Revistă a Asociaţi.ei Profesorilor de Istorie din România.

APIR-Clio

APIR - Clio

Craiova
R&VIST9 9 9SO\:I9'fr&I PROFESORILOR nE ISTORIE nIH RCMHHI9. 9PIR-\:LIO
·Începând cu nr. 9/2009 revista este editată şi administrată de
Asociaţia Profesorilor de Istorie din judeţul Dolj APID
CONSILIUL EDITORIAL
prof. dr. Mihai MANEA - Colegiul Naţional „Mihai Viteazul", Bucureşti,
Preşedinte, APIR - C/io
prof. dr. Doru DUMITRESCU - Colegiul Naţional „Cantemir Vodă", Bucureşti,
· Director Executiv, APIR - Clio
prof. Alexandru GÂDĂR - Colegiul Naţional "Nicolae Titu/eseu" Craiova

COLEGIUL DE REDACŢIE

DIRECTOR: prof. Toma LUNGOCI

Redactor şef: prof. Sandu BRATU
Trezorerier: prof. Dan MILOTINESCU
Redactori: prof. Valentin BĂLUŢOIU,
prof. Irina MILOTINESCU
Secretari de redacţie: prof. Claudia MATEI, prof. Minodora TAŞCU-STAVRE,
prof. Viorel VINTILESCU, prof. Veronica NIŢU,
prof. Iustina SMARANDACHE, prof. Livia CATANĂ

RESPONSABILI DE SECŢIUNI:
prof. Cornelia CIUPITU - Istoria românilor, Istorie universală, Cooperare europeană
prof. Tudor MIREA - Istoria comunismului, Personalităţi istorice, Aşezăminte religioase,
Interculturalitate
prof. Mirela CULA - Etnografie. Tradiţii, Didactica disciplinei, Istorie locală, Noutăţi editoriale

TRADUCERI LIMBA ENGLEZĂ:

prof. Livia CATANĂ

COLABORATORI:
prof. dr. Niculae CRISTEA- Bucureşti
prof. Ion DOROBANŢU - Călăraşi
prof. Dan BORA, prof. Nicu MARCU, prof. Marius Cristinei PRODESCU - Dolj
prof. Petre PURCĂREA- Constanţa
prof. Hadrian ARION - Cluj
prof. Maria Mariana GHEORGHE - Prahova
prof. Flavius Cătălin SÎIULESCU - Vâlcea
prof. Elena PREDA- Neamţ
prof. Maria COCHINĂ- Gorj
prof. Paul DIDIŢĂ-Argeş
TEHNOREDACTARE: ing. Camelia ALEXANDRESCU
Coperta & Grafica: ing. Sorin MATEI
CORECTURA: prof. Veronica NITU, prof. Iustina SMARANDACHE
Traduceri în limba engleză: prof. Livia CATANĂ ·

