Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA CIM
CATEDRA MECANICA TEORETICĂ
ION BALMUŞ
ANATOLIE CASIAN
VALERIU MIHAILOV
LUCRĂRI DE LABORATOR
LA MECANICĂ
realizate în MATLAB
Chişinău
U.T.M.
2007
2
Prezenta lucrare didactică conţine o expunere pe scurt a
materialului, necesar pentru a aplica pachetul MATLAB, şi exerciţii
de antrenament în acest sens (Lucrările de laborator Nr 1 şi Nr 2 -
calculul expresiilor aritmetice, utilizarea masivelor unidimensionale
şi bidimensionale, construirea graficelor). Este expus pe scurt şi
materialul teoretic pentru a efectua două lucrări de laborator la
mecanică în pachetul MATLAB (Lucrările de laborator Nr 3 şi Nr 4
– construirea traiectoriei punctului material în plan şi în spaţiu,
calcularea integralelor, rezolvarea ecuaţiilor diferenţiale de ordinul
doi, studiul oscilaţiilor forţate). Sarcinile lucrărilor de laborator sunt
prezentate în 30 de variante. Studentul primeşte numărul variantei de
la profesor pentru toate patru lucrări de laborator. După efectuarea
lucrării studentul îndeplineşte Raportul despre lucrarea respectivă.
Raportul trebuie oformat pe foi A4 cu chenar la 5 mm de la margine
sus, jos şi în dreapta şi 20 mm în stânga, ca documentaţie tehnică.
Dacă imprimanta nu acceptă astfel de margini, se admit, ca excepţie,
foi A4 cu chenar la 10 mm de la margine sus, jos şi în dreapta şi 20
mm în stânga. Foaia de titlu a Raportului este indicată de profesor
conform Anexei 1 sau 2. Raportul se prezintă pentru susţinere la
lucrarea de laborator următoare. După susţinerea ultimei lucrări
studentul prezintă profesorului rapoartele despre toate lucrările în
ansamblu, prinse cu o clamă. Ele se păstrează la catedră timp de un
an.
Lucrările de laborator sunt destinate studenţilor de la Facultatea
Calculatoare, Informatică şi Microelectronică.
© U.T.M., 2007
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
Cuprinsul
Notări..................................................................................................5
Introducere.........................................................................................6
Ce este MATLAB..............................................................................6
Versiunile existente...........................................................................8
Pornirea sistemului MATLAB şi lucrul în regim de dialog..............8
Lucrarea 1. Elemente ale sistemului MATLAB............................11
1.1. Comenzile de redactare a rândului...........................................11
1.2. Comenzile de dirijare a ferestrei în regimul de comandă.........13
1.3. Regimul de comandă................................................................14
1.4. Expresiile aritmetice.................................................................15
1.4.1. Numerele.............................................................................15
1.4.2. Operaţiile aritmetice............................................................16
1.5. Variabilele.................................................................................17
1.5.1. Vizualizarea variabilelor.....................................................18
1.5.2. Ştergerea determinării variabilelor......................................19
1.5.2. Fereastra Workspace...........................................................19
1.6. Formatul numerelor..................................................................20
1.7. Funcţiile matematice................................................................22
1.8. Vectorii şi matricele..................................................................24
1.8.1. Matricele..............................................................................25
1.8.2. Introducerea matricelor.......................................................25
1.8.3. Operatorul colon..................................................................28
1.8.4. Generarea matricelor...........................................................29
1.8.5. Apelări la matrice................................................................29
1.8.6. Dimensiunile matricei.........................................................32
1.8.7. Operaţiile cu matrice...........................................................33
1.8.8. Operaţiile cu masivele (tabelele).........................................34
1.8.9. Lucrul cu matricele..............................................................35
1.9. Anunţul despre erori şi îndreptarea erorilor.............................38
Sarcina Lucrării Nr 1.......................................................................43
Lucrarea 2. Grafica în sistemul MATLAB...................................52
2.1. Crearea graficelor.....................................................................52
2.1.1. Fereastra cu grafic.................................................................52
3
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
4
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
5
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
Notări
6
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
Introducere
Ce este MATLAB
În timpul de faţă MATLAB este unul din cele mai puternice din
toate pachetele universale de calcul. Inginerii şi savanţii aplică
MATLAB pentru rezolvarea problemelor din diferite domenii de
aplicare: achiziţionarea, analizarea şi vizualizarea datelor;
prelucrarea semnalelor şi a imaginilor; cercetarea şi calcularea
diferitor procese tehnice; modelarea, simularea şi optimizarea
sistemelor tehnice; dezvoltarea aplicaţiilor, incluzând interfeţele
grafice etc.
MATLAB este un sistem interactiv cu un limbaj de performanţă
înaltă foarte efectiv pentru calcule tehnice a cărui element
informaţional de bază este matricea. Denumirea de MATLAB
provine de la Matrix Laboratory.
MATLAB s-a dezvoltat pe parcursul anilor cu adăugările a mai
multor utilizatori. La universităţi pachetul MATLAB se foloseşte ca
un instrument standard de iniţiere şi cursuri avansate în matematică.
În industrie MATLAB este instrumentul cu o capacitate înaltă pentru
cercetare, dezvoltare şi analiză.
8
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
Versiunile existente.
9
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
a) Matlab 6 b) Matlab 7
Fig.I.4. Setarea vizibilităţii tuturor ferestrelor:
10
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
11
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
Sfaturi practice.
Exemplele din lucrarea de laborator nr.1 e preferabil să le
încercaţi din linia de comandă pentru a vedea şi a înlătura erorile,
iar restul lucrărilor - să folosiţi redactorul intern.
12
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
Ţineţi minte:
Fereastra “Command Window” oferă posibilitatea de
redactare numai a ultimului rând de comandă. Să nu vă mire
faptul, că cursorul î-l puteţi muta în rândurile precedente şi nu le
puteţi redacta.
14
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
>> X = 3 + 2 - 4 + 5 +...
7 +1 + 2 - 3
>> a=3,25*(0.7-3.5/5.1)+2.3^3
a=
3
ans =
12.5101
>> x = 0.2;
>> y = -3.9;
>> a = sin(4/3*pi*x)+exp(0.1*y);
>> b = cos(4/3*pi*x)+exp(0.1*y);
>> c = sqrt(a/b)+(a/b) ^ (1/3)
c=
2.0451
1.4.1. Numerele
>>2.15e-3
ans = 0.00215
>> 5*(2.2+3.9i)+0.8
ans = 11.8000+19.5000i
Toate numerele sunt stocate în seansul de lucru folosind
formatul lung specificat de IEEE - standardul virgulei mobile.
