Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat-C E D O
Referat-C E D O
COORDONATOR:
Asist. univ.dr. Dan GUNĂ
STUDENT:
ILIE Alexandru Costinel
CUPRINS
Bibliografie ............................................................................................. 9
Secțiunea I
Scurt istoric
Un judecător de seama, care se număra printre magistrații acestei Curți, este Rene Cassin.
Acesta a avut calitatea de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din 1965 până în
1968. Acesta, prin profesionalismul său și-a pus amprenta asupra jurisprudenței acetei curți,
luând parte la elaborarea a 15 hotărâri.2
Rolv Ryssdal fiind unul dintre judecătorii de dupa 1980 care a avut rol deosebit de
important în afirmarea în continuare a Curții. Acesta prezidând până în anul 1997.
1
Jonathan Cohen , Convenția europeană a drepturilor omului, Editura Economică, Marseille, 2000, p. 19.
2
Ion Diaconu , Drepturile omului, Editura IRDO, Bucureşti, 1993, p. 10.
1
învățământ , a întrunirilor, a presei, asociațiilor și alte libertăți și drepturi instituite de actele
normative.
Făcând o analiză între Constituția din 1923 și Constituția din 1938, cea din urmă cuprinte,
bineînțeles, unele limitări. Drept urmare, doar cetățenii români puteau ocupa funcții și
demnitățile publice, civile sau militare.
După căderea comunismului s-a generat mediul propice edificării unui sistem democratic
al drepturilor și libertăților omului, bazat pe recunoașterea și stricta traducere în viață a
preceptelor internaționale. În sprijinul acestora au fost instituite o gamă de măsuri legislative. În
perioada următoare România a devenit parte la divverse instrumente juridice de factură
internațională, adoptând în acest sens prevederi pentru modificarea legislației sale interne astfel
încât să fie în acord cu exigențele convențiilor internaționale. Obiectivul principal a fost
refacerea cadrului legislativ astfel încât să se promoveze statul de drept, în sensul că legislația
internă trebuia să fie în acord cu convențiile internaționale și în mod special cu cele ale Cartei de
la Paris prin intermadiul căruia toate statele europene s-au angajat să-și adapteze sistemul de
drept preceptelor democratice.3
3
Irina Moroianu Zlatescu, Emil Marinache, Rodica Serbanescu, Ion Oancea , Principalele instrumente internationale
privind drepturile omului la care Romania este parte, Editura IRDO, Bucuresti, 1999, p.34
4
Victor Luncan, Victor Duculescu, Drepturile omului ,Editura LUMINA LEX , București, 1993, p. 23.
2
Cetățenii beneficiază de drepturi și libertăți pe plan intern numai prin intermediul
mijlocirii statului de care aparțin. Acesta este principiul consacrat în doctrină ca principiul
subsidiarității dreptului internațional față de dreptul intern.
Secțiunea II
Organizarea, structura și funcționarea Curții
1) Judecătorii
Președintele este asistat de cei 2 vicepreședinti care îl vor înlocui în cazurile în care
acesta este impiedicat să-și exercite funcțiile, se află în vacanță sau la cererea expresă a acestuia.
Vicepreședinții Curții îndeplinesc și funcția de președinți de secție, prezidând ședințele secțiilor
și a camerelor din care fac parte.6
Sunt compuse din membrii aceleiaşi secţii. În prezent sunt opt asemenea comitete, câte
doi pe fiecare secţie, ele fiind constituite pe o perioadă de 12 luni, prin rotaţia membrilor, alţii
decât preşedintele.
Acestea decid asupra admisibilităţii cererii date lor spre examinare de către preşedintele
secţiei.
5
Ion Diaconu, Drepturile omului, Editura IRDO, București, 1993, p. 11.
6
Ibidem p. 11.
3
• Camerele compuse din şapte judecători
Se constituie, conform art. 27/1 din Convenţie, în fiecare secţie, fiind prezidate de
preşedintele secţiei. Ceilalţi membrii sunt desemnaţi de acesta, prin rotaţie cu excepţia
judecătorului naţional care este membru de drept al camerei. Acestea examinează cererile
declarate admisibile şi pronunţă hotărâri. 7
• Marea Cameră
Aceasta este formată din 17 judecători şi se constituie pentru trei ani. Sunt membri de
drept preşedintele Curţii, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii, iar ceilalţi membri sunt
desemnaţi prin rotaţie din două grupuri de judecători, care alternează la nouă luni şi a căror
compunere este echilibrată geografic şi după diferitele sisteme juridice. Există un Colegiu format
din cinci judecători ai Marii Camere care examinează cererile de rejudecare a unei acţiuni pentru
care s-a pronunţat o hotărâre de cameră, dar care nu are competenţa de a tranşa asupra fondului.
2) Grefa
Serviciile administrative ale Curții și de asistența juridică sunt asigurate de către grefă.
