disponibilitaţilor rezultate din venituri
scutite;3
g) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
h) resursele obtinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile;
i) veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu
taxă de participare, serbări, tombole, conferinţe, utilizate în scop social sau profesional,
potrivit statutului acestora;
j) veniturile excepţionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea
organizaţiilor nonprofit, altele decat cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate
economică;
k) veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, realizate de organizaţiiile nonprofit de
utilitate publică, potrivit legilor de organizare şi funcţionare, din domeniul culturii, cercetării
ştiinţifice, învăţământului, sportului, sănătaţii, precum şi de camerele de comerţ şi industrie,
organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale.
Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de
la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităţi economice realizate până la
nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din
veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit. Organizaţiile prevăzute în prezentul
alineat datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde
veniturilor, altele decât cele prevăzute alineatul de mai sus sau în prezentul alineat, impozit
calculat prin aplicarea cotei prevăzute, dupa caz.

 Cota de impunere aplicată asupra profitului impozabil este de 16% începând cu data de 1
ianuarie 2005,cu excepţiile prevăzute la art.38 din Titlul II al Codului fiscal.

3
Lit. f) a alin. (2) al art. 15 a fost modificata de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006,
publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.

8
 În cazul Băncii Naţionale a României,cota de impozit pe profit este de 80%.
Potrivit art.18 din Codul fiscal,contribuabilii care desfăsoara activităţi de natura
barurilor de noapte,cluburilor de noapte ,discotecilor,cazinourilor sau pariurilor
sportive,inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de
asociere şi la care impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este
mai mic decât 5% din veniturile respective, sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat
acestor venituri realizate.

 Baza de impunere a impozitului pe profit este profitul impozabil.

Potrivit regulilor generale,profitul impozabil(Pi) se stabileşte ca diferenţă între
veniturile realizate din orice sursa(Vt)şi cheltuielile efectuate în scopul realizarii de
venituri(Cht),dintr-un an fiscal,din care se scad veniturile neimpozabile(Vni) şi se adauga
cheltuielile nedeductibile(Chnd).

Pi=(Vt-Cht)-Vni+Chnd

Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi
cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad
veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului
impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor
de aplicare.
Metodele contabile, stabilite prin reglementări legale în vigoare, privind ieşirea din
gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil, cu excepţia cazurilor
prezentate mai sus. Metodele contabile de evaluare a stocurilor nu se modifică în cursul anului
fiscal.
În cazul contribuabililor care produc bunuri mobile si imobile, execută lucrări sau
prestează servicii, valorificate pe baza unui contract cu plata în rate, se poate opta ca
veniturile aferente contractului sa fie luate în calcul la determinarea profitului impozabil, pe
masură ce ratele devin scadente, conform contractului.
Cheltuielile corespunzatoare acestor venituri sunt deductibile la aceleaşi termene
scadente, proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totala a contractului. Opţiunea
se exercită în momentul livrarii bunurilor, executării lucrărilor sau prestării serviciilor şi este
irevocabilă.
În cazul contribuabililor care desfaşoară activităţi de servicii internaţionale, în baza
convenţiilor la care România este parte, veniturile si cheltuielile efectuate în scopul realizarii
acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale

9
 stabilite în conformitate cu reglementările din aceste convenţii.
Venituri neimpozabile pot fi:
a) Dividentele primite de la o persoana juridica română
b) Veniturile din anularea obligaţiilor unei persoane juridice
c) Venituri din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere,etc
Cheltuielile nedeductibile au ca efect creşterea profitului impozabil şi se referă la:
a) Dobânzi/majorări de întârziere
b) Amenzi
c) Confiscări şi penalităţi de întârziere
d) Cheltuieli cu impozitul pe profit
e) Cheltuieli cu diurna peste limita legala
f) Cheltuieli cu sponsorizarea peste limita legala
g) Cheltuieli cu primele de asigurare platite de angajator,in numele angajatului,etc