Prof. Toma LUNGOC/, prof. Sandu BRATU, prof. Dan M/LOTINESCU

Tiparul executat la Tipografia Editurii Arves
.A EDITURAS ISSN: 1841-6209
,,...RVE Tel.: 0251560396; Mobil: 0749166082
Imprimat în România
 ~r. lU-11 ~ %lprtlie-~otembr.ie·2010
ROMÂNIA ANULUI 201 O ÎN VIZIUNEA REGIMULUI COMUNIST
Şcoala Superioară Comercială
\ltimp de aproape o jumătate de secol, din
momentul instaurării în forţă şi până la prăbuşirea sa
violentă, regimul comunist a avut ca obiectiv declarat
să construiască în România „cea mai dreaptă
orânduire din lume, orânduirea comunistă" . Noua
1
societate urma să fie rodul unui efort foarte amplu şi până în anii 2000-201 O. După evidenţierea tuturor
complex, întins până dincolo de hotarul anului 2000.
Prognozele şi planurile de dezvoltare elaborate în
deceniile de guvernare comunistă nu au depăşit anul
201 O, moment în care noua ,,societate a dreptăţii,
egalităţii, a frăţiei şi păcii"" trebuia să fie deja
edificată şi funcţională. O imagine cuprinzătoare a
ceea ce ar fi putut să fie România anului 201 O, se
conturează prin parcurgerea cu detaşarea necesară, dar
şi cu răbdare, a documentelor programatice ale
Partidului Comunist Român (PCR), a_ cuvântărilor şi
declaraţiilor liderului comunist
Nicolae Ceauşescu, toate publicate
la Editura Politică din Bucureşti, în p~~~~ii.'Jo~
perioada 1975-1989.
La aproape trei decenii de la
instaurarea sistemului totalitar de
stânga, idealul orânduirii comuniste
se contura tot mai clar. Programul
PCR din 1975 evidenţia că „etapa
făuririi societăţii socialiste
multilateral dezvoltate a început
odată cu trecerea la realizarea
cincinalului 1971-1975 şi se va
întinde pe o perioadă de câteva
cincinale". Următorul sfert de secol
ar fi fost o etapă esenţială a
procesului, deoarece „în condiţiile
făuririi societăţii socialiste
multilateral dezvoltate se
· accentuează realizarea unor Revista Economica 1981
principii ale treptei superioare
comuniste".' În 1977, Nicolae Ceauşescu îşi exprima
părerea că ,.până vom ajunge în comunism mai avem
câteva zeci de am", dar „în orice caz, până în 1990
prevedem abia să încheiem în mare stadiul făuririi
societăţii socialiste multilateral dezvoltate".' Peste doi
ani, fostul dictator sublinia că ,.pentru a asigura o
perspectivă clară a dezvoltării economico-sociale a
ţării, apare necesar ca în cursul viitorului cincinal să se
elaboreze Programul partidului până în anul 2000 sau
201 O. De aceea, propun congresului nostru să
împuternicească noul Comitet Central al partidului să
întocmească acest program până la congresul al XIII-
/ea <1984>. Noul program va trebui să traseze căile şi
direcţiile consolidării societăţii socialiste multilateral
dezvoltate, ale trecerii treptate la înfăptuirea principiilor
',01 ''··' "
0
'··; 'j
Prof Dragoş..:.Lucian ŢIGĂU
„Nicolae Kretzulescu ", Bucureşti
comuniste de muncă şi viaţă în fara noastrif' .' În mod
surprinzător, propunerea-poruncă a liderului comunist
nu a fost îndeplinită. Abia în iunie 1989 a fost elaborat
Programul-directivă al congresului al XIV-iea al PCR
cu privire la dezvoltarea economico-socială a României
în cincinalul 1991-1995 şi orientările de perspectivă
obiectivelor propuse, se sublinia faptul că „toate aceste
orientări de perspectivă nu sunt dorinfe şi visuri
abstracte sau teoretice. Ele au la bază marile realizări
obţinute de poporul român în înfăptuirea cu succes a
socialismului. Vorfi rezultatul muncii unite a poporului
nostru".' Aceste declaraţii arată, de fapt, lipsa de realism
politic a gµvemanţilor, îndeosebi a lui Nicolae
Ceauşescu. Ei au refuzat să înţeleagă evoluţia
evenimentelor revoluţionare, atunci în plină desfăşurare,
care au condus în final la prăbuşirea regimurilor
comuniste din întreg Estul european.
Din perspectivă istorică, orientările
formulate în 1989 sunt esenţiale
pentru a reconstitui utopia României
comuniste din anul 2010.
Primul document cu
referire concretă la anul 2010 a fost
Programul nafional pentru
conservarea şi dezvoltarea fondului