16
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
Ţineţi minte:
Expresiile matematice se calculă conform regulilor de
prioritate a operaţiilor şi de la stânga la dreapta:
a *b
a*b/c este echivalent cu ,
c
însă
a
a/b*c este echivalent cu *c .
b
>> 1\2/5
ans = 0.4000
>> 1/2\5
ans = 10
17
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
1.5. Variabilele
>> num_students = 25
num_students = 25
Ţineţi minte:
Numele variabilei se începe cu o literă, urmat de un număr
arbitrar de litere, cifre sau semnul de subliniere "_". În numele
variabilei spaţiul (locul gol) nu se admite. MATLAB foloseşte
doar primele 31 de caractere din numele variabilei.
Trebuie de ţinut cont că MATLAB este ”case sensitive” -
literele majuscule şi minuscule se deosebesc. Variabilele "A" şi "a"
nu sunt aceleaşi.
>> 2.15+1.07
ans =3.2200
>> ans-0.22
18
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
ans =3.0000
>> a
a=
-1.34
>> disp(a)
-1.34
>> b=2.98+3.86i;
>> whos a b
Name Size Bytes Class
a 1x1 8 double array
b 1x1 16 array
(complex)
Crand total is 2 elements using 24 bytes
>> whos
>> clear a b
>> whos
>> clear
>> whos
20
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
21
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
c = 0.12
>> format rat; a, b, c
a = 1/3333
b = 1/4
c = 10/81
Ţineţi minte:
La executarea funcţiei matematice argumentul se scrie în
paranteze rotunde imediat după numele funcţiei.
>> x=0.2;
>> y= -3.9;
>> c=sqrt((sin(4/3*pi*x)+exp(0.1*y))/(cos(4/3*pi*x)+...
exp(0.1*y)))+((sin(4/3*pi*x)+exp(0.1*y))/(cos(4/3*pi*x)+...
24
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
exp(0.1*y)))^(1/3)
c=
2.0451
>> x=0.2;
>> y= -3.9;
>> a= sin(4/3*pi*x)+exp(0.1*y);
>> b= cos(4/3*pi*x)+exp(0.1*y);
>> c=sqrt(a/b)+(a/b) ^ (1/3)
c=
2.0451
Ţineţi minte:
Avantajele MATLAB-ului:
- în timp, ce unele limbaje de programare lucrează doar cu
câte un element din matrice, MATLAB permite să lucrăm cu
întreaga matrice repede şi uşor.
- nu este necesar să declarăm dimensiunile matricelor - ele
pot fi redimensionate pe parcursul lucrului.
25
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
1.8.1. Matricele
26
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
27
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
>> a = 1:9
a= 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Deoarece rezultatul operatorului colon este un vector
următoarea expresie este echivalentă cu cea precedentă:
>> a = [1:9]
a= 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Aceleaşi matrice, arătate anterior, pot fi introduse în felul următor
De exemplu:
>> 100:-7:50
100 93 86 79 72 65 58 51
>> 0:pi/4:pi
0 0.7854 1.5708 2.3562 3.1416
1.8.4. Generarea matricelor
29
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
>> b(2,3)
ans = 6
>> c(3,4)
ans = 12
Pentru un vector sintaxa este de V(n), unde n este numărul de
ordine al elementului necesar, indiferent dacă vectorul este vector-
rând sau vector-coloană.
>> vl(2)
ans =3
>> vc(2)
ans =5
31
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
d=
1 4 7 10 0
2 5 8 11 0
3 6 9 12 15
33
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
34
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
32 77 122 167
50 122 194 266
68 167 266 365
>> sin(a)
ans =
0.8415 0.9093 0.1411 -0.7568 -0.9589 -0.2794 0.6570
0.9894 0.4121
>> sin([0 pi/2 pi])
ans =
0 1.0000 0.0000
36
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
22 26 30
>> sqr(2)
??? Undefined function or variable ‘sqr’.
39
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
În versiunea MATLAB 6 :
1. dacă există o singură variantă, atunci după apăsarea tastei
<TAB> sistemul ar fi terminat numele funcţiei
necunoscute fără transferul rândului.
2. dacă variante sunt câteva şi tasta <TAB> se apasă doar o
singură dată atunci MATLAB dă un sunet de avertizare
3. dacă variante sunt câteva şi tasta <TAB> va fi apăsată
dublu – atunci MATLAB va afişa variantele posibile în
fereastra “Command Window” şi va repeta linia de
comandă introdusă.
Să considerăm un exemplu:
>> cl<TAB>
cl2tf cleanaxe clg cloop
clusterdata cla cleanerrormsg clipboard
40
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
41
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
a) Matlab 6 b) Matlab 7
Overloaded methods
help sym/sqrt.m
42
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
În versiunea MATLAB 7:
Acest ajutor în această versiune este mai avansat.
În versiunea MATLAB 6:
În această versiune MATLAB caută perechile doar la
editarea rândului - dacă găseşte perechea la paranteza introdusă
atunci automat le evidenţiază pe ambele.
43
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
Sfaturi practice.
Începutul fiecărui program începeţi cu ştergerea tuturor
variabilelor din sesiune. Aceasta vă dă posibilitatea să evitaţi
eroarea folosirii variabilelor determinate din programul precedent.
Preferabil ca orice program să se înceapă cu comenzile
clear;
format compact;
Sarcina Lucrării Nr 1.
I. Descrieţi comenzile de bază în regimul de comandă a Programului
MATLAB.