 Asieta fiscală
Asieta reprezintă totalitatea măsurilor şi a tehnicilor folosite de stat pentru stabilirea
cuantumului impozitului şi perceperea acestuia.
După calculul impozitului pe profit care se face lunar, dar cumulat de la începutul
anului calendaristic, urmează perceperea lui.
Plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a
primei luni din trimestrul următor, cu excepţia Băncii Naţionale a României şi a societaţilor
bancare care efectuează plaţi lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru
care se calculează impozitul.
Pentru impozitul aferent trimestrului IV ce trebuie plătit până la data de 25 ianuare
inclusiv anului următor, contribuabilii vor lua în calcul impozitul calculat pe lunile octombrie
si noiembrie, iar pentru luna decembrie vor adăuga o sumă echivalentă cu impozitul calculat
pe luna noiembrie. Regularizarea se va realiza pe baza datelor bilanţiere până la depunerea
bilanţului contabil.

Declaraţia de impunere
În cursul anului fiscal, contribuabilii au obligaţia de a depune declaraţia de impunere
până la termenul de plată al impozitului inclusiv,urmând ca după definitivarea impozitului pe
baza datelor din bilanţul contabil annual să depună declaraţia de impunere pentru anul fiscal
expirat până la termenul prevăzut pentru depunerea bilanţului contabil.

10
 Practic,contribuabilii au de depus două categorii de declaraţii de impunere.Astfel,o
primă categorie o reprezintă declaraţia de impunere până la termenul de plată,respectiv
trimestrial,până la data de 25 a primei luni din trimestrul următor,cu excepţia BNR care
depune lunar,până la data de 25 a lunii următoare.
A doua categorie de declaraţie de impunere este cea pentru anul fiscal expirat,care se
depune până la termenul prevăzut pentru depunerea bilanţului contabil.
Declaraţia de impunere se semnează de către directorul general sau orice altă persoană
autorizată,potrivit legii,să îl reprezinte pe contribuabil.

 Unitatea de impunere
Plata impozitului pe profit se face în moneda naţională,leu.În situaţiile în care plata se
face în valută,plata impozitelor se efectuează în lei proveniţi din schimb valutar la cursul în
vigoare la data plăţii.
Dovada plăţii impozitelor se face cu documentul de plată la extern de către
contribuabilul care are obligaţia de a calcula,reţine şi vărsa impozitul aferent veniturilor în
valută la societatea bancară la care acesta îşi are deschis contul în valută,însoţit de
documentele de schimb valutar.

 Sancţiuni
În acord cu reglementările în materie,în cazul în care orice sumă reprezentând o
obligaţie fiscală nu este plătită la data stabilită în OG nr.70/1994,contribuabilul este obligat să
suporte o majorare de întârziere la această sumă pentru perioda cuprinsă între termenul de
plată prevăzut şi data la care obligaţia fiscală este efectuată.
Dacă se plătesc sume în plus,agentul economic poate solicita(prin cerere de
restituire)organului fiscal,fie compensarea sumei cu alte obligaţii fiscale,fie restituirea sumei.
În afară de majorări se pot aplica şi amenzi contravenţionale pentru unele fapte ce nu
sunt considerate infracţiuni,amenzi ce trebuie plătite în termen de 5 zile.
Executarea silită este o altă sancţiune ce constă în virarea sumei impozitului întârziat
la plată pe baza dispoziţiei organului fiscal din contul bancar al contribuabilului direct în
contul bugetului de stat.

11
 1.5. Creditul fiscal

În doctrina fiscală, noţiunea de credit fiscal este definită ca fiind “permisiunea unei
deduceri sau o scădere din suma impozitului datorat”
În practica convenţională internaţională, creditul fiscal este utilizat ca o metodă pentru
evitarea dublei impuneri.
În acest sens şi practica convenţională a României,respectiv în unele din cele peste 50
de convenţii de evitare a dublei impunerii internaţionale,se utilizează metoda de evitare a
dublei impuneri prin creditul fiscal.
Ordonanţa Guvernului nr. 70/1994 aplică în relaţii externe creditul fiscal, ca o măsură
unilaterală de evitare a dublei impuneri internaţionale.În acest sens, se prevedea că persoanele
juridice române au dreptul de a i se deduce din impozitul pe profit ,datorat în România, o
sumă echivalentă cu impozitul pe venit din sursă externă plătit direct sau prin reţinere ca sursă
în străinătate, pe bază de documente care atestă plata, confirmată de autorităţile fiscale străine.
Suma deducerii nu poate depaşi impozitul pe profit calculat prin aplicarea cotei
impozitului pe profit prevăzut în legea română asupra veniturilor pe fiecare sursă de venit
externă, după ce s-au scăzut cheltuielile deductibile aferente acestora.

