Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Agroturism - Curs Forma Scurta

    Încărcat de

    Silviu Stanciu
    38 vizualizări23 pagini
    Agroturism

    Titlu original

    Agroturism_curs Forma Scurta

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Agroturism

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    38 vizualizări23 pagini

    Agroturism - Curs Forma Scurta

    Încărcat de

    Silviu Stanciu
    Agroturism

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 23
    Norme si tehniei de agriculturd ecologici INTRODUCERE Referitor la cerinte vitale de hrand si addpost ale vietatilor paméntului, iar in eazul omului si de imbréciminte sunt satisfdeute, in cea mai mare parte, de natur’. Natura a devenit tot mai neputineioas& datori + cresterii mumerice accelerates - emaneipairii populatiei umane: = cerinfelor de hrand ale acesteia. In aceste condifit, onl a fost nevoit sa-si product singur = cea mai mare parte din alimente: - materialele necesare pentru construct si imbrac&minte printr-o serie de activitai care au stimulat: = productivitatea principalelor componente naturale ale agriculturi: salut, clima, plantele si animalele Ca urmare a goanei dupé profit, agricultura s-a indepartat tot mai mult de naturd, concomitent cu dezvoltarea creatiilor umane: - mecanizarea; - chimizarea; irigarea; = ingineria genetica. in acest context, suferinfele naturii sunt tot mai multe si mai accentuate si se vor risfrainge, mai devreme sau mai térzu, asupra omului prin: + intensificarea fenomenclor distructive - inundatii, aluneedri de teren, avalanse, scadere a feria naturale a solurilor, poluae, desertficare et; = precum si prin explozia bolilor ce afecteazd sistemul imunitar vegetal, anim si uimaa, Aceste fenomene au cond la + eresterea efortrilor de protectie a medialui nconjuritor; ‘aparita si dezvottarea conceptului si acivitiitor practice de agricultura ecologica Agricultura ecologied (organica sau biologicd) este un procedeu modern de a ~ eultva plante; = ingriga animale: - produce alimeme prin utlizarea acelor metode $i tehnologii care se apropie foarte mult de legile Inacest tip de agriculrurda nu se - fertilizanti si pesticide de sintezi: ~ stimulatori si regulatori de crestere; - hormoni si antibiotice; « sisteme Intensive de crestere a animalelor. Agricultura ecologica presupune o reinzoarcere la valorite agriculturit radigionate, dar nu si la metodele acestela. Uniunea European’ (UE) a stabilit standarde de productie pentru agricultura organica; yfrile eare mu au inelus in legislajia lor astiel de standarde compatibile cu cele din UE, nu pot exporta aici produse ale agriculturii organice decdt pe baza unor autorizaji de import, care se acorda pe baza unei analize caz cu ca Agricultura ecologica se deosebeste fundamental de cea conventional Procesul si operatiile care comport prelucrari de obtinere a produselor ecologice sunt reglementate de reguil si principit stricte de productie, care pleaca de la calitatea pe care trebuie sa 0 alba pamdnnu! si pana la objinerea efectiva a produsulutfinit Rolul acestui sistem de agriculturt este: = de a produce hrandi rnult mai curatt, mai potrivitt metabolismului organismului uman; ~In deplind corelatie cu conservarea yi dezvoltarea mediutul. Acest sistem de agriculturd poate fi adoptat «din convingert proprit ; -sau influentate de exigentele crescdnde privind asigurarea siguranjei alimentare: - din dragoste fata de un stil de viagat mai sdindtos; = din rayluni pur economice: Oricare ar fi motivele trecerii la agricultura ecologicd, ecologizarea resurselor si producti peri-urbane es importanta pentru minimalizarea efectelor noeive ale practicilor agricole asupra mediului