PSI 00.1 - Cercetarea La Fata Locului

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CRIMINALISTICĂ
PROCEDURĂ SPECIFICĂ DE INSPECŢIE
CERCETAREA LA FAŢA LOCULUI

COD PSI - 00.1
EDIŢIA: 1
REVIZIA: 0
DATA: 05.12.2011
APROB APROB
Prim adjunct al Procurorului

Inspector General al Poliţiei General al Parchetului de pe lângă
Române Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie
Chestor de poliţie
dr. LIVIU POPA MARIUS IACOB
AVIZAT AVIZAT
Adjunct al Inspectorului General al Şef Secţie Urmărire Penală şi

Poliţiei Române Criminalistică
Comisar şef de poliţie HORIA VALENTIN

ALEXANDRU TANCO ŞELARU
VERIFICAT VERIFICAT
Director al Institutului Naţional de Şef Serviciu Urmărire Penală

Criminalistică
MARIAN GHERMAN
Chestor de poliţie
GABRIEL ŢÎRU
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE LA FAŢA Editia 1 /data 05.12.2011
CRIMINALISTICA AL IGPR LOCULUI Revizia 0 /data 05.12.2011
Cod: P.S.I. 00.1 Pagina 2 din 23
ELABORAT
Director adjunct al Institutului Şef Birou Cercetare la

Naţional de Criminalistică Faţa Locului
Responsabil cu Managementul
Calităţii Comisar şef de poliţie
ION PLEŞEA
Comisar şef de poliţie
ROMICĂ POTORAC
DATA APROBĂRII/APLICĂRII: ________________________________
DIFUZAT ÎN REGIM CONTROLAT: Exemplar nr.____
DESTINATAR:___________________________________________________________________
Avertisment :
Documentul de faţă este proprietatea Institutului Naţional de Criminalistică al IGPR.
Reproducerea şi difuzarea documentului sunt în exclusivitate dreptul Institutului.
Copiile sunt numerotate şi controlate.
Cod: FL –1.1 – 01
Ediţia 1/05.12.2011
Revizia 0 /05.12.2011
INDICATORUL REVIZIILOR
Identificări
modificare Funcţia şi semnătura
Nr. Ediţia /
Data Capitol, subcapitol,
Crt. Revizia
pagina modificată,
conţinut modificări Elaborat Verificat Avizat Aprobat
Director
C.Pr.Cc. Şt. Director
Biroul CFL
Adjunct
RMC
Ed. 1 / Elaborat PS.I 00.1, în Insp.pr. de
1 05.12.2011 Comisar şef Chestor de
Rev. 0 ediţia 1, revizia 0 poliţie Comisar Şef
de poliţie poliţie
PLEŞEA
EPURE POTORAC
ION GABRIEL
IOANA ROMICĂ
ŢÎRU
Formular Cod: FI-1.1-03

Editia 1/data: 05.12.2011
Revizia 0 /data: 05.12.2011
1. Scop
Prezenta procedură stabileşte principiile generale ce guvernează activitatea de
cercetare la faţa locului în vederea armonizării şi realizării unitare a acestei activităţi la
nivel naţional.
Schema generală de desfăşurare a activităţii de cercetare la faţa locului este
prezentată în Anexa 1.
2. Domeniu de aplicare
Prezenta procedură este destinată personalului din structurile criminalistice
ale Poliţiei Române, cu atribuţii de cercetare a locului faptei, precum şi altor specialişti
sau experţi cu atribuţii în acest sens.
3. Documente de referinţă
3.1. Ordinul comun al M.A.I. şi al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J.
nr.182/14.08.2009 şi Manualul de bune practici privind procedura cercetării la faţa
locului, anexă a Ordinului comun.
3.2. ISO/IEC 17020/2005 – Cerinţe generale pentru funţionarea diferitelor
tipuri de organisme care efectuează inspecţii.
3.3. SR EN- ISO 9000/2001 – Sisteme de management al calităţii. Principii
fundamentale şi vocabular.
3.4. SR EN-ISO 9001/2001 – Sisteme de management al calităţii. Cerinţe.
3.5. Cod de Procedură Penală.
3.6. Legea nr. 218/2002 privind Organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.
4. Definiţii şi prescurtări
4.1. Definiţii
- Cercetarea la faţa locului este activitatea de căutare, localizare,
descoperire, relevare, documentare/fixare, ridicare/colectare, ambalare şi transport a
probelor provenind din locul faptei.
- Şeful echipei de cercetare la faţa locului (SeCFL) este procurorul, atunci
când infracţiunea este de competenţa sa, sau poliţistul din cadrul structurilor de Poliţie
Judiciare;
- Responsabilul cu activităţile criminalistice (ReAC) este ofiţerul sau
agentul de poliţie din cadrul structurilor criminalistice cu atribuţii de CFL menţionate în
fişa postului.
În situaţia în care sunt prezenţi minim 2 criminalişti la locul faptei, ReAC va
fi criminalistul cu cea mai mare funcţie, grad şi/sau experienţă în domeniu.
- Primul poliţist la faţa locului este primul ofiţer sau agent de poliţie, care
observă sau ia la cunoştinţă, în orice mod, de săvârşirea unei infracţiuni (încheiate sau în
curs de desfăşurare). Acesta poate fi atât în timpul orelor de program, cât şi în afara
acestuia.
Sintagma primul poliţist la faţa locului se aplică în aceeaşi măsură