1.6. Dubla impunere

Dubla impunere reprezintă impunerea aceleiaşi materii impozabile de către două

autorităţi fiscale din tări diferite, în aceeaşi perioadă de timp.
Dubla impunere poate fi :
- dublă impunere economică ce apare la supunerea în cadrul unui stat a aceleiaşi avere la mai
multe impozite
- dublă impunere juridică internaţională ce apare în relaţiile dintre state, cu privire la impunerea
averii obţinute pe teritoriul unei ţări de anumite persoane
Dubla impunere juridică internaţională apare numai în cazul impozitelor directe.
În practica fiscală internaţională există anumite criterii ce stau la baza impunerii averii :
- criteriul rezidenţei potrivit căruia impunerea averii este realizată de organul fiscal din ţara al
cărui rezident este persoana ce obţine sau deţine averea, indiferent dacă acestea sunt realizate
pe teritoriul acelui stat sau în afara acestuia
- criteriul naţionalităţii potrivit căruia un stat impune rezidenţii săi ce deţin avere din sau în
afara statului respectiv, indiferent dacă locuiesc sau nu în ţara respectiva

12
- criteriul originii veniturilor potrivit căruia impunerea averii se realizează de organele fiscale
ale ţării pe teritoriul căreia s-au obţinut veniturile sau se află averea
În practica fiscală internaţională au fost acceptate 4 metode pentru evitarea dublei
impuneri:
1. Scutirea totală presupune ca venitul obţinut de rezidentul unei ţări în celălalt stat contractant
în care este supus impunerii să se deducă în totalitate din venitul total impozabil al acestuia în
ţara de reşedinţă
2. Scutirea progresiva presupune :
- cumularea în ţara de rezidenţă a venitului obţinut de rezident în străinătate, obţinând astfel
venitul total
- stabilirea cotei progresive aferentă acestui venit
3. Creditarea obişnuită constă în aceea că impozitul plătit statului străin pentru venitul obţinut
pe teritoriul acestuia de rezidentul altui stat se deduce din impozitul datorat în statul de
rezidenţă, dar numai până la limita impozitului intern ce revine la un venit egal cu venitul
realizat în străinătate
4. Creditarea totală elimină neajunsul metodei creditării obişnuite deoarece impozitul plătit în
străinătate va fi dedus integral din impozitul total calculat în ţara de reşedinţă, indiferent de
mărimea acestuia.
România are încheiate convenţii pentru evitarea dublei impuneri cu majoritatea ţărilor din
Europa şi de pe alte continente, utilizându-se după caz anumite metode(creditarea totală, în
convenţii încheiate cu Belgia,Olanda,Canada;creditarea obişnuită în convenţii încheiate cu
Franţa, Germania, India, China).

1.7. Evaziunea fiscală

Evaziunea fiscală constă în sustragerea pe diferite căi şi sub diferite forme de la

obligaţiile fiscale, ascunderea, sub diferite forme, a surselor şi a cuantumului de venituri
impozabile.
Având în vedere modul cum poate fi săvârşită, evaziunea poate fi de două feluri :
- evaziune legală
- evaziune frauduloasă
Evaziunea fiscală legală constă în sustragerea de la plata impozitului ca
urmare a interpretării reglementărilor legale, din ambiguitatea unor reglementări legale
privind completa aplicare a prevederilor legii, prin eludarea legii, intenţionată sau fără
intenţie, astfel încât unele venituri sau părţi din ele nu sunt impozabile.