Vari
Expresiile
anta
3.5
e x sin y e x cos y e x sin y
F1 x x sin y;
x sin y e sin y e x cos y
1
5 2 x sin y x x ln y
F2 arctg ;
x ln y 5 2 x sin y
44
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
x ctgy
2.5 3
x ln cos y
A1 ;
x ctgy x ln cos y
2
x cos 2 y
3
A2 sh
2
ln
x cos y sin y x;
x cos y x 2 cos 2 y
3. 1
x 3 tgy (sin y ln x ) 2.5
B1 x sin 2 x ;
sin y ln x
x tgy
3
3
x sin 3 y 1x cos y
1.3 2 2
B2 ch ln ;
x sin y
1.5
x cos2 y 1.3 3
x 1 x2 1 2 x 2
2.3
ln ctgy x
H1 ;
x 1 x2 1 2x
2
ln ctgy
4
x 2 cos 2 y
H 2 arcsin x ln y ;
x ln y
e cos y 3sin y
x 2
100 x tgy cos y
Z1 ;
100 x tgy e cos y 3sin y
x 2
5
x cos 2 y
2 3 2.3
x sin y
Z2 cth 2 ;
x sin y x cos y
2
x 1 2 x2
2.1
100 x ctgy sin y
Q1 ;
100 x ctgy
x 2
1 2 x 2
6
x cos y x 2 x sin y
3 2.2 1.3
Q2 ;
x sin y 3
x 3
cos y
45
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
5x sin y
2.2
x x tgy
2
R1 ;
50 x sin y x 2 x tgy
2 1/ 3 4
7
2 x sin 2 y x ln tgy cos y
R2 sh ;
x ln tgy 2 x sin y
1.3 1/ 3
x 2
T
x 2 x 1 3x sin y ln x cos y ;
2 3 2 1/ 3
x 1 3x
1
sin y ln x 2 3
8
T
arcsin cos 2 y x
1 2 x cos y ; 4 1/ 4
2.5
e x sin y e x cos y x sin y
F1 3 x sin y;
x sin y e sin y e x cos y
x
9 1.3
x 2 cos 2 y
H 2 arcsin x ln y ;
x ln y
x ctgy
2.5 3
x ln cos y
A1 5 ;
x ctgy x ln cos y
10
x cos 2 y
2 2 2.3
x sin y
Z2 cth 2 ;
x sin y x cos 2
y
sin y ln x 2.5 x sin 2 y;
2.3
x 3 tgy
B1
sin y ln x x3 tgy
11
x cos y x 2 x sin y
3 1.3 1.3
Q2 ;
x sin y 3
x3 cos y
46
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
x 1 x2 1 2 x 2
2.3
ln ctgy x
H1 ;
x 1 x2 1 2x
2
ln ctgy
12
2 x sin 2 y x ln tgy cos y
R2 sh ;
x ln tgy 2 x sin 2 y
1.3 1/ 3
x
e cos y 3sin y
x 2
100 x tgy cos y
Z1 ;
100 x tgy e x cos y 3sin y
2
13
T2
arcsin cos 2 y x
1 2x 4 1/ 4
cos y
;
1 2x
4 1/ 4 arcsin cos 2 y x sin y
x 1 2 x2
2.1
100 x ctgy sin y
Q1 ;
100 x ctgy
x 2
1 2 x 2
14
5 2 x sin y x x ln y
F2 arctg ;
x ln y 5 2 x sin y
5x sin y
2.2
x x tgy
2
R1 ;
50 x 2 sin y x 2 x tgy
1/ 3 4
15
x cos 2 y
3
A2 sh
2
ln
x cos y sin y x;
x cos y x 2 cos 2 y
T
x 2 x 1 3x sin y ln x cos y ;
2 3 2 1/ 3
x 1 3x
1
sin y ln x 2 3
16
x sin y ln 1x cos y ;
1.3 3 2 2
B ch
x sin y
2 1.5
x cos y 2 1.3 3
47
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
x ctgy
2.5 3
x ln cos y
A1 ;
x ctgy x ln cos y
17 1.3
x 2 cos 2 y
H 2 arcsin x ln y ;
x ln y
sin y ln x 2.5 x sin 2 y;
3.1
x 3 tgy
B1
sin y ln x x 3 tgy
18
x cos2 y
2 3 2.3
x sin y
Z2 cth 2 ;
x sin y x cos y
2
x 1 x2 1 2 x 2
2.3
ln ctgy x
H1 ;
x 1 x2 1 2x
2
ln ctgy
19
x cos y x 2 x sin y
3 2.2 1.3
Q2 ;
x sin y 3
x 3
cos y
e cos y 3sin y
x 2
100 x tgy cos y
Z1 ;
100 x tgy e x cos y 3sin y
2
20
2 x sin 2 y x ln tgy cos y
R2 sh ;
x ln tgy 2 x sin y
1.3 1/ 3
x 2
5x sin y
2.2
x x tgy
2
R1 ;
50 x sin y x 2 x tgy
2 1/ 3 4
21
5 2 x sin y x x ln y
F2 arctg ;
x ln y 5 2 x sin y
48
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
x 1 2 x2
2.1
100 x ctgy sin y
Q1 ;
100 x ctgy
x 2
1 2 x 2
22
x cos 2 y
3
A2 sh
2
ln
x cos y sin y x;
x cos y x 2 cos 2 y
T
x 2 x 1 3x sin y ln x cos y ;
2 3 2 1/ 3
x 1 3x
1
sin y ln x 2 3
23 1.3
x 2 cos 2 y
H 2 arcsin x ln y ;
x ln y
2.3
e x sin y 2x cos y e x sin y 2 x cos y
F= ln sin y ;
200 x y 200 x y
24
x 1 x 1 2x
2 3
A 5 x 1 x 1 2x 3
2 3
;
ln ctgy
3 x sin( y ) x 1 x2
Z arctg ;
x x2 3 x sin( y )
25
e x sin y e x cos y
y
Q e sin y e cos y 1
x
;
tgy
(sin y sin 2 y sin 3 y ) 4 sin y sin 2 y sin 3 y
T 1
sin y sin 2 y sin 3 y ex ;
1 x
26 e
cos 2 y sin 4 y e x e x
H ;
e x
e x 3 sin 4 y cos 2 y 2 2
49
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
x tgy
1
ln y ln y
;
W 1
x tgy
27
x ln y
3
R sh ch x ln y x ln y ;
x ln y
2.3
e x sin y 2 x cos y e x sin y 2 x cos y
F= ln sin y
200 x y 200 x y
28
x ln y
3
R sh ch x ln y x ln y ;
x ln y
x 1 x 1 2x
2 3
A x 1 x 1 2x
2 3
5 3 ;
ln ctgy
29
cos 2 y sin 4 y e x e x
H ;
(e x e x ) 3 (sin 4 y cos 2 y 2) 2
50
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
11 3
y x sin x ln x 2 x 2 cos x
3
2 , 2 N=6
y x e x x 2 sin x ctgx 2 , 2
2
12 N=7
13 y x ln x x cos x ln x 0.3,3 N=6
14 y x e x cos x 2 x 2 1 1,3 N=8
3
15 y x x 2 ln x 1 x cos x 2 , 2 N=7
16 y x e x e x x 2 ln x 0.2, 4 N=6
17 y x x 2 sin x ln x 4 1,3 N=7
51
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
52
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
>> figure(n);
unde n este numărul figuri date (se indică în bara de titlu a ferestrei).
Rezultatul a comenzilor grafice vor fi arătate în această figură.
