Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Victor CRISTEA*, Iulia GRECU*, Cornel CEAPA *, Veronica CRISTEA.*, Marlena TALPES **,
A. ROŞU*
" Faptul că stocuri abundente de sturioni încă mai există este un mister
pentru orice naturalist care observă lupta tacită între om şi natură".
Karl Baer, 18601.
Introducere
Scăderea drastica a stocurilor de sturioni din bazinul inferior al Dunării ca urmare a
impactului antropic negativ asupra zonelor de reproducere naturala si a pescuitului abuziv,
impune un efort de cercetare dirijat în special pentru protecţia si redresarea acestor
stocuri.
Materiale si metode
Experimentul a fost realizat de manieră adaptativă, fiind pentru prima oară în România
când se creşte puiet de păstrugă într-un sistem superintensiv de creştere tip acvariu.
Din punct de vedere constructiv sistemul nostru recirculant este alcătuit din:
unitate modul de creştere
unităţi de condiţionare a calităţii apei, format din:
1
- unitatea de filtrare a apei;
- unitatea de sterilizare a apei;
- unitatea de aerare-oxigenare a apei;
instalaţie de distribuţie a apei la modulul de creştere;
2
¾ filtrul mecanic din material poros (MP), în grosime de 30 cm, la nivelul căruia urmează
să fie reţinute particulele grosiere;
¾ filtrul biologic propriu-zis, alcătuit dintr-o succesiune de materiale filtrante (agregat
mineral de dimensiuni diferite şi diverse materiale ceramice), în care se realizează
denitrificarea apei;
¾ filtrul chimic, realizat din carbon activ, la nivelul căruia se finalizează procesul de
condiţionare a calităţii apei.
3
Modul de distribuţie al apei la fiecare compartiment al sistemului de creştere, precum şi
evacuarea apei din acestea asigură o optimă circulaţie a apei în fiecare acvariu (fig. 3),
aspect deosebit de important în condiţii de intensivitate când este necesar să fie
valorificat integral volumul (mediul) de creştere.
4
Tabelul 1. Parametrii tehnologici ai sistemului recirculant
Permeabilitate
medie filtru 3,6 mm/sec
biologic:
funcţionare 69,8 mm/sec
în conducte
reparaţie 131,5 mm/sec
Viteze filtru
funcţionare 1,5 mm/sec
în material
reparaţie 2,9 mm/sec
alimentare 32,8 mm/sec
Viteze acvarii
evacuare 16,4 mm/sec
Debite medii alimentare 1400 l/h(1000-4200)
pompe evacuare 1500 l/h(1100-4300)
Un lot de 400 pui de Acipenser stellatus, provenind din Baza de Cercetări şi Microproducţie
Brateş, în vârstă de 45 zile, a fost distribuit în cele patru acvarii cu următoarea, astfel: B1
– 100 exemplare/bazin, B2 – 100 exemplare/bazin, B3 – 75 exemplare/bazin, B4 – 125
exemplare/bazin. Exceptând densităţile de populare care au fost diferite (3 şi 5 ex/l),
variantele experimentale au demarat în aceleaşi condiţii de lucru:
-pui provenind din acelaşi lot, masa corporală – 1,4± 0,200 g/ex, hrană naturală şi
furaj convenţional tip CCP ;
-debitul de alimentare al incintelor de creştere 4 l/min., asigurându-se o recirculare a
întregului volum de apă al incintei într-un interval de 8h .
Datorita apariţiei unor manifestări specifice, legate pe de o parte de condiţiile de
captivitate şi pe de altă parte de hrana administrată, probleme justificate prin
particularităţile ecobiologice ale unei specii de sturioni recunoscută pentru sensibilitatea
sa, observaţiile noastre au evidenţiat necesitatea modificării unor parametri tehnologici pe
parcursul celor 102 zile de experiment, ceea ce a determinat 4 etape de lucru diferite
prin densitatea de populare, raţia de furajare şi tipul de furaj (fig.4).
Pentru fiecare etapă de creştere s-au urmărit următorii parametri tehnologici, monitorizaţi
si determinaţi prin metodele clasice uzuale:
regimul hidrochimic - periodicitatea urmăririi zilnice a parametrilor fizico – chimici ai apei
din incintele de creştere a fost stabilită la 5 ore pentru temperatură, pH şi oxigen.