personalului din toate unităţile M.A.I. şi va fi interpretată atât la singular, cât şi la plural,
indiferent de genul (masculin sau feminin) persoanei (persoanelor).
- Proba este orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau
inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea
împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei.
- Mijloace materiale de probă sunt obiectele care conţin sau poartă o urmă
a infracţiunii, obiectele care au fost folosite sau au fost destinate să servească la
săvârşirea unei infracţiuni, obiectele care sunt produsul infracţiunii precum şi orice alte
obiecte care pot servi la aflarea adevărului.
- Locul faptei – arealul unde s-a desfăşurat sau se presupune că s-a desfăşurat
o activitate ilicită, total sau parţial, ori locul unde s-a produs rezultatul acesteia, inclusiv
zonele în care s-au produs catastrofe sau dezastre. Locul faptei nu este strict limitat la
locaţia incidentului, ci include şi zonele unde au fost comise acte relevante înainte sau
după comiterea infracţiunii. În cuprinsul prezentului document, locul faptei mai este
denumit câmp infracţional şi perimetru infracţional.
- Fixarea locului faptei - se referă la locul faptei, probe şi/sau mijloace
materiale de probă şi presupune realizarea următoarelor activităţi:
• realizarea fotografiilor şi video-filmărilor judiciare;
• realizarea schiţelor/desenelor la scară;
• descrierea în cuprinsul procesului-verbal de cercetare la faţa locului;
- Documentarea se referă la probe şi/sau mijloace materiale de probă şi
cumulează activităţile de:
- fixare fotografică şi video a acestora;
- stabilirea poziţiei prin relaţionare cu repere sau în funcţie de suportul pe care
se află;
- descrierea în detaliu (natură, culoare, formă, dimensiuni, stare de agregare);
- marcarea pe schiţă sau pe desen prin simboluri sau scriptic;
Contaminarea este impurificarea unei probe cu diverşi contaminanţi
(chimici, biologici, etc.), obţinându-se o probă cu caracteristicile tuturor participanţilor
contaminanţi alături de structura originală a probei.
Inter-contaminarea este procesul prin care se realizează un schimb de
material (biologic, fizic sau chimic) între două sau mai multe probe individualizate
obţinându-se în final probe care nu mai permit individualizarea.
4.2. Prescurtări
SeCFL - Şeful echipei de cercetare la faţa locului
ReAC - Responsabilul cu activităţile criminalistice
PI – Procedură de inspecţie
CFL – Cercetarea la faţa locului
PvCFL – Proces-verbal de cercetare la faţa locului
RMC – Responsabilul cu Managementul Calităţii
PGI – Procedură Generală de Inspecţie
5. Materiale necesare pentru efectuarea CFL

- truse criminalistice universale sau specializate, aparatură de înregistrare
foto-video;
- autoturisme pentru deplasare în vederea efectuării cercetării:
autolaboratoare criminalistice sau ale alte autoturisme din dotarea unităţii;
- mijloace de comunicaţie: telefonie, radio;
6. Descrierea activităţilor
6.1. Primele măsuri care se iau înaintea cercetării locului faptei
Ofiţerii şi agenţii de poliţie ajunşi primii la locul producerii evenimentului ori
săvârşirii faptei iau următoarele măsuri:
a) participă la acordarea primului ajutor şi la salvarea victimelor în viaţă;
b) fac o evaluare preliminară a locului faptei pentru a stabili condiţiile
concrete existente, precum şi necesitatea prezenţei unor unităţi specializate de
intervenţie din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, serviciilor medicale,
Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor
de Ridicat, distribuţie gaz metan/curent electric si altele asemenea, în funcţie de
existenţa şi de natura pericolului;
c) raportează evenimentul la dispeceratul unităţii/subunităţii pe a cărei rază de
competenţă s-a produs, despre măsurile luate si cele care se impun ;
d) protejează, fixează şi ridică probele care sunt în pericol de a fi distruse,
modificate ori alterate de condiţiile atmosferice existente sau de către alte persoane. În
condiţii meteo nefavorabile deviază apa, acoperă urmele, acţionând cu precauţie pentru
a nu lăsa propriile urme care vor putea acoperi sau distruge pe cele relevante;
e) stabilesc perimetrul iniţial al câmpului infracţional şi iau măsuri de
semnalizare, de avertizare şi de pază, procedând la notarea şi marcarea poziţiei iniţiale
în cazul în care survin schimbări
f) nu permit accesul nici unei persoane neautorizate în câmpul infracţional;
g) notează ora la care a ajuns la faţa locului şi ora la care fapta a fost comisă,
atunci când este posibil;
h) notează persoanele prezente la locul faptei în momentul ajungerii lor,
datele de identificare ale martorilor şi ale altor persoane care au pătruns în locul faptei,
în vederea eliminării urmelor neconcludente;
i) identifică martorii oculari şi procedează la investigarea sumară a acestora
cu privire la date despre producerea evenimentului;
j) procedează la organizarea urmăririi şi reţinerii autorului, atunci când există
indicii privind identitatea acestuia precum şi la transmiterea semnalmentelor la
unitatea/subunitatea de poliţie;
k) separă autorul de martori, dacă este posibil;
l) instruiesc martorii să nu discute despre evenimentul produs cu alte persoane
sau între ei, prevenind astfel distorsionarea faptelor prin sugestionare, iar dacă este
posibil separă principalul martor de restul martorilor;
m) nu discută despre evenimentul produs cu martorii sau cu trecătorii;
n) ascultă atent tot ce se vorbeşte în jurul său;
o) nu furnizează date mass-mediei.
Responsabilitatea primului poliţist care intervine la faţa locului încetează