13
 De pildă, un contribuabil din neştiinţă sau neglijenţă dă o declaraţie de impunere
incompletă, organele fiscale comit unele erori de calcul a veniturilor şi impozitului.Acest fel
de evaziune nu constituie infracţiune.
Evaziunea fiscală frauduloasă constă în ascunderea cu buna ştiinţă a obiectului
impozabil,subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau folosirea altor căi de sustragere
de la plata impozitului datorat.
Practic,această formă de evaziune se poate prezenta sub mai multe forme, cum sunt :
- nedeclararea materiei impozabile
- întocmirea unor declaraţii de impunere false
- neconducerea sau conducerea unei contabilitaţi defectuase, nesincere
- falsificarea registrelor, ţinerea de registre duble
- întocmirea unor documente de plată fictive
Întrucât este vorba de fraudă fiscală, această formă de evaziune fiscală se sancţionează
cu amendă sau pe cale penală, după cum este considerată contravenţie sau infracţiune.

Cazierul fiscal

Prin HG31/2003, Executivul a aprobat Normele metodologice pentru aplicarea

OG75/2001, proving organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal.Acestea au intrat în vigoare
începând cu 9 martie, iar la fiecare direcţie teritorială de finanţe funcţionează Biroul
Cazierului fiscal
Măsura introducerii cazierului fiscal a venit din partea Ministerului Finanţelor, sperând că
în acest fel va fi conbătută cu succes evaziunea fiscală, care în ultimii ani a atins cote
alarmante.
Potrivit Legii nr. 410/2005 care aprobă OG 75, orice operaţiune executată la Oficiul
Registrului Comerţului nu poate fi făcută dacă proprietarul nu prezintă cazierul fiscal eliberat
de direcţiile teritoriale de finanţe.
Dacă persoana juridică are datorii la bugetul de stat,cazierul nu îi va fi eliberat până nu îşi
achită toate obligaţiile financiare.
În cazierul fiscal, potrivit normelor metodologice, vor fi trecute 34 de infracţiuni şi 14
contravenţii.Printre infracţiunile stabilite de norme sunt şi următoarele fapte :
- refuzul de a prezenta organelor de control actele de evidenţă contabilă
- întocmirea incompletă sau necorespunzătoare a evidenţei contabile
- sustragerea de la plata impozitelor

14
- distrugerea actelor contabile, falsificarea, sustragerea sau distrugerea evidenţei contabile
În cazul persoanelor juridice, în cazierul fiscal vor fi trecute şi sancţiunile primite pe linia
fiscală,măsurile de executare silită,dar şi menţiuni referitoare la contribuabilii care cesionează
acţiuni,în cazul societăţilor comerciale cu datorii la bugetul de stat care depăşesc valoarea
capitalului social.
Datele înscrise în cazier vor fi radiate fie în momentul în care faptele pe care le-au săvârşit
persoanele juridice nu mai sunt sancţionate de lege sau au obţinut o reabilitare în justiţie, fie
după o perioadă de 10 ani de la comiterea faptei sau în cazul decesului contribuabilului.

15
 CAPITOLUL II. CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE PROFIT

Contul 441 “impozitul pe profit” este un cont bifuncţional. Cu ajutorul acestui cont se
ţine evidenţa decontărilor cu bugetul statului privind impozitul pe profit.
În creditul contului 4411 “impozitul pe profit” se înregistrează :
- sumele datorate pe unitate bugetului statului, reprezentând impozitul pe profit (691)
- impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat bugetului (698)
- impozitul pe profit aferent exerciţiului financiar precedent,în cazul corectărilor erorilor
contabile (6588)
În debitul contului 4411 “impozitul pe profit” se înregistrează :
- sumele virate la bugetul statului, reprezentând impozitul pe profit (5121, 5311)
- datoriile anuale (7588)
Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate de unitate, iar soldul debitor, sumele
vărsate în plus.