forestier în perioada 1976-2010.
Acesta a fost discutat în şedinţa
Comitetului politic executiv al
partidului din23 septembrie 1975 şi
la Plenara CC al PCR din 16
decembrie 1975, devenind lege prin
votul Marii Adunări Naţionale.'
Programul a stabilit ,.pentru prima
dată, într-o concepfie unitară, de
lungă perspectivă, măsuri privind
aplicarea unui regim nonnal de
exploatare şi regenerare a fondului
nostru forestier''.' S-a prevăzut limitarea volumului de
tăieri anuale corespunzător posibilităţilor de creştere,
restrângerea tăierilor în masiv, constituirea unui fond
forestier de refacere, creşterea procentului de
răşinoase, refacerea pădurilor slab productive, sporirea
rolului de protecţie şi a funcţiilor sociale ale pădurilor.
Programul a fost printre primele acte legislative
.abrogate' după Revoluţia din Decembrie 1989.
Una din căile esenţiale pentru edificarea
comunismului era dezvoltarea intensivă a economiei
şi a forţelor de producţie. România urma să intre în
noul mileniu cu o economie performantă şi armonios
structurată. În esenţă ,,socialismul trebuie să-şi
demonstreze superioritatea atât în domeniul ştiinţei şi
tehnicii, cât şi în cel al productivităţii muncii ( ... )
115
 ·T; lrf9.~JSTE.R c'RllVISTit li llSO\:Ill'l'IEI_PROFllSORILOR !)~ ISTORrn ;IH ROblitN!ll llPIR - \:LIO
pentru a învinge,. 10
în "acest. domeniu' hotărâtor,
·~ . .
.stabile de peste 40-45 milioane tone de cereale pe an .
capitalismul. ..". Dezvoltarea nu era concepută decât Producţiile record erau văzute ca reiultatul firesc al
într-o formă centralizată, strict controlată de stat: ,,se încheierii lucrărilor de amenajare a întregii suprafeţe
va întări rolul planului naţional ca instrument esenţial posibile de irigat (circa şase milioane hectare) şi a
de conducere unitară a economiei (... ) se va sigura celor de prevenire şi combatere a eroziunii solului sau
întărirea continuă a proprietăţii întregului popor şi a excesului de umiditate. Producţia agricolă globală,
cooperatist{', a proprietăţii socialiste ca bază a de aproximativ 240 miliarde lei în 1990, trebuia să se
întregii dezvoltări a patrid'. 11 dubleze în următoarele două decenii. 1'
În general, indicatorii macro-economici urmau Dezvoltarea celor două ramuri principale ale
ca în cincinalul 2001-2005 să-şi dubleze valoarea economiei trebuia să aibă ca efect apariţia unor noi oraşe
înregistrată în 1990.Astfel în anul 2010, venitul naţional agro-industriale (aproximativ 455) şi implicit creşterea
ar fi depăşit cu mult valoarea de 2100 miliarde lei gradului de urbanizare la 60%, apoi sistematizarea
(vechi), produsul intern brut s-ar fi cifrat la peste 2425 radicală a localităţilor existente. În domeniul
miliarde lei, iar produsul social era superior valorii de transporturilor, ponderea traficului feroviar ar fi crescut
5000 miliarde lei. Sporirea productivităţii muncii, în dauna celui rutier. Problemele transportului rutier s-ar
scăderea consumului de energie şi de materii prime erau fi rezolvat nu prin construirea de autostrăzi (inexistente
cheia ridicării în planurile
eficienţei economiei ~1.a·.= ..c.4'„.'
::~Î'};_<\~ ..)~(
1:1.. partidului), ci prin
şi a creşterii cri;;•4:'-.;{~ folosirea eficientă a
venitului naţional.
12
· · · "' ~ şoselelor existente şi
De asemenea, s-a prin scurtarea
prevăzut ca pentru distanţelor medii de
cincinalul -~ transport. Traficul
1991-1995 şi · ~ fluvial s-ar fi extins
„pentru întreaga prin utilizarea
perioadă din canalelor şi a
următorii 20 de ani, râurilor interioare
să se asigure o navigabile.
repartizare Transportul aerian
judicioasă a devenea tot mai
venitului naţional, amplu, prin
asţfel încât să se creşterea nevoilor
alace 70-72% interne şi
pentru fondul de intensificarea
consum şi 28-30% t u r i s m u 1u i
pentru fondul de internaţional (în
dezvoltare şi mod evident, nu
13
acumulare". pentru români).
Producţia România
.industrială ar fi ajunsă în pragul
rămas, pe mai erei comuniste ar fi
departe, avut un comerţ