atunci când şeful echipei de cercetare ajunge la faţa locului, moment în care acesta preia
oficial responsabilitatea cercetării. Primul poliţist la faţa locului trebuie să prezinte
şefului echipei verbal şi ulterior în scris, în termen de cel mult 24 de ore, toate măsurile
pe care le-a întreprins până în acel moment, care a fost scopul şi rezultatul acestora,
dacă locul faptei a suferit modificări sau nu şi în ce constau acestea, precum şi părerile
profesionale pe care acesta şi le-a format. Dacă este necesar, primul poliţist la faţa
locului trebuie să îl sprijine pe şeful echipei de cercetare sau pe membrii echipei pe
întreaga durată a cercetării.
Se interzice pătrunderea la locul săvârşirii infracţiunii a ofiţerilor şi agenţilor
de politie, precum şi a oricăror alte persoane, indiferent de calitate, funcţie sau grad,
care nu au sarcini în legatură cu cercetarea la faţa locului sau cu salvarea victimelor.
Atunci când sesizarea se referă la săvârşirea unei infracţiuni a cărei urmărire
penală este de competenţa obligatorie a procurorului, iar acesta nu se poate deplasa la
locul săvârşirii faptei, ofiţerii şi agenţii de poliţie efectuează cercetarea numai la
dispoziţia acestuia; dacă există pericol de dispariţie, degradare sau modificare a urmelor
sau dacă este necesar să se efectueze acte de cercetare care nu suferă amânare, se
procedează conform Codului de procedură penală.
Dacă sesizarea se referă la producerea unei infracţiuni a cărei urmărire penală
este dată, potrivit legii, în competenţa unor organe de cercetare penală speciale, acestea
sunt înştiinţate deîndată, iar ofiţerii şi agenţii de poliţie însărcinaţi cu cercetarea la faţa
locului efectuează numai acele acte de cercetare care nu suferă amânare; celelalte
activităţi se vor desfăşura potrivit prevederilor legale.
În situaţiile în care este presupusă existenţa unor surse radioactive, materiale
nucleare, agenţi chimici sau biologici, precursori, cercetarea la faţa locului se execută de
către formaţiunile de poliţie competente din punct de vedere material în investigarea
cazurilor respective.
În cazul evenimentelor subterane si miniere, a catastrofelor, cercetarea la faţa
locului presupune indeplinirea dispozitiilor procurorului, cu respectarea stricta a
normelor de protecţie şi securitate a muncii şi a celorlalte prevederi legale in vigoare.
Responsabilul cu activităţile criminalistice are următoarele atribuţii:

a) stabileşte perimetrul locului faptei şi procedează la marcarea acestuia
folosind steguleţe, benzi de restricţionare, conuri de semnalizare etc.;
b) stabileşte şi marchează traseul de acces în câmpul infracţional;
c) stabileşte punctul de începere a examinărilor sau prioritatea de examinare a
probelor (în funcţie de condiţiile de mediu, de pericolul de deteriorare/dispariţie a
acestora etc.);
d) stabileşte oportunitatea şi momentul când poate fi folosit câinele de urmă în
ansamblul şi secvenţialitatea activităţilor din câmpul infracţional;
e) coordonează şi desfăşoară activităţile criminalistice privind căutarea,
fixarea, ridicarea, ambalarea, sigilarea, etichetarea urmelor şi a mijloacelor materiale de
probă; se impune enumerarea tuturor atributiilor
6.2. Pregătirea pentru cercetarea la faţa locului

Cuprinde o serie de activităţi şi etape ce trebuie realizate în scopul asigurării
deplasării cu operativitate la loculfaptei şi echipării cu mijloacele tehnice adecvate
specificului faptei comise şi a locaţiei acesteia, respectiv:
- prin grija şefilor compartimentelor de profil, mijloacele de transport şi de
tehnică criminalistică vor fi permanent pregătite pentru deplasare şi în stare de optimă
funcţionare;
- ReAC verifică dacă aparatura fotografică şi de videofilmare este completă
şi suficientă şi dacă funcţionează în parametrii tehnici optimi;
- dacă sunt necesare surse de iluminare, conform specificului locului faptei şi
al momentului zilei. ReAC se documentează cu privire la condiţiile de iluminare
existente la faţa locului, în special posibilitatea utilizării reţelei de curent electric;
- care este specificul locaţiei unde se află câmpul infracţional (în aer liber, în
încăperi, teren viran) şi care este întinderea acestuia pentru a se putea estima necesarul
de personal şi echipament;
- dacă sunt necesare măsuri speciale de protecţie a personalului, în funcţie de
specificul locului faptei, de condiţiile atmosferice;
- dacă trusele criminalistice sunt echipate cu materialele şi substanţele
necesare tuturor categoriile de probe şi mijloace materiale de probă inclusiv rechizite şi
materiale de scris;
6.3. Sosirea la faţa locului, stabilirea şi protejarea câmpului infracţional

- ReAC discută cu primul poliţist la faţa locului pentru stabilirea modificărilor
ce au fost aduse locului faptei, de către cine, în ce scop, în ce mod; ce persoane au
pătruns în locul faptei, care au fost măsurile întreprinse de primul poliţist şi rezultatul
acestora;
- ReAC îşi notează datele de identitate ale persoanelor care au intrat în contact
cu probele sau au avut acces legitim la locul faptei, înainte şi după comiterea faptei,
pentru a li se putea ulterior preleva probe model de comparaţie în vederea excluderii;
- În cazul producerii unor evenimente cu consecinţe potenţial periculoase
(contaminare chimică, biologică, radiologică, pericol de prăbuşire, explozie etc.) se va
pătrunde în locul faptei doar după ce unităţile specializate vor îndepărta sursa de pericol.
Personalul acestor unităţi de intervenţie va fi instruit de către ReAC cu privire la
necesitatea protejării probelor şi a minimalizării efectelor intervenţiei.
- ReAC, eventual şi alţi membrii ai echipei de cercetare, stabileşte perimetrul
ui
câmpul infracţional, necesitatea împărţirii acestuia pe sectoare. Dacă întinderea locului
faptei, volumul foarte mare de probe sau numărul mare de persoane implicate în
cercetare o impun se vor stabili mai multe perimetre, respectiv interior, median şi
exterior;
- ReAC stabileşte şi marchează traseul de acces în locul faptei;
- Pătrunderea în locul faptei, pentru stabilirea traseului de acces, se face prin
locurile unde probabilitatea de a se găsi probe este mică. Traseul de acces va fi examinat
pentru descoperirea probelor prezente
- SeCFL ia măsuri de protejare şi de semnalizare a locului faptei precum şi

pentru limitarea accesului
- ReAC sau criminalistul desemnat de acesta, stabileşte ce probe sunt în
pericol de deteriorare sau distrugere şi ia măsuri imediate de fixare şi colectare ori
conservare a acestora;
- SeCFL este responsabil şi se asigură că persoane neautorizate nu pătrund în
locul faptei fără a avea permisiunea sa Nimeni nu este autorizat să pătrundă în locul
faptei fără acceptul SeCFL şi nu înainte de a se stabili/crea un traseu de acces de către
ReAC şi SeCFL.
Constituie excepţii următoarele situaţii:
1. Acordarea primului ajutor şi salvarea de vieţi omeneşti;
2. Intervenţia echipelor de pompieri/ pirotehnişti;
3. Intervenţia echipelor de decontaminare nucleară, chimică, biologică.
6.4. Examinarea preliminară a locului faptei şi elaborarea unei strategii

