Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA CIM
DEPARTAMENTUL MECANICA TEORETICĂ
ION BALMUŞ
ANATOLIE CASIAN
GHEORGHE COMAN
VALERIU MIHAILOV
VASILE RUSU
IONEL SANDULEAC
LUCRĂRI DE LABORATOR
LA MECANICĂ
realizate în MATLAB
Chişinău
U.T.M.
2018
Prezenta lucrare didactică conţine o expunere pe scurt a
materialului, necesar pentru a aplica pachetul MATLAB, şi exerciţii
de antrenament în acest sens (Lucrările de laborator nr.1 şi nr.2 -
calculul expresiilor aritmetice, utilizarea masivelor unidimensionale
şi bidimensionale, construirea graficelor). Este expus pe scurt şi
materialul teoretic pentru a efectua cinci lucrări de laborator la
mecanică în pachetul MATLAB (Lucrările de laborator nr.3 -
nr.7:cinematica punctului; compunerea oscilaţiilor
armonice;cinematica rigidului;dinamica punctului material;oscilaţiile
rectilinii ale punctului material). Sarcinile lucrărilor de laborator
sunt prezentate în 30 de variante. În prezenta lucrare sunt 5 anexe,
inclusiv sarcinile lucrărilor de laborator în limba rusă. Studentul
primeşte numărul variantei de la profesor pentru toate şapte lucrări
de laborator. După efectuarea lucrării studentul îndeplineşte
Raportul despre lucrarea respectivă. Raportul trebuie oformat pe foi
A4 cu chenar la 5 mm de la margine sus, jos şi în dreapta şi 20 mm
în stânga, ca documentaţie tehnică. Dacă imprimanta nu acceptă
astfel de margini, se admit, ca excepţie, foi A4 cu chenar la 10 mm
de la margine sus, jos şi în dreapta şi 20 mm în stânga. Foaia de titlu
a Raportului este indicată de profesor conform Anexei 1 sau 2.
Raportul se prezintă pentru susţinere la lucrarea de laborator
următoare. După susţinerea ultimei lucrări studentul prezintă
profesorului rapoartele despre toate lucrările în ansamblu, prinse cu o
clamă. Ele se păstrează la departament timp de un an.
Lucrările de laborator sunt destinate studenţilor de la Facultatea
Calculatoare, Informatică şi Microelectronică.
Autorii: conf. univ., dr. Ion Balmuş
prof. univ., dr. hab. Anatolie Casian
conf. univ., dr.Gheorghe Coman
lector univ. Valeriu Mihailov
conf. univ., dr.Vasile Rusu
conf. univ., dr.Ionel Sanduleac
Redactor responsabil: conf. univ., dr.Gheorghe Coman
Recenzent: conf. univ. dr. Mircea Colpajiu
© U.T.M., 2007
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
3
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
Cuprinsul
Introducere........................................................................................7
Ce este MATLAB................................................................................7
Pornirea sistemului MATLAB şi lucrul în regim de dialog.................9
Lucrarea nr.1. Elemente ale sistemului MATLAB 10
1.1. Comenzile de redactare a rândului..............................................11
1.2. Comenzile de dirijare a ferestrei în regimul de comandă............13
1.3. Regimul de comandă...................................................................14
1.4. Expresiile aritmetice....................................................................15
1.4.1. Numerele.............................................................................15
1.4.2. Operaţiile aritmetice............................................................16
1.5. Variabilele...................................................................................17
1.5.1. Vizualizarea variabilelor.....................................................18
1.5.2. Ştergerea determinării variabilelor......................................19
1.5.2. Fereastra Workspace...........................................................20
1.6. Formatul numerelor.....................................................................19
1.7. Funcţiile matematice...................................................................22
1.8. Vectorii şi matricele....................................................................24
1.8.1. Matricele..............................................................................25
1.8.2. Introducerea matricelor.......................................................26
1.8.3. Operatorul colon..................................................................28
1.8.4. Generarea matricelor...........................................................29
1.8.5. Apelări la matrice................................................................30
1.8.6. Dimensiunile matricei.........................................................33
1.8.7. Operaţiile cu matrice...........................................................34
1.8.8. Operaţiile cu masivele (tabelele).........................................34
1.8.9. Lucrul cu matricele..............................................................36
1.9. Anunţul despre erori şi îndreptarea erorilor................................38
Sarcina Lucrării nr.1...........................................................................43
Lucrarea nr.2. Grafica în sistemul MATLAB..............................52
2.1. Crearea graficelor........................................................................52
2.1.1. Fereastra cu grafic....................................................................52
2.1.2. Ştergerea figurii........................................................................53
4
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
5
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
6
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
Introducere
Ce este MATLAB
În timpul de faţă MATLAB este unul din cele mai puternice din
toate pachetele universale de calcul. Inginerii şi savanţii aplică
MATLAB pentru rezolvarea problemelor din diferite domenii de
aplicare: achiziţionarea, analizarea şi vizualizarea datelor;
prelucrarea semnalelor şi a imaginilor; cercetarea şi calcularea
diferitor procese tehnice; modelarea, simularea şi optimizarea
sistemelor tehnice; dezvoltarea aplicaţiilor, incluzând interfeţele
grafice etc.
MATLAB este un sistem interactiv cu un limbaj de
performanţă înaltă foarte efectiv pentru calcule tehnice a cărui
element informaţional de bază este matricea. Denumirea de
MATLAB provine de la Matrix Laboratory.
MATLAB s-a dezvoltat pe parcursul anilor cu adăugările a mai
multor utilizatori. La universităţi pachetul MATLAB se foloseşte ca
un instrument standard de iniţiere şi cursuri avansate în matematică.
În industrie MATLAB este instrumentul cu o capacitate înaltă pentru
cercetare, dezvoltare şi analiză.
8
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
a) Matlab 6 b) Matlab 7
Fig.I.4. Setarea vizibilităţii tuturor ferestrelor:
Programele pot fi redactate intr-un editor de texte şi pe urmă
copiat în rândul de comandă folosind Clipboard-ul. Exemplele din
prezenta lucrare servesc pentru antrenare în aplicările MATLAB. În
versiunea 6.1 era posibil copierea chiar şi cu simbolurile rândului de
introducere “>>” – sistemul automat le v-a omite, iar în versiunile
mai mari sistemul nu le omite şi dă eroare.
Care editor de folosit? Editorul intern a MATLAB, Notepad,
MS Word, redactorul intern al NORTON Comander sau FAR
Manager. Însă există diferenţe intre ele. MS Word este un redactor
mai sofisticat şi ceea ce vedem noi pe ecran nu tot timpul v-a înţelege
MATLAB, pe când celelalte editoare enumerate mai sus sunt
editoare simple. Exemplul de mai jos pare simplu, însă la inserare din
MS Word în MATLAB v-a da trei greşeli (acest exemplu v-a fi
analizat în capitolul 1.10).
» x=10 – 2 3
10
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
Sfaturi practice.
Exemplele din lucrarea de laborator nr.1 e preferabil să le
încercaţi din linia de comandă pentru a vedea şi a înlătura erorile,
iar restul lucrărilor - să folosiţi redactorul intern.
11
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
12
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
Ţineţi minte:
Fereastra “Command Windows” oferă posibilitatea de
redactare numai a ultimului rând de comandă. Să nu vă mire
faptul, că cursorul î-l puteţi muta în rândurile precedente şi nu le
puteţi redacta.
13
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
>> X = 3 + 2 - 4 + 5 +...
7 +1 + 2 - 3
14
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
>> x = 0.2;
>> y = -3.9;
>> a = sin(4/3*pi*x)+exp(0.1*y);
>> b = cos(4/3*pi*x)+exp(0.1*y);
>> c = sqrt(a/b)+(a/b) ^ (1/3)
c=
2.0451
1.4.1. Numerele
15
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
>>2.15e-3
ans = 0.00215
>> 5*(2.2+3.9i)+0.8
ans = 11.8000+19.5000i
Toate numerele sunt stocate în spaţiul de lucru folosind
formatul lung specificat de IEEE - standardul virgulei mobile.