loco·motiva
dezvoltării
economice a ţării.
În anul 2010, aceasta ar fi îmegistrat valori uriaşe.
Deja în cincinalul 2001-2005, valoarea producţiei s-
ar fi dublat faţă de anul 1990, cifrându-se la 3800
miliarde lei. Unul din factorii acestui boom era
mecanizarea complexă şi automatizarea producţiei. '
Pionieri
exterior ,foarte
dinamic, în primul
rând cu ţării e
CAER şi cu cele în curs de dezvoltare". Potrivit
cifrelor avansate, doar în cincinalul 1991-1995
valoarea comerţului exterior şi a exporturilor ar fi
crescut cu 154-162% faţă de cea din 1990. Cu o
asemenea rată de creştere, nu era exclus ca în anul
1

Domeniul construcţiilor avea misiunea de a crea o
infrastructură modernă. În 201 O, ar fi fost de mult timp
finalizate Canalul Bucureşti-Dunăre, Complexul
magistral de irigaţii Siret-Bărăgan, Casa Poporului
din Bucureşti şi centrele civice ale multor oraşe.
Efortul s-ar fi orientat spre construirea de noi cartiere
cu blocuri, hale industriale, baraje şi centrale electrice.
Agricultura, la fel de performantă ca
industria, trebuia să-şi arate eficienţa prin recolte
201 O valoarea comerţului exterior. să fie stabilită la
l OOO miliarde lei, iar cea a exporturilorla 775 miliarde
lei. Tototlată, s-a hotărât ca exportul să deţină cel puţin
16
30% din volumul producţiei-marfă.
Zile de aur ar fi cunoscut şi domeniul
financiar. Importanţa sa era evidentă întrucât ,,sistemul
de preţuri va condiţiona evoluţia economiei", iar „prin
întărirea monedei naţionale vor fi create premisele
pentru trecerea la convertibilitatea internaţională a

llli
 ·. 1F!r:. lfi-11 "
leulut' •11 Finanţarea activităţilor se va face exclusiv din anevoios. ,,Formarea omului nou, a prototipului uman
surse interne, rară a se mai apela la creditele oferite de al comunismului, nu se poate realiza în decursul unuia
Banca Mondială sau Fondul Monetar Internaţional. La sau câtorva· ·planuri cincinale. Aceasta este o
31 martie 1989, anunţul plăţii întregii datorii externe a problemă complexă, de. mare amploare şi de lungă
României a fost dublat de hotărârea renunţării pe viitor perspectivă, legată de întreaga evoluţie a societăţii"."
la orice împrumut din afară. „Trebuie· evitată Strategia PCR de modelare a societăţii avea la bază
angajarea de datorii externe care pun în pericol „principiile socialismului Ştiinţific" aplicate·. la
independenţa şi suveranitatea ţării, dreptul sacru al realităţile concrete ale României, precum şi
fiecărei generaţii de a-şi decide singură destinuI". „orientările fondamentale în opera economică şi
Productivitatea ridicată ·şi progresul tehnic foCial-politică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu"."
urmau să asigure „locurile de 'muncă pentru noile Noua· societate se putea edifica prin
generaţii de tineri, pentru toată populaţia activă". „realizarea unei noi calităţi a muncii şi a vieţii;
Numărul personalului muncitor era estimat să întărirea democraţiei muncitoreşti-revoluţionare;
depăşească până în 1995 pragul de opt milioane, adică participarea tuturor cetăţenilor la conducerea
68% din populaţia activă. ' Creşterea spectaculoasă ar fi
1
societăţii; manifestarea deplină a personalităţii
continuat şi în deceniile următoare, fiind alimentată, în umane"." Grija pentru o populaţie tot mai numeroasă,
primul rând, de numărul mare de tineri născuţi după care tindea să atingă pragul de 30 de milioane de
1966, ca efect al politicii de locuitori, s-ar fi concretizat prin
forţare a natalităţii. Un alt factor
ECONOMIA ROMÂNEASCA PE TRAIECTORIA PROGRESllUI 1sigurarea „unui consum
de creştere a numărului zlimentar într-o structură
populaţiei active a fost zdecvată cerinţelor fiziologice
DINAMICA VF.NrrULUI WUIONAL
promovarea sistematică, fn cincinal oi 19ff•12?0 - În procer.te- fiÎ cindna!ul 1"1.· \Ş!!S zle organismului uman,
l30-1'11
decenii în şir, a cultului muncii. zcoperirea necesarului de