si sanatafii consumatorilor, iar mediul urban constituie 0 nish importanté de piath pentru produse certificate si etichetate evologice. Agricultura ecologic’ reprezint& un sector dinamic, care a cunoscut in ultimii ani, in Romania, o evolutie ascendent’, O conditie esentiald pentru dezvoltare \griculturil ecologice o reprezint& acfiunile de: - promovare a avestui concept; - constientizarea importantei producerii si a consumului acestor produse de organizatile de stat si private, De asemenea, agricultura ecologica este introdusd ea materie de studiu in principalele instituit de profil din fnvatdmanead superior. Pentru a practica agricultura ecologic’, producttorul trebuie si alba cunostinte minime despre acest sector Actiunile de informare a producitorilor, de instruire si de promovare a conceptului de agriculrura ecologica sunt realizate si de: - institutii publice de invitdmant, cercetare-dezvoliare, ~ Directile pentru Agricultura si Dezvoltare Rural8 Judetene (DADR); ~ Agentia Nationala de Consultants Agricola (ANCA), Oficiile judetene ale acesteia (OJCA}: - Federatia Najionala pentru Agricultura Ecologic#: - Asociatile producttorilor de agriculturé ecologica Sistemul de agricultura ecologica se bazeaza pe respectarea unor reguli si principit de producte strcte, in conformitate cu legislaria comunitard si legislafta nationalé de implementare a legislatiei comunitare. Minigtrii agriculturi din Uniunea European’ an ajuns la un acord politic cu privire la un now regulament privind productia si etichetarea alimentelor ecotogice, care vor deveni mai simple stat pentru agricultori cét 1 pentru eonsumator Noile norme stabilese detaliat 0 serie inreaga de oblective, princpit gi reguli de bazi pentru productia ecologicd si includ un nou regim de import permanent si un regim de contro! mai coerent. Utilizarea siglei UE pentro produse ecotogice ,, isi aceasta poate fi insorité de sigle ale unor organisme de stat sau private Ferma in care s-au objinut produsele trebuie indieat& pentru a informa consumatorii Alimentele vor putea fi insotite de o sigla ecologicit numai dact cel putin 95% din ingrediente sunt ‘ecologice. Pe de alté pare, in exzul produselor neecologice, ingredientele ecologice vor putea fi indicate ca atare doar pe lista ingredientelor. {a substanfelor autorizate pentru agricultura ecologie4 nu va fi modifieats. Noile reguli vor crea, de asemenea, baza pentru adaugarea de norme priv algele marine si drojdille ecologice. (Sursa: Buletinul, Stiri europene” http://www.mie.ro/index.php?a CAPITOLUL I . NOTIUNI GENERALE DESPRE AGRICULTURA ECOLOGICA Wd acvacultura, vinurite, 7). Conform definitiei, dati de Organizatia pentru Alimente si Agricultura FAO (Food si Agriculture organization), si Organizatia Mondiala a Sanatayii OMS in ,Codul Alimentarius", agricultura ecologied reprezinta tun sistem integral de gestionare a procesului de produetie, care contribuie la sprij veristentei agroecasistemului', incluzsind biodiversitatea, eilurile biologi Agricultura ecologicd pune accent pe folosires unor practic de gestionare corespunaiioare, in loc de introducerea unor produse fabricate in afara fermei respective gi ia in considerayie si faptul e& particularitile fiecarei regiuni in parte necesita sisteme, bine adaptate speciticuluiacestei regiun Aceasta se poate realiza. prin folosiea, unde este posibil, a metodelor egronomice,biologice si mecanice in loc de folosire a materialelorsintctice pentru anumite operafii in cadrul sistemulu. ,,Agricultura biologicd respecta reguli stricte, stabilte prin normete legislative." Ca orice mare’ comercial, care garanteazi o mai inalté calitate si originea produselor, agricutura biologica este sins legatt de