16
 CAPITOLUL III. CALCULUL, PERCEPEREA ŞI VIRAREA IMPOZITULUI PE
PROFIT LA S.C.MODEXIM S.R.L PITEȘTI

S.C. MODEXIM S.R.L

Nr.Ord.Reg.Com./J22/3015/1998
Cod fiscal RO 27918044
Sediul: Pitești, Piata Vasile Milea nr. 2, Complex Mobilux, parter
Judeţul Argeș
0248.111.111

Casa de modă este persoană juridică română, există pe piaţă din anul 1998 şi îşi
desfăşoară activitatea în conformitate cu Legea nr.31/1990 republicată in 1998 privind
societăţile comerciale.
Obiectul de activitate
Conform actului constitutiv de înfiinţare,actelor adiţionale la statut şi potrivit cererilor
ulterioare de înscriere de menţiuni,prezentate la Of.Reg.Com.,obiectul de activitate al
societaţii îl constituie fabricarea de articole de îmbrăcăminte pentru femei serie mică şi
unicate, cât şi comercializarea acestora.
Capitalul social
La data înfiinţării societăţii, capitalul social a fost de 30.000 lei, împărţit in 3000 părţi
sociale a câte 10 lei fiecare.
Capitalul social a fost în întregime subscris şi vărsat la data constituirii societăţii.
Analiza pieţii produselor
Creaţiile firmei promovează stilul clasic şi elegant, potrivit pentru fiecare persoană.
Capacitatea de producţie este de aproximativ 1000-1200 de creaţii vestimentare pe
lună.
Compania poate creşte capacitatea de producţie în funcţie de cererile primite.
Distribuţia produselor către beneficiari este facută prin 3 magazine proprii situate în
judeţul Iaşi,Bucureşti şi Braşov.
Materii prime
Principalele materii prime folosite în procesul de producţie se asigură, în proporţie de
80% din import şi sunt de cea mai bună calitate.
Principalele materiale sunt importate de la :

17
 NR. Furnizor Produs furnizat

1. Sharmant-Germania stofă,piele

2. Benna`s-Elveţia mătase,atlas

3. Per te-Italia mătase,in

4. Magneti-Italia vâscoză,puplin

Clienţii S.C. MODEXIM S.R.L sunt consumatorii care adoră luxul şi se conformează
principiului “calitatea pe primul loc”.După un studiu efectuat am constatat că 40% din
populaţie si cca. 15 societăţi comerciale sunt clienţi fideli.

NR. Client Localitate

1. Novatex Braşov

2. Moldova Mall Iaşi

3. Spring Bucureşti

4. Complexis Bucureşti

5. Armano Braşov

6. Astfashion Iaşi

7. Fashion style Italia

8. Anny`s Braşov

9. Gabriela-models Bucureşti

10. Tristex Braşov

Puncte tari:
- asigurarea cu materii prime exclusiv din import
- acţiunea pe o piaţă de produse profitabilă şi necesară
- posibilitatea rapidă de producere de sortimente diverse conform cerinţelor pieţei
- deţinerea unui sistem de aprovizionare şi distribuţie format şi eficient
- personal calificat
- competenţe distinctive asigurate pe baza experienţei în desfacerea produselor fabricate

18
 Puncte slabe :
- lipsa, în prezent, a materiilor prime posibil a fi produse în ţară la preţuri mai reduse
- scăderea desfacerii producţiei pe piaţa internă

STUDIU DE CAZ LA S.C. MODEXIM S.R.L

În trimestrul I al exerciţiului financiar 200N s-au înregistrat la firma S.C. MODEXIM

S.R.L următoarele cheltuieli si venituri :
- cheltuieli privind mărfurile : 8.000 lei
- cheltuieli de sponsorizare : 400 lei
- cheltuieli privind penalităţile de întârziere : 100 lei
- venituri din vânzarea mărfurilor : 13.000 lei
- venituri din titluri de participare : 300 lei
Pierderea fiscală din exerciţiul precedent este de 30 lei.

a)Determinarea rezultatului impozabil:

rezultatul impozabil = rezultatul contabil+cheltuieli nedeductibile-deduceri

fiscale
- rezultatul contabil = venituri – cheltuieli = 13.300 - 8.500 = 4.800 lei
- cheltuieli nedeductibile totale = 400 + 100 = 500 lei
- deduceri fiscale = 300 + 30 = 330 lei
rezultatul impozabil = 4.800 + 500 – 330 = 4.970 lei

b) Calcularea impozitului pe profit datorat pe trimestrul I :