Determinarea valorilor temperaturii şi oxigenului s-a realizat cu oximetrul TIP OXI 315 i
/SET fabricat în Germania, iar a pH-ului cu pH-metrul TIP TDS PAL.
5
Rezultate si discuţii
În prima etapă (16.07.2002 - 15.08.2002), cele 400 de exemplare, având masa medie de
1,4 g/ex. şi biomasa totală de 560 g au fost distribuite în patru bazine (B1, B2, B3, B4) cu
norma de populare: 0,33 ex/dm3, 0,33 ex/dm3, 0,25 ex/dm3, respectiv 0,42 ex/dm3 (fig.5).
Hrana administrată într-o zi reprezenta un procent de 100 % raportat la greutatea puilor,
din care 50 % era reprezentată de hrana naturală – viermi oligocheţi, Tubifex sp., iar restul
de 50 % era hrana artificială reprezentată de furajul CCPPPIP
La sfârşitul etapei II, perioadă în care s-a trecut la administrarea de hrană exclusiv
artificială, respectiv furaj Trouvit în B1 şi furaj CCPPPIP în B2 (fără hrană naturală), s-a
înregistrat o supravieţuire redusă, probabil datorită şocului de adaptare, aşa cum era
firesc. Factorul alimentar a acţionat puternic, ori se ştie că adaptarea se realizează
treptat, prin acţiunea permanentă şi de durată a unor factori mediali (în cazul nostru
hrana).
6
• Data începerii experimentului: 16.07.2002
• Număr total de exemplare: 400
• Masa medie iniţială (Wmi) = 1,4 g/ex
• Biomasa totală (Bi) = 560 g
Etapa I.
Perioada: 16.07 – 15.08.2002
Obiective tehnologice:
• Adaptarea materialului biologic
• Testarea sistemului în condiţii de creştere
• Conversia la hrana artificială
Etapa II.
Perioada: 16.08 – 5.09.2002
Obiective tehnologice:
• Sortarea plus-variantelor şi creşterea diferenţiată a
acestora
• Furajarea integrala cu hrana artificială
Etapa III.
Perioada: 6.09 – 25.09.2002
Obiective tehnologice:
• Izolarea exemplarelor care nu s-au adaptat la hrănirea
artificială
• Creşterea exemplarelor adaptate exclusiv cu hrană
artificială
Etapa IV.
Perioada: 26.09 – 25.10.2002
Obiective tehnologice:
• Reconversia la hrană artificială a exemplarelor care
nu s-au adaptat iniţial la hranirea artificială
• Testarea furajului Nutra (Hendrix SpA)
7
Când un factor medial, în cazul nostru hrana, acţionează cu intensitate puternică,
organismul animal este depăşit de posibilitatea de adaptare şi în acest caz pot apare
deviaţii exclusiv somatice similare mutaţiilor. Aşa putem explica apariţia unor
deformări ale coloanei la exemplarele care nu s-au putut adapta noilor condiţii
experimentale. Datele din literatură arată că apariţia acestor fenomene este
frecventă în cazul când acţiunea factorilor mediali (hrana) se manifestă direct asupra
metabolismului şi dezvoltării embrionare ceea ce este similar în experimentul nostru.
În această etapă s-au putut calcula indicii de conversie pentru hrana distribuită în
bazinele B3 şi B4, raportându-se cantitatea de hrană administrată la diferenţa de
biomasa totală finală şi iniţială.
8
Etapa I.