respectarea unorregulistrete de produce, stabilite prin anumite norme legislative Agricultura biologicd trebuie controlatk si certfieatl in scopal de a garanta consumatorului respectarea regulilor de productie tabilt Agricultura ecologica este o metoda de productic care tine cont de cunostinteletradisionale ale taranilor si care Integreaza progresele stintifice tn toate disciplinele agronomice, rdspunziind preocuparilor sociale ft ale ‘mediului inconjuritor, furnizindu-se consumatorilor produse de calitae chiar $i trite mai sirsce. Obiectivul principal al agriculturi ecoogice este; = de a protaja biosfera siresursele naturale ale planetei; = de a exclude utilizarea ingrasémintelor chimice, pesticidelor de sinteza si a erbicidelor, metodet de prevenire jucdnd un rol primordial in Iupta impotriva dauntvorlor, boilor sa buruienilor. Pentru a practica 0 agriculturd in armonie cu natura trebuie s& se find seama de- = tchnicle biologice wilizate: "AGROECOSt 2 BIODIVERSITATE s f Fxistenta, la ivelal lobul rest, «une muliad de esosistee eu caractere distinc, Px: Lo) ~ Din fe biodversté. Sus EX 0 ny EM mecosistem arial. (< agro +ecosistem) Sura: YSN 28H) ~ conditile locale; ~ adaptares la realititile socio-eeonomice: - adapitarea la metodele traditionale, prin utilizarea optima a resurselor din agroecosisteme, fiind un factor ‘sential pentru obfinerea unor rezultate optime si de lung dura. Principiile pe care este fondati agricultura ecologic’ sunt universale, dar tehnicil adaptate in functie de conditile pedoclimatice, de resurse si de tradifile locale. Agricultura ecologica este o metoda care: ~ solicits eapacttate de observare si de reflexie. - foloseste un potemtial ridicat de mand de lucru; = creeazii locuri noi de muncit: = menjine féranii la munca cémpului, aspect important intt-0 perioada de soma); - diminweazit exod masiv din zonele rurale catre aglomerarite urbane, pe de alt parte = contribuie la realizarea decvoltdrii durabile prin protejarea biosferei si a resurselor naturale ale paméntului 1.1. Cerintele minime pentru realizarea dezvoltirii durabile Crintele minime pentru tealizarea dezvoltiii durabile sunt: + distribuirca echilibraté $i echitabil a resurselor si accentuarea laturlicalitative a productei ca atribute ale nei noi conceptii despre redimensionarea eresterii economice; ~ perfectionarea, reorientarea sau chiar schimbarea tehnolo; riscurilor acestora, = descentralizarea formelor de guvemare, cresterea gradului de participare la luarea deciziilor privind ecologia si mediu: + asigurarea unui potential dezvoltat din punct de vedere financiar, economic, uman, tehnologic. Mediul si resursele naturale trebuie si fie recunoscute ca fundament al tuturor activitailor umane, jac protgjarea lor tebuie s8 reprezinte 0 conditieobligatorie pentru dezwolare. Conceptul de dezvoltare durabili se bazeaza pe drepturi, obligatt si Juste, presapunand: = necesitatea de mentinere 2 integritatii mediului {Enviromental integrity): ~ promovarea eficientei economice (Economic efficiency); = menginerea echitasi (Equity). Dezvoltaren durabili a ecosistemelor agricole si posibilitatca de a produce alimente de cea mai bund calitate, poate fi considerata cea mai insenmat contributie « agriculturii in asigurarea viitorului omeniri Agricultura durabili (sustenabilé) este in primul rand viabila din punct de vedere economic, respunde exigenfei cererii de allmente sanatoase si de calltae superioara, este 0 agricultura care garanteazd protectia $1 ameliorarea resurselor naturale pe termen lung si le transmite nealterate generatilor vitoare. © astfel de agriculturh determina si diversified activitit! economice deoarece meterile prime apar si se prelucreaza prioritar in