53
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
54
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
>> x1=[-2:0.05:2];
>> y1=exp(x1).*sin(pi*x1)+x1.^2;
>> plot(x1,y1)
-1
-2
-3
-2 -1.5 -1 -0.5 0 0.5 1 1.5 2
>> [x3,y3]=meshgrid(-1:0.1:1,0:0.1:2);
Pentru a construi graficul z(x,y) a rămas de chemat funcţia grafică potrivită, de exemplu:
>> mesh(x3,y3,z3)
56
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
3 3
2 2
1 1
0 0
-1 -1
-2 -2
-3 -3
2 2
1.5 1 1.5 1
1 0.5 1 0.5
0 0
0.5 -0.5 0.5 -0.5
0 -1 0 -1
1.8 1.8
1.6 1.6
1.4 1.4
1.2 1.2
1 1
0.8 0.8
0.6 0.6
0.4 0.4
0.2 0.2
0 0
-1 -0.8 -0.6 -0.4 -0.2 0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 -1 -0.8 -0.6 -0.4 -0.2 0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
57
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
-1
-1
-2
.2
.5
.1
1.4 1.4
-0.6
-1.8 -0.9 -0.3
1.2 1.2 -1.5 -1.2
-0.6
-0.9 -0.3
-0.6 -0.3
1 1 0.3
0 0 0 0
0.6 0.3
1.20.9 0.6 0.3
0.8 0.8
1.8 0.9
2 2.1 1.5 1.2 0.
0.6 0.6 .4 6
0.4 0.4
1.8 5 0.9
0.2 0.2 1. 1.2 0.6
0.9 0.6 0.3
0.3 0.3
0 0
-1 -0.8 -0.6 -0.4 -0.2 0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 -1 -0.8 -0.6 -0.4 -0.2 0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
-1
-2
-3
2
1.5 1
1 0.5
0
0.5 -0.5
0 -1
0.8
0.6 30
0.4 25
20
0.2
15
0
10
-0.2
5
-0.4
0
-0.6 10
5 10
-0.8 5
0
0
-1 -5 -5
-1 -0.8 -0.6 -0.4 -0.2 0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
-10 -10
59
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
3 0.6
0.4
2
0.2
1
0
0
-0.2
-1
-0.4
-2 -0.6
-3 -0.8
-2 -1.5 -1 -0.5 0 0.5 1 1.5 2 -2 -1.5 -1 -0.5 0 0.5 1 1.5 2
a) b)
Fig. 2.8. Graficul cu şi fără suprapunere (hold on şi hold off)
Adică, mai întâi trebuie de calculat valorile lui f(x), g(x) şi la
sfârşit de chemat plot, separând prin virgulă perechile x, f şi x, g (vezi
figura 2.8, a)).
Analogic si cu graficele 3-dimensionale (fig. 2.9).
60
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
10 10
5 5
0 0
-5 -5
-10 -10
2 2
1 2 1 2
0 1 0 1
0 0
-1 -1 -1 -1
-2 -2 -2 -2
61
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
>> subplot(2,3,3)
>> bar([1.2 0.3 2.8 0.9])
>> subplot(2,3,6)
>> surf(x3,y3,z3)
62
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
a) b)
Fig. 2.10. Figura cu 3 axe (a) şi adăugarea datelor la axe (b).
63
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
-1
-2
-3
-2 -1.5 -1 -0.5 0 0.5 1 1.5 2
Unele palete a culorilor sunt prezentate mai jos (v. fig. 2.13):
bone - seamănă cu aspectul gray, dar cu un ton uşor de
culoare albastră;
colorcube - fiecare culoare se schimbă de la închis până la
deschis;
65
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
4
60
3
50
2
40
1
Axa Y
30
0
-1 20
-2 10
-3
-2 -1.5 -1 -0.5 0 0.5 1 1.5 2
Axa X
a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) l)
Fig. 2.13. Graficul funcţiei în rezultatul aplicării comenzilor:
a) colorbar; şi colormap cu paletele b)gray; c)bone; d)colorcube;
e)cool; f)copper; g)hot; h)hsv; i)jet; j)spring; k)summer; l)winter.
66
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
Rezultatele experientei
4 4
3 3
2 2
1 1
0 0
-1 -1
-2 -2
-3 -3
-2 -1.5 -1 -0.5 0 0.5 1 1.5 2 -2 -1.5 -1 -0.5 0 0.5 1 1.5 2
a) grid on b) title
Fig. 2.14. Graficul funcţiei în rezultatul aplicării funcţiilor
a) grid on; b) title.
2 2
1 1
Axa Y
0 0
-1 -1
-2 -2
-3 -3
-2 -1.5 -1 -0.5 0 0.5 1 1.5 2 -2 -1.5 -1 -0.5 0 0.5 1 1.5 2
Axa X
a) b)
Fig. 2.15. Graficul funcţiei în rezultatul aplicării funcţiilor:
a) legend; b) xlabel, ylabel.
67
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
69
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
f(x)
0 15 -0.6
2
-20
10 -0.8
ambele pe
-40
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10
graficul functiei f2=-(x.(1/3)) 5 -1 1.5
0
g(x)
-1 0 -1.2
1
-2
axele din
-5 -1.4
-3
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10 -10 -1.6 0.5
6 3 x
x 10 graficul functiei g=((x-1). ).*sqrt(x).*(2. )
f(x) şi g(x)
3
-15 -1.8
2
0
1
dreapta
-20 -2
0
ambele pe
Oy axa ordonatelor
1.5
-1 2
1
-1.5
ambele pe
0.5
-2 1.5
0
axele din
Oy axa ordonatelor
-2.5 -0.5
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10 -10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10
Ox axa absciselor
1
axele de sus
6
x 10 graficul functiei g=((x-1).3).*sqrt(x).*(2.x) graficul functiei f2=-(x.(1/3)) 6
x 10 graficul functiei g=((x-1).3).*sqrt(x).*(2.x)
2.5 0 2.5
2 2
0.5 -0.5
dreapta
1.5 1.5
-1
1 1
0 -1.5
0.5 0.5
-2
0 0
Vari-
Funcţia 1 Funcţia 2 Segmentul
anta
1 f ( x) sin x g ( x) sin 2 x x 2 ,3
2 f ( x) sin x 2
g ( x) cos x 2
x ,
3 f ( x) x 2 x 1
3 2
g ( x ) ( x 1) 4
x 1,1
4 f ( x) ln x 2 g ( x) x ln x x 0.2,10
x 0.5,0.5
3 5
5 f ( x) 2 x g ( x) 2 x
6 f ( x) x 2
g ( x) x 3
x 1,1
7 f ( x ) arcsin x g ( x ) arccos x x 1,1
70
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
8 f x cos 2 x, g x ln x 1 x , 4
9 f x x 2 ln x g x x sin x x 0.2,8
10 f x x 2 sin x g x x ln x 1 x , 6
11 f x sin 3 x g x cos3 x x , 2
12 f x x 2 cos x g x x3 cos x x ,3
13 f x x ln x 2 1 g x x2 x 2 x 0.2, 4
14 f x x sin x 2 g x x 2 cos x x , 4
15 f x 2e x sin x g x x 2 cos 3 x x 1,3