Perioada: 16.07 – 15.08.2002
Indicatori tehnologici:
• Număr total de exemplare: 400
• Masa medie iniţială (Wmi) = 1,4 g/ex
• Biomasa totală (Bi) = 560 g
B1 B2 B3 B4
Număr exemplare: 100 Număr exemplare: 100 Număr exemplare: 75 Numar exemplare:125
Norma de populare: Norma de populare: Norma de populare: Norma de populare:
0,33 ex/dm3 0,33 ex/dm3 0,25 ex/dm3 0,42 ex/dm3
Raţie / zi = 100%* Wmi Raţie / zi = 100%* Wmi Raţie / zi = 100%* Wmi Raţie / zi = 100%* Wmi
Tip furaj: CCPPPIP (50%) + Tip furaj: CCPPPIP(50%) + Tip furaj: CCPPPIP (50%) + Tip furaj: CCPPPIP (50%) +
Tubifex (50%) Tubifex (50%) Tubifex (50%) Tubifex (50%)
Etape tehnologice:
• Scădere raţie furajeră: 100% ----- 15% s.umedă/zi
• Scădere pondere hrană naturală: 50 % ----- 10 %
• Scădere număr de mese/zi: 8 ----- 7
• Ajustări funcţionale şi constructive ale sistemului de creştere
B1 B2 B3 B4
Număr exemplare: 95 Număr exemplare: 95 Număr exemplare: 72 Număr exemplare: 70
Masa med. finală = 2,81 g/ex Masa med. finală = 2,92 g/ex Masa med. finală = 3,17 g/ex Masa med. finală = 3,04 g/ex
Biomasa finală = 266,7 g Biomasa finală = 263,1 g Biomasa finală = 228 g Biomasa finală = 212,5 g
Supravieţuirea: 95 % Supravieţuirea: 90 % Supravieţuirea: 96 % Supravieţuirea: 56 % *
Rezultate etapa I.
Indicatori tehnologici:
• Număr de exemplare care au supravieţuit: 327
• Masa med. finală = 2,97 g/ex
• Biomasa finală = 970,3 g
• Supravieţuirea: 81,75 % (93% fără a lua în calcul accidentul)
Fig. 5. Schema tehnologică şi rezultatele etapei I.
9
Etapa II.
Perioada: 15.08 – 5.09.2002
Indicatori tehnologici:
• Număr total de exemplare: 327
• Masa medie iniţială (Wmi) = 2,97 g/ex
• Biomasa totală (Bi) = 970,3 g
B1 B2 B3 B4
Număr exemplare: 100 Număr exemplare: 100 ex Număr exemplare: 100 ex Norma de populare: 27 ex
Masa med. iniţial = 2,22 g/ex Masa med. iniţial = 2,42 g/ex Masa med. iniţial = 2,51 g/ex Masa med. iniţial = 9,47 g/ex
Biomasa iniţială = 222 g Biomasa iniţială = 242,1 g Biomasa iniţială = 250,5 g Biomasa iniţială = 255,7 g
Raţie / zi = 10%* Wmi Raţie / zi = 10%* Wmi Raţie / zi = 15%* Wmi Raţie / zi = 10%* Wmi
Tip furaj: Nutra Tip furaj: CCPPPIP Tip furaj: Gammarus Tip furaj: CCPPPIP
Etape tehnologice:
• Scădere raţie furajeră: 10% ----- 7% s.uscată/zi
• Urmărire adaptare la hrănire integrală cu hrană artificială
B1 B2 B3 B4
Număr exemplare: 28 Număr exemplare: 31 Număr exemplare: 77 Număr exemplare: 26
Masa med. finală = 3,55 Masa med. finală = 4,28 Masa med. finală = 3,45 Masa med. finală = 15,4
g/ex g/ex g/ex g/ex
Biomasa finală = 99,5 g Biomasa finală = 132,7 g Biomasa finală = 265,5 g Biomasa finală = 400,5 g
Supravieţuirea: 28 % Supravieţuirea: 31 % Supravieţuirea: 77 % Supravieţuirea: 96,3 % *
10
Etapa III.