4.970 x 16% = 795 lei

c) Reducere de impozit aferentă cheltuielilor de sponsorizare :

- cifra de afaceri x 3% = 13.000 x 3% = 39 lei
- impozit pe profit datorat x 20% = 795 x 20% = 159 lei
- impozit pe profit de plată pe trim. I : 795 – 39 =756 lei

19
 CONCLUZII

În concluzie se poate spune că impozitele constituie nu numai metode de prelevare şi

de repartizare a resurselor financiare, dar şi instrumente cu ajutorul cărora organele de decizie
caută să orienteze dezvoltarea economică şi socială a ţării în direcţia dorită de acestea.
Caracterul obligatoriu al impozitelor trebuie înţeles în sensul că plata acestora către
stat este o sarcină impusă tuturor persoanelor fizice şi/sau juridice care realizează venit dintr-o
anumită sursă sau posedă un anumit gen de avere pentru care, conform legii, datorează
impozit.
De asemenea consider ca problemele fiscale si bugetare joaca un rol esential in economia
de piata. Impozitele fiind legate de existenta statului, sunt in acelasi timp subordonate
functiilor acestuia, reprezenatand unul din cele mai vechi si traditionale mijloace financiare, la
dispozitia sa. Impozitul pe profit este o sursa de finantare importanta la bugetul statului,
necalcularea corecta a impozitului poate duce la sanctionarea firmei, iar neplata acestuia poate
atrage controale financiare rigide, iar acest lucru duce la dizolvarea firmei. Suma aferenta
reducerii cotei de impozit pe profit de la 16% se repartizeaza la sfarsitul anului ca sursa
proprie de finantare, în limita profitului ramas după inregistrarea cheltuielii cu impozit pe
profit.
Prin urmare, calcularea impozitului pe profit este importanta pentru toti agentii
economici cu scop lucrativ, iar in contabilitatea oricarei intreprinderi calculul impozitului pe
profit este un proces important.

20
 BIBLIOGRAFIE

1. Condor,Ioan -Impozitele,taxele şi contribuţiile datorate de persoanele

juridice.- Editura Tribuna Economică,Bucureşti,1998
2. Bistriceanu,Gheorghe Finanţe, manual pentru clasa a-XI-a Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1995
3. Vuţă,Mariana Finanţe,manual pentru clasa a-XII-a, Braşoveanu, Iulian Editura All
Educational, Bucureşti, 2002
4. Văcărel,Iulian - Finanţe publice,Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000

Acte normative :
1. Hotărâre nr. 402/19 mai 2000 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind
metodologia de calcul a impozitului pe profit(publicată în Monitorul Oficial nr.
262/12 iunie 2000)
2. Ordonanţa de Urgenţă nr.246/30 noiembrie 2000 pentru completarea art. 1
alin.(2) din Ordonanţa Guvernului nr.70/1994 privind impozitul pe
profit(publicată în M.O nr. 635/7 dec. 2000)
3. Ordonanţa de Urgenţă nr.139/14 sept. 2000 pentru completarea art.5 din O.G.
nr. 70/1994 privind impozitul pe profit(publicată în M.O. nr.467/26 sept. 2000)

21
Anexa 1
DECLARAŢIE PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT
Pe anul 2016

DATE DE IDENTIFICARE ALE PLĂTITORULUI

Denumire/Nume,
prenume
Judeţ/Sector Localitate
Strada Număr Bloc Scara Ap.
Cod poştal Tel: Fax: E-mail

Cont bancar
BANCA Număr cont

Nr. DENUMIRE INDICATORI SUME

crt.
1 Venituri din exploatare 1
2 Cheltuieli aferente veniturilor din 2
exploatare
3 Profit/pierdere din exploatare(rd.1-rd.2) 3
4 Venituri financiare 4
5 Profit/pierdere financiar (ă) (rd.4-rd.5) 5
6 Cheltuieli financiare 6
7 Venituri extraordinare 7
8 Cheltuieli extraordinare 8
9 Profit (pierdere) extraordinar (ă) (rd.07- 9
rd.08)
10 Total profit/pierdere (rd.3+rd.6+rd.9) 10
11 Sume de natura veniturilor rezultate ca 11
urmare a transpunerii sau retratării
12 Sume de natura cheltuielilor rezultate ca 12
urmare a transpunerii sau retratării
13 Profit/pierdere (rd.10+rd.11-rd.12) 13
14 Amortizarea deductibilă fiscal 14
15 Cheltuielile cu dobânzile şi diferenţele de
curs valutar deductibile fiscal, care sunt 15
reportate din perioada precedent
Sumele utilizate pentru constituirea sau
16 majorarea fondului de rezervă în limita a 16
5% din profitul contabil anual, până când