Ţineţi minte:
Expresiile matematice se calculă conform regulilor de
prioritate a operaţiilor şi de la stânga la dreapta:
16
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
a *b
a*b/c este echivalent cu ,
c
însă
a
a/b*c este echivalent cu *c .
b
>> 1\2/5
ans = 0.4000
>> 1/2\5
ans = 10
1.5. Variabilele
>> num_students = 25
num_students = 25
17
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
Ţineţi minte:
Numele variabilei se începe cu o literă, urmat de un număr
arbitrar de litere, cifre sau semnul de subliniere "_". În numele
variabilei spaţiul (locul gol) nu se admite. MATLAB foloseşte
doar primele 31 de caractere din numele variabilei.
Trebuie de ţinut cont că MATLAB este ”case sensitive” -
literele majuscule şi minuscule se deosebesc. Variabilele "A" şi "a"
nu sunt aceleaşi.
>> 2.15+1.07
ans =3.2200
>> ans-0.22
ans =3.0000
>> a
a=
-1.34
>> disp(a)
-1.34
18
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
>> b=2.98+3.86i;
>> whos a b
Name Size Bytes Class
a 1x1 8 double array
b 1x1 16 array
(complex)
Crand total is 2 elements using 24 bytes
>> whos
19
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
>> clear a b
>> whos
>> clear
>> whos
20
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
c = 0.12345678900000
>> format hex; a, b, c
a = 3f33a9ab0cfb01ec
b = 3fd0000000000000
c = 3fbf9add3739635f
>> format +; a
a =+
>> format bank; a, b, c
a = 0.00
b = 0.25
c = 0.12
>> format rat; a, b, c
a = 1/3333
b = 1/4
c = 10/81
Ţineţi minte:
La executarea funcţiei matematice argumentul se scrie în
paranteze rotunde imediat după numele funcţiei.
23
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
>> x=0.2;
>> y= -3.9;
>> a= sin(4/3*pi*x)+exp(0.1*y);
>> b= cos(4/3*pi*x)+exp(0.1*y);
>> c=sqrt(a/b)+(a/b) ^ (1/3)
c=
2.0451
24
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
Ţineţi minte:
Avantajele MATLAB-ului:
- în timp, ce unele limbaje de programare lucrează doar cu
câte un element din matrice, MATLAB permite să lucrăm cu
întreaga matrice repede şi uşor.
- nu este necesar să declarăm dimensiunile matricelor - ele
pot fi redimensionate pe parcursul lucrului.
1.8.1. Matricele
25
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
26
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
3 6 9 12]
27
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
0.2 7.6
c1
3.9 c2
0.1
4.6
2.5
r1 0.1 0.5 3.7 8.1
r 2 5 .2 9 .7 3 .4 5 .7
În MATLAB în linia de comandă va fi nevoie de scris
următoarele rânduri
>> c1=[0.2; -3.9; 4.6];
>> c2=[7.6; 0.1; 2.5];
>> r1=[0.1 0.5 -3.7 8.1];
>> r2=[5.2 9.7 3.4 -0.2];
>> a = 1:9
a= 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Deoarece rezultatul operatorului colon este un vector
următoarea expresie este echivalentă cu cea precedentă:
>> a = [1:9]
a= 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Aceleaşi matrice, arătate anterior, pot fi introduse în felul următor
De exemplu:
>> 100:-7:50
100 93 86 79 72 65 58 51
>> 0:pi/4:pi
0 0.7854 1.5708 2.3562 3.1416
1.8.4. Generarea matricelor
29
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
32
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
33
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
34
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
35
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
>> sin(a)
ans =
0.8415 0.9093 0.1411 -0.7568 -0.9589 -0.2794 0.6570
0.9894 0.4121
>> sin([0 pi/2 pi])
ans =
0 1.0000 0.0000
12 9 8 7
>> flipud(b)
ans =
10 11 12
7 8 9
4 5 6
1 2 3
SUM – suma elementelor.
S = SUM(X) este suma elementelor a vectorului X. Dacă X este
matrice, S este un vector cu sumele fiecărei coloane.
>> sum(a),sum(b)
ans =
45
ans =
22 26 30
>> sqr(2)
??? Undefined function or variable ‘sqr’.
38
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
În versiunea MATLAB 6 :
1. dacă există o singură variantă, atunci după apăsarea tastei
<TAB> sistemul ar fi terminat numele funcţiei
necunoscute fără transferul rândului.
2. dacă variante sunt câteva şi tasta <TAB> se apasă doar o
39
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
a) Matlab 6 b) Matlab 7
Overloaded methods
help sym/sqrt.m
41
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
În versiunea MATLAB 7:
Acest ajutor în această versiune este mai avansat.
42
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
În versiunea MATLAB 6:
În această versiune MATLAB caută perechile doar la
editarea rândului - dacă găseşte perechea la paranteza introdusă
atunci automat le evidenţiază pe ambele.
Sfaturi practice.
Începutul fiecărui program începeţi cu ştergerea tuturor
variabilelor din sesiune. Aceasta vă dă posibilitatea să evitaţi
eroarea folosirii variabilelor determinate din programul precedent.
Preferabil ca orice program să se înceapă cu comenzile
clear;
format compact;
Vari
Expresiile
anta
43
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
3.5
e x sin y e x cos y e x sin y
F1 x sin y;
x sin y e x sin y e x cos y
1
5 2 x sin y x x ln y
F2 arctg ;
x ln y 5 2 x sin y
x ctgy
2.5 3
x ln cos y
A1 ;
x ctgy x ln cos y
2
x cos 2 y
3
A2 sh
2
ln
x cos y sin y x;
x cos y x 2 cos 2 y
3.1
x 3 tgy (sin y ln x ) 2.5
B1
sin y ln x
x sin 2 x ;
x 3 tgy
3
x sin 3 y 1x cos y
1.3 2 2
B2 ch ln ;
x sin y
1.5
x cos 2 y 1.3 3
x 1 x2 1 2x 2
2.3
ln ctgy x
H1 ;
x 1 x2 1 2x
2
ln ctgy
4
x 2 cos 2 y
H 2 arcsin x ln y ;
x ln y
e cos y 3sin y
x 2
100 x tgy cos y
Z1 ;
100 x tgy e x cos y 3sin y
2
5
x cos 2 y
2 3 2.3
x sin y
Z2 cth 2 ;
x sin y x cos 2
y
44
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
x 1 2x2
2.1
100 x ctgy sin y
Q1 ;
100 x ctgy
x 2
1 2 x 2
6
x cos y x 2 x sin y
3 2.2 1.3
Q2 ;
x sin y 3
x 3
cos y
5x sin y
2.2
x x tgy
2
R1 ;
50 x sin y x 2 x tgy
2 1/ 3 4
7
2 x sin 2 y x ln tgy cos y
R2 sh ;
x ln tgy 2 x sin y
1.3 1/ 3
x 2
T
x 2 x 1 3x sin y ln x cos y ;
2 3 2 1/ 3