de cercetare.
- ReAC evaluează preliminar locul faptei pentru formarea unei vederi de
ansamblu;
- ReAC, decide asupra necesităţii utilizării câinelui de urmărire şi stabileşte
eventualele locuri de unde pot fi exploatate urme de miros;
- ReAC stabileşte strategia concretă de cercetare criminalistică, după
constatarea stării de fapt a probelor şi a mijloacelor materiale de probă, fără atingerea şi
fără schimbarea poziţiei acestora;
- ReAC defineşte atribuţiile lucrătorilor criminalişti în funcţie de numărul
acestora precum şi de natura şi circumstanţele locului faptei;
- ReAC sau un criminalist desemnat de acesta marchează cu plăcuţe
inscripţionate cu numerotate sau litere principalele probe/mijloace materiale de probă.
În această etapă se marchează doar aspectele vizibile cu ochiul liber, fără a produce vreo
modificare a locului faptei. Se protejează probele care sunt în pericol a fi deteriorate sau
distruse;
- se examinează locului faptei în vederea descoperirii probelor care să ateste
modul de pătrundere în câmpul infracţional, respectiv de părăsire a acestuia (urme de
forţare sau de spargere, urme materie, urme de încălţăminte, de escaladare, papilare,
biologice etc.).
6.5. Documentarea aspectelor existente la faţa locului (realizarea

fotografiilor şi a videofilmării judiciare, notarea condiţiilor existente)
- ReAC sau criminalistul desemnat de acesta, va nota condiţiile preexistente la
faţa locului, respectiv: temperatura exterioară, interioară (din încăpere) şi a apei (dacă
este cazul), condiţiile meteorologice, iluminarea, condiţiile de securitate, substanţe
volatile (produse petroliere, chimice, fum de ţigară, alcool, parfum, factori secundari ai
împuşcăturii). modificări aduse locului faptei, .
Aceste informaţii se obţin iniţial de la primul poliţist iar pe parcursul
cercetării se realizează periodic de ReAC sau criminalistul desemnat de acesta.
- prin grija ReAC, cu sprijinul SeCFL, se va realiza

fotografierea/videofilmarea aeriană sau de la înălţime pentru realizarea unei vederi de
ansamblu asupra locului faptei, în funcţie de întinderea şi specificul locului faptei,
conform PSI 1.10 - Procedura pentru efectuarea fotografiei judiciare;
- se procedează la fixarea locului faptei în contextul mediului înconjurător
prin fotografieri şi videofilmări din unghiuri şi direcţii diferite utilizând aparate
fotografice/camere video cu film sau digitale şi repere/etaloane metrice, în condiţii de
iluminare naturală sau artificială.
6.5.1. Stabilirea metodelor de inspecţie / CFL

Metodele de examinare a cazului vor ţine cont de următoarele aspecte:
 Documentarea pe baza observaţiilor la locului comiterii infracţiunii,
urmărindu-se:
• Locul unde se găsesc victimele în câmpul infracţional
• Locul unde se găsesc diferite obiecte care puteau fi folosite la comiterea
infracţiunii
• Condiţia fizică în care se găsesc persoanele care au tangenţă cu infracţiunea
(victimă, martori)
• Condiţia fizică în care se găsesc obiectele sau urmele
 Documentarea condiţiilor existente la sosirea echipei la faţa locului:
• Ambientul (aspectul vremii, dacă locul faptei este într-un spaţiu închis sau
deschis, temperatura)
• Condiţiile de iluminare (pe timp de zi sau pe timp de noapte, iluminare
naturală sau artificială)
• Posibilităţile de acces în câmpul infracţional (existenţa unor uşi, ferestre,
porţi, etc.);
• Existenţa unor substanţe volatile sau periculoase la locul faptei (carburanţi,
substanţe inflamabile, substanţe toxice)
• Existenţa sau posibilitatea izbucnirii unor incendii, explozii, prăbuşiri ale
unor clădiri,etc.
• Articole de mobilier care prezintă urme de răvăşire sau au fost mutate de la
locul lor cu ocazia desfăşurării activităţii infracţionale
• Poziţia şi starea uşilor de acces şi a ferestrelor (închise/deschise, închise
neasigurate, închise asigurate);
• Articole personale lipsă, sustrase, pierdute sau descoperite la faţa locului
• Posibilitatea schimbării sau deteriorării unor obiecte, urme, etc. datorită
condiţiilor climatice
• Starea unor dispozitive, aparatură electronică şi electrocasnică, dispozitive
de supraveghere şi înregistrare (dacă sunt găsite în stare de funcţionare sau oprite,
branşate sau debranşate la sistemul de alimentare sau la alte dispozitive ori aparatură,
reci sau calde, funcţionale sau distruse, etc.)
• Vehiculele găsite la locul faptei şi starea acestora (se va verifica dacă
motorul este cald sau rece)
6.6. Protejarea probelor

- ReAC ia măsuri imediate de protejare sau conservare a probelor şi/sau
mijloacelor materiale de probă în pericol a fi deteriorate sau distruse de efectele
condiţiilor meteo, de eforturile de salvare sau de îndepărtare a pericolului sau de
persoanele care pătrund în locul faptei. Dacă deteriorarea/distrugerea probelor nu poate
fi împiedicată din motive obiective se vor lua măsuri protejare a probelor în starea în
care se află în momentul cercetării şi se face menţiune în PvCFL;
- ReAC, cu sprijinul SeCFL, ia măsuri de prevenire a
contaminării/intercontaminării locului faptei prin crearea de urme suplimentare de către
martorii asistenţi, membrii echipei de cercetare sau orice alte persoane care pătrund în
locul faptei;
- nu este permisă modificarea aspectelor existente la locul faptei decât dacă
este absolut necesar pentru efectuarea cercetării. Orice modificare adusă locului faptei
trebuie documentată;
- nu este permisă manipularea utilităţilor, aducerea şi lăsarea unor obiecte în
locul faptei, consumul de alimente, fumatul, utilizarea coşului de gunoi sau a ghenei.
Dacă anumite utilităţi sunt deja pornite în momentul ajungerii la faţa locului (de
exemplu apa curentă sau aragaz/sobă, sisteme de încălzire) acestea pot fi oprite după
documentarea acestor aspecte.
- în timpul examinării locului faptei cât şi pentru prelevarea probelor model
de comparaţie de la suspecţi se vor folosi echipamente de prevenire a
contaminării/intercontaminării conform procedurilor specifice fiecărui tip de probă;
6.7. Căutarea şi descoperirea probelor şi mijloacelor materiale de probă.