22
 acesta va atinge 20% din capitalul social
17 Sumele utilizate pentru constituirea sau
majorarea rezervelor de către: B:N:R:, 17
bănci, fonduri de garantare şi cooperativele
de credit
18 Alte sume deductibile, în limitele
prevăzute de legislaţia în vigoare 18
19 Total deduceri (rd.14- la rd.18) 19
20 Dividende primite de la altă persoană 20
juridică română
21 Alte venituri neimpozabile 21
22 Total venituri neimpozabile 22
23 Profit/pierdere (rd.13-rd.19-rd.22) 23
24 Cheltuieli cu impozitul pe profit 24
25 Impozitul pe venitul realizat în străinătate 25
26 Amenzi, confiscări, dobânzi pentru plata 26
cu întârziere şi penalităţi de întârziere
datorate către autorităţile române sau
străine, altele decât cele prevăzute în
contractele economice încheiate între
persoanele rezidente
27 Cheltuieli de protocol care depăşesc limita 27
prevăzută de lege
28 Cheltuielile de sponsorizare care depăşesc 28
limita prevăzută de lege
29 Cheltuielile cu amortizarea contabilă 29
nedeductibilă fiscal
30 Sumele utilizate pentru constituirea sau 30
majorarea provizioanelor şi rezervelor,
peste limitele prevăzute în lege
31 Cheltuielile cu dobânzile nedeductibile 31
fiscal, care nu sunt reportate pentru
următoarea perioadă
32 Cheltuielile cu dobânzile şi diferenţele de 32
curs valutar nedeductibile fiscal, care sunt
reportate pentru perioada următoare
33 Cheltuieli aferente veniturilor 33
neimpozabile
34 Pierderi din surse externe, calculate pe 34
fiecare sursă de venit
35 Alte cheltuieli nedeductibile din punct de 35
vedere fiscal
36 Total cheltuieli nedeductibile (rd.24 la 36
rd.35)
37 Total profit impozabil/pierdere înainte 37
de reportarea pierderii (rd.23+rd.36)
38 Pierderea fiscală de recuperat din anii 38
precedenţi
39 Profitul impozabil/pierderea (rd.37- 39
rd.38)
40 Total impozit pe profit ,din care: 40

23
40.1 Impozit aferent profirului ce se impune cu 40.1
cota de 16%
%
40.2 Impozit aferent profitului ce se impune cu 40.2
cota de 5%
40.3 Impozit aferent profitului ce se impune cu 40.3
cota de 6% (12,5%)
40.4 Impozit de 5% pe venit în cazul 40.4
contribuabililor care desfăşoară activităţi
de natura barurilor de noapte, cluburilor de
noapte, a discotecilor şi a cazinourilor
40.5 Impozit aferent profitului obţinut printr-un 40.5
sediu permanent în România
41 Credit fiscal, din care: 41
41.1 Credit fiscal extern 41.1
42 Impozit pe profit scutit 42
43 Reducerile de impozit calculate conform 43
legislaţiei în vigoare
44 Total credit fiscal (rd.41 la rd.43) 44
45 Impozitul pe profit datorat 45
46 Impozitul pe profit declarat pentru anul de 46
raportare prin Declaraţiile privind
obligaţiile de plată la bugetul de stat
47 Impozitul pe profit de plată (rd.45-rd.46) 47
48 Impozitul pe profit de recuperat (rd.46- 48
rd.45)
49 Alte menţiuni referitoare la
calculul impozitului pe profit……………
…………………………
…………………………………………..
…………………………
…………………………………………..
………………………….

24