În 1975, Nicolae Ceauşescu
avertiza că „unele persoane
sunt ultimele în muncă, în
activitatea creatoare, dar
primele la consum şi la
distracţie. Cred că trebuie să le
spunem deschis că au nimerit
greşit în societatea socialistă, şi
I •
JUnuri industriale şi servicii,
1rin crearea unor . condifii
zptime de odihnă şi recreere, de
'ngrijire a sănătăţii, prin
"" "" zccesul larg la cultură al tuturor
.DINAMICA PROD~~Ă INDUSTRIALE .
·zamenilor muncit'. Se dădeau
1ncindnalul 1.98H9'0 în cincinalul 1991-1"' tsigurări că „repartiţia
:ocialistă se va împleti strâns cu

cu atât mai puţin îşi vor găsi
locul în orânduirea
comunistă".
19
Se aprecia că
peste decenii, în comunism
DINAMICA PRODUCŢIE! GLOBALE AGRICOLE
,fiecare va putea să muncească
după posibilităţi şi să
primească după nevoi (... )
••
:el al repartiţiei comuniste
zrivind satisfacerea deplină a
"" ,„, zecesităţilor raţionale de viaţă
zle tuturor membrilor
·ir1 procente· :ocietăţii"." Săptămâna de
Tn'cincinatu!JSM•U90 ln clndnalul i99:L·1.<Ms ucru s-ar fi redus la 40 de ore
>ână în anul 2000 şi la 35-36 de