Stabilirea obiectelor si probelor care vor fi examinate primele.
- Căutarea probelor nu se limitează strict la locul faptei, ea va fi extinsă şi
asupra căilor de acces şi de părăsire a zonei sau asupra unor alte zone care au legătură
cu fapta;
- Dacă există un pericol iminent ca probele să fie deteriorate ori contaminate
(condiţii atmosferice neprielnice, natura probei sau datorită poziţionării), acestea sunt
fixate şi ridicate cu prioritate;
- Se procedează la căutarea, relevarea, fixarea şi protejarea probelor care se
află pe podea/sol, pentru că acestea sunt în pericol a fi distruse de persoanele care
pătrund în locul faptei. Acest fapt este valabil în special pentru urmele latente, invizibile
cu ochiul liber
- După căutarea probelor pe sol/podea se continuă cu examinarea zonelor
pretabile a conţine probe/mijloace materiale de probă relevante pentru cauză;
- Se utilizează surse de lumină cu lungime de undă variabilă, magneţi,
covoare electrostatice, detectoare de metale şi gaz, substanţe chimice de relevare, lupe;
- Probele descoperite se se marchează cu plăcuţe inscripţionate cu numerotate
sau litere în ordinea descoperirii acestora iar dacă locul faptei a fost împărţit în sectoare
se ţine cont de sectorul unde au fost descoperite.
- Probele descoperite se fixează prin fotografiere/videofilmare utilizând
aparate fotografice şi/sau camere video cu film sau digitale şi repere/etaloane metrice, în
condiţii de iluminare naturală sau artificială. Se fixează atât probele împreună cu

marcajul folosit pentru individualizare cât şi suportul sau zona unde acestea au fost
descoperite;
- Existenţa şi locaţia fiecărei probe precum şi distanţele dintre principalele
probe vor fi documentate în cuprinsul notiţelor, PvCFL şi vor fi marcate pe schiţă (dacă
este cazul).
6.8. Relevarea probelor latente.

- din această categorie fac parte urmele papilare, urmele de încălţăminte, de
nas, urechi, frunte, de fluide biologice care sunt invizibile cu ochiul liber şi necesită a fi
evidenţiate cu mijloace chimice sau fizice;
- pentru relevarea acestora se utilizează surse de lumină cu lungime de undă
variabilă, substanţe pulverulente de relevare, covoare electrostatice, substanţe chimice
sau alte mijloace, conform procedurilor specifice fiecărui tip de probă;
6.9. Ridicarea şi colectarea probelor şi mijloacelor de probă

- se alege metoda de colectare şi se stabileşte ordinea colectării/ridicării
diferitelor tipuri de probe în funcţie de relevanţa pentru fapta comisă, de cantitatea şi
importanţa probelor descoperite, de riscul contaminării şi de experienţa profesională a
persoanei care execută operaţiunea;
- trebuie să fie ridicate şi depozitate fără întârziere acele probe care pot fi
pierdute sau deteriorate ca rezultat al influenţelor mediului sau care pot fi contaminate
în urma folosirii unei alte metode de colectare a unei alte probe;
- toate probele care au legătură cu fapta comisă trebuie să fie colectate şi
depozitate, chiar dacă există mai multe probe de acelaşi tip. În cazul în care urmele de
acelaşi fel sunt foarte multe, se vor folosi planuri de eşantionare care să asigure
reprezentativitatea;
- probele şi/sau mijloacele materiale de probă vor fi ridicate ca atare şi
ambalate separat cu respectarea procedurilor speciale aplicabile fiecărui tip de probă.
Dacă materialul suport pe care se află proba nu permite ridicarea ca atare, se procedează
la prelevarea probelor şi la efectuarea tuturor etapelor prevăzute în procedurile speciale.
- dacă metoda de colectare/ridicare presupune distrugerea sau deteriorarea
parţială/totală a suportului pe care se află proba, ReAC va cere acordul SeCFL şi va
consemna acest fapt în procesul-verbal de CFL. În cazul în care SeCFL nu este de acord
cu deteriorarea/distrugerea suportului, proba se va colecta prin alte metode sau se va
ridica suportul ca atare;
- se colectează materialele auxiliare utilizate pentru căutarea, descoperirea şi
ridicarea probelor;
- se prelevează probe model de comparaţie necesare excluderilor, conform
procedurilor specifice aplicabile fiecărui tip de probă, astfel încât să se asigure
reprezentativitatea prelevării modelelor de comparaţie;
- pentru a preveni contaminarea/intercontaminarea probelor, atât înainte cât şi
pe timpul colectării probelor model de comparaţie, victima şi suspectul (precum şi
hainele şi obiectele acestora) vor fi separaţi şi nu se va permite contactul între aceştia;
6.10. Ambalarea şi securizarea probelor şi mijloacelor materiale de