zonele rurale, dezvolté infrastructura si cresterea potentialului economic al satelor. Deci, agricultura durabild trebuie si fie: ~ productiva; = profitabila: = ecologic’ ~ si conserve resursele: echilibrata social si uman «ain .Ghidul practic de agriculturd ecologic - Tehnologii ecologice de cultvare a terenurilor”, dr, ing. Ton ‘Toncea de la Insttutul Nafional de Cercetare - Dezvoltare Agricola (INCDA) Fundilea, precizeazt ck ,Progresul umanititii se bazeazd, in general, pe noile descoperir tehnleo-stiinifice. Uneori insd, dezvoltarea societatil umane impune reactivarea unor sisteme tehnologice mai vechi, precum sistemul de agriculturt ecologici, singurul eficient in solutionarea unor probleme grave de mediu si de sandtate.” Agricultura ecologica are ridaciniistorice adanci, indeosebi ca indelemicire practic, toate marile civilizatii umane - mesopotamians, arabi, greact, roman’, chinez& etc, sau elit pe o agriculturd prosperd, insd nepotuanta $i fra ingrasdminte chimice si pesticide de sinteza (Stoian, 2005), dominata, in gandire si munci, doar de injelepeiune si indemanare Bazele teoretice ale agriculturii ccologice au fost puse Intre anii 1920 - 1960, imediat dupa inceperea procesului de industrializare a agriculturli (Papacostea, 1981 51 Stoian, 2005) si: = declansarea yrevolutiei verzi", de edtre Rudolf STEINER in Germani lor, punerea lor sub control i monitorizarea fondatorul conceptului de agricultura biodinamica”: «Sir Albert HOWARD in Anglia, pe ale cirui idei s-a fondat scoala de ,agriculturd organica”’ =H. MULER in Elvetia, autor al coneeptului de agriculturd ,organo-biologica"; - cat si C. LEMAIRE si J. BOUCHER in Franta, fondatoril scolli de ,agriculturd biologica”. Lista cefor care au contribuit la dezvoltsrea agricutturii ecologice confine si alte nume reprezemative, precum: = Johann Wolfgang GOETHE, unul dintre profesorii lui Rudolf STEINER pe ale cirui descoperiri privind metamorfoza la plante 5i animale $i teoria culorii s-a cladit disciplina de fenomenologie care se afl la baza tuturorsistemelor agroecologice; = Emst HAECKEL, autor al definitiet ecologiei si al conceptului de Biogenetic’ conform ciruia ontogenia repeti filogenia; ~ _ Ehrenfried PFEIFFER, discipol al lui Rudolf STEINER si, desigur, coautor al sistemului de agriculturd biodinamics; ~ Eve BALFOUR, coautoare a sistemului de agriculturt organica Howard - Balfour”, care se bazeaza pe asolament cu pajiste permanentd, compostare (indor) resturi vegetale si gunoaie zootehnice si pe subsolaj permanent; =| Hans Peter RUSCH, coautor al sistemului organo-biologic ,Muller - Rusch", care recomanda compostarea materialelor organice (paie, gunoi) la suprafaja solului, cultivarea ingragimintelor verzi intre doud culturi, fertlizarea cu rocisilicioase si cu preparate mierobiologice de tip humus fermentat; = E, KOLISKO $i L. KOLISKO, aurori ai lueririi Agriculture of Tomorrow", plin& de nvataminte teoretice si aplicative privind agricultura biodinamic&; + Cloude AUBERT, autor al numeroase I Incereare reusité de evidentire a particularitailor agri = Bill MOLLISON, fondatorul conceptulu bazate pe resurse (naturale, economice si sociale) propri; = Federatia International’ a Migctrilor de Agricultura Organic (IFOAM), 0 asociatie de organizatii (asociati,fundatii si societati agricole si agroindustriale) si specialist, infinyata fn anul 1972 la Versailles cu scopul de a promova si dezvotta sistemele de agriculturd organiea, biologicd sau ecologicd in tote file humi = Parlamentul European, prin elaborarea Reglementarii CEE nr. 2092/91, prin care s-a legalizat si reglementat practicaree, in conformitate cu aceleasi principii si norme (standarde), a sistemelor de agriculturd