ISTORIA TEATRULUI IN MOLDOVA DE VOLUMUL | ASP ISL IASI INSTITUTUL DE ARTE GRAPICE N. Y. STEFANIU & Comp. 1915Acest obiceiu exist si in Dobro astizi'). Asemene se mai pisireaz’ gi in numeste Payaluga ca si in Moldo: Rominit din Macedonia nu Me a ames pa ruda i i cael paparuda, papaluga gi en § pani in ziua de ansilvania unde se PEHLIVANIL Dupa ceia ce ne c pun bitrinii pehlivanii sau pelivanii erau un soiu de luptitori, de comedianti obati sau saltim: banci, cari se aflau pe linga curtea Domnilor gl cari in totdeauna la petreceri, la logodne, la nunti si la toate alain- rile domnesti, faceau Im fata poporului ca petrecere, soiuri de soiuri de sirituri, intorsituri gi lupte in cari-gi aritau puterea trupului lor. [ata ce ne spun Cronicarii despre acesti pehlivan Constantin pitanul, cronicarul Tarii Romar 2 vor- bind despre logodna fiicei lui Duca Voda din Moldova, Ca- trina cu Stefan feciorul lui Radu-Vodi, in anul 1681, ne a- ratit, ci: ,,Strinsau toati boerimea f{irii cu toate jupanesele, si au intins corturile in deal despre Mihai Vodi, in drumul, Cotrocenilor, acolo Ticea ospete in toate zilele. Adusau peli- wani de cei ce joac& pe funii si de alte lucruri, adusera si un pelivay Hindiu harap, carele facea jocuri minunate si neva- zute pre locurile noastre, iute-om era gi; virtos. » Langit altele de nu le putem lungi, facea aceste mai cin dat: punea in rind 8 bivoli, si se repezia inte si sarind peste ei, se da in vazduh peste cap, gi cidea in picioare de ceia parte ; alta, un cal Domnesc gras mare, isi lega chica de coa- da-i sil biitea comigelul cit putea, si nu putea s&’l miste de loc ; alta, un copaciu mare din padure adusese neted, si in- fipt, s'’au suit pre dinsul ca o maimuta, deci dup multe jo- curi ce au facut in virf s’au slobozit de acolo cu capul injos si au dat in picioare ; alta, un tulpan lung de multi coti, il tinea oamenii in mAni c4t era, gi se repezea iuie si mergéa cal- -edtd tre tulpan gi nu se afunda; alia, se prindea multi oa- meni cate doi in mani, si fuicea chip ca de o buie cu manele si mai lung, gsi se repezia iute si intra cu capul prin gaura aceia, si nu-l simfia oamenii, si de ceca parte cadea in picioa- f _acestea multe fiicea, care nu le tinem minte ‘Dupa aceasta logodni s’a pornit Duca Voda cu fiica sa cu ginerele siu Stefan Beizade, in Iasi, unde in a- 1681) au facut nunt’ mare Domneasca pe care ero- Neculeea o descrie in modul urmiator: ,,S’a ve- ‘mea scrieri ,,O.,cAlitorie in Dobrogea*. lagi, 1859. pag. 24. istoric pentrn Dacia, Bnenresti, 1845 t. I, pag 351,(Ge »] de fel de muzici side jocuri sj 7 anturi prin ograda curtilor ani de prin mai multe te pehlivdnie, di 4 luptator. Luptatorii s corpului si se lupta numai dip ung trupul unt de lemn ?)- DRAGAICA In timpurile cele vechi era obiceiul ca, pe cand se coceau samaniturite, s& une mai multe fete din cele mai frie moase de prin sate si impodobite cu spic prin ogoarele satenilor, cu mare alaiu u I trand prin ogoarele cu semanaturi impletese 0 cununa de spice de o pun ‘pe capul celei mai frumoase $i mai voinice fete, cireia ii dau numele de Dragaica. - Aceastaé petrecere cra una din cele mai placute gsi era asteptat® cu mare neribdare de locuitorii de prin sate. In Dobrogea in unele comune locuite de romani, a ramas obiceiul dup cum era si in Moldova, ca in ziua de Sinz: la 24 lunie, patru fete, dintre care dou& imbracate barbateste apucindu-se crucig de mina cu celelalte doua, se dantuiasea pe la case la sunetul unui fluerar, care zize diferite arii de danturi, apoi drept mulfumité sa li se deie cate un bacsis. (Veat a mea scriere ,,0 calatorie in Dobrogea“. Tasi 1889, pag. 26). Despre aceasta datina principele Dimitrie Cantemir ne spune ca: .,Aceasta se intelege Ceres cum se yede caci Ia acea vreme a anului pe cind incep a se coace samaniturile ee Sun B un loc toate fetele firanilor de prin satele ee ait ven ad si fied pe cele mai frumoase dintre dinsele dinsa ‘prin tari 4 oe Si cu mare tovarasie merg cu aitbacints aie Heed cu eununi impletita de spice rile sau Punurie low 2 ae manile sale cheile de pe la su impodobit&, cu manile itl ragaica aceasta intru acest chip vantului ca cand ar aby iunse, gi cu basmalele legate asupra 1a ura, Merge acash dela tarini si umbla 1) Letopisitite. lagi. 185 2) Vezi a mea ee 1851. t. I. pag. 238, nO eilitorie iu Dobrogia* Tigi. 1880, pag: 19:impreuni. - t mese pe dinsa L etele faranilor din Moldova cu mare sunt es aceasta, m&car desi sunt ele una, cum aceea care sa face in oate sd se mitrite pan’ dupa trei ani‘). e fa ochi si cu felurite gaitant re’s atirnau dou& sau trei cozi de vulpe capului lor, Ei calarind, faceau felurite ithioaze, strigau, fipau si chutau prin toate f poporul ce’l privea. ‘faceau din clasa poporului de jos, de rand, cniste oameni de nimic& fara capatiiu, nea- ie in societate. m despre aceasia,in pravila lui Vasile Lupu }, vorbind despre cazul cand barbatul prin- ‘delict pe femeia sa, ce pedeapsi trebue sa ui: ,,Jar de va fi fost vre-un om de gios cum re-un slugoiu sau vre-wn mascariciu... Si e acesta, nimic nici o certare si nu aiba*. ‘pehlivanilor si masedricilor gasim urmitoarele ica veche de cheltueli a lui Constantin Ba- “anul 7203 (1695) *). it. pag. 287. Nota 1. = Toinineasca de invatitura de la prayilele imparatesti_ gi de ren gis gi toata cheltaiala «Tui Vasilie Voevodul si dowmnal cidin multe. siriptnri télmaciti, din limba ileneased in limba purinl dommese sau tipirit in ménastirea a Trei Svrtitele =. 1646, (La titlul: Pentrn cel ce’si va ucide pe taal seu, cerentare Va ave; 4M ondied se afl in biblivteea Seminariei din Bucuresti, ea ie in folio, si are titlol urmator; ,Anatefer eare sa “erie toate dijdiile gi, orfinduelele cite es in fara la hip os gi alte obiveaiuri, vanziri ni, gi de par- orituri gi de toate dajdicle gi slujbele precum se rein slujba dupa. a cb obicoiu gi rinduials ca 1 cas Sau facut in zilele prea luminatulni nostra Donn ‘ovyod, pe vremea ce au fost Serbsn vistier mare vefulescu vel Logofit gi Ax Serban gree. vel vist.> pehlivanilor cum scrie 20) (1712) pagina 106, 0 2 3 celui mai batran, taleri 40 i wn postay sat, in ,Daruri Junie 7 4 70 taleri, allay, taleri, celui de al, dotley 10 taleri, la cel ie 1 aera Ini Ciolac, ztoli 10 i la istodor lott a taleri 20 i un postay gai. eae la mascdrici, taleri 3 i un postay sifit. vo tater; la mehteri. t 10 taleri, la mehte al doe oo au ie ‘hlivanilor celor de : paral pehlivanitor color eal dat Cot agin rie in jos anume: eum or eae celui mai mare taleri: 100 i un postay gai i un athe ta doi de al doile, douii postavuri gaiuri, 30 talent, . + . 5 f ‘} ri Ja col ce sau lisat din elopotnitd, taleri LO it postav $8 Uae 15 sri, la trei copii mat niet, § taleri la muscdried talori 8 T un postay sifit. 10 taleri la mehtet : = : In timpurile mai vechi pehlivanii se mai numeau si livant masedrict, de sigur atunci cand pehlivanii pe sirituile lor mai faceau si caraghioslacuri ca gi elownit astaai, 4 : Despre acest soi de pehlivani cronicarul Toan Neculeea ne yorbeste descriind obiceiurile traiului lui Grigore Ghici Vodii, dupa ce s'a intors In fara de la Constantinopol in 7235 (1727): Si in viaf& era tot in plimbari si tof cu mi mari, si cantiéri gi cu feliu de feliu de muzici. In toate” lele pre de ave vre-o treab&’ mare, sa nu iasi la camp, si facii veslii cu naiuri si cu cAntece hagimesti si cu m pelivani médscérici'). : SUITARII Bitranii ne spun ci in timpurile mai de mult, la e1 Domnitorului era obiceiul ca sii fie pani la patru suitari, nu erau alti decat niste bufoni, imbracati arniuteste ca ia{ii, avand pe cap c&ciuli mari de blan& in varful carora atarnate cozi de vulpe, cari de cate ori se faicea yre-un Ms curte ei mergeau pe jos inaintea alaiului si ficeau f sa is sirituri comice si sojuri de soiuri de ghidusii, a se si razind cu hohote citra lumea adunati, ca ie cu chef si veselii, cand va trece Vodi. cS 1) Letopisifite, t. IL. pag. 351,