x 1 3x
1
sin y ln x 2 3
8
T
arcsin cos 2 y x
1 2 x cos y ; 4 1/ 4
2.5
e x sin y e x cos y x sin y
F1 3 x sin y;
x sin y e sin y e x cos y
x
9 1.3
x 2 cos 2 y
H 2 arcsin x ln y ;
x ln y
x ctgy
2.5 3
x ln cos y
A1 5 ;
x ctgy x ln cos y
10
x cos 2 y
2 2 2.3
x sin y
Z2 cth 2 ;
x sin y x cos y
2
45
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
Q2 ;
x sin y 3
x 3
cos y
x 1 x2 1 2x 2
2.3
ln ctgy x
H1 ;
x 1 x2 1 2x
2
ln ctgy
12
2 x sin 2 y x ln tgy cos y
R2 sh ;
x ln tgy 2 x sin 2 y
1.3 1/ 3
x
e cos y 3sin y
x 2
100 x tgy cos y
Z1 ;
100 x tgy e x cos y 3sin y
2
13
T2
arcsin cos 2 y x
1 2x 4 1/ 4
cos y
;
1 2x
4 1/ 4 arcsin cos 2 y x sin y
x 1 2x2
2.1
100 x ctgy sin y
Q1 ;
100 x ctgy
x 2
1 2 x 2
14
5 2 x sin y x x ln y
F2 arctg ;
x ln y 5 2 x sin y
5x sin y
2.2
x x tgy
2
R1 ;
50 x 2 sin y x 2 x tgy
1/ 3 4
15
x cos 2 y
3
A2 sh
2
ln
x cos y sin y x;
x cos y x 2 cos 2 y
46
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
T
x 2 x 1 3x sin y ln x cos y ;
2 3 2 1/ 3
x 1 3x
1
sin y ln x 2 3
16
x sin y ln 1x cos y ;
1.3 3 2 2
B ch
x sin y
2 1.5
x cos y 2 1.3 3
x ctgy
2.5 3
x ln cos y
A1 ;
x ctgy x ln cos y
17 1.3
x 2 cos 2 y
H 2 arcsin x ln y ;
x ln y
sin y ln x 2.5 x sin 2 y;
3.1
x 3 tgy
B1
sin y ln x x 3 tgy
18
x cos 2 y
2 3 2.3
x sin y
Z2 cth 2 ;
x sin y x cos y
2
x 1 x2 1 2x 2
2.3
ln ctgy x
H1 ;
x 1 x2 1 2x
2
ln ctgy
19
x cos y x 2 x sin y
3 2.2 1.3
Q2 ;
x sin y 3
x 3
cos y
e cos y 3sin y
x 2
100 x tgy cos y
Z1 ;
100 x tgy e x cos y 3sin y
2
20
2 x sin 2 y x ln tgy cos y
R2 sh ;
x ln tgy 2 x sin 2 y
1.3 1/ 3
x
47
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
5x sin y
2.2
x x tgy
2
R1 ;
50 x sin y x 2 x tgy
2 1/ 3 4
21
5 2 x sin y x x ln y
F2 arctg ;
x ln y 5 2 x sin y
x 1 2x2
2.1
100 x ctgy sin y
Q1 ;
100 x ctgy
x 2
1 2 x 2
22
x cos 2 y
3
A2 sh
2
ln
x cos y sin y x;
x cos y x 2 cos 2 y
T
x 2 x 1 3x sin y ln x cos y ;
2 3 2 1/ 3
x 1 3x
1
sin y ln x 2 3
23 1.3
x 2 cos 2 y
H 2 arcsin x ln y ;
x ln y
2.3
e x sin y 2 x cos y e x sin y 2 x cos y
F= ln sin y ;
200 x y 200 x y
24
x 1 x 1 2x
2 3
A x 1 x 1 2x
2 3
5 ; 3
ln ctgy
3 x sin( y ) x 1 x2
Z arctg ;
x x2 3 x sin( y )
25
e x sin y e x cos y
y
Q e sin y e cos y 1
x
;
tgy
48
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
R sh ch x ln y x ln y ;
x ln y
2.3
e x sin y 2 x cos y e x sin y 2 x cos y
F= ln sin y
200 x y 200 x y
28
x ln y
3
R sh ch x ln y x ln y ;
x ln y
x 1 x 1 2x
2 3
A x 1 x 1 2x
2 3
5 ;3
ln ctgy
29
cos 2 y sin 4 y e x e x
H ;
(e x e x ) 3 (sin 4 y cos 2 y 2) 2
e x sin y e x cos y
y
Q e sin y e cos y 1
x
;
tgy
30 x tgy
1
ln y ln y
;
W 1
x tgy
11 3
y x sin x ln x 2 x 2 cos x
3
2 , 2 N=6
y x e x x 2 sin x ctgx 2 , 2
2
12 N=7
13 y x ln x x cos x ln x 0.3,3 N=6
14 y x e x cos x 2 x 2 1 1,3 N=8
3
15 y x x 2 ln x 1 x cos x 2 , 2 N=7
16 y x e x e x x 2 ln x 0.2, 4 N=6
17 y x x 2 sin x ln x 4 1,3 N=7
18 y x e x cos x x3 3 ,3 N=8
19 y x x cos x 2 thx 2 , 2 N=7
50
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
23
y x cos x ln x 2 x 2 sin x
3
,3 N=8
sin x cos x
24 y ( x) [0,2 ] N=10
x2 1
25 y ( x) ln( x 1) e x e x [ 0.2, ] N=8
1
26 y ( x ) x 2 tg arcsin x [0, ] N=9
3
ex
27 y ( x ) x sin x x 3 [0,1] N=7
x 1
1
y ( x)
28 x [0,3] N=9
1
1 x
e sin x
e cos x [ ,3 ]
29 y ( x) N=11
x2
51
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
>> figure(n);
unde n este numărul figuri date (se indică în bara de titlu a ferestrei).
Rezultatul a comenzilor grafice vor fi arătate în această figură.
52
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
>> x1=[-2:0.05:2];
>> y1=exp(x1).*sin(pi*x1)+x1.^2;
>> plot(x1,y1)
53
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
-1
-2
-3
-2 -1.5 -1 -0.5 0 0.5 1 1.5 2
54
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
>> [x3,y3]=meshgrid(-1:0.1:1,0:0.1:2);
-1
-2
-3
2
1.5 1
1 0.5
0
0.5 -0.5
0 -1
55
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
56
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
57
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
0.8
0.6 30
0.4 25
20
0.2
15
0
10
-0.2
5
-0.4
0
-0.6 10
5 10
-0.8 5
0
0
-1 -5 -5
-1 -0.8 -0.6 -0.4 -0.2 0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
-10 -10
58
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
3 0.6
0.4
2
0.2
1
0
0
-0.2
-1
-0.4
-2 -0.6
-3 -0.8
-2 -1.5 -1 -0.5 0 0.5 1 1.5 2 -2 -1.5 -1 -0.5 0 0.5 1 1.5 2
a) b)
Fig. 2.8. Graficul cu şi fără suprapunere (hold on şi hold off)
Adică, mai întâi trebuie de calculat valorile lui f(x), g(x) şi la
sfârşit de chemat plot, separând prin virgulă perechile x, f şi x, g (vezi
figura 2.8, a)).
Analogic si cu graficele 3-dimensionale (fig. 2.9).
>> raza=2; unghiul=[-2*pi:pi/20:2*pi]; %calcule preliminare
>> x2=raza*cos(unghiul);
>> y2=raza*sin(unghiul);
>> [x3,y3]=meshgrid(-raza:0.1:raza,-raza:0.1:raza);
>> z3=exp(-x3).*sin(pi*y3);
59
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
10 10
5 5
0 0
-5 -5
-10 -10
2 2
1 2 1 2
0 1 0 1
0 0
-1 -1 -1 -1
-2 -2 -2 -2
>> subplot(2,3,3)
60
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
61
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
a) b)
Fig. 2.10. Figura cu 3 axe (a) şi adăugarea datelor la axe (b).
62
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
-1
-2
-3
-2 -1.5 -1 -0.5 0 0.5 1 1.5 2
Unele palete a culorilor sunt prezentate mai jos (v. fig. 2.13):
bone - seamănă cu aspectul gray, dar cu un ton uşor de
culoare albastră;
colorcube - fiecare culoare se schimbă de la închis până la
deschis;
64
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
4
60
3
50
2
40
1
Axa Y
30
0
-1 20
-2 10
-3
-2 -1.5 -1 -0.5 0 0.5 1 1.5 2
Axa X
a)
b c d e f g h i j k l
) ) ) ) ) ) ) ) ) ) )
Fig. 2.13. Graficul funcţiei în rezultatul aplicării comenzilor:
a) colorbar; şi colormap cu paletele b)gray; c)bone; d)colorcube;
e)cool; f)copper; g)hot; h)hsv; i)jet; j)spring; k)summer; l)winter.
