Sunteți pe pagina 1din 3

SINDROAME LEGATE DE CICLUL MENSTRUAL

A. SINDROMUL PREMENSTRUAL

Apare cu 3-5 zile inainte de menstruatie , intalnindu-se la 35-40 % dintre femei fiind mai frecvent intre 18 si 35 ani.

Simptomatologie :

1.manifestari congestive : sani mariti si durerosi , retentie de apa cu edeme

2.manifestari nervoase : iritabilitate, nervozitate , anxietate, insomnie, cefalee, migrene

3.manifestari viscerale : apar pe mici leziuni organice preexistente: a)ap digestiv : dispepsie, dischinezie biliara,
colici hepatobiliare; b)ap respirator : laringite, crize de astm; c)ap osteoarticular: cervicalgii; d) mai apar alergii
cutanate , urticarie, hepes.

Tratament : diuretice ( spironolactona), tratament hormonal ( contraceptive orale combinate sau progestative de
sinteza ), sedative . Asocierea de sedative +diuretic+progesteron se gaseste in preparatul Precyclan 2 cp /zi 10 zile.

B. SINDROMUL INTERMENSTRUAL

1.Sdr intermenstrual functional ( sdr de ziua a 15-a ) – se manifesta clinic prin durere hipogastrica cu iradiere
spre anus si lombe ce apare in zilele de 13 -14 ale ciclului menstrual. Durerea este de intensitate variabila , uneori
atroce incat simuleaza un abdomen acut, find citate laparatomii albe pt aceasta. Hemoragia este in general redusa
cantitativ, mimand o mica menstra dar uneori poate fi abundenta. Acest sindrom este determinat de ponta ovulara si
nu exista in ciclurile anovulatorii.

2.sdr intermenstrual lezional- are drept cauze : infectii acute sau cr, polipi cervicali, retroversia uterina, fibroame
submucoase, ovarita sclerochistica, lez displazice cervicale, hiperplazie de endometru.

C. DISMENOREEA –prezenta de menstre dureroase

Este un simptom care afecteaza multe din femeile de varsta reproductiva si este definita ca = senzatia de crampa
dureroasa la nivelul abdomenului inferior , insotita de alte simptome cum ar fi durerea de cap, tahicardia, greata,
varsaturile , tremuraturile sau diareea, toate acestea aparand putin inaintea sau in timpul menstruatiei.

Poate sa fie primara ( de la menarha) sau secundara ( postabortum).

Dismenoreea primara – apare in general la fetele tinere sub 20 ani, si apare imediat dupa menarha , fara a fi insotita
de conditii patologice. Dismenoreea apare doar in ciclurile ovulatorii.

Dismenoreea secundara- apare mai tarziu , fiind determinata de conditii patologice care dau durere in cursul
menstruatiei.

Studiile arata ca 75% dintre tinerele sub 20 ani au dismenoree primara si 35 % dintre femei afirma simptome
menstruale , dintre care 15 % necesita analgezie. Contraceptivele orale reduc semnificativ dismenoreea. Severitatea
dismenoreei primare se coreleaza direct cu durata menstruatiei , fluxul menstrual si varsta menarhei, dar nu are
legatura cu durata ciclului menstrual.

DISMENOREEA PRIMARA – in dismenoreea primara , durerea este spasmodica si pulsatorie , cu localizare in


abdomenul inferior si de obicei iradiaza postero-inferior si pe fata anterioara a coapselor.

Debutul – este odata cu debutul menstruatiei si dureaza 1-3 zile. Simptomele asociate – include dureri dorsal,
greata, varsaturi , diaree, cefalee si fatigabilitate.

Patogenia dismenoreei – nu e pe deplin cunoscuta , este cert ca exista o relatie directa intre nivelurile crescute ale
Pg E 2 alfa si Pg E 2 din endometrul secretor si simptomele dismenoreei , inclusiv hipercontractilitatea uterina care
determina crampele.
Tratament - -inhibitorii sintezei de prostaglandine amelioreaza simptomele, acestea sunt subst AINS precum :
Aspirina, Ibufen, Naproxen, Ketoprofen, Indometacin,. Studiile arata ca peste 72 % dintre femeile cu dismenoree
relateaza ameliorarea simptomelor dupa acest tratament. Cele mai eficiente sunt AINS de tipul acidului mefenamic
care amelioreaza durerea intr-un procent mai mare ca Ibuprofenul si Ketoprofenul si cu reactii adverse mai reduse.
Administrarea se incepe cu 48 ore inainte de debutul menstruatiei si timp de 1-3 zile in timpul menstruatiei.