• •
Fiecare va putea duce o viaţă
fără griji, dar o viaţă cinstită,
nu de lene şi nu bazată pe
1565
speculă„.". În perspectiva
·anului 201 O ,,munca se va
manifesta ca o necesitate vitală
a omului''. 20
În privinţa societăţii, aceasta „va continua să
se conducă pe baza unui plan unic, care va asigura
dezvoltarea armonioasă a tuturor sectoarelor de
activitate, repartizarea judicioasă a tuturor
mijloacelor materiale şi umane în scopul dezvoltării
unitare şi proporţionale a societăţii"'. Încă din 1975 se
recunoştea ,jără îndoială că şi în comunism vor exista
deosebiri atât în capacitatea de muncă, în contribuţia
fiecărui individ la progresul general, cât şi în cerinţele
materiale şi spirituale. Comunismul va asigura cele
mai bune condiţii pentru afirmarea personalităţii
umane, a forţei creatoare a fiecărui individ. Omul va
deveni cu adevărat liber şi stăpân pe destinul său.
Aceasta va coincide cu libertatea întregii naţiuni, a
omenirii întregi"." Partidul ştia că drumul va fi lung şi
>re „într-o perspectivă mai
'ndepărtată". Suprafaţa
ocuibilă minimă pentru fiecare
JS90 19511 . 19S5
:etăţean a fost stabilită la 14 mp,
Grafic iulie 1989 iar împreună cu dependinţele
ajungea la 18-20 mp.
Totodată „apropierea
între toate clasele şi categoriile sociale, reducerea
deosebirilor esenţiale între munca fizică şi cea
intelectuală, dintre sat şi oraş" erau faţetele unui
proces mai amplu, cel al impunerii echităţii socialiste.
In 1989 s-a prevăzut ca „raportul dintre retribuţiile
mici şi mari să fie de circa 1 la 4,5". 26 Nicolae
Ceauşescu arăta că „vreau să fie bine înţeles: când
~firm că acest raport corespunde pentru o perioadă
lungă de timp, am în vedere nu mărirea, ci reducerea
lui în perspectivă. Societatea noastră nu trebuie să
admită ca raportul între veniturile mari şi mici să
atingă un asemenea nivel încât să se acumuleze la un
pol bogaţii şi la altul săracii"." Liderul comunist ţinea
să sublinieze în mod deosebit ,,suportarea în întregime
117
 . . .JhHl~ISTER. ~.· REVISTÎ. ll ll.S~lll'!'IEI:_ PROFESORILOR ne ISTORIE ·~IM ROhliiNlll lIPIR - \:LIO
de către stat a tuturor cheltuielilor pentru tineret,
învăţămînt, cultură şi sănătate". Se contura o strategie
eficientă care să ferească România, la intrarea într-un
nou secol şi mileniu, de racilele societăţii capitaliste:
decalajul mare între bogaţi şi săraci, şomajul ridicat,
lipsa locuinţelor, creşterea analfabetismului, a
criminalităţii şi consumului de droguri."
Faţă de cultură, regimul comunist avea intenţii
generoase: generalizarea pregătirii liceale, extinderea
învăţământului superior şi instruirea p=anentă prin
sistemul reciclării profesionale." Toate manifestările
cultural-sportive trebuiau să se desfăşoare în mod
centralizat, sub forma Festivalului naţional „Cântarea
României" şi a competiţiei sportive ,,Daciada".
Cercetarea s-a bucurat de o atenţie deosebită, întrucât
„următoarele decenii se vor caracteriza printr-un
puternic avânt al ştiinţei, tehnicii şi tehnologiilor noi, de
înaltă productivitate. Am pornit de la necesitatea ca
cercetarea să devanseze cu celpuţin cinci ani activitatea
economică, oferind
soluţii noi pentru
diferite domenii de
activitate cu câţiva ani
înainte". 30 Pentru
aceasta, în 1979, au
fost elaborate două
planuri de perspectivă:
Programul-directivă
de cercetare şi
dezvoltare în
domeniul energiei pe
perioada 1981-1990
şi orientările
principale până în
anul 2000;
Programul-directivă
de cercetare
ştiinţifică, dezvoltare
tehnologică şi de
introducere a
progresului tehnic în 1978
perioada 1981-1990
şi direcţiile principale până în anul 2000. Pe aceste
temeiuri, se preconiza ca până în anul 201 O să se
finalizeze investigarea potenţialului naţional de rezerve,
inclusiv ale celor din bazinul Mării Negre, precum şi
darea în exploatare a câtorva centrale nuclearo-electrice.
De asemenea, producţia agricolă ar fi depins hotărâtor de
cuceririle biologiei modeme şi ingineriei genetice. În
general, cercetarea ar fi obţinut rezultate notabile în
domenii largi de acţiune: ,,structura materiei, procesele
fizico-chimice, biochimia, ingineria genetică, biosfera,
oceanul mondial, scoarţa terestră şi spaţiul cosmic"!"
Ştiinţele sociale aveau misiunea istorică de
formare a „omului nou" şi a unei forme superioare de
umanism. „Umanismul nou al societăţii noastre are în
vedere tocmai creşterea răspunderii pentru viitorul
patriei, pentru comunism. Umanismul revoluţionar
presupune tocmai un om înaintat, un luptător care
113
este gata de orice sacrificiu, un revoluţionar în toate
privinţele"." Având la dispoziţie oameni cu aceste ·
calităţi şi înzestraţi cu. două arme infailibile:
„principiile socialismului ştiinţific şi concepţia
creatoare, revoluţionară a tovarăşului Nicolae
Ceauşescu" ( „.) „în perioada de perspectivă până în
anii 2000--2010 se vor asigura înfăptuirea deplină a
societăţii socialiste multilateral dezvoltate,
înaintareafermă a României spre comunism" .
33
Viaţa politică a ţării
ar fi rămas, nici nu se putea
altfel, monopolul .PCR Atotputernicia comuniştilor
fusese legiferată încă prin Constitnţia din 24 septembrie
1952, care stabilea că ,,PMR este forţa conducătoare a
organizaţii/or celor ce muncesc, a organelor şi
instituţiilor de stat' (art. 86). Constitnţia din 21 august
1965 a accentuat faptul că PCR, ca partid unic, conduce
întreaga activitate a statului şi este forţa politică
conducătoare a întregii societăţi (art. 3, 25, 26). Refuzul
ferm al PCR de a ceda puterea, sau măcar de a o împărţi
cu o altă grupare
politică, a fost clar
exprimat chiar şi în
. zilele când era evidentă
=A' prăbuşirea generală a
regimurilor comuniste
din Estnl european.
-,,,, ,,Partidul nu poate
. ·\ renunţa la răspunderea
· sa revoluţionară, nu
poate să cedeze altei
forţe politice misiunea
sa istorică. A/ace acest
lucru înseamnă, de
fapt, a renunţa de a mai
fi un partid
revoluţionar comunist,
de a-şi îndeplini
programul de făurire a
34
comunismului''.
Ataşat acestei
concepţii, regimul
comunist nu a putnt să
accepte procesul de integrare europeană şi nici să
anticipeze constitnirea Uniunii Europene de astăzi.
Este greu de înţeles cum ar fi putnt exista „o Europă
unită" simultan cu „dive'rsitatea orânduirilor sociale"
- rodul nefericit al „războiului rece". Unitatea
continentnlui s-ar fi rezumat la „o colaborare largă,
economică, tehnică, ştiinţifică şi culturală a
popoarelor independente, suverane". O preconizată
dezvoltare a statelor „aşa cum o doresc, fără niciun
amestec. din afară" era, în fond, o piedică serioasă
pentru realizarea integrării europene." Regimul
comunist a prevăzut că ceea ce îngreunează relaţiile
dintre state vor fi ,fenomenele de instabilitate şi criză
ce se manifestă pe plan internaţionaI''. El a fost
incapabil să înţeleagă că impedimentnl major era
însăşi esenţa sa totalitară.
Viziunea paradisiacă a regimului comunist
 ~r. lll-11 - ©'.prtlie-~oiemhrte 2010