65
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
3 3
2 2
1 1
0 0
-1 -1
-2 -2
-3 -3
-2 -1.5 -1 -0.5 0 0.5 1 1.5 2 -2 -1.5 -1 -0.5 0 0.5 1 1.5 2
a) grid on b) title
Fig. 2.14. Graficul funcţiei în rezultatul aplicării funcţiilor
a) grid on; b) title.
2 2
1 1
Axa Y
0 0
-1 -1
-2 -2
-3 -3
-2 -1.5 -1 -0.5 0 0.5 1 1.5 2 -2 -1.5 -1 -0.5 0 0.5 1 1.5 2
Axa X
a) b)
66
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
69
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
f(x)
0 15 -0.6
2
-20
10 -0.8
ambele pe
-40
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10
graficul functiei f2=-(x. ( 1/3)) 5 -1 1.5
0
g(x)
-1 0 -1.2
1
-2
axele din
-5 -1.4
-3
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10 -10 -1.6 0.5
x 10
6
graficul functiei g=((x-1).3 ).*sqrt(x).*(2.x )
f(x) şi g(x)
3
2 -15 -1.8
0
1
dreapta
-20 -2
0
ambele pe
0.5
-2 1.5
0
axele din
Oy axa ordonatelor
-2.5 -0.5
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10 -10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10
Ox axa absciselor
1
graficul functiei g=((x-1).3 ).*sqrt(x).*(2.x ) graficul functiei f2=-(x.( 1/3)) graficul functiei g=((x-1).3).*sqrt(x).*(2.x )
axele de sus
6 6
x 10 x 10
2.5 0 2.5
2 2
0.5 -0.5
dreapta
1.5 1.5
-1
1 1
0 -1.5
0.5 0.5
-2
0 0
Vari-
Funcţia 1 Funcţia 2 Segmentul
anta
1 f ( x) sin x g ( x) sin 2 x x 2 ,3
2 f ( x ) sin x 2
g ( x ) cos x 2
x ,
3 f ( x) x 2 x 1
3 2
g ( x ) ( x 1) 4
x 1,1
4 f ( x ) ln x 2
g ( x) x ln x x 0.2,10
x 0.5,0.5
3 5
5 f ( x) 2 x g ( x) 2 x
6 f ( x) x 2
g ( x) x 3
x 1,1
7 f ( x ) arcsin x g ( x ) arccos x x 1,1
8 f x cos 2 x, g x ln x 1 x , 4
70
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
9 f x x 2 ln x g x x sin x x 0.2,8
10 f x x 2 sin x g x x ln x 1 x , 6
11 f x sin 3 x g x cos3 x x , 2
12 f x x 2 cos x g x x 3 cos x x ,3
13 f x x ln x 2 1 g x x2 x 2 x 0.2, 4
14 f x x sin x 2 g x x 2 cos x x , 4
15 f x 2e x sin x g x x 2 cos3 x x 1,3
sin x
16 f x 5e x cos x g x x 0.1, 4
x
17 f x x 2 sin 2 x g x x cos x x 1,3
18 f x e x sin x 2 g x x cos 2 x x 1, 2
19 f x x cos x g x x cos 2 x x 2 , 2
20 f x 2 arcsin x g x x 2 cos x x 1, 2
21 f x 3e x sin x g x e x cos x x 0,3
22 f x x sin x
2
g x x cos x x ,
23 f x 3arccos x g x e x cos x x 1,1
24 f x x sin x g x x ln x 1 x 1,3
25 f x xthx g x x 2 cos x x 1, 2
26 f x x 2 1 sin x g x ln x 2 2 x 1,3
27 f x e x sin 2 x g x x cos x x ,3
28 f x 3 x cos x g x x 2 cos 2 x x ,
29 f x x cos x
2
g x x sin x2
x 1,3
30 f x x 2 ln x 2 g x e x sin x x 1, 2
III. De construit graficul funcţiei de două variabile pe un sector
dreptunghiular. Utilizaţi funcţiile grafice - mesh, surf, meshc, surfc,
71
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
3 z ( x, y ) sin 2 ( x 2 y ) e
y
x 0, y 1,1
6 z ( x, y ) e
x
( x 5 y 4 ) sin( xy ) x 2,2 y 3,3
x 2 y 2 2 xy 3
7 z ( x, y ) x 2,2 y 1,1
x2 y2 1
8 z x, y e x cos 2 x y x 1,1 y ,
10 z x, y 2 x cos x ln y x , y 1,5
12 z x, y sin 2 x 3 y e y x 0, y 1,1
14 z x, y 2 x sin xy ln y 2 x , y 1,1
15 z x, y sin x 2 y 2 cos xy x , 2 y ,
72
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
18 z xy x sin x ln y x 0, y 1,5
21 z x, y 2 x sin x y ln y 2 x , y 2, 2
22 z x, y 1 xy sin xy x x 1,1 y ,
23 z xy sin 2 x y 2 e x x 1, 2 y 0, 2
27 z x, y x 2 y e y sin xy x , y 0,1
3
29 z x, y 2sin x 2 xy cos 3xy x , y ,
2 2
73
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
Sfat practic.
Înainte de lansarea redactorului intern trebuie de schimbat
catalogul (directoriul) curent.
75
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
76
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
77
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
Ţineţi minte:
Toate funcţiile se păstrează în M-fişiere cu acelaşi nume.
function c=mysum(a,b)
c=a+b;
78
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
function y=myfun(x);
y=exp(-x).*(sin(x)+0.1*sin(100*pi*x));
0.35 0.4
0.35
0.3
0.3
0.25 0.25
0.2
0.2
0.15
0.15
0.1
0.1 0.05
0
0.05
-0.05
0 -0.1
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1 0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
a) b)
Fig. 3.4. Graficul obţinut cu plot (a) şi fplot (b)
>> figure
>> fplot('myfun',[0,1])
>> t=[0:pi/20:2*pi];
>> x=cos(t).^3;
>> y=sin(t).^3;
>> plot(x,y)
80
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
81
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
Varian-
Funcţia Segmentul
ta
1
4 f ( x) 2
arctg (1 1.1 sin 5x ) 3
1
8 f x 3sin , x 0.05,1
x
2
f x x 1,1
sin e e cos e2 x e x
10 2x x
82
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
1
11 f x 2sin x 0.05,1
2x
12
13 f x x 0.05,1
14 12sin 21 x
sin 23 x
14 f x 3 x 0,1
3 sin 21 x
1
15 f x sin x 0,1
2
arctgx 2 x
11
1
f x
16 1 x 0,1
arcctg
1.2 sin 7 x
1
17 f x 2sin 7 x x 2 x 0,1
3
5
19 f x cos x 0,1
3
arctgx 5
11
1
21 f x 3cos 7 x 2 x5 x 0,1
3
83
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
sin 25 x
24 f x 5 x 0,1
2 cos 23 x
13
25 f x x 0,1
15 11sin 50 x
sin 30 x
29 f x 5 x 0,1
2 sin 25 x
84
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
Varianta x t y t t
1 0, 4
2 0,3
3 0, 4
4 0, 4
85
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
5 0, 2
6 0, 2
7 0, 4
10 x t 2e t sin t y t 3e t cos t 0, 4
13 x t t 1 sin t y t 2 cos t 0, 4
14 x t te t sin t y t 1 cos t 0, 4
16 x t t sin 2t y t 2e t cos t 0, 2
17 x t 2 cos t 1 y t 3sin 2t t 0, 2
18 x t 3e t cos 2t y t 2sin 2 t 0, 2
86
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
20 x t t 1 cos t y t 2t 1 sin t 0, 2
21 x t et sin 2t y t t 1 cos t 0,
24 x t t 2 1 sin 2t y t t cos t 0, 2
30 x t t cos 2t y t sin t ln t 1 0, 2
87
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
Va
ria
x(t); y(t); z(t)
nta t
2 z (t ) 1.5t 0, 2
3 z (t ) 1.2t 1.3 0, 4
4 0,3
88
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
z (t ) 1.5t1.2
5 z (t ) 2t1/ 2 0, 2
6 z (t ) 2t1/ 3 0, 4
8 x t t cos 2t , y t sin t ln t 1 , z t 2t 0, 2
89
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
27 x t t sin 2t y t 2e t cos t z t 2t 5/ 3 0, 2
90
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
91
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
comet(x,y);plot(x,y)
function [x,y]=xy(t) hold on
x=sin(t); %Determinam timpul de
y=cos(t); calcul si pozitia punctului
t=tmax*rand
[x,y]=xy(t);
%Construim pozitia punctului
function figpas(fig,pas) pe traiectorie
plot(x,y,'ro-')
tmax=4*pi; title(['t = ',num2str(t)])
t=0:pas:tmax; hold on
[x,y]=xy(t); grid on
figure(fig) xlabel('axa-OX')
%Construim traiectoria ylabel('axa-OY')
punctului material legend('y=f(x),Traiectoria')
92
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
Cinematica punctului
93
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
6
T
-2
-4
-6
0 2 4 6 8 10 12
fig.1
x( t + T) = x(t) (1)
94
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
2
ω= (3)
T
rad rot
Pulsaţia se măsoară în ,sau se notează n şi se măsoară în
s min
rot rad
.Trecerea de la la are loc conform formulei
min s
n
ω= (4)
30
Cel mai simplu proces oscilatoriu este mişcarea armonică în care
parametrul x se exprimă în funcţie de timpul t prin relaţiile
v= = ω A cos(ω·t+α ) , (7)
iar acceleraţia
a= -ω2Asin(ω·t+α), (8)
95
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
fig.2
96
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
y
a
a1
ω1t+α1
a2
ω2 t+α x
fig.3
a a x2 a 2y
97
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
a= (11)
ay a1 sin(1t 1 ) a 2 sin( 2 t 2 )
tg (t ) (12)
ax a1 cos(1t 1 ) a 2 cos( 2 t 2 )
a= (14)
a1 sin(t 1 ) a 2 sin(t 2 )
tg (t ) (15)
a1 cos(t 1 ) a 2 cos(t 2 )
98
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
a1 sin( 1 ) a 2 sin( 2 )
tg ( ) (16)
a1 cos( 1 ) a 2 cos( 2 )
x =a cos (ω t + α) (17)
a= = a1+a2
99
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
Δω = ω2 – ω1 <<. ω1
Să presupunem că amplitudinile oscilaţiilor componente a1 = a2 = a,
iar fazele iniţiale α1 = α2 = 0 .
Atunci, pentru oscilaţia rezultantă în direcţia axei x ,avem
function [x1,x2,x3]=myfun1(t)
x1=20*cos(2*t);
x2=22*cos(2.08*t);
x3=x1+x2;
100
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
Programul în MATLAB
t=0:pi/20:100*pi;
>> [x1,x2,x3]=myfun1(t);
>> plot(t,x3,'k-')
>> axis equal
>> axis([0 300 -50 50])
x3=20cos(2t)+22cos(2.08t)
50
x3
-50
0 50 100 150 200 250 300
t
fig.4
x = ax cos(ωx t +αx),
y = ay cos(ωy t +αy),
101
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
Cy
Cx Cx
m
Cy
fig.5
102
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
x2 y2
cos ( α y – α x ) = sin2 ( α y – α x )
a x2 a y2 - (20)
a ) α = α y – α x = 2nπ , n = 1,2,3,. . . ,
103
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
+ - =0,
sau = , de unde y= x.
+ = 1, (fig.8) .
x–y=0,x+y=0,
104
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
ay ay Să
studiem
-ax ax -ax ax cazul
-ay -ay
fig.6 fig.7
ay a
-ax ax -a a
-ay -a
fig.8 fig.9
ay ay
-ax ax -ax ax
-ay -ay
fig.10 fig.11
- .
Atunci
x = a sin( 2ωt – α ) ,
y = a sin( ω t - α ) .
105
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
106
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
y2 = - x,
dar aceasta şi este ecuaţia parabolei cu vârful în punctul (a,0)
şi cu axa de simetrie x .
Menţionăm proprietăţile figurilor Lissajous. Dacă frecvenţele
oscilaţiilor sunt comensurabile , atunci mişcarea va fi periodică şi
curbele vor fi închise , adică punctul va descrie aceiaşi traiectorie de
multe ori .
Dacă frecvenţele nu sunt comensurabile , atunci punctul nici odată
nu va repeta poziţia iniţială , rămânând în limitele pătratului sau drept
unghiului , descriind noi şi noi lanţuri, figuri Lissajous , care nici
odată nu se vor închide .
Dacă între frecvenţe sau perioadele oscilaţiilor perpendiculare
există relaţia de comensurabilitate , adică
= , = ,
107
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
b). ω1 ≠ ω2 ,
1
n1
, n1 ,n2= 1 , 2 ,3 , …. , α1 = α2 = α -
;
2
n2 2
108
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
109
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
Viteza unghiulară = ω =| |
110
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
111
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
egală cu suma vectorială ale altor două vitze: v A - viteza punctului
A , considerat ca pol; v BA AB - viteza punctului B în raport
cu polul A, sau , viteza punctului B în mişcarea de rotaţie a figurii
plane în jurul polului A. După modul , această viteză este
vBA=ω·AB , iar după direcţie v BA AB . Viteza punctului B ,după
modul, se calculă cum urmează:
vB v A2 v BA
2
2v A v BA cos
Unghiul α este unghiul dintre vectorii v A şi v BA .
function y=myfunction(x)
y=cos(x)-x;
>> x=fzero('myfunction',pi/2)
x =0.7391
112
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
113
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
.
O
R
M
. O
D
a
a
M
D
φe φe
O1 O1
3,18 O 4,19 .
M O
e
M
. R
D
2a
D
φe φe
O1 O1
a a
5,20
a
O1
6,21 O
.M
φe a
α D φ
e
.
D O1
α
O M a a
7,22
a . M
8,23
. M
O1 α
O
R φe
D D
O1 O
φe
a
114
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
O
.
9,24
.
10,25
O M M
a D
a
φe O1 a/2
φe
D O1
a=R/2 a a
12,27
11,26
D
O1 .
M O
R
O
. M 2R
φe
R D
φe O1
.M
O
.
13,28 14,29
M
R R O
φe O1 D
D
φe O1
15,30
M
. O
31,32
.M
. α O
O1
α
R φe R D
D
φe O1
115
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
116
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
117
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
1,11,21 2,12,22
y s A AB=60 cm s
O A y
MB=20cm
M M AB=40cm
45 B B
O x BM=10cm
x
4,14,24 x
3,13,23 A
O y
60 B
M
M A s
y O
s B AB=45cm
BM=15cm AB=40cm
x BM=20cm
5,15,25 O 6,16,26 AB=45cm
y
x A 30 AM=15cm
B
M s M A
AB=40cm B O x
BM=20cm y s
7,17,27 y AB=42cm 8,18,28 x
AM=14cm B
A M AB=45cm
AM=15cm
B M s
O s x y A 45
O
9,19,29 y
AB=30cm 10,20,30
BM=10cm B O
A x 30 s
s M B M
60 AB=50cm
O x AM=25cm A
y
118
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
y ( x)dx ,
a
aplicând una din metodele numerice, care sunt multe la număr. Vom
aplica metoda cuadraturilor, care permite de a calcula integrale
simple şi duble prin metoda lui Simpson sau metoda lui Gauss-
Lobatto. Cuadratura reprezintă o metodă numerică de a determina
suprafaţa sub graficul funcţiei y(x), adică integrala definită de mai
sus.
Funcţia quad utilizează metoda lui Simpson şi poate fi mai
efectivă când funcţiile de sub integrală nu sunt line sau când precizia
calcului, care se cere, este joasă. În MATLAB6 precizia a fost
ridicată până la 10-6. Funcţia quadl (cuadratura Lobatto) utilizează
regula adaptivă a cuadraturii Gauss-Lobatto de ordin foarte înalt.
În formulele de mai jos expresia de sub integral fun de obicei
se dă in formă de funcţie descriptor, de aceia în scopuri didactice se
notează prin @fun.
119
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
Exemplul 6.1.
1
(e
x
De calculat 1) dx cu precizia 10-5. Culegem în rândul de comandă:
0
>> quad(‘(exp(x)-1)’,0,1,1.e-5)
ans=
0.7183
2
e
x
De calculat dx cu precizia 10-4. Expresia exp(x) este
0
>> q=quad(@exp,0,2,1.e-4)
q=
6.3891
>> q=quad(@sin,0,pi,1.e-3)
q=
2.0000
120
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
dblquad(@fun,inmin,inmax,outmin,outmax) – calculează şi
redă valoarea integralei duble pentru funcţia de sub integral
fun(inner,outer). Implicit se utilizează cuadratura quand.
Aici inner este variabile interioară, care variază de la inmin
până la inmax, iar outer – variabila exterioară, care variază
de la outmin până la outmax. Primul argument este un rând,
care descrie funcţia de sub integrală. Înscrierea în apostrofe
acum este inadmisibilă.
Exemplul 6.2.
integr1.m
function y=integr1(x,y);
y=2*y.*sin(x)+x./(2*cos(y));
>> result=dblquad(@integr1,pi,2*pi,0,2*pi)
result=
-78.9574
121
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
1 2 3
(xyz)2dxdydz
triplequad(@fun,xmin,xmax,ymin,ymax,zmin,zmax) – calculează
şi redă valoarea integralei triple pentru funcţia de sub integral
fun.Implicit se utilizează cuadratura triplequad . Aici x –variabila
inferioară,care variază de la xmin pînă la xmax, y – variabila mijlocie,
care variază de la ymin pînă la ymax şi z – variabila exterioară, care
variază de la zmin pînă la zmax
t
Exemplul 6.3
function f=integr2(x,y,z);
f=(x.*y.*z).^2;
>> rezult=triplequad('(x.*y.*z).^2',1,4,2,5,3,6)
rezult = 51597 .
122
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
123
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
Exemplul 6.4.
y′1 = y2;
y′2 = 1000*(1-y12)*y2-y1.
Înainte de rezolvare trebuie de scris sistemul de ecuaţii
diferenţiale în formă de file-funcţie EDO.
124
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
vdp1000.m
function dydt = vdp1000(t,y)
dydt = zeros(2,1); %a column vector
dydt(1) = y(2);
dydt(2) = 1000*(1-y(1)^2)*y(2)-y(1);
Solution of Van der Pol Equation, = 1000 Solution of Van der Pol Equation, = 1
2 3
1.5
2
1
0.5 1
solution y 1
0
solution y
0
-0.5
-1 -1
-1.5
-2
-2
-2.5 -3
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
time t time t
a) b)
Figura 6.1. Graficul funcţiei pentru μ=1000 (a), şi μ=1 (b)
125
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
dydt(2) = 1*(1-y(1)^2)*y(2)-y(1);
Soluţia cu rezolvatorul ode45 şi graficul corespunzător pot fi
obţinute, aplicând comenzile următoare:
solverDE.m
function dy = solverDE(t,y)
dy(1) = f1(t, y(1), y(2),..., y(n));
dy(2) = f2(t, y(1), y(2),..., y(n));
...................................................
dy(n) = fn(t, y(1), y(2),..., y(n));
2). Obţinerea soluţiei şi a graficului însoţitor:
126
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
Solution of Van der Pol Equation, = 1 Solution of Van der Pol Equation, = 1
3 3
y2 y2
2 2
1 y1 1 y1
solution y
solution y
0 0
-1 -1
-2 -2
-3 -3
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
time t time t
127
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
Mx Mg c( x st ) . (3)
128
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
x k 2 x 0 . (7)
Aceasta este forma matematică a ecuaţiei (6), care se numeşte ecuaţie
diferenţială liniară, omogenă de ordinul doi cu coeficienţi constanţi.
Soluţia poate fi obţinută în trei forme.
129
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
130
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
3
de unde rezultă: a st 0, 05m , şi
2
x 0, 05cos14t m. (16)
Rezolvare.
Placa efectuează mişcare de translaţie, toate punctele ei se mişcă la
fel. Considerăm acum punctul B – punctul plăcii conectat
de arc.
Asupra lui acţionează trei forţe: forţa de greutate G Mg , forţa
elastică F şi forţa de rezistenţă R . Forţa R este orientată opus
vitezei. R q 2 v bv , b q 2 am notat coeficientul de
proporţionalitate. În cazul nostru b = 0.5 Ns/m. Alegem originea
axei x în punctul O, care coincide cu punctul B în poziţia de echilibru
131
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
132
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
De un arc, coeficientul
de rigiditate al căruia c = 19,6
N/m, sunt suspendate o bară
magnetică cu masa de 50 g,
care trece printr-un solenoid,
şi o placă de cupru cu masa
de 50 g, care trece printre
polii unui magnet (fig. 4.7).
Prin solenoid circulă curentul
i 20sin 8 t A, care creează
o forţă de interacţiune dintre
câmpul magnetic al
solenoidului şi bară de
0.016 i N. Forţa de frânare a
plăcii de cupru cauzată de
curenţi turbionari este egală
cu qv 2 , unde q = 0,001,
Figura 6.7.
133
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
Rezolvare.
Alegem axa x ca şi în problema precedentă, dar acum asupra
punctului B acţionează încă o forţă, forţa perturbătoare Q (fig. 4.7):
Q x 0.016i 0.32 sin 8t . (1)
În acest caz ecuaţia diferenţială a mişcării punctului B va avea
aspectul
Mx bx cx Q0 sin pt , (2)
unde Q0 0.32 N, p 8 s = 25s . Împărţim (2) la M şi
-1 -1
134
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
În rezultat avem
x a1e / ht sin( k * t 1 ) A sin( pt ) (8)
Constantele a1 şi 1 se determină din condiţiile iniţiale. Ele vor
fi altele decât în problema precedentă deoarece în (7) este şi termenul
al doilea. Însă oscilaţiile amortizate se atenuează şi după un anumit
interval de timp, numit timp de tranziţie ttr , ele dispar. Rămân numai
oscilaţiile forţate, care ne interesează. Constantele A şi nu depind
de condiţiile iniţiale şi obţinem
x 2 0.022 sin(8t 0.91 ) m. (9)
Să integrăm ecuaţia (3) în Matlab. Introducem valorile
coeficienţilor şi adăugăm condiţiile iniţiale. Vom avea
135
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
function dxdt=ofr1(t,x);
dxdt=zeros(2,1); % a column vector
dxdt(1)=x(2);
dxdt(2)=-5*x(2)-196*x(1)+1000*sin(25*t);
4 4
2 2
Deplasarea x, cm
Deplasarea x, cm
0 0
-2 -2
-4 -4
-6 -6
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2
Timpul t, sec. Timpul t, sec.
136
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
title('Timpul de tranzitie');
xlabel('Timpul t, sec.');
ylabel('Deplasarea x, cm')
(1 2 y )
xdx
(x
3
1 1 (1 2 y ) 4 dy
2
1) 3
1/ 2 1
1 1
u 2 du
y ( y 1) dy (2 u
1/ 2 3/ 2 1/ 2
2 3 3
)
0 0
8 1
z
x (z
3
3 x 4 1dx 2
dz
1) 4
1 0
1 1
dx
(1 5 x)
1 / 3
4 dx 3
1 5x
0 0
5 5
3
z z 4dz
2
5 z z 2 4 dz
0 0
1
9 z 1
6 1 y dy 2
dz
0
0
( z 2 z 3)
2 3
2 5/ 9
dy
x
1 / 3
7 ( x 2 / 3 1)1 / 3dx
1 y (1 1 y )2
1 0
5
5
y 2 dy
1 5x
2 2
3 2 x dx
3
8
y
4 1/ 3
1 1 y2 1
137
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
z 2 dz
3 1/ 3
4 5/ 2
y
1/ 4
2 3/5
9 2 y dy
z z 1
2
2
0 1
u 1 du
2 1/ 3
3 3
y y
3
3 2
10 3y 1 2 dy
u u 2
3 2 1/ 2
1 1.2
z z 1 dz
2 1/ 5
5 4
x x 1
1/ 5
4 2
11 x 6 dx
z 3
2
4
1/ 2 1.5
x x dx
1/ 5
2 3 1/ 3 2
u
3
3 1/ 3 2
12 3u 2 u du
2 1 x x 3 1/ 2 1/ 3
z z dz
1/ 3
3 4 3 2/3
x
3/ 2
1/ 4
13 x x 3dx
z 1 4 2
0 1.5
4 3
u u du
3 3 / 2 1/ 3
y
3 1/ 5
1/ 3
14 y y 7 / 3dy
u 2 2 1/ 5
1 1
z z dz
1/ 5
3/ 2
3 4
x
3/ 2
15 x 4 2 dx
z 2
1/ 3
3
1.2 1
4 4
x 3x dx
4 1/ 3
y
1/ 3
x 4
5/3 3/ 2
16 1 y dy 2
1.5 1.2
3 2
u u du
3 1/ 3
x u 2
3/ 2 7/3
17 1 x dx 3/ 4
1.2 0.5
3 3
y y dy
2/5
x x y 3
3/ 4 2/3
18 2 dx 3
0 0.2
138
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
4 3
z 3/ 4
z dz
19 y 7/3
y 3
y 3/ 5
dy
z
3 1/ 3
0.5 0 1
3 3
z 3 / 2 z 3 1 dz
x z 2 1/ 3
7/3 3
20 x xdx
0.2 0.5
3 2
y1/ 3 y 2 2 dy
21 x
3/ 2
x 3
x 1/ 3
dx y3 / 2 1
0 0
3 3
u 3 / 2 u1/ 3 1 du
z z
4/3 2
22 3 dz
1.2 0.5 u u 3/5
3 2
y 2 y dy
3/ 2 2
x x y 1
7/3 3
23 2 dx 3
0.5 0.2
x 1 dx
4 3/ 2
7/3
y y
3
4/3 1/ 5
1 dy
24
1
x3 2
0
y
1/ 5
4/3
3 4 y dy
u
1/ 3
3/ 4 3
25 u 2 du
0.2 0.2 y 2
1
y
1/ 5 4/5 1/ 4
4 3 y1/ 3 dy
26 x x x
1/ 3 3 3/ 2
dx
0 0.3 y 1 3
3 4
x x 3/ 2 2 / 7 1/ 3
dx
z z 1
1/ 3
7/2 4
27 dz
0.2 0.1 x 1 2
3.1 3
y 1 y dy
5/ 2 2
x x
1/ 3
y 2
3/5 2
28 1 dx 3
0 0
139
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
z
3/5 1/ 3
2 4 2 dz
u
1/ 3
3
29 1 udu
0.1 0.1 z 2
1
3 1
y 3 / 2 ( y 3 2) 1 / 3
3/ 4
x x 1
7/3 2
30 dx dy
0 0 ( y 2 2)
[e
x y
1 ln( xy )]2 / 3 dxdy
4 10
11
[4 x
3
2 y 3 y 2 x ]1/ 4dxdy
00
2 1
[4 y
23
3 x cos y ]1/ 3dxdy
1 2
3 1
(e
x
4 cos y ) 3 dxdy
2 0
3 2
( x y)
3
5 e x y dxdy
2 1
4 2
(6 x
2
6 y 8 xy 3 ) x 3 y 3 dxdy
3 1
0.2 0
[x
2
7 y 3 sin x ]e x dxdy
0.11
3 2 1/ 3
sin x ye x dxdy
2
y2
8
1 0.1
140
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
3 4 1/ 2
ln x
y y sin xy
2 2
9 dxdy
0.1 1
3 1 1/ 4
xe x cos y
x y 3
10 dxdy
1 0.2
32 1/ 3
ye x cos y dxdy
x
11
11
43
12 3x
2
y 2 x ln xy dxdy
21
32 1/ 3
x x y
3/ 2 2 x y
14 ye dxdy
11
2 1
3/ 4
x 7 / 2 3xy 2 sin x
15
dxdy
0.2 0.1
32 1/ 3
x x
4/3 y
2
xe x y xydxdy
19
0.5 0.4
32
20 x
1/ 3
sin xy x 2 / 3 y 7 / 2 e x y dxdy
21
141
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
32 0.7
x x e x y dxdy
1/ 3 2 / 5
21 y
11
3 1
xy sin x dxdy
1/ 3
x x y
3 7/2
22
2 0.1
32 1/ 3
xy dxdy
1/ 3 x y 1/ 3 7 / 2
23 e x y
21
2 1 1/ 3
xy sin xy ln xe dxdy
x y2
24
1 0.1
3 2
3x
3 1/ 3
25 y 4 xy cos x x 7 / 3 y1/ 5 dxdy
1 0.5
32 1/ 3
26 x
2 1/ 5
y 3ln xy x 2 y 3dxdy
21
3 2 1/ 3
sin x ye x dxdy
2
y2
27
1 0.1
32 1/ 3
x x
4/3 y
2
xe x y xydxdy
30
0.5 0.4
142
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
( xy x
2
1 z ) dxdydz
0 3 5
2 4 4
2 xyzdxdydz
2 0 4
3 0 0 6
(x y y 2 z )dxdydz
2
2 4 5
3 4 4
e
x y z
4 dxdydz
2 1 3
3 4 4
(e
x y
5 z 2 )dxdydz
2 1 3
3 2 4
( x y z)
4
6 dxdydz
2 1 3
1 2 0
( xyz)
2
7 e z dxdydz
0 1 1
2 2 2 1
[sin( x) ye ] 2 dxdydz
x z
8
1 0 1
3 1 3 1
2 1 4 1
143
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
3 2 6 1
[ ye x cos( z )] 3 dxdydz
x
11
1 1 5
4 3 2
[4 x yz 2 x ln( xz )]dxdydz
2
12
2 1 0
2 3 4
[( x 2 y 3z ) z arcsin(x)]dxdydz
2
13
1 0 1
3 2 5 3
[ x 2 ( y z ) ze ]dxdydz
2 x y
14
2 1 4
1 2 3 5
[ x 2 (3 yz sin( y ))]dxdydz
2
15
0 , 20 ,1 3
3 2 4 1
2 3 4
2 1 2
3 1 1 1
[ x ( y z 2 ) xe ]dxdydz
2 3 yz
19
2 0 0
1 3 2 1 2 5
20 0 2 1
3 1 3 1 2
( y x 4 z 3 )tg ( y )dxdydz
21 1 0 2
144
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
3 1 4 5 1
[( z x y 2 ) 3 xy sin( z )]dxdydz
3
22 2 0 1
3 2 4 1 1 5 1
( xy 3 e y 4 z 2 ) 3 dxdydz
x z
23 1 0 3
2 3 1
3 4 5 1 1 1
1 3 5 1 1
2 2 4 1
[sin( x) ze
2
x y2
27 ] 3 dxdydz
1 1 3
3 4 5 1
4 2 5
2 2 2
145
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
F
a sau m·a = F (1)
m
146
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
F F1 F2 ... F1 F2
a ... a1 a2 ... (2)
m m m m
Principiul V al dinamicii (principiul relativităţii): Starea de mişcare şi
de repaus ale unui corp sunt relative depinzând de starea sistemului
de referinţă considerat.
vx x (t ), v y y
(t ), vz z (t ) ,
(6)
x x (t ), y y(t), z z(t).
(7)
147
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
(9)
Algoritmul de rezolvare a sistemului de ecuaţii diferenţiale (9) constă
în următoarele:
Se alcătuieşte un vector linie al variabilelor sistemului şi un vector
coloană al derivatelor variabilelor în raport cu timpul:
1
y f1 (t , y )
2
y [ y1 , y2 ,..., yn ]; dy
y
f 2 (t , y ) ;
y
n f n (t , y )
t min
t pas
t
min
(10)
t max
148
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
fig.7.1.
149
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
(17)
vy 2 y
x 2
m N
y G sin
v y
y g cos g sin
0 N G cos 2 y
x 2
, (18)
u
u 2 ; dudt
2
y g cos
x
;
u 3 x u
3
x
2 y
x 2
u4 y
g cos
y
g sin
u 4 y
2 y
x 2
,
y 0
t 0
v x x v0 co s
v y
y
v 0 sin
x0 x0
y 0
u0
x
y0
0
v 0 cos
;
(19)
y
0 v 0 sin
150
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
Programul de calcul:
Fun.m
function dudt=fun(t,u)
global miu g alfa beta;
xp=u(3);
yp=u(4);
v=sqrt(xp^2+yp^2);
xpp=-miu*g*cos(alfa)*xp/v;
ypp=-miu*g*cos(alfa)*yp/v-g*sin(alfa);
dudt=[xp;yp;xpp;ypp];
end
procedura plan.m
clear all; close all;
% Variabile globale, care sunt si in functia fun.m
global miu g alfa beta;
% Date numerice
v0=2; % m/s
alfa=pi/6;beta=pi/4;
miu=0.15;g=9.81;
% Intervalul de integrare
tmin=0; tmax=10; t=[tmin,tmax];
% Conditiile initiale
x0=0;y0=0; v0x=v0*cos(beta);v0y=v0*sin(beta);
u0=[x0,y0,v0x,v0y];
% Procedura de integrare
[t,u]=ode45('fun',t,u0);
% Interpretarea rezultatelor
figure(1);
plot(t,u(:,1),'k-');grid;
xlabel('t,sec');ylabel('x,m');
title('Graficul x=x(t)');
figure(2);
plot(u(:,1),u(:,2),'r-');grid;
xlabel('x,m');ylabel('y,m');
title('Traiectoria miscarii punctului');
151
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
Notă:
Pentru trasarea unui vector pe grafic, aplicaţi comanda hold on,
apoi quiver(x,y,u,v).Instrucţiunea quiver(x,y,u,v) permite construirea
unui vector cu originea în x,y şi componentele u,v.
F1 F2 v0, m,
Var.
N N m/s kg
1, 16 0.5( xi yj ) 0.7( xi 2 yj ) 2 2
4, 19 3i xi sin( y ) j 1.7 3
5, 20 2i 1 yj xi yj 5 1.8
6, 21 1.5 sin( x ) i 17 j xi yj 4 2
152
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
7, 22 cos(t / 6) i yj i yj 1 0.3
8, 23 ti 2tyj 3 xi 4 j 5 3
11, 26 i 1.3 y
j 1.4 xi 2 yj 3.5 1.2
13, 28 (t x )i 7 yj 0 2 0.75
Var. P c r0 v0
N kg/s m m/s
1, 16 0.35 xi 0.5 yj 0.5 zk 0.1
7i 3 j 4 j 0.3k
153
Lucrări de laborator la Mecanică realizate în MATLAB
3, 18 0.5 x i z k 0.2 0 2i 2 j
11, 26 i z k 0.2 0 3i 5 j
12, 27 2 xi j 2 zk 0.5 j 2 j 3k
13, 28 5 xi 3e 2 t yj zk 0.4 i 3i 3k
15, 30 3 xi 5 yj 3 zk 0.3 2k 4 j 9k
154
ANEXA 1.
EXEMPLU - Foaie de titlu.
RAPORT
despre lucrarea de laborator nr. 1
Varianta 5
Chişinău – 2021
ANEXA 2.
EXEMPLU - Foaie de titlu.
RAPORT
despre lucrările de laborator
la Mecanică realizate în MATLAB
Varianta 5
Chişinău – 2021
ANEXA 3.
Secvenţele de caractere folosite la grafice.
Secvenţa de
Secvenţa de
caractere
caractere
caractere
Symbol
Symbol
Symbol
\alpha \upsilon \sim ~
\beta \phi \leq
\gamma \chi \infty
\delta \psi \clubsuit
\epsilon \omega \diamondsuit
\zeta \Gamma \heartsuit
\eta \Delta \spadesuit
\theta \Theta \leftrightarrow
\vartheta \Lambda \leftarrow
\iota \Xi \uparrow
\kappa \Pi \rightarrow
\lambda \Sigma \downarrow
\mu µ \Upsilon \circ º
\nu \Phi \pm ±
\xi \Psi \geq
\pi \Omega \propto
\rho \forall \partial
\sigma \exists \bullet •
\varsigma \ni \div ÷
\tau \cong \neq
\equiv \approx \aleph
\Im \Re \wp
\otimes \oplus \oslash
\cap \cup \supseteq
\supset \subseteq \subset
\int \in \o
\rfloor \lceil \nabla
\lfloor \cdot · \ldots ...
\perp \neg ¬ \prime ´
\wedge \times x \0
\rceil \surd \mid |
\vee \varpi \copyright ©
\langle \rangle
ANEXA 4.
Textul sarcinilor lucrărilor de laborator în limba rusă.
2 3 5
α=0; ; ; ; ; ; ; ; .
6 4 3 2 3 4 6
ANEXA 5.
Oscilaţiile rectilinii ale punctului material
Ecuaţia diferenţială Caracteristicile dinamice
v02
a).Oscilaţii libere în lipsa Amplitudinea: A= x02
rezistenţei mediului 02
0 x0
x 02 x 0 Faza iniţială: tg(ε)=
v0
2
ω0 – frecvenţa ciclică(proprie) Perioada: T=
0
x0 –poziţia iniţială 1
v0 –viteza iniţială Frecvenţa: f= 0
T 2
h < ω0 – rezistenţă mică:
b).Oscilaţii libere în prezenţa Frecvenţa ciclică: ω=
rezistenţei mediului 02 h 2
Amplitudinea: A=
x 2hx 02 x 0
(v0 hx 0 ) 2
h – coeficient, сe caracterizează x 02
2
rezistenţa mediului
x0
Faza iniţială: tg(ε)=
h < ω0 – rezistenţă mică. v 0 hx0
h = ω0 – rezistenţă critică. 2
Perioada: T=
h > ω0 - rezistenţă
mare. 1
Frecvenţa: f=
T 2
Decrementul de amortizare:
η = e-hT
Decrementul logaritmic:
Λ = ln hT
p ≠ ω0 - caz general.
p ω0 – oscilaţie – bătaie
p = ω0 – rezonanţă
2hp
tg(γ) =
p2
2
0
h – coeficientul de rezistenţă a
mediului poate fi considerat
parametru
Bibliografie
_____________________________________________________
Bun de tipar Formatul hârtiei 60x84 1/16
Hârtie ofset. Tipar RISO Tirajul 500 ex.
Coli de tipar 7,5 Comanda nr.
_______________________________________________________