organics, biologica si ecologic’ fn farile Uniunii Buropene. In aceast® list de membri fondatori ai conceptului de agricuiturd ecologica sunt inclusi:Petre PAPACOSTEA, autor al primei lucrari stiintifice roménesti Agricultura biologics", precum si pe D. TEACI, |. PUIA i V. SORAN, autori ai conceptului de .Agroecosistem”, in semn de respect pentru curajul de a susfine, cu argumente stingifice si promova aceste concepte si original lelor lor pe care s-au fundamentat sistemele actuale de agriculturd ecologica din Romania De ascmenee, trebuie mentionst c8 in Romania, agricultura eeologicd a fost recunoseutat oficial prin: = Ordonana de Urgentd privind produsele agroalimentare ecologice nr. 34/17 Aprilie 2000; urmati de: = HG. nr. 913 din 13 Septembrie 2001 privind ,.Norme metodologice de aplicare a prevederifor O.U.G. nr 34/2000": + Ordinul MA.P.D.R. nr. 417 din 13 Septembrie 2002 referitor Ia ,,Regull specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice": = Ordinull M.A.P.D.R. nr. 527 din 13 August 2003 pentru aprobarea Regulilor privind sistemul de Inspectie 41 Centificare si condipile de acreditare a organismelor de inspectie si certificare in ogricultura ecologia; + Ordinul MA.P.D.R. nr. 721 din 26 Septembrie 2003 pentru aprobarea Regulilar privind Importul si Exportul produselor agroalimentare ecologice = ORDIN nr. 190 din 28 iunie 2006 privind modificarea st completarea anexei la Ordinul ministralsi agriculrrll,alimentatiel si padurilor si al presedintelut Autoritaji Nafionale pentru Protectia Consumatorilor nr 1417/110/2002 pentru aprobarea Reguilor speeifice privind etichetarea produselor agroalimemare ecologic. rit stinjfice printre care gi ,L' Agriculture Biologique”, 0 Permaculture" care promoveaza sistemele de agriculturs 1.2, Notiuni despre agricultura ecologic Pe baze Regulamentul (CE) 834/2007 al Consiliului si cu Regulamentul $89,208 al Comisiei, tire ‘comunitare folosese, cu acelasi injeles, urmtorii termeni (tabelul 1.1.) ~ agricultura orgenied (Anglia, Cipr, Iranda, si Malta), - agriculturd biologied (Austria, Belgia, Bulgaria, Franja, Grecia, Italia, Luxemburg, Olanda si Portugelia) agricultura ecologics (Danemarca, Litvania, Polonia, Roménia, Spania, Slovenia, Suedia si Ungaria). De asemenea, alte fri folosese cite doi termeni: att = ageiculturd biologied, ct si ag Slovacia si Spania). in fiecare din aceste jari exista organizati si experti care se ,abat de la regula", de exemplu, Olanda unde, in ultiml timp, termenii de agricultura organica 5 agriculura ecologica sunt mai des folosti decat cel de agriculturd biologica. De asemenea, fiecare din acesti terment sunt criticai,sustinfanduse, mai mult sau mai putin justificat, c& ‘ulturl ecologic’ (Republica Ceha, Estonia, Germania, Letonia, fntreaga agricultura este biologica sau organica gi c& nu ar exista agricultura neecologica. Din dorinta de a fia tot cuprinzatoare, unele publicali folosesc termeni de indoielnica acuratete stinyfica precum: agricultur§ organico-dinamic& sau organico-biologica. ‘Tabelul 1.1 Uitizarea termenilor refertor ta produetia ecologic in fare comunitare conform articolului 23, alineatul 1) al REGULAMENTULUI (CE) NR. 834/2007 AL CONSILTULUT ‘Tara ‘Termeni folositi Tara Termeni folosi Austria (AT) biologishe Lituania (LT) ckologiskas. Belgia (BE) biologische Luxemburg(LU) biologesch Bulgaria (BG) OnoTIOMHeH Malta (MT) organiku Republica Ceht (CZ) —_ekologické, biologické Marea Britanie (GB) organic Cipru (CY) organic Olanda (NL) biologiseh Danemarea (DX) okologisk Polonia (PL) ekologiczne Estonia (EE) mahe, dkoloogiline Portugalia (PT) biol6gico Finlanda (FI) fuonnonmukainen Romiinia (RO) ecologic Franja (FR) biologique ‘Slovacia (SK): ekalogicks, iologické; Germania (DE) okalogisch, biologisch Slovenia (SL) ekoloski Grecia (EL) Bio"oyneo: Spania (ES) ecoldgico, biotdgico Inlanda (IE) organic Suedia (SV) ekologisk Italia (TT) biologico Ungaria (HU) Okologiai Letonia (LV) Biologists, ekologisks Agricultura durabili este sio problema de educatle, in spiritulrespectari naturii sia cunoasteritradiqilor. in condigite acestor mosteniri de cunostine teoretice i practice, agricultura ecologied, in toate curentele sale, propune actualizarea metodelor traditionale verificate timp de secole si tmbinarea Tor cu metodele moderne. in scopul mentinert si cresterl potentalulul product natural al solulul in agricultura ecologicd de astazi an existattrei mari curente care sau lasat amprenta si aname: ‘A. "Rudolf Steiner si agrieultura bio-dinamict” In anul 1926 filozoful ausriac Rudolf Steiner, elev ai lui Goethe, lanscaza principiile .agriculturii biodinamice” Spre sfryitul vie, Rudoif Steiner ii exprimé conceptele si orentaile despre gi pentru agriculturs, propunand 0 agricultura "subtila" care tine cont de diverstatea "comunittilor vegerale” side ciclurile de viata ale acestora. Este primul om care a intuit nofinea de "ecosistem". Sistemal preconizat de el a fost perfectionat si completat de un diseipol al stu Dr, Pfeiffer. Datorittactivitsii acestuia agricultura biodinamicd este bine reprezentatd in Germania, Elvetia, Austria, Frana, Italia, Marea Britanie, S.U.A., in frie nordice precum si in unele fai in lumea a treia. "Sir A. Howard si agricultura organicd! ir A. Howard a lucrat timp de 40 ani in India, n direefia rezolvarii problemei alimentare. Ela . evaluat sistemele agricole tradifionale $i a pos la punct tehnologii mai putin costisitoare dar cu exigente tn munca, Howard a incereat 8 generalizeze agriculture taraneasca in Anglia, incepind inc& din anii 1940-1945, iar fn conceptia sa fentilizarea organied a solului, puin costisitoare, este singura capabilé s& intretin8 capacitatile de produetie ae solului ‘A.Howard este la originea migcérii anglo-saxone de agricultura organicd si a "ASOCIATIEL SOLULUD’ El a preconizat compostarea materiei organice pe platforme, procedeut INDORE - descris in. lucrarea sa "Testament agricol, si care influenteaza cresterea rezistenjei culturior la paraziti numai fetlizand solu cu acest compost. C. "RUSH-MULLER i agricutura biologica” ‘in plind expansiune industrial, profesor elvetian Rush, evalueazA caracterul limita al esursclor omeni lutat sie gisit bazce stintifice ale unei noi agriculturi care s8 asigure subzistenta populayie: fra afecta pote producti al agriculturt gi eae se bazeaza exclusiv pe resursereciclabile. Pentru a mentine humusul, care este principala bogitie agricola, el propune un compostaj de materie organic proaspatt la suprafats solului care nu trebuie incorporata decdt dupa fermentare. {in 1932 dr. Muller (biolog) pune la punct o metodai de agriculturs biologic& dup teoiile hui Rush, astfel inet {n 1948 metoda Rush-Muller a fost extinsd in agricultura si se eréeaza "Cooperativa Muller". Aceasta metoda este practicata si astizi mai ales in Elveria si Austria, Anterior au fost prezentate tei curente privitoare la un alt fel de agriculturi decét cea intensiv ustralizata practicata curent pe suprafetele cele mai mati. Din cele prezentate s-au desprins tri nofiuni ca denumir,respectiv + agricultura biodinamicd - (R. Steiner) - ce presupune Inlocuirea Ingrisémintelor minerale cu compostul de gunoi de grajd, produs pe cale aerob8, si propune tratamente cu preparare biodina-mizatoare care tidied nivelul ferilitafii solului,asigur’ recolte agricole corelate cu starea soiulu si cu climatul, mareste rezstenfa plantelor la boli si

    S-ar putea să vă placă și