probă
- Ambalarea probelor se face diferenţiat pentru fiecare probă în funcţie de
natura acesteia, locaţia în care se află, cantitatea şi starea în care se află cu respectarea
procedurilor speciale aplicabile;
- Materialele în litigiu şi cele model de comparaţie trebuie să fie păstrate
separat pentru a preveni contaminarea/ intercontaminarea;
- Probele provenite de la acelaşi caz vor fi ambalate individual în cutii/
plicuri/ pungi/recipiente şi introduse într-un colet comun, atunci când nu există riscuri
de contaminare/intercontaminare. În situaţia în care prin natura lor, probele pot
interacţiona fizic, chimic sau biologic sau necesită condiţii speciale de depozitare şi/sau
transport atunci nu vor fi introduse în colet comun ci numai în colete individuale;
- În scopul individualizării, se va eticheta fiecare ambalaj individual ce
conţine o probă, conform FI-00.1-01;
- Fiecare probă va fi însoţită de o fişă de custodie, completată de fiecare din
persoanele cu care proba vine în contact - FI-00.1-02. De regulă, probele se etichetează
la faţa locului şi, tot aici, se întocmesc şi fişele de custodie.
- Coletele/plicurile/recipientele/plicurile vor avea semne sau menţiuni
distinctive referitoare la protecţia împotriva şocurilor, a supunerii la temperaturi minime
şi/sau maxime extreme, atenţionări cu privire la posibilitatea contaminării chimice sau
biologice, poziţia de transport şi depozitare controlată, umiditate sau similar;
- Vor fi indicate pe colet la loc vizibil toate pericolele iminente ce pot apărea
în urma manipulării, depozitării sau transportului;
- Pentru a preveni contaminarea, nu se manipulează excesiv materialele cu rol
de suport (prin reambalare). Dacă probele trebuie să fie reambalate cu scopul de le
proteja mai bine, operaţiunile trebuie să fie documentate şi consemnate în fişa de
custodie a urmei; in
- Probele care constau obiecte sau materiale ude/umede care nu pot fi uscate
la faţa locului şi necesită a fi uscate în condiţii de laborator precum şi obiectele
purtătoare de probe care iniţial nu pot fi ambalate corespunzător pot fi ambalate
temporar la faţa locului cu respectarea prevederilor privind prevenirea
contaminării/intercontaminării. După efectuarea activităţilor de laborator acestea vor fi
ambalate şi sigilate definitiv iar întregul proces va fi documentat;
- Securizarea se realizează în scopul garantării provenienţei şi integrităţii
fizice a probelor şi va fi efectuată individual pentru fiecare probă în parte, inclusiv
pentru obiectele care conţin probe. Aceasta va fi efectuată prin sigilare, ştampilare,
lipire, sertizare, sau prin orice modalitate care conferă inviolabilitate, autenticitate şi
individualizare în etapele procesului judiciar.
6.11. Transportul şi depozitarea probelor şi mijloacelor materiale de

probă
- transportul şi depozitarea probelor şi mijloacelor materiale de probă se
realizează diferenţiat în funcţie de natura probei, starea în care se află şi cantitatea în
care este prezentă conform regulilor specifice aplicabile fiecărei categorii de probe;
- pentru probele care rămân în custodia ReAC, acesta ia toate măsurile

necesare asigurării transportului şi se asigură că sunt respectate condiţiile de transport a
probelor conform regulilor specifice menţionate în procedurile speciale. De asemenea,
ReAC răspunde pentru depozitarea probelor în condiţii optime, pentru perioada cât
acestea se află în custodia sa;
- pentru probele care, la terminarea activităţilor specifice CFL, rămân în
custodia sa, SeCFL va lua măsurile necesare asigurării transportului şi depozitării în
condiţiile specificate în procedurile speciale;
- SeCFL şi respectiv ReAC iau măsuri ca probele colectate/ridicate de la locul
faptei şi probele model de comparaţie cât şi cele provenind de la victimă şi autor să nu
intre în contact şi să nu fie ambalate în acelaşi colet, atât pe perioada transportului cât şi
în timpul depozitării;
- pe timpul transportului de la locul faptei către locaţia unde se vor depozita,
probele/mijloacele materiale de probă vor fi însoţite de minim un delegat, care va fi
numit de către SeCFL (pentru probele aflate în custodia sa) şi de către ReAC (pentru
probele aflate în custodia sa);
- pe timpul transportului probelor către locaţiile de depozitare, delegatul
însărcinat cu aceasta are obligaţia de a lua toate măsurile de prevenire a distrugerii,
degradării, dispariţiei, contaminării sau intercontaminării probelor, care includ dar nu se
limitează la:
o verificarea funcţionării în condiţii optime a instalaţiilor de refrigerare, în
cazul în care transportă urme biologice care necesită astfel de condiţii;
o evaluarea riscurilor de distrugere sau degradare a probelor ca urmare a unor
factori naturali (ploaie, ninsoare, vânt) şi i-a măsurile necesare de prevenire;
o evaluarea riscului de dispariţie a unor probe pe timpul transportului. Se
interzice transportul suspecţilor sau a altor persoane care au interes în cauza în acelaşi
mijloc de transport în care sunt transportate probele;
o în cazul transferului unor probe cu risc de contaminare, luarea unor măsuri
de protecţie proprie şi de prevenire a contaminării altor persoane;
o respectarea prevederilor legale referitoare la transportul materialelor
explozive, a materialelor periculoase care pot afecta viaţa şi sănătatea publica şi numai
către locaţiile specifice anume destinate păstrării/depozitarii lor;
o asigurarea integrităţii ambalajului şi a sigiliilor pe toata durata
transportului;
o completarea fişei de custodie a probei;
o predarea probelor persoanei însărcinate cu depozitarea lor.
6.12. Cercetarea la faţa locului în funcţie de tipul infracţiunii