sin x
16 f x 5e x cos x g x x 0.1, 4
x
17 f x x 2 sin 2 x g x x cos x x 1,3
18 f x e x sin x 2 g x x cos 2 x x 1, 2
19 f x x cos x g x x cos x 2
x 2 , 2
20 f x 2 arcsin x g x x 2 cos x x 1, 2
21 f x 3e x sin x g x e x cos x x 0,3
22 f x x 2 sin x g x x cos x x ,
23 f x 3arccos x g x e x cos x x 1,1
24 f x x sin x g x x ln x 1 x 1,3
25 f x xthx g x x 2 cos x x 1, 2
26 f x x 2 1 sin x g x ln x 2 2 x 1,3
27 f x e x sin 2 x g x x cos x x ,3
28 f x 3x cos x g x x 2 cos 2 x x ,
29 f x x 2 cos x g x x sin 2 x x 1,3
30 f x x 2 ln x 2 g x e x sin x x 1, 2
71
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
3 z ( x, y ) sin 2 ( x 2 y ) e
y
x 0, y 1,1
6 z ( x, y ) e
x
( x 5 y 4 ) sin( xy) x 2,2 y 3,3
x 2 y 2 2 xy 3
7 z ( x, y ) x 2,2 y 1,1
x2 y2 1
8 z x, y e x cos 2 x y x 1,1 y ,
10 z x, y 2 x cos x ln y x , y 1,5
12 z x, y sin 2 x 3 y e y x 0, y 1,1
14 z x, y 2 x sin xy ln y 2 x , y 1,1
72
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
15 z x, y sin x 2 y 2 cos xy x , 2 y ,
18 z xy x sin x ln y x 0, y 1,5
21 z x, y 2 x sin x y ln y 2 x , y 2, 2
22 z x, y 1 xy sin xy x x 1,1 y ,
23 z xy sin 2 x y 2 e x x 1, 2 y 0, 2
27 z x, y x 2 y e y sin xy x , y 0,1
3
29 z x, y 2sin x 2 xy cos 3 xy x , y ,
2 2
30 z xy 2 yu cos xy ln xy x 1, 3 y 0.5, 2
73
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
Sfat practic.
Înainte de lansarea redactorului intern trebuie de schimbat
catalogul (directoriul) curent.
75
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
76
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
77
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
Ţineţi minte:
Toate funcţiile se păstrează în M-fişiere cu acelaşi nume.
78
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
0.35 0.4
0.35
0.3
0.3
0.25 0.25
0.2
0.2
0.15
0.15
0.1
0.1 0.05
0
0.05
-0.05
0 -0.1
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1 0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
a) b)
Fig. 3.4. Graficul obţinut cu plot (a) şi fplot (b)
>> figure
>> fplot('myfun',[0,1])
>> t=[0:pi/20:2*pi];
>> x=cos(t).^3;
>> y=sin(t).^3;
>> plot(x,y)
80
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
81
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
Varian-
Funcţia Segmentul
ta
1
4 f ( x) 2
arctg (1 1.1 sin 5x ) 3
1
8 f x 3sin , x 0.05,1
x
2
f x x 1,1
sin e 2 x e x cos e 2 x e x
10
82
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
1
11 f x 2sin x 0.05,1
2x
12
13 f x x 0.05,1
14 12sin 21 x
sin 23 x
14 f x 3 x 0,1
3 sin 21 x
1
15 f x sin x 0,1
2
arctgx 2 x
11
1
f x
16 1 x 0,1
arcctg
1.2 sin 7 x
1
17 f x 2sin 7 x x 2 x 0,1
3
5
19 f x cos x 0,1
3
arctgx 5
11
1
21 f x 3cos 7 x 2 x 5 x 0,1
3
83
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
sin 25 x
24 f x 5 x 0,1
2 cos 23 x
13
25 f x x 0,1
15 11sin 50 x
sin 30 x
29 f x 5 x 0,1
2 sin 25 x
84
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
Varianta x t y t
85
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
8 x t t 2 2 cos t y t 1 sin t
3 3
9 x t 2 cos t cos 2t y t 2sin t sin 2t
2 2
10 x t 2e t sin t y t 3e t cos t
13 x t t 1 sin t y t 2 cos t
14 x t te t sin t y t 1 cos t
16 x t t sin 2t y t 2e t cos t
17 x t 2 cos t 1 y t 3sin 2t t
18 x t 3e t cos 2t y t 2sin 2 t
86
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
19 x t 2 ln t 1 sin t y t 3cos t
20 x t t 1 cos t y t 2t 1 sin t
21 x t et sin 2t y t t 1 cos t
2
x t y t t 1
1/ 2
23 cos 2t sin t
t 0.1
24 x t t 2 1 sin 2t y t t cos t
27 x t t 1 cos 2t y t t sin 2t
30 x t t cos 2t y t sin t ln t 1
87
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
Varianta F
Funcţia x(t) Funcţia y(t)
1 z (t
2 z (t
3 z (t
4 z (t
5 z (t
6 z (t
88
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
7 z (t
8 x t t cos 2t y t sin t ln t 1 z
11 x t t 1 cos 2t y t t sin 2t z
14 x t t 2 1 sin 2t y t t cos t z
2
x t y t t 1 z
1/ 2
15 cos 2t sin t
t 0.1
17 x t et sin 2t y t t 1 cos t z
18 x t t 1 cos t y t 2t 1 sin t z
19 x t t 2 2 cos t y t 1 sin t z
89
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
3 3
20 x t 2 cos t cos 2t y t 2sin t sin 2t z
2 2
21 x t 2e t sin t y t 3e t cos t z
24 x t t 1 sin t y t 2 cos t z
25 x t te t sin t y t 1 cos t z
27 x t t sin 2t y t 2e t cos t z
28 x t 2 cos t 1 y t 3sin 2t t z
29 x t 3e t cos 2t y t 2sin 2 t z
30 x t 2 ln t 1 sin t y t 3cos t z
90
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
comet(x,y);plot(x,y)
function [x,y]=xy(t) hold on
x=sin(t); %Determinam timpul de
y=cos(t); calcul si pozitia punctului
t=tmax*rand
[x,y]=xy(t);
%Construim pozitia punctului
function figpas(fig,pas) pe traiectorie
plot(x,y,'ro-')
tmax=4*pi; title(['t = ',num2str(t)])
t=0:pas:tmax; hold on
[x,y]=xy(t); grid on
figure(fig) xlabel('axa-OX')
%Construim traiectoria ylabel('axa-OY')
punctului material legend('y=f(x),Traiectoria')
91
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB. I. Balmuş, A. Casian, V. Mihailov
Cinematica punctuli
92
Lucrarea nr.4.Compunerea oscilațiilor
armonice
4.1 Caracteristicile cinematice ale proceselor
oscilatorii.