faţă de România anului 2010 a fost transmisă
populaţiei prin toate mijloacele de persuasiune.
Adunările populare şi sindicale, învăţământul, mass-
media, producţiile artistice şi literare aveau misiunea
de a prezenta cât mai frumos aspectele luminoase ale
unei „epoci de aur" care deja începuse. A rămas
emblematică melodia compusă la comandă, în anii 70,
de apreciatul cantautor Horia Moculescu: ,,Noi în anul
20001 Când nu vom maifi copiii Vom face ce-am văzut
cândva/ Toate visele îndrăzneţe/ În fapte le vom
preschimba/ Vom fi meşteri iscusiţii Să vă facem
fericiţi/ Pe voi părinţii ce veţi fii La a doua tinereţe în
2000". Chiar şi natura părea că devine mai generoasă
cu noua orânduire. La 20 noiembrie 1989, Nicolae
Ceauşescu se dorea a fi spriritual arătând că „în
cinstea congresului <XIV> însăşi natura a împrăştiat
norii şi astăzi este o zi cu soare care demonstrează ce
minunat este socia/ismuI''!" Propaganda regimului a
avut un oarecare efect pentru că a fost parţial în
consonanţă cu optimismul, cu speranţele fireşti ale
oamenilor într-un viitor mai bun. Constrângerile şi
lipsurile impuse de regimul comunist au făcut ca
poporul să aibă alte viziuni despre destinul său din
următorul mileniu. În timp ce dizidenţii din ţară sau
din exil se pronunţau pentru reinstaurarea unui
autentic regim democratic, celebrul lăutar Fărâmiţă
Lambru (1927-1974) exprima convingerea omului
simplu că ,,La crama din Drăgăşani/ Cu un vin de zile
marii ... Vesel tot mereu de-oi fzl Trec de anul 2000... ".
Dar... ,fugit irreparabile tempus", iar Istoria a hotărât
ca România anului 201 O să arate cu totul altfel.
Planurile măreţe au rămas îngropate în arhivele
fostului PCR şi între copertele roşii ale broşurilor şi
volumelor evocate aici, în timp ce societatea a evoluat
marcată de moştenirea propriei sale istorii.
Summary
The Romanian communist regime elaborated
various developmentplans covering more decades.
The anticipations extended to 201 O, when, it
was considered, the Romanians would have lived in
communism - „thefairest society worlwide".
Many of these plans have proved to be
unrealistic, demonstrating that communism remains a
utopia.