Tactica şi tehnica cercetării la faţa locului este adoptată în funcţie de
specificul creat de fiecare tip de infracţiune.
Modul de abordare a cercetării la faţa locului pe categorii de infracţiuni se
realizează conform PSI 05.01, PSI 05.02, PSI 05.03, PSI 05.04, PSI 05.05, PSI 05.06,
PSI 05.07, PSI 05.08, PSI 05.09, PSI 05.10, PSI 05.11, PSI 05.12 şi PSI 05.13.
6.13. Consemnarea menţiunilor în cuprinsul procesului-verbal de

cercetare la faţa locului
- rezultatele obţinute cu ocazia cercetării locului faptei vor fi prezentate
SeCFL de către ReAC şi ceilalţi membri ai echipei de cercetare, care va proceda la
întocmirea procesului de cercetare la faţa locului – PGI 9.1.;
La finalizarea activităţilor specifice, predă şefului echipei de cercetare la faţa
locului toate probele şi mijloacele materiale de probă, însoţite de fişele de custodie cu
excepţia urmelor papilare, a obiectelor potenţial purtătoare de urme papilare, precum şi
a probelor care sunt ude/umede şi care necesită uscarea. După realizarea operaţiunilor
de laborator, predă şefului echipei de cercetare la faţa locului toate probele/mijloacele
materiale de probă aflate în custodia sa, împreună cu fişele de custodie. În situaţia
relevării şi ridicării de urme papilare de pe obiectele ridicate de la faţa locului şi tratate
în condiţii de laborator, menţionează în planşa foto cu aspecte de la faţa locului
procedeele aplicate în laborator, valoarea de identificare şi dacă rămân în evidenţă în
urma excluderilor.
La reîntoarcerea la sediul unităţii/subunităţii, înregistrează şi completează în
registrul de evidenţă a deplasărilor la faţa locului activităţile desfăşurate, întocmeşte
planşa fotografică conform PSI 1.11 - Procedura pentru intocmirea plansei foto, şi o
trimite şefului echipei de cercetare la faţa locului.
6.14. Întreruperea, reluarea şi continuarea CFL

- Întreruperea cercetării la faţa locului se face prin decizia SeCFL, după
consultarea cu ceilalţi membri ai echipei, şi constă în încetarea activităţilor de
examinare a locului faptei de regulă pe o perioadă determinată.
- cauzele care pot duce la întreruperea CFL includ dar nu se limitează la:
condiţii insuficiente de iluminare, condiţii meteo nefavorabile, lipsa unor
specialişti/experţi şi/sau mijloacelor adecvate efectuării CFL, oboseala membrilor
echipei, descoperirea pe timpul cercetării a unor surse de pericol, topografia sau
întinderea locului faptei nu permite cercetarea pe timp de noapte;
- la întreruperea cercetării se vor lua măsuri de protejare şi conservare a
probelor, se va proceda la încuierea şi sigilarea încăperilor dacă situaţia permite aceasta
şi se va asigura paza locului faptei pe toată perioada de timp până la reluare;
- este necesar ca cercetarea la faţa locului să fie reluată de aceeaşi persoane
care a întrerupt-o, asigurându-se astfel continuitate activităţii, precum şi viziune unitară
asupra ei.
- cercetarea la faţa locului se va relua de îndată ce cauzele care au determinat
întreruperea ei au încetat, continuându-se din sectorul sau punctul în care a fost
întreruptă;
- constatările echipei de cercetare vor fi consemnate într-un singur proces-
verbal de cercetare la faţa locului, cu menţionarea exactă a perioadei de întrerupere şi a
cauzelor care au determinat-o;
Continuarea CFL poate consta în reluarea acesteia prin decizia SeCFL şi se
dispune când este necesară verificarea unor noi ipoteze sau când:
- este necesară verificarea unor noi ipoteze;
- pe parcursul investigaţiei apar date şi informaţii noi ce trebuie

documentate, inclusiv pentru descoperirea, ridicarea/colectarea de noi probe şi mijloace
materiale de probă.
De regulă Continuarea CFL trebuie realizată de aceeaşi echipă de cercetare
care a realizat cercetarea iniţială iar rezultatele se consemnează într-un PvCFL aparte,
Repetarea cercetării la faţa locului se impune în următoarele situaţii:
- prima cercetare s-a efectuat necorespunzător, sub aspect calitativ;
- prima cercetare s-a desfăşurat în condiţii neprielnice (luminozitate sau
vizibilitate scăzută);
- când se presupune că, în mod logic, la faţa locului trebuie să se găsească şi
alte mijloace materiale de probă a căror prezenţă nu a fost constatată la prima cercetare;
Repetarea cercetării la faţa locului poate fi făcută de către acelaşi lucrător de
poliţie (sau aceeaşi echipă de cercetare), ori de către alt lucrător de poliţie şi se
materializează printr-un raport de inspecţie / PvCFL, cod FI-09.1-01.
Constatările rezultate cu ocazia repetării cercetării la faţa locului se
consemnează într-un proces-verbal aparte.
7. Responsabilităţi
7.1. Director
- aprobă PSI;
- verifică prin sondaj aplicarea PSI.
7.2. RMC (Director adjunct)

- elaborează, verifică şi avizează procedură
- difuzează prezenta procedură
- gestionează originalul procedurilor
- se asigură că întregul personal al Institutului Naţional de Criminalistică
respectă procedurile de lucru şi cerinţele impuse de sistemul calităţii.
7.3. Şeful de birou (responsabil cu calitatea cercetării la faţa locului)

- aplică prezenta procedură atunci când documentează proceduri specifice;
- gestionează exemplare ale procedurilor care îi reglementează activitatea;
7.4. Experţi/specialişti
- elaborează procedurile specifice de inspecţie;
-respectă procedurile specifice de inspecţie
8. Înregistrări
8.1. Eticheta, cod FI - 00.01-01
8.2. Fişa de custodie cod FI - 00.01-02
8.3. Registru CFL, cod FI - 00.01-03
9. Anexe
Schema generală de desfăşurare a activităţii de cercetare la faţa locului -
Anexa 1.
Eticheta care individualizează fiecare probă – COD: FI-00.01-01 - Anexa 2.
Lanţul custodiei probelor - COD: FI-00.01-02 - Anexa 3.
Registru CFL– COD FI 00.01-03 - Anexa 4
Anexa 1 – Schema desfăşurării cercetării la faţa locului
e
Anexa 2
FI-8.01-01
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR Ediţia: 1/07.11.2008
Revizia 0: 1/07.11.2008
Unitatea:
Organ de Cercetare/Urmărire Penală:
Dosar Nr. Din Victimă
Fapta
Colet Nr. Ambalat de din cadrul
FI-8.01-01
Revizia 0: 1/07.11.2008
Unitatea:
Fapta
FI-8.01-01
Revizia 0: 07.11.2008
Unitatea:
Fapta
NOTA - opinam pentru introducerea in cuprinsul etichetei a doua rubrici