Fie că un proces oscilatoriu este descris de o mărime scalară variabilă
cu timpul , de exemplu , deplasarea x(t). Procesul oscilatoric se
numește periodic,dacă orice valori a mărimei oscilatorii se repetă
după intervale egale de timp , adică există o asemenea valoare
minimă a timpului T, că pentru orice t se îndeplinește condiția
(fig.1)
fig.1
x( t + T) = x(t) (1)
v= = ωAcos(ωt+α ) , (7)
sau
v= = - ωAsin(ωt+α ) , (8)
iar accelerația
a= -ω2Asin(ωt+α), (9)
sau
a= -ω2Acos(ωt+α ) (10)
a
a1
ω1t+α1
a2
ω2 t+α2
fig.3
a=
(13)
a1sin(ω1t+α1) +a2sin(ω2t+α2)
tg( ωt + α) = ay/ax = (14)
a1cos(ω1t+α1) +a2cos(ω2t+α2)
Fie că ne interesează compunerea oscilațiilor de-a lungul axei x .
Atunci
x=a1cos(ω1t+α1) +a2cos(ω2t+α2) =a cos (ωt + α), (15)
a= (16)
a1sin(α1) + a2sin(α2)
tg(α) = (18)
a1cos(α1) + a2cos(α2).
a= = | a1-a2|
iar faza inițială
a1sin(α1) + a2sin(α1+π) (a1-a2)sin(α1)
tg(α) = = =tg(α1)
a1cos(α1) + a2cos(α1+π) (a1-a2)cos(α1)
Deci în acest caz amplitudinea rezultantă va avea valoarea minimă,
iar oscilațiile ce se compun vor fi în faze opuse.Dacă a1=a2, atunci
amplitudinea oscilației rezultante va fi egală cu zero .
b) Fie α2 – α1 = 2nπ .
Atunci
a= = a1+a2
Atunci
x = ax cos (ωt+αx) , ( 21 )
y = ay cos (ω t+αy) .
Traiectoria mișcării punctului de masa m o vom găsi dacă vom
exclude timpul t din ecuațiile mișcării (21) și vom găsi legătura
funcțională dintre x și y. Pentru acasta vom prezenta ecuațiile (21) în
forma
a ) α = αy – αx = 2nπ , n = 1,2,3,. . . ,
sau = , deunde y= x.
+ = 1, (fig.8) .
x–y=0,x+y=0,
Să
studiem
cazul
- .
Atunci
x = a sin( 2ωt – α ) ,
y = a sin( ωt - α ) .
y = a sin(ωt - ) = - a cos(ωt),
sau x = - a(cos2ωt – sin2ωt ) = a(1 – cos2ωt ) ,
y = - a cos(ωt) ,
și deci
y2 = - x,
dar acasta și este ecuația parabolei cu vîrful în punctul (a,0)
și cu axa de simetrie x .
Menționăm proprietățile următoare a figurelor Lissajous:
dacă frecvențele oscilațiilor sînt comensurabile , atunci mișcarea va
fi periodică și curbele vor fi închise , adică punctul va descri aceiași
traiectorie de multe ori ;
dacă frecvențele nu sînt comesurabile , atunci punctul nici odată nu
va repeta poziția inițială , rămînînd în limitele patratului sau drep
tunghiului și descriind noi și noi lanțuri, figuri Lissajous , care nici
odată nu se vor închide .
Într-adevăr , dacă între frecvențe sau perioadele oscilațiilor per
pendiculare există relația de comensurabilitate , adică
= , = ,
y ( x)dx ,
a
aplicând una din metodele numerice, care sunt multe la număr. Vom
aplica metoda cuadraturilor, care permite de a calcula integrale
simple şi duble prin metoda lui Simpson sau metoda lui Gauss-
Lobatto. Cuadratura reprezintă o metodă numerică de a determina
suprafaţa sub graficul funcţiei y(x), adică integrala definită de mai
sus.
Funcţia quad utilizează metoda lui Simpson şi poate fi mai
efectivă când funcţiile de sub integrală nu sunt line sau când precizia
calcului, care se cere, este joasă. În MATLAB6 precizia a fost
ridicată până la 10-6. Funcţia quadl (cuadratura Lobatto) utilizează
regula adaptivă a cuadraturii Gauss-Lobatto de ordin foarte înalt.
În formulele de mai jos expresia de sub integral fun de obicei
se dă in formă de funcţie descriptor, de aceia în scopuri didactice se
notează prin @fun.
Exemplul 7.1.
1
(e
x
De calculat 1) dx cu precizia 10-5. Culegem în rândul de
0
comandă:
>> quad(‘(exp(x)-1)’,0,1,1.e-5)
ans=
0.7183
2
e
x
De calculat dx cu precizia 10-4. Expresia exp(x) este
0
>> q=quad(@exp,0,2,1.e-4)
q=
6.3891
>> q=quad(@sin,0,pi,1.e-3)
q=
2.0000
dblquad(@fun,inmin,inmax,outmin,outmax) – calculează şi
redă valoarea integralei duble pentru funcţia de sub integral
fun(inner,outer). Implicit se utilizează cuadratura quad. Aici
inner este variabile interioară, care variază de la inmin până
la inmax, iar outer – variabila exterioară, care variază de la
outmin până la outmax. Primul argument este un rând, care
descrie funcţia de sub integrală. Înscrierea în apostrofe acum
este inadmisibilă.
Exemplul 7.2.
integr1.m
function y=integr1(x,y);
y=2*y.*sin(x)+x./(2*cos(y));
>> result=dblquad(@integr1,pi,2*pi,0,2*pi)
result=
-78.9574
Exemplul 7.3
function f=integr2(x,y,z);
f=(x.*y.*z).^2;
Exemplul 4.3.
y′1 = y2;
y′2 = 1000*(1-y12)*y2-y1.
Înainte de rezolvare trebuie de scris sistemul de ecuaţii
diferenţiale în formă de file-funcţie EDO.
vdp1000.m
function dydt = vdp1000(t,y)
dydt = zeros(2,1); %a column vector
dydt(1) = y(2);
dydt(2) = 1000*(1-y(1)^2)*y(2)-y(1);
Solution of Van der Pol Equation, = 1000 Solution of Van der Pol Equation, = 1
2 3
1.5
2
1
0.5 1
solution y1
solution y
0
0
-0.5
-1 -1
-1.5
-2
-2
-2.5 -3
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
time t time t
a) b)
Figura 4.1. Graficul funcţiei pentru μ=1000 (a), şi μ=1 (b)
solverDE.m
function dy = solverDE(t,y)
dy(1) = f1(t, y(1), y(2),..., y(n));
dy(2) = f2(t, y(1), y(2),..., y(n));
...................................................
dy(n) = fn(t, y(1), y(2),..., y(n));
2). Obţinerea soluţiei şi a graficului însoţitor:
Solution of Van der Pol Equation, = 1 Solution of Van der Pol Equation, = 1
3 3
y2 y2
2 2
1 y1 1 y1
solution y
solution y
0 0
-1 -1
-2 -2
-3 -3
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
time t time t
Mx Mg c( x st ) . (3)
x k 2 x 0 . (7)
Aceasta este forma matematică a ecuaţiei (6), care se numeşte ecuaţie
diferenţială liniară, omogenă de ordinul doi cu coeficienţi constanţi.