Inhibitorii de prostaglandine sunt contraindicati pacientelor cu hipersensibilitate la aceste medicamente , cu


bronhospasm, polipi nazali, sau angioedem, ulcer, afect inflamatorii ale tractului gastro-intestinal, sau in afectiuni
renale cr. Contraceptivele orale amelioreaza simptomatologia in 90 % din cazuri. In prezent in cazurile rebele la
tratament medicamentos se poate practica pe cale laparoscopica ablatia de ligament uterosacrat sau ablatia de nerv
parasacrat.

DISMENOREEA SECUNDARA

Poate apare la orice varsta , durerea fiind secundara unui proces patologic. Aceste afectiuni includ : stenoze
cervicale, tesut endometrial ectopic, inflamatii pelvine, congestie pelvina, si stres.

1. Stenozele cervicale

=ingustarea severa a canalului cervical , mai ales la nivelul orificiului intern , poate jena scurgerea sangelui
menstrual, determinand cresterea presiunii intracavitare. In plus se poate produce refularea sangelui in cavitatea
peritoneala prin orificiile tubare. Stenozele stranse se asociaza adesea cu endometrioza pelvina.

Etiologia lor poate fi congenitala sau dobandita in urma unor leziuni cervicale, cum ar fi electrocauterizarea,
criocauterizarea, conizatiile. Pot apare si in urma unor procese inflamatorii produse de infectii. Posibilitatea
existentei unei stenoze cervicale trebuie luata in considerare daca fluxul menstrual este foarte redus iar crampele
severe continua in tot cursul menstruatiei.

Diagnosticul de stenoza cervicala – se suspicioneaza daca orificiul extern este cicatriceal sau daca este imposibil de
introdus o sonda uterina la nivelul orificiului cervical intern.

Tratament – dilatarea canalului cervical folosind dilatatoare de dimensiuni crescatoare. Deseori stenozele
recidiveaza dupa terapie si necesita repetarea procedurii.

2. Endometrioza

Existenta endometriozei trebuie luata in considerare atunci cand exista un istoric de dismenoree cu dureri mai
intense in cursul timpului. Adeseori se insoteste de dispareunie si infertilitate. Un examen fizic amanuntit poate
identifica noduli endometriozici la nivelul ligamentului uterosacrat sau la nivelul vaginului sau colului.

Diagnostic – se face prin vizualizarea directa prin laparascopie , laparatomie sau biopsie directa da le nivelul
leziunilor vaginale sau cervicale.

Tratamentul – este specific fiecarei paciente in parte.

3. Inflamatia pelvina

Infectiile pelvine datorate gonococului , Chlamydiei sau oricarui ag infectios implicat pot determina inflamatie
pelvina sau abcese pelvine al caror tratament poate lasa bride aderentiale care pot fi cauza dureri , dureri ce sunt mai
accentuate la menstruatie =dismenoreea. Aceleasi modificari patologice le pot crea si infectiile secundare apendicitei
sau folosirii DIU. Durerea poate fi secundara congestiei si edemului care apar in mod fiziologic in cursul
menstruatiei.

4. Sdr de congestie pelvina –se datoreaza vasodilatatiei vaselor pelvine. Durerea se percepe ca o arsura sau
avand natura pulsatila , mai accentuat noaptea si dupa o perioada indelungata de stat in picioare.

Ex fizic local evidentiaza vasocongestie la nivelul vaginului si colului cu usoara marire de volum a corpului uterin ,
care are si o consistenta mai ferma.
Diagnosticul – se bazeaza pe ex fizic sip e laparascopie. Fiziopatologia sdr de congestie pelvina se refera la
cresterea presiunii si la probleme psihosomatice.

Tratament – analgezice, AINS. Cazurile severe pot necesita histerectomie ca ultima solutie.

5. Stresul

Dismenoreea care se datoreaza stresului si tensiunii are un istoric de instalare gradata , iar durerea este in general
mai intensa in perioadele de stres accentuat.

Fiziopatologia – se datoreaza se pare actiunii combinate a prostaglandinelor si congestiei vasculare.

Tratament- eliminarea stresului si invatarea unor tehnici de relaxare in cazuri rare folosirea de antidepresive pe
perioade scurte.

6. Alte cauze

Uneori dismenoreea se poate datora unor conditii patologice rare:

1.-leiomioamele sau polipii dezvoltati la nivelul orificiului cervical intern sau al segmentului inferior = acumularea
de sange in uter cu distensie secundara

2-fibroamele uterine sau polipii se congestioneaza sau devin edematoase

Diagnosticul - se bazeaza in general pe istoric , ex fizic, HSG, sau histeroscopie.

Tratament – excizia tesutului patologic

3-anomaliile congenitale – pot determina obstructie cu impiedicarea scurgerii sangelui menstrual , rezultand
hematometrie sau hematocolpos

4-himenul imperforat

S-ar putea să vă placă și