Grefa este compusă din grefe de secție, în număr egal cu numărul secțiilor Curții. Grefa este
condusă de către grefier.8
Grefierul este ales pentru o perioadă de 5 ani și poate fi reales. El nu poate fi îndepărtat
din funcțiile sale decât dacă judecătorii reuniți în sesiunea plenară decid, cu majoritate de 2/3 din
numărul judecătorilor aleși în funcție ca cel în cauză a încetat să facă față condițiilor cerute. El
trebuie să fie audiat în prealabil de Curtea întrunită în plen. Orice judecător poate declanșa
procedura de revocare.
• Structura Curții
7
Victor Luncan, Victor Duculescu, op. cit. p. 43.
8
Ibidem, p. 43.
4
• Funcționarea Curții
Sediul Curții este fixat la Strasbourg, care este și sediul Consiliului Europei. Curtea poate
totuși, atunci când socotește că este util, să-și exercite funcțiile în alte locuri de pe teritoriul
statelor membre ale Consiului Europei.
Secțiunea III
Analiza unor spețe relevante pentru România
O primă speță relevantă pentru România, care face trimitere la articolul 3 din Convenție,
este Elefteriadis contra României ce vizează fumatul pasiv în penitenciare.9
9
Vincent Berger, Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, Editura IRDO, Bucuresti, 1998, p. 54.
10
Articolul 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
5
Curtea a considerat că a avut loc o încălcare a articolului 3 din Convenție și a obligat
statul român să adopte toate măsurile necesare pentru a proteja deținuții nefumători de efectele
nocive ale fumatului pasiv atunci când din expertizele medicale rezultă că aceasta este necesară
pentru a nu pune în pericol sănătatea acestora.
O altă speță relevantă pentru România este cea a lui Brândușe contra României
referitoare la încălcarea articolului 3 și 8 din Convenție.11
În fapt reclamantul este deținut în penitenciarul din Arad ca urmare a condamnării sale la
o pedeapsă cu închisoarea de 10 ani pentru înșelăciune.
11
Marin Voicu, Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, Editura IRDO, București, 1997, p. 100.
6
de suferință inerent detenției și că, având în vedere cerințele practice ale detenției, sănătatea și
confortul prizonierului sunt asigurate într-un mod adecvat.12
Curtea admite că, în speță, nimic nu indica faptul că a existat cu adevărat intenția de a-l
umili sau de a-l înjosi pe reclamant. Cu toate acestea, lipsa unui astfel de scop nu poate exclude o
constatare a încălcării articolului 3. Curtea apreciază că prin condițiile de detenție din cauză, pe
care reclamantul a fost nevoit să le suporte mai mulți ani, acesta a fost supus unei incercări de o
intensitate ce depășește nivelul inevitabil de suferință inerent detenției.Prin urmare, a avut loc
încălcarea a articolului 3 din Convenție.
Curtea mai constată că procedurile referitoare la lucrările de închidere a fostei gropi din
apropierea penitenciarului Arad se află încă în curs de desfășurare și că Guvernul nu a furnizat
informații cu privire la stadiul său măcar începerea acestor lucrări de acoperire și reabilitare a
gropii, lucrări ce ar fi trebuit să se finalizeze în anul 2009.
În concluzie, Curtea apreciază că, deoarece statul pârât nu și-a îndeplinit obligațiile ce
decurg din articolul 8 din Convenție, a avut loc încălcarea dreptului reclamantului la respectarea
vieții sale private, în sensul acestui articol.
Pentru considerentele de mai sus, Curtea hotărăște că a avut loc încălcarea articolului 3
cât și a articolului 8 din convenție
12
Ibidem, p. 100.
7
Secțiunea IV
Concluzii
După o lungă perioadă în care drepturile omului erau privite dintr-o perspectivă
superficială și relativ abstractă, mai de grabă folosite ca metodă de propagandă, instrumentul
specific oferit de Convenție demonstrează per a contrarioul, în sensul că reliefează faptul că
valorile umane pot fi apărate și garantate în mod concret și eficient.
Drept urmare putem concluziona faptul că deciziile CEDO au un aport pozitiv asupra
statului român. Acestea au un rol foarte important în ceea ce privește susținerea statului de drept,
a democrației și menținerii unui trai de viață sănătos și adecvat cetățenilor săi și nu numai, a
tuturor persoanelor ce se află pe teritoriul României.
8
BIBLIOGRAFIE
I) Cursuri,tratate,monografii:
4) Luncan Victor, Duculescu Victor, Drepturile omului ,Editura LUMINA LEX , București,
1993
5) Voicu Marin, Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, Editura IRDO, București,
1997
6) Zlatescu Irina Moroianu, Emil Marinache, Rodica Serbanescu, Ion Oancea , Principalele
instrumente internationale privind drepturile omului la care Romania este parte, Editura
IRDO, Bucuresti, 1999