1. rubrica "CONTINE", unde se va preciza ce urma/proba contine plicul/coletul
2. rubrica "OBSERVATII", unde se vor mentiona eventualele obesrvatii cu
privire la modul de transport, depozitare, etc.
Anexa 3
Cod: FI-5.08-01
Ediţia 1/07.11.2008
Revizia 0 /07.11.2008
FIŞĂ DE CUSTODIE A PROBEI
CAZ_______________________________________________________________________________
UNITATE__________________________________________________________________________
1. Prelevator: _____________________________________________________________________
(numele şi prenumele/sigiliu/siunitatea)
2. Data prelevării probei____________________________________________________________
3. Identificarea probei _____________________________________________________________

(trebuie să fie în concordanţă cu procesul-verbal de CFL)
4. Custozi:
Nr. Mod de
Data Nume şi prenume Unitatea Semnătura
Crt. ambalare/Sigiliu
Obs. La rubrica „Custozi” se vor trece în ordine toate persoanele care au primit pentru păstrare, examinare sau
valorificare o urmă sau un obiect purtător de urmă. Ultima rubrică va fi completată întotdeauna cu datele celui la care se află proba în acel
moment.
ANEXA 4
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR NESECRET

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE Nr._________________________/ 20____
______________________________________________
Început la data de ____________
Terminat la data de ____________
REGISTRU
DE CERCETARE LA FAŢA LOCULUI
ANUL____________
VOLUMUL________
7.
8. 9. 10. 11. 12.
7.1 7.2 7.3 7.4 7.5 7.6 7.7
URME RĂMASE ÎN EVIDENŢĂ
Echipamente
Nr. / data AUTOR
Microurme
folosite VERIFICAT
Alte urme
înaintării (date personale şi
Înscrisuri
OBSERVAŢI
Biologice
Palmare
TOTAL
Digitale
(ap.foto, (nume,
planşelor foto şi
U.P.
modul de I
cameră video, semnătură)
cu urme identificare)
Polilight etc.)
6.
1. 2. 3. 4. 5.
6.1 6.2 6.3 6.4 6.5 6.6
URME RIDICATE
PAPILARE
Data şi ora
Microurme
Alte urme /
Categorie
Înscrisuri
Descriere faptă, locaţia,
Biologice
Nr.
Natura
efectuării faptă, mod
Palmare
urmei
Digitale
Echipa de C.F.L.
caz
C.F.L.
victimă/autor, reclamant de operare

PSI 00.1 - Cercetarea La Fata Locului

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PSI 00.1 - Cercetarea La Fata Locului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CRIMINALISTICĂ

PROCEDURĂ SPECIFICĂ DE INSPECŢIE

CERCETAREA LA FAŢA LOCULUI

Prim adjunct al Procurorului

Adjunct al Inspectorului General al Şef Secţie Urmărire Penală şi

Comisar şef de poliţie HORIA VALENTIN

Director al Institutului Naţional de Şef Serviciu Urmărire Penală

Director adjunct al Institutului Şef Birou Cercetare la

DATA APROBĂRII/APLICĂRII: ________________________________

DIFUZAT ÎN REGIM CONTROLAT: Exemplar nr.____

Documentul de faţă este proprietatea Institutului Naţional de Criminalistică al IGPR.

Reproducerea şi difuzarea documentului sunt în exclusivitate dreptul Institutului.

Copiile sunt numerotate şi controlate.

Formular Cod: FI-1.1-03

Sintagma primul poliţist la faţa locului se aplică în aceeaşi măsură

5. Materiale necesare pentru efectuarea CFL

Responsabilitatea primului poliţist care intervine la faţa locului încetează

Responsabilul cu activităţile criminalistice are următoarele atribuţii:

6.2. Pregătirea pentru cercetarea la faţa locului

6.3. Sosirea la faţa locului, stabilirea şi protejarea câmpului infracţional

- SeCFL ia măsuri de protejare şi de semnalizare a locului faptei precum şi

6.4. Examinarea preliminară a locului faptei şi elaborarea unei strategii

6.5. Documentarea aspectelor existente la faţa locului (realizarea

- prin grija ReAC, cu sprijinul SeCFL, se va realiza

6.5.1. Stabilirea metodelor de inspecţie / CFL

6.6. Protejarea probelor

6.7. Căutarea şi descoperirea probelor şi mijloacelor materiale de probă.

condiţii de iluminare naturală sau artificială. Se fixează atât probele împreună cu

6.8. Relevarea probelor latente.

6.9. Ridicarea şi colectarea probelor şi mijloacelor de probă

6.10. Ambalarea şi securizarea probelor şi mijloacelor materiale de

6.11. Transportul şi depozitarea probelor şi mijloacelor materiale de

- pentru probele care rămân în custodia ReAC, acesta ia toate măsurile

6.12. Cercetarea la faţa locului în funcţie de tipul infracţiunii

6.13. Consemnarea menţiunilor în cuprinsul procesului-verbal de

6.14. Întreruperea, reluarea şi continuarea CFL

- pe parcursul investigaţiei apar date şi informaţii noi ce trebuie

7.2. RMC (Director adjunct)

7.3. Şeful de birou (responsabil cu calitatea cercetării la faţa locului)

Anexa 1 – Schema desfăşurării cercetării la faţa locului

Organ de Cercetare/Urmărire Penală:

Dosar Nr. Din Victimă

Colet Nr. Ambalat de din cadrul

Organ de Cercetare/Urmărire Penală:

Dosar Nr. Din Victimă

Dosar Nr. Din Victimă

Colet Nr. Ambalat de din cadrul

Organ de Cercetare/Urmărire Penală:

Dosar Nr. Din Victimă

Colet Nr. Ambalat de din cadrul

NOTA - opinam pentru introducerea in cuprinsul etichetei a doua rubrici

2. Data prelevării probei____________________________________________________________

3. Identificarea probei _____________________________________________________________

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR NESECRET

Început la data de ____________

Terminat la data de ____________

S-ar putea să vă placă și