Soluţia poate fi obţinută în trei forme.
Rezolvare.
Placa efectuează mişcare de translaţie, toate punctele ei se mişcă la
fel. Considerăm acum punctul B – punctul plăcii conectat
de arc.
Asupra lui
acţionează trei forţe: forţa
de greutate
G Mg , forţa
elastică F şi forţa de rezistenţă R . Forţa R este orientată opus
vitezei. R q 2 v bv , b q 2 am notat coeficientul de
proporţionalitate. În cazul nostru b = 0.5 Ns/m. Alegem originea
axei x în punctul O, care coincide cu punctul B în poziţia de echilibru
a corpului (plăcii) şi îndreptăm axa vertical în jos. Ecuaţia
diferenţială a mişcării punctului B a plăcii se va scrie sub forma:
Mx G x Fx R x , (1)
unde Gx Mg , Fx c x st , Rx bvx bx&, şi deci
Mx Mg c( x st ) bx . (2)
Pentru poziţia de echilibru a plăcii, când &x& 0 , x& 0 , x 0 ,
avem Mg c st 0 şi ecuaţia (2) devine
Mx bx cx 0 . (3)
2
Introducem notările c/M = k , b/M = 2h şi obţinem forma matematică
a ecuaţiei (3)
x 2hx k 2 x 0 . (4)
Ecuația caracteristică corespunzătoare ecuației (4) va fi
s2+2hs+k2 =0 cu rădăcinile s1=-h+(h2-k2 )1/2 și s2= -h –(h2 – k2 )1/2 .
Caracterul mișcării punctului depinde în mod esențial de raportul
dintre mărimile h și k. Se deosebesc trei cazuri : 1) cazul rezistenței
mici h<k 2) cazul rezistenței limită h=k 3) cazul rezistenței mari
h>k. Vom studia mai detailat cazul rezistenței mici iar cazurile h<k și
h>k le vom cerceta numeric.
7.5. Oscilaţii
forţate în
prezenţa
forţei de
rezistenţă.
(Problema 32.94 din
[6])
De un arc, coeficientul
de rigiditate al căruia c = 19,6
N/m, sunt suspendate o bară
magnetică cu masa de 50 g,
care trece printr-un solenoid,
şi o placă de cupru cu masa
de 50 g, care trece printre
polii unui magnet (fig. 4.7).
Figura 4.7.
Prin solenoid circulă curentul i 20sin 8 t A, care creează o forţă
de interacţiune dintre câmpul magnetic al solenoidului şi bară de
0.016 i N. Forţa de frânare a plăcii de cupru cauzată de curenţi
turbionari este egală cu qv 2 , unde q = 0,001, 10 5 Vb şi v
este viteza plăcii în m/s. Să se determine oscilaţiile forţate ale plăcii.
Rezolvare.
Alegem axa x ca şi în problema precedentă, dar acum asupra
r
punctului B acţionează încă o forţă, forţa perturbătoare Q (fig. 4.7):
Q x 0.016i 0.32 sin 8t . (1)
În acest caz ecuaţia diferenţială a mişcării punctului B va avea
aspectul
Mx bx cx Q0 sin pt , (2)
unde Q0 0.32 N, p 8 s-1 = 25s-1. Împărţim (2) la M şi
introducem notările c / M k 2 , b / M 2h , Q0 / M H 0 . Atunci
(2) devine:
x 2hx k 2 x H 0 sin pt . (3)
Dacă forța de frînare este egală cu zero( h=0) și alte forțe de
rezistențăe se negligează, atunci ecuația diferențială a mișcării
punctului B va deveni :
În rezultat avem
x a1e / ht sin( k * t 1 ) A sin( pt ) (7)
Constantele a1 şi 1 se determină din condiţiile iniţiale. Ele vor
fi altele decât în problema precedentă deoarece în (7) este şi termenul
al doilea. Însă oscilaţiile amortizate se atenuează şi după un anumit
interval de timp, numit timp de tranziţie ttr , ele dispar. Rămân numai
oscilaţiile forţate, care ne interesează. Constantele A şi nu depind
de condiţiile iniţiale şi obţinem
x 2 0.022 sin(8t 0.91 ) m. (8)
Să integrăm ecuaţia (3) în Matlab. Introducem valorile
coeficienţilor şi adăugăm condiţiile iniţiale. Vom avea
x 5 x 196 x 1000 sin 25t , x 0 5 cm, x 0 0 cm/s.
4 4
2 2
Deplasarea x, cm
Deplasarea x, cm
0 0
-2 -2
-4 -4
-6 -6
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2
Timpul t, sec. Timpul t, sec.