Perioada: 5.09 – 25.09.2002
Indicatori tehnologici:
• Număr total de exemplare: 162
• Masa medie iniţială (Wmi) = 5,54 g/ex
• Biomasa totală (Bi) = 898,2 g
B1 B2 B3 B4
Număr exemplare: 28 Număr exemplare: 31 ex Număr exemplare: 77 ex Norma de populare: 26 ex
Masa med. iniţial = 3,55 g/ex Masa med. iniţial = 4,28 g/ex Masa med. iniţial = 3,45 g/ex Masa med. iniţial = 15,4 g/ex
Biomasa iniţială = 99,5 g Biomasa iniţială = 132,7 g Biomasa iniţială = 265,5 g Biomasa iniţială = 400,5 g
Raţie / zi = 15%* Wmi Raţie / zi = 15%* Wmi Raţie / zi = 15%* Wmi Raţie / zi = 7%* Wmi
Tip furaj: Gammarus Tip furaj: Gammarus Tip furaj: Gammarus Tip furaj: CCPPPIP
Etape tehnologice:
• Urmărire recuperare la hrănire integrală cu hrană artificială
• Scădere raţie furajeră: 7% ----- 3,5% s.uscată/zi
B1 B2 B3 B4
Număr exemplare: 12 Număr exemplare: 13 Număr exemplare: 73 Număr exemplare: 25
Masa med. finală = 7,21 g/ex Masa med. finală = 9,73 g/ex Masa med. finală = 5,55 g/ex Masa med. finală = 31,9 g/ex
Biomasa finală = 86,5 g Biomasa finală = 126,5 g Biomasa finală = 405,5 g Biomasa finală = 797,5 g
Supravieţuirea: 42,9 % Supravieţuirea: 41,9 % Supravieţuirea: 94,8 % Supravieţuirea: 96,2 %
11
Etapa IV.
Perioada: 26.09 – 25.10.2002
Indicatori tehnologici:
• Număr total de exemplare: 123
• Masa medie iniţială (Wmi) = 11,51 g/ex
• Biomasa totală (Bi) = 1416 g
B1 B2 B3 B4
Număr exemplare: 14 Număr exemplare: 15 ex Număr exemplare: 47 ex Norma de populare: 47 ex
Masa med. iniţial = 30,4 g/ex Masa med. iniţial = 28,9 g/ex Masa med. iniţial = 5,87 g/ex Masa med. iniţial = 5,99 g/ex
Biomasa iniţială = 425,5 g Biomasa iniţială = 433 g Biomasa iniţială = 276 g Biomasa iniţială = 281,5 g
Raţie / zi = 5%* Wmi Raţie / zi = 3,5%* Wmi Raţie / zi = 15%* Wmi Raţie / zi = 15%* Wmi
Tip furaj: Nutra Tip furaj: CCPPPIP Tip furaj: Nutra + Gammarus Tip furaj: CCPPPIP +
Gammarus
Etape tehnologice:
• Urmărire reconversie la hrănire cu hrană artificială (100% ---10%)
• Scădere raţie furajeră: 3.5% ----- 2,5% s.uscată/zi
B1 B2 B3 B4
Număr exemplare: 14 Număr exemplare: 15 Număr exemplare: 46 Număr exemplare: 47
Masa med. finală = 60,7 Masa med. finală = 55,1 Masa med. finală = 10,1 Masa med. finală = 10,7
g/ex g/ex g/ex g/ex
Biomasa finală = 850 g Biomasa finală = 826 g Biomasa finală = 466 g Biomasa finală = 501 g
Supravieţuirea: 100 % Supravieţuirea: 100 % Supravieţuirea: 97,9 % Supravieţuirea: 100 %
12
Furajarea materialului biologic
Pe durata experimentului s-a urmărit optimizarea parametrilor furajării (raţie
furajeră, tip de furaj şi număr de mese) şi eficienţa utilizării diferitelor furaje
utilizate (indicele de conversie al furajelor).
În etapa I s-a realizat furajarea ad-libitum a materialului biologic urmărindu-se
asigurarea condiţiilor pentru adaptarea materialului biologic la condiţiile de creştere
din sistemul de creştere cu module tip acvariu.
În etapele ulterioare s-a urmărit optimizarea raţiilor furajere atât pentru furajul
artificial cât şi pentru hrana naturală (fig. 9), propunându-se pentru exemplarele între
20 şi 100 g o raţie zilnică optimă de 2,5 % din biomasa totală pentru hrana uscată şi
15% pentru cea umedă.
Indicele de conversie al hranei a variat între 1,3 şi 1,24 pentru furajul artificial şi 6,27
şi 8,73 pentru hrana naturală (fig. 9).
40
30 5
20
3
2
10
1
0 0
Initial Etapa I. Etapa II. Etapa III. Etapa IV.
Etape de crestere
Fig. 9. Variaţia raţiei furajere si a indicelui de conversie al furajului
Indicii de conversie ai hranei au fost foarte buni pentru fiecare tip de hrană în parte
probabil şi datorită condiţiilor hidrochimice foarte bune din sistem. Indicele de
consum al hranei a variat în jurul valorii medii de 0,8. Compoziţia chimică a furajelor
utilizate este prezentată în tabelul 2.