NOTE

1. Programul PCR defăurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, 1975, p. 215.
2. N. Ceauşescu, Raportul CC cu privire la activitatea PCR în perioada dintre Congresul al XI-iea şi Congresu/ al XII-iea şi sarcinile de viitor ale
partidului. 19 noiembrie 1979, p. 56. ·
3. Programul PCR, p. 61, 167.
4. N. Ceauşescu, Cuvântare la adunarea populară din oraşul Motru, cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Gorj. I 1 august 1977, în „România pe drumul
construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate", voi. 14, 1977, p. 662.
5. N. Ceauşescu, Raportul CC, 1979, p. 54-55.
6·. N. Ceauşescu, Raportul cu privire la stadiul actual al societăţii socialiste româneşti ... la realizarea Programului-directivă de dezvoltare economico-
socială în cincinalul al !X-lea şi în perspectivă până în anii 2000-20 I O(20 noiembrie 1989), p. 80.
7. Legea nr. 2/ 15 aprilie 1976, în ,,Buletinul Oficial al RSR", nr. 35, 23 aprilie 1976.
8. N. Ceauşescu, Expunere la Congresu/ consiliilor populare judeţene şi al preşedinţilor consiliilor populare municipale, orăşene.şti şi comunale. 4
februarie 1976, în „România pe drumul...", voi. 12, 1976, p. 406-407.
9. Consiliul Frontului Salvării Naţionale, Decret-lege privind abrogareaLegii nr. 211976 (nr. 48, 4 februarie 1990), în„Monitorul Oficial al României", nr.
19, 5 februarie 1990.
1O. N. Ceauşescu, Cuvântare la şedinţa plenară lărgită a Consiliului naţional al oamenilor muncii. I 3 iunie 1980, p. 13.
11. Programul-directivă, 1989, p. 19; N. Ceauşescu, Raport cu privire... (1989), p. 90.
12. Ibidem, p. 18-19 (tabele) şi 42.
13. N. Ceauşescu, Raport cu privire... (1989), p. 70.
14. Programul-directivă, 1989, p. 19, 41, 44.
15. Ibidem, p. 19, 42.
16. Ibidem, p. 19 (tabele) şi 43.
1"7. Ibidem, p. 43-44.
l8./bidem,p.19şi44.
19. N. Ceauşescu, Cuvântare la deschiderea Congresului al X-lea al UTC şi a celei de-a III-a Conferinţe naţionale a Organizaţiei pionieri/or. 3 noiembrie
1975, în„RomâniapedrumuL.", vol.12, 1976,p. 153.
20. Vezi nota 4; Programul-directivă, 1989, p. 44.
21. Ambele citate în Programul PCR ... , p. 172 şi 169.
22. N. Ceauşescu, Cuvântare/a Congresul educaţiei politice şi culturii socialiste. 4 iunie 1976, in„România pe drumul...", voi. 13, 1976, p. 136.
23. Programul-directivă, 1989, p. 12 şi 41.
24. Ibidem, p. 12.
25. Ibidem, p. 44-45.
26. Ibidem, p. 44-45.
27. N. Ceauşescu, Raport cu privire... (1989), p. 74.
28. Ibidem, p. 79 (citatul) şi 111 (defectele capitalismului).
29. Programul-directivă, 1989, p. 44.
30. N. Ceauşescu, Cuvântare la Plenara comună a CC al PCR şi Consiliului suprem al dezvoltării economice şi sociale a României. 5 iulie 1979, în
„România"pedrumul...", voi. 18, 1979,p.391.
31. Programul-directivă, 1989, p. 41-43.
32. N. Ceauşescu, Cuvântare la consfătuirea de lucru cu activiştii şi cadrele din domeniul educaţiei politice, al propagandei şi ideologiei. 9 septembrie
1977, în„Româniapedrumul...", voi. 14, 1977,p. 754.
33. Programul-directivă, 1989, p. 41.
34. N. Ceauşescu, Raport cu privire... (1989), p. 97-98.
35. Ibidem, p. 126.
36. Ibidem, p. 94.

11!1