xdx
1
1/ 2
(1 2 y ) 3 1 (1 2 y ) 4 dy
(x
1
2
1) 3
1 1
u 2 du
y ( y 1) dy (2 u
1/ 2 3/ 2 1/ 2
2 3 3
)
0 0
8 1
z
x (z
3
3 x 4 1dx 2
dz
1) 4
1 0
1 1
dx
(1 5 x )
1 / 3
4 dy
3
1 5x
0 0
5 5
z z
2
5 z 4 dz z 2 4 dz
0 0
z 1
9
6 0
1 y dy
(z 2
2 z 3) 2 / 3
dz
2 5/9
dy
x
1 / 3 2/3 1/ 3
7 (x 1) dx
1 y (1 1 y )2
1 0
5
5
y 2 dy
1 5x
2
3 2 x dx
2 3
8
y y 1
4 2 1/ 3
1 1
z 2 dz
3 1/ 3
4 5/ 2
y
1/ 4
2
9 2 y 3 / 5dy
z z 1 2 2
0 1
u 1 du 2 1/ 3
3 3
y y
3
3 2
10 3y 1 2 dy
u u 2
3 2 1/ 2
1 1.2
z z 1 dz
2 1/ 5
5 4
x
1/ 5
4 2 6
11 x 1 x dx
z 3 4 2
1/ 2 1.5
2 3
x x dx
1/ 3 2 1/ 5
u
3
3
12 3u1/ 3 2 u 2 du
2 1 x x 3 1/ 2 1/ 3
3 4
z z dz
3 2 / 3 1/ 3
x
3/ 2
1/ 4 3
13 x x dx
z 1 4 2
0 1.5
4 3
u u du
3 3 / 2 1/ 3
y
3 1/ 5
1/ 3
14 y y 7 / 3dy
u 2 2 1/ 5
1 1
z z dz
1/ 5
3/ 2
3 4
x
3/ 2
15 x 4 2 dx
z 2 3 1/ 3
1.2 1
4 4
x 3x dx
4 1/ 3
y
1/ 3
x 4
5/3 3/ 2
16 1 y dy 2
1.5 1.2
3 2
u u du
3 1/ 3
x u 2
3/ 2 7/3
17 1 x dx 3/ 4
1.2 0.5
3 3
y y dy
2/5
x x y 3
3/ 4 2/3
18 2 dx 3
0 0.2
4 3
z z dz
3/ 4
y y dy
7/3 3 3/ 5
19 y
z 1
3 1/ 3
0.5 0
3 3 z z 1 dz
3/ 2 3
x z 2 1/ 3
7/3 3
20 x xdx
0.2 0.5
3 2
y1/ 3 y 2 2 dy
x x dx y3 / 2 1
3/ 2 3 1/ 3
21 x
0 0
3 3
u 3 / 2 u1/ 3 1 du
z z
4/3 2
22 3 dz
1.2 0.5 u u 3/5
3 2
y 2 y dy
3/ 2 2
x x y 1
7/3 3
23 2 dx 3
0.5 0.2
x 1 dx
4 7/3 3/ 2
y y
3
4/3 1/ 5
1 dy
24
1
x3 2
0
y
4/3 1/ 5
3 4 y dy
1/ 3
25 u3 / 4 u3 2 du
0.2 0.2 y 2
1
y dy
1/ 5 4/5 1/ 4
4 3 y1/ 3
x x x
1/ 3 3 3/ 2
26 dx
0 0.3 y 1 3
3 4
x x dx
3/ 2 2 / 7 1/ 3
z z 1
1/ 3
7/2 4
27 dz
0.2 0.1 x 1 2
3.1 3
y 1 y dy
5/ 2 2
x x
1/ 3
y 2
3/ 5 2
28 1 dx 3
0 0
z 2 dz
3/ 5 1/ 3
2 4
u
1/ 3
z 1
3
29 1 udu
2
0.1 0.1
y y 2 dy
3/ 2 3 1/ 3
3
x x 1
3/ 4
y 2
7/3 2
30 dx
2
0
[e
x y
1 ln( xy )]2 / 3 dxdy
4 10
1 1
[4 x
3
2 y 3 y 2 x ]1/ 4dxdy
0 0
2 1
[4 y
23
3 x cos y ]1/ 3dxdy
1 2
3 1
(e
x
4 cos y ) 3 dxdy
2 0
3 2
( x y)
3
5 e x y dxdy
2 1
4 2
(6 x
2
6 y 8 xy 3 ) x 3 y 3 dxdy
3 1
0.2 0
[x
2
7 y 3 sin x ]e x dxdy
0.11
3 2 1/ 3
sin x ye dxdy
x2 y2
8
1 0.1
3 4 1/ 2
9
2
2
ln x y y sin xy dxdy
0.1 1
3 1 1/ 4
xe x cos y
x y 3
10 dxdy
1 0.2
32 1/ 3
ye x cos y dxdy
x
11
1 1
43
12 3x
2
y 2 x ln xy dxdy
21
3 2 1/ 3
x x y
3/ 2 2 x y
14 ye dxdy
1 1
2 1
x 3xy sin x
3/ 4
7/2 2
15 dxdy
0.2 0.1
3 2 1/ 3
x x e x y dxdy
1/ 3 2 / 5
21 y
1 1
3 1
xy sin x dxdy
1/ 3
x x y
3 7/2
22
2 0.1
32 1/ 3
xy dxdy
1/ 3 x y 1/ 3 7 / 2
23 e x y
21
2 1 1/ 3
xy sin xy ln xe dxdy
x y2
24
1 0.1
3 2
3x
3 1/ 3
25 y 4 xy cos x x 7 / 3 y1/ 5 dxdy
1 0.5
32 1/ 3
26 x
2 1/ 5
y 3ln xy x 2 y 3 dxdy
21
3 2 1/ 3
sin x ye dxdy
x2 y2
27
1 0.1
3 2 1/ 3
4
5
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
dxdydz
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
RAPORT
despre lucrarea de laborator Nr. 1
Varianta 5
Chişinău – 2018
ANEXA 2.
EXEMPLU - Foaie de titlu.
RAPORT
despre lucrările de laborator
la Mecanică realizate în MATLAB
Varianta 5
Chişinău – 2018
ANEXA 3.
Secvenţele de caractere folosite la grafice.
Secvenţa de
Secvenţa de
caractere
caractere
caractere
Symbol
Symbol
Symbol
\alpha \upsilon \sim ~
\beta \phi \leq
\gamma \chi \infty
\delta \psi \clubsuit
\epsilon \omega \diamondsuit
\zeta \Gamma \heartsuit
\eta \Delta \spadesuit
\theta \Theta \leftrightarrow
\vartheta \Lambda \leftarrow
\iota \Xi \uparrow
\kappa \Pi \rightarrow
\lambda \Sigma \downarrow
\mu µ \Upsilon \circ º
\nu \Phi \pm ±
\xi \Psi \geq
\pi \Omega \propto
\rho \forall \partial
\sigma \exists \bullet •
\varsigma \ni \div ÷
\tau \cong \neq
\equiv \approx \aleph
\Im \Re \wp
\otimes \oplus \oslash
\cap \cup \supseteq
\supset \subseteq \subset
\int \in \o
\rfloor \lceil \nabla
\lfloor \cdot · \ldots ...
\perp \neg ¬ \prime ´
\wedge \times x \0
\rceil \surd \mid |
\vee \varpi \copyright ©
\langle \rangle
ANEXA 4.
Textul sarcinilor lucrărilor de laborator în limba rusă.
N4 , Исследование I.
вынужденных
колебании тела при
наличии силы
сопротивления
Bibliografie
_____________________________________________________
Bun de tipar Formatul hârtiei 60x84 1/16
Hârtie ofset. Tipar RISO Tirajul 500 ex.
Coli de tipar 7,5 Comanda nr.
_______________________________________________________
U.T.M., 2007, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 168
Secţia Redactare şi Editare a U.T.M.
2068, Chişinău, str. Studenţilor, 9/9.
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
ION BALMUŞ
ANATOLIE CASIAN
VALERIU MIHAILOV
REALIZATE ÎN MATLAB
Chişinău
2007