13
Nr.c Substanţe Furaj Furaj CCPPPIP
rt. Nutra 2.0 (Hendrix)
Proteină brută 54,00 % 40,75 %,
Umiditate 7,50 % 8,80 %
Lipide 18,00 % 10,50 %
Cenuşă 10,00 % 8,10 %
SEN - 21,50 %
Celuloză 0,60 % 10,35 %
Fosfor 1,45 % -
Vitamina A 16.000 U.I.
Vitamina D3 2.300 U.I.
Vitamina E 250 mg
Sulfat de Cu 5 mg
Tabel 2
Comparând indicele de conversie al celor două tipuri de furaje administrate (Nutra 2.0
produs de compania Hendrix pentru puiet de păstrăv) şi furajul pentru sturioni produs
experimental de CCP PPIP din Galaţi se observă valori apropiate (fig. 10).
1.4
1.2
0.4
0.2
14
Creşterea şi supravieţuirea
Indicatorii biotehnologici ai creşterii (masa medie, biomasa totală, rata instantanee a
creşterii, şi sporul de creştere) au fost urmăriţi la diferitele variante experimentale.
Valorile medii ale masei individuale, biomasei totale şi supravieţuirii sunt prezentate
separat pentru fiecare bazin de creştere şi ca valori medii pe etapă în schemele
tehnologice din figurile 12-16.
Medii Plus-variante
100
Densitatea (ex./m )
80
2
60
40
20
0
Etapa I. Etapa II. Etapa III. Etapa IV
Etape de crestere
15
60
50
2.2278
y = 1.5443x
Masa medie (g/ex) 2
R = 0.9866
40 Masa medie plus-variante (g/ex)
Masa medie (g/ex)
1.662
y = 1.1501x
20
2
R = 0.9546
10
0
Initial Etapa I. Etapa II. Etapa III. Etapa IV.
Etape de crestere
1.50
%/zi
1.00
0.50
0.00
B1-B2 (furajare integrala cu hrana artificiala) B3-B4 (50% furaj + 50 % Gammarus)
16
7.00
B1
6.00 B2
B3
Plus-variante
5.00
4.00
%/zi
3.00
Datorita pierderilor
numerice in faza III
2.00 si transferarii unor
exemplare între
bazine nu s-a
putut calcula SGR
1.00 pentru
B1, B2 si B3
0.00
I. II. III. Media
Etape de crestere
100
90
80
70
Supravietuirea (%)
60
50
40
30
20 Supravietuirea medie
Supravietuirea plus-variantelor
10
0
Initial Etapa I. Etapa II. Etapa III. Etapa IV.
Etape de crestere
Fig. 16. Evoluţia supravieţuirii
17
Regimul hidrochimic
Din evoluţia parametrilor fizico-chimici se constată următoarea evoluţie:
-temperatura apei (fig. 17) în perioada de aclimatizare şi jumătatea primei etape
înregistrează variaţii relativ mari, care se înscriu în intervalul 20,5-26oC, motiv pentru
care, ulterior acest parametru a fost controlat permanent pană la sfârşitul
experimentului, temperaturile fiind menţinute în jurul valorii de 20 o C;
-pH-ul (fig. 18) înregistrează variaţii majore în perioada de aclimatizare a filtrului şi în
prima jumătate a etapei I-a iar ulterior se menţine la valori care se înscriu în
intervalul 7,4 – 7,6 unităţi de pH, reacţie optimă pentru evoluţia şi dezvoltarea
materialului piscicol;
oxigenul dizolvat (fig. 17), datorită înregistrării unei scăderi continue a valorilor
înregistrate în prima perioadă a experimentului, a fost controlat şi menţinut ulterior la
valori între 7,4 şi 7,6 mg/l valori considerate ca fiind optime pentru sturioni;
18
unitati de pH
7/
6/
7/
6/ Oxigen dizolvat (mg/l)
20 20
6.7
6.8
6.9
7
7.1
7.2
7.3
7.4
7.5
7.6
7.7
7.8
6.8
7
7.2
7.4
7.6
7.8
8
8.2
8.4
8.6
02 02
7/
7/ 13
13 /2
/2 00
00 2
2 7/
20
7/
20 /2
/2 00
00 7/ 2
2 27
7/
27 /2
00
/2
00 2
8/
2 3/
8/ 20
3/ 02
20 8/
02 10
/2
8/ 00
10
8/ 2
/2 17
00
2 /2
8/ 00
17 8/ 2
/2 24
00 /2
2 00
8/
24 8/ 2
/2 31
00 /2
2 00
2
8/ 9/
31
Data
/2 7/
00 20
2 9/
02
9/ 14
Data
7/
20 /2
00
02 9/ 2
9/ 21
14 /2
/2 00
00 2
2 9/
/5 10 02
/2 /1
Oxigenul diyolvat
00 9/
10 2 20
/1 02
2/
Fig. 17. Variaţia oxigenului dizolvat si a temperaturii apei
20
02
10
/1
9/
20
02
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
Temperatura ( oC)
19
o NH4+, NH3, NO2- (mg/l)
7/
6/ G, mg/l 7/
20 6/
0
2
4
6
8
10
12
14
16
20
0
0.05
0.1
0.15
0.2
0.25
0.3
0.35
02 02
7/ 7/
13 13
/2 /2
00 00
2 7/ 2
7/ 20
20
/2 /2
00 00
2 7/ 2
7/ 27
27 /2
/2 00
00
2 2
8/
8/ 3/
3/ 20
20 02
02 8/
8/ 10
10 /2
/2 00
00 8/ 2
2 17
8/ /2
17 00
/2 2
00 8/
2 24
8/
24 /2
00
/2 8/ 2
00
2 31
8/ /2
31 00
/2 2
00 9/
2
Data
7/
20
9/
Data
7/ 02
20 9/
02 14
/2
9/ 00
14
/2 9/ 2
00 21
2 /2
00
9/
21 9/ 2
/2 28
00 /2
2 00
9/ 2
28 10
CO2
/2 /5
00 /2
2 00
D totala
10 10 2
/5 /1
/2 2/
00 20
10 2 10 02
Fig. 19. Variaţia compuşilor de azot
/1 /1
D carbonatica
2/ 9/
20 20
Nitriti
02
Nitrati
10 02
/1
Amoniu
9/
Amoniac
20
02
0
10
20
30
40
50
60
70
80
NO3- (mg/l)
20
Concluzii
¾ Pentru buna funcţionare a filtrului biologic este absolut necesară perioada de
aclimatizare (încărcarea treptată a sistemului cu material biologic) perioadă în care
parametrii fizico-chimici se stabilizează;
¾ Calitatea optimă a apei si pierderile numerice reduse din lotul martor, hrănit cu
hrană naturală, ne determină să considerăm că pierderile importante din etapele II şi
III în bazinele B1 si B2 se datorează neacceptării hrănirii integral artificiale;
Bibliografie
Bovendeur, J., 1987. Design and performance of a water Recirculation System for High-Density
Culture of the African Catfish, Clarias gariepinus (Burchel 1822), Aquaculture, 63.
Enita Bordeaux, 1986 – L’ sturgeon Acipenser baeri, cahiers des especes aquacoles, Bordeaux;
Odd-Ivar Lekang, Helge Kleppe, 1999. Efficiency of nitrification in trickling filters using
different filter media. Aquacultural Engineering 21 (2000), 181-199.
Oprea L., Georgescu R., 2000 – Nutriţia şi alimentaţia peştilor, Bucureşti, Editura Tehnică;
Talpeş M., Patriche N., Pecheanu C. 2001. Perspective privind creşterea sturionilor în românia.
Simpozionul internaţional “Alimentele şi sănătatea la începutul mileniului III”, Galati,
Romania.
Timons, M.B. and Losordo, T., 1991. Aquaculture water reuse systems: engineering design and
management, Developments in aquaculture and fisheries science, vol.27, 309 p.
Wheaton, F.W., 1985. - Aquacultural Engineering. Robert E. Krieger Publishing Company,
Malabar, Florida, 708 p.
Williot, P. (Ed.), 1991. - Acipenser. Actes du Premier Colloque international sur
l’esturgeon, Bordeaux, Cemagref Publications, 519 pp.
21