Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ANESTEZIA GENERALA
Ingrijirea perioperatorie - - are ca scop: trezirea fara durere, ameliorarea durerii postoperatorii cu
analgezice orale sau parenterale; in functie de intensitatea durerii(suportabila de catre bolnav) se pot
folosi:PARACETAMOL, A.I,N.S., OPIACEE USOARE(TRAMADOL); in cazul durerii nesuportabile
se pot folosi:FENTANIL, OXICODONA).
ANESTEZIA LOCO-REGIONALA
Este intens utilizata in obstetrica, urologie, ortopedie. Procedura pune anestezicul in contact direct cu
nervii rahidieni. Pregatirea obligatorie: mijloace de resuscitare, ventilatie artificala. Postoperator se
monitorizeaza functiile cardiovasculare. Complicatiile posibile- cefalee -20% din cazuri, prin
perturbarea dunamicii LCR. Mai rar apar acufene , rar tulburari vizuale.
Dupa locul administrarii anestezicului, sunt 2 tipuri ale blocaj spinal.
1. Anestezia rahidiana - introducerea anestezicului in spatiul subarahnoidian blocheaza transmiterea
nervoasa la nivelul radacinilor nervilor spinali, prin difuziune in LCR.
Avantaje: usor de efectuat ca tehnica, instalare rapida,analgezie suficienta,are toxicitate
redusa,foloseste volum mic de anestezic.
Dezavantaje: durere la locul punctiei,afectare cardiovasculara: Este contraindicata in caz de:
tratament cu anticoagulante, deformatii ale coloanei, bolnavi necooperanti.
Anestezia peridurala
Introducerea anestezicului in spatiul peridural blocheaza transmiterea impulsurilor prin radacinile
nervilor rahidieni. Procedeul are avantaje: durata totala mai lunga, ,si de cefalee.riscuri scazute de
modificari cardiovasculare ,.rar hematom peridural ca o complicatie.
Anestezia locala
Injectarea anestezicului prin infiltratie in straturi succesive de la suprafata spre profunzime, in
regiunea in care se intervine.
Anestezia topica este varianta locala utilizata in chirurgia ORL, oftalmologica,si maxilofaciala.
Anestezicele utilizate:cocaina, dicaina, lidocaina, se aplica pe mucoase ,prin badijonare.
Anestezia tegumentelor este necesara in caz de:punctie arteriala, biopsii, plastii cutanate,
chirurgia ulcerului varicos. Anestezicul se poate administra fractionat, cu durata totala de 3 ore.
Nu se aplica pe suprafete mari, nu se disperseaza pe plagi; absorbtia maxima are risc toxic.
D E Z E C H I LI B R E L E A C I D O -B A Z I C E
Echilibrul acidobazic este exprimat prin valoarea strict constanta a Ph -ului din oricare
compartiment al organismului. Ph- ul este un parametru determinat de concentratia ionilorH+
Cresterea ph are loc atunci cand concentratia ionilor de hidrogen(H+) scade.
Organismul mentine homeostazia, deci si ph constant , cu ajutorul SISTEMELOR TAMPON.
Acestea sunt solutii acide slabe conjugate cu baza acidului; acid carbonic+ carbonat.
In organism aceste sisteme se situeaza: intracelular si extracelular, ultima cu doua forme:
= sistem major – acid carbonic si bicarbonat
= sistem minor - hemoglobina, proteine, fosfati si carbonati din oase
Raportul tampon intracelular/extracelular este 1/1
Tipuri de tampon = sanguin - cu bicarbonat, plasma, hemoglobina,proteine, fosfati
= tisular - primitorii de protoni din muschi si oase, cu capacitate de 5 ori
mai mare decat sistemul sanguin.
Homeostazia acido- bazica are 3 mecanisme:
= tamponarea - cu reactie rapida, directa, intensa
= compensarea – proces fiziologic, secundar, ca raspuns la dezechilibrul
initial
= corectarea - reactii lente, de intensitate redusa
Compensarea este un mecanism propriu care foloseste resursele biologice interne si se desfasoara
prin interventia aparatelor respirator si renal.
= ap. Respirator - intervine cu reactii immediate si rapide : hipeventilatie,urmata de
scaderea PaCO2 in starile de acidoza metabolica; in stari de alcaloza metabolica are loc cresterea
concentratiei bicarbonatilor plasmatici, centrii respiratori scad ventilatia pulmonara ,determinand
cresterea PaCO2(presiunea arteriala a CO2).
= ap. Renal - intervine prin reactii lente , de refacere care incep la un interval de 6-8 h
de la debutul dezechilibrului; in acidoza se reabsorb bicarbonatii in tubii renali, iar in alcaloza se
secreta ioni de H+
Efectele acidozei se manifesta evident la nivelul organelor vitale:
= ap. Cardio-vascular – deprimarea miocardului, cresterea eliberarii de catecolamine
cu tahicardie, aritmie,vasodilatatie
= ap. Respirator - hiperventilatie, cresterea livrarii de O2 catre tesuturi, creste
concentratia ionilor de Ca++ si K+
= sistem nervos central(SNC) alterarea starii de constienta, deprimare globala
Efectele alcalozei - cresterea rezistentei vasculare sistemice si coronariene, scaderea
concentratiei ionilor de K+ si Ca++, precipitarea epilepsiei.
Evaluarea dezechilibrului se realizeaza prin determinarea: Ph, PaCO2, HCO3
DENUTRITIA cuprinde deficitul unui singur element (CARENTA) si deficite multiple cauzate de:
- alimentatie inadecvata
_ deficite de absorbtie digestiva
_ insuficienta metabolizarii
Expresia clinica este scaderea in greutate(G) , prin topirea tesutului gras si a arderii proteinelor de
structura, cu urmatoarele grade :
_ denutritie usoara cu scadere G de 10%
_ denutritie severa cu scadere G de 20%
_ casexie cu scadere G de 40% si peste
Valoarea G este greutatea normala calculata dupa formula clasica G(kg) = I(cm)- 100
Denutritia insoteste diferite boli cronice cu etiologie multipla, si mecanisme diferite de producere
care afecteaza starea de nutritie(hranire) a organismului.
Tratamentul este complex, indelungat, individualizat bazat pe proceduri de alimentatie rationala
adecvata bolii cronice si asociat cu medicatia bolii.
Scopul este reechilibrarea nutritiei utilizand principiile ratiei alimentare;
= necesar enegetic ( ratie calorica) :
- mare (efort) 50-60cal/ kg corp/zi
- stare febrila – pentru fiecare grad peste 37 Celsius necesarul e > cu13%
- in mediu extern cald – T> 20 grade(val de confort) cu fiecare 10 grade ,
necesarul caloric scade cu 5%
- varstele peste 25 ani ,la fiecare 10 ani ,necesarul metabolic scade cu7%
= aportul de lichide : la adult cu activitate N este 45ml/kg corp/zi
- la copil cu G= 10-40 kg,este de 50ml/kg corp/zi
- la sugar este de 150ml/kg corp/zi
DEZECHILIBRELE HIDRICE
Bilantul apei inseamna stabilirea raportului intre APORT si ELIMINARI de apa din corp, in functie
de valoarea de echilibru(in %), volumul apei din corp este mailaborios de masurat.
C O M E
Definitie Este o stare grava caracterizata de pierderea partiala sau totala a constientei, sensibilitatii
si motilitatii, cu pastrarea functiilor automate: respiratie, circulatie si termoreglare.
Stadializarea comelor
= stadiul 1 - coma superficiala - dezorientare temporo-spatiala, obnubilare, somnolenta
bolnavul raspunde mai greu si inconstant la intrebari si stimuli
reflexele se pastreaza
= stadiul 2 - coma medie - bolnav inconstient,cu agitatie psihomotorie, cu delir,care raspunde
numai la stimuli puternice
= stadiul 3 - coma profunda (carus) - bolnav inconstient, cu tulburari respiratorii si circulatorii
profunde , nu raspunde la stimuli puternici,ROT ,de deglutitie si corneene absente
Forme etiologice
Etiologie Numeroase grupe de cauze pot genera starea de soc, motiv pentru care se regasesc in
diagnosticul medical complet al acestei urgente extreme.
In declansarea socului , diferite cauze actioneaza diferit si separat, pana se ajunge la veriga comuna a
lantului patogenic , de la care se reunesc pe o cale comuna de evolutie.
Clasificare etiologica :
1 Soc hipovolemic - prin pierdere de sange, plasma, lichide interstitiale in cantitate
mare, incaz de: arsuri, insuficienta suprarenala acuta,coma diabetica, diaree grava, ocluzie intestinala,
2 Soc septic - prin septicemie dupa infectii severe cu diferite porti de intrare,
cu evolutie grava.
3 Soc hipoxic - prin hipoxemie grava, mai ales de cauza pulmonara
4 Soc neurogen - prin afectarea directa a centrilor cerebrali in: traumatisme
craniene,intoxicatii cu barbiturice, embolie gazoasa, anestezii
5 Soc cardiogen - prin insuficienta cardiorespiratorie in caz de:infarct miocardic
acut,embolie pulmonara masiva, aritmii cardiace,tamponada cardiaca.
6 Soc anafilactic - prin reactii alergice severe
Tulburarile hemodinamice sunt reprezentate de scaderea volumului sanguin circulant sau reducerea
debitului cardiac, la care se poate ajunge pe cai diferite, pornind de la oricare dintre cauzele mentionate
la inceput. Semnul evident este prabusirea T.A. cu initierea starii de COLAPS ,ca prima etapa a
socului. Mecanismul compensator este fenomenul de vasoconstrictie generalizata prin care sangele este
redistribuit spre organele vitale (inima,creier, rinichi). Atat timp cat T.A. corectata alimenteaza organele
vitale socul este in etapa COMPENSATA ,evolutia fenomenelor este stationara , nu se agraveaza.
Persistenta reactiilor de soc antreneaza alte mecanisme compensatorii care se deruleaza prin
cresterea secretiei de catecolamine (hormoni de stress) , cu efecte asupra aparatului cardio-vascular,
exprasia clinica fiind; tegumente reci, palide, transpiratii, tahicardie, oligurie, hiperpnee.
Persistenta cauzei sustine si pelungeste starea de soc , iar suprasolicitarea functionala conduce la
epuizarea capacitatii de effort , iar mecanismele compensatorii nu mai sunt suficiente . In consecinta
T.A. scade,debitul cardiac se reduce progresiv, urmarea fiind HIPOXIA GENERALIZATA, cu tendinta
spre ANOXIE .Acest aspect reprezinta debutul fazei de decompensare a socului.
Vasoconstrictia prelungita reduce mai mult perfuzia cu sange a tesuturilor, scade concentratia O2 la
nivel tisular,iar hipoxia este severa, progresiva. Procesele metabolice in lipsa O2 elibereaza metaboliti
acizi , conducand la acidifierea mediului intern si acumulare de metaboliti toxici.
Hipoxia si acidoza sunt stimuli pentru producerea si eliberarea HISTAMINEI si SEROTONINEI.
Ambele au efecte vasodilatatoare puternice si induc VASODILATATIE GENERALIZATA ,masiva,
persistenta care reprezinta decompensarea socului, o faza ireversibila. Staza sanguina creste
vascozitatea sangelui, eritrocitele se aglutineaza si se initiaza fenomenul CID (coagulare intravasculara
diseminata) care agraveaza starea bolnavului.
Bolnav apatic, obnubilat, partial constient, cu tegumente umede, reci cianotice, cu tahipnee si
respiratie superficiala,; TA sub 80mmHg val. Max., tahicardie – puls peste 140 pe min. filiform, vene
colabate, pupile dilatate, cu oligoanurie.
Faza ireversibila a socului este marcata de: stare de coma, insuficienta cardio- respiratorie
grava,cianoza, puls slab, bradicardie,TA in scadere, pupile midriatice.
Investigatiile biologice multiple arata suferinta organelor vitale cu modificari metabolice ample, pe
toate liniile,dar mai ales tulburari hidroelectrolitice severe: acidoza, concentratia O2 mult redusa,
concentratia CO2 mult marita; insuficienta hepato- renala :transaminaze mari, hiperglicemie,uree si
creatinina mult crescute,cresterea coagulabilitatii sanguine- aceasta scazand brusc in evolutia socului.
Principii
- monitorizarea functiilor vitale si sustinerea lor
- resuscitare in caz de soc cardiogen
- oxigenoterapie
- concomitent- reechilibrare hemodinamica si hidroelectrolitica,: ser fiziologic, sol.
macromoleculare( dextran, macrodex) ,sol. RINGER , sange, plasma, albumina, sol. bicarbonatate
- stimulare cardio-vasculara cu administrare de adrenalina sau derivati(ISUPREL) in sol. glucozata
- Corticoterapie masiva